Intrebarea 1.
Obiectul de element unidimensional, planul ca
studiu al compoziei urbane;
Moduri de abordare a
compoziiei urbane;
Conceptul de compozitie
urbana se refera la modul in care
aceste creatii sunt alcatuite din
forme, culori, miscari. Compozitia
poate fi descrisa si ca structurare
a unor imagini intr-un ansamblu
omogen echilibrat
indestrcuctibil care sa transmita
privitorului, consumatorului, idea
si emotia creatorului. Se creeaza
ca o clasificare functionala,
gradual a spatiilor si volumelor pe
un teritoriu vast in functie de
topografia teritoriului, dar si
amenajarea volumelor de
arhitectura pe fragmente de
teritoriu cunoscute ca strazi sau
bulevarde, piete, ansambluri
arhitecturale. Spatiile cele mai
cunoscute si uzuale ca fiind
generatoare ale compozitiei
urbane sunt centrele civice si alte
centre de interes care produc cele
mai intense revelatii functionale
intre origini si destinatii, ce pot
produce atiti atractii sociale, cit si
vizuale, asemanatoare agorei si
forumului, a pietelor italiene sau
germane, dar uneori si perturbari
ale ordinului ( circulatiei
motorizate), in cazul in care
compozitia nu armonizeaza toate
componentele. Compozitia are
prioritar caracter estetic, iar
estetica in arhitectura si urbanism
este inteleasa de cele mai multe
ori ca organizare ordonata,
echilebrata si unitara
componentelor ambientale. Se
caracterizeaza in dependent de
caracterul plastic,
contemporan,urbanistic,
volumetric, compozitia detaliilor si
ambientala.
In general,compozitia urbana
este obiectul de studiu al imaginei
urbane. Imaginea urbana este
caracterizata prin abordarea
dinamica a compozitiei urbane.
Termenul de dynamic nu este
legat in mod obligatoriu de
miscarea in spatiu. Prin
contradictie putem spune ca
abordarea static este un mod de
abordare clasica si este
inregistrare ce nu corespunde cu
ceea ce inregistreaza mintea.
Intrebarea 2. Elemente
geometrice primare;
Elementele de baza care
definesc un spatiu sunt
considerate: punctiforme, linia ca
Spaiu este forma obiectiv i
element bidimensional, volumul
ca element tridimensional si
poate fi observant in toate mediile
spatial.
Punctual, linia, planul si
volumul ca elemente conceptual
nu sunt vizibile, exceptind
imaginatia, dar le putem simti
prezenta datorita faptului ca:
punctele marcheaza pozitii in
si spatiu, liniile definesc limitele
planurilor, planele definesc
granitele volumelor, volumele dau
forma spatiului.
PUNCTELE-marcheaza pozitii
in spatiu care sunt relative pentru
mediul mostru inconjurator. Un
punct serveste p/u a marca: 2
capete ale unei linii, centrul unei
suprafete.
LINIA-DESCRIE CALEA
PARCURSA DE UN PUNCT IN
MISCARE, SI POATE SA EXPRIME
VISUAL O DIRECTIE, MISCARE
SI/SAU O CRESTERE. ORIENTAREA
LINIEI AFECTEAZA ROLUL
ACESTEIA IN ORICE CONSTRUCTIE
VIZUALA ( linia vertical poate sa
exprime o stare de echilibru si o
forta de gravitate, linia orizontala
reprezinta o stare de stabilitate
sau o stare de repaos, linia oblica
este o deviere de la orizontal sau
vertical.)
PLANUL- ESTE CONSIDERAT A
FI CA O MEMBRANA
TRANSPARENTA CE SE
INCADREAZA INTRE 2 LINII
PARALELE. Intr-o constructive
vizuala, planele pot servi la
definirea limitelor sau granitele
a raport cu altele n funcie de
unui volum. In proiectare de
arhitectura, noi putem opera 5
tipuri de plane: planuri de
deasupra (acoperis), planuri ce
divizeaza un alt plan si formeaza o
inchidere a suprafetei unei
incaperi, planurile
verticale(pereti), planuri ce are rol
de baza poate fi suprafata unui
teren ce serveste ca fundatii
pentru formele construite, planul
dedesupt (planseu) este element
orizontal care suporta forta
gravitatiei in timpul miscarii sau in
momentul situarii obiectelor pe el.
VOLUMUL-pot fi analizate si
percepute ca alcatuite din: puncte
o sau locuri unde mai multe plane
se intilnesc, linii sau limite unde 2
plane se intilnesc, planuri ori
suprafete ce definesc limitele si
granitele unui volum.
Intrebarea 3. Spaiu urban i
sit;
universal a existenei materiei,
inseparabil de materie, care are
aspectul unui ntreg nentrerupt cu
trei dimensiuni i exprim ordinea
coexistenei obiectelor lumii reale,
poziia, distana, mrimea, forma,
ntinderea lor.
Spatial urban este format nu
doar din elemente fizice-
cladiri,strazi,parcuri,scuaruri,etc.-
ci si din oameni aflati in miscare
sau in interactiune cu acestea.
Configuratia spatial a unui oras,
distributia atractiilor si mediul
social au un rol foarte important in
miscarea indivizilor in spatial
urban..
Un sit este de obicei un anumit
loc sau spaiu geografic, o locaie
sau un teritoriu (mai mic). Exist
un set mare de tipuri
spaiale,putem spune situri ale
spaiului urban, precum cele:
acoperite, labirintice, erpuitoare,
sinuoase, luminoase, n vale, pe
creast, pe vrf, de tip belvedere,
etc. La nivel abstract exist:
squarul englez, piazza italiana,
place - ul francez, parcul,
bulevardul, arcadele, promenada
pe mal, dar i o serie de noi tipuri
precum, staia de metrou,
pietonalul comercial de tip mall,
gara, etc.
Intrebarea 4. Percepia
senzorial a spaiului
Din punct de vedere al
perceperii, spaiul, desemneaya
forma complexa, situarea sau
localizarea obiectelor unelor n
distana, marime, forma, pe care
le ntrein.
Spatiu fizic este constituit
din nsuirile fizice, materiale,
obiective din realitatea
nconjurtoare, material.
Spaiul comportamental
este partea n mediul nconjurtor
din care se deruleaz percepiile si
aciunile umane. Spaiul
comportamental este locul
coordonarii ntre percepie i
aciune.
La rindul sau spaiul fizic i cel
comportamental se mpart n:
Spaiu vizual
Spaiu auditiv
Spaiu tactilo-chinestezic (se
refera la pipait, gust, miros)
Perceptia vizual
Perceptia formei obiectelor
presupune proiectarea pe retina a
fiecarui punct al obiectului i
deplasarea receptorilor pe
conturul obiectelor si urmrirea
liniei care delimiteaz obiectul de sau material, silueta sa, reflectate n totalitatea
fond sau ambian. nsuirilor lor, ca un ntreg
Perceptia marimii obiectelor
terenul sau topografia
implic fenomene de acomodare a acestuia. Obiectivul in sit unitar; imagine rezultat n
cristalului din ochi. Convergenta urma acestei reflectri.
poate devein element de
globilor oculari si compararea cu Form de reflectare
alte obiecte din ambian. prestanta si se constituie nemijlocit n contiina
Perceptia distanei la care se intr-o stare de contrast omului a realitii obiective
afl amplasat obiectul depinde de
dintre elemente si mediu. care acioneaz asupra
prezena sau lipsa detaliilor de
structur ale obiectelor, de Prestanta este generate de organelor de sim; imagine
prezena sau absena reperelor intensitatea in care care rezult din aceast
vizuale si de particularitile reflectare.
nsuirilor cromatice ale elemental se impune.
Perceperea include in sine
obiectelor.
Percepia spatiului vizual momentul de cunoastere si
este data de mbuntirea rezultatul.
nsuirilor a obiectelor fizice i de Tipuri de privire si
interaciunea lor cu sistemele perceptie
senzoriale. Pozitia topografica impune
Perceptia sincretic este
spontan, primitiv, confuz, un anumit tip de privire
nedeterminat, cmpul perceptiv
este perceput in globalitate, fr a
fi ns suficient analizat. Un astfel
de tip de percepie este prezent
de regul la copii, la care nu s-a
definitivat formarea mecanismelor
perceptive. Din punct de vedere al
Percepia analitic cmpul observatorului avem de
perceptiv nu este perceput global, afacere cu claritatea vizual Imaginea urbana rezulta
structurat analizat. n acest fel n raport cu calitile fizice din coroborarea sau
indivizii se concentreaz pe ale acestuia. Definirea
detalii, pe amnunte, neputnd compunerea celor 3
percepe ansamblul. imaginii urbane din componente (obiectiv in sit,
Percepia sinectic perspective observatorului observator, punct de
presupune stabilirea de raporturi se poate face prin relaia de observatie ale
inter-relaionale ntre elementele micare a observatorului n
unui ansamblu, contient prin
aranjamentului, compozitia,
raport cu obiectivul n sit. urbanistica si al intimplarii).
gndirea ansamblului.
Vorbind despre punctul Comentind o imagine
Intrebarea 5. de observare am putea urbana vorbim despre
spune c face referire la procesul constituirii imaginii
Determinarea n fizic a
poziie, adic la urbane si se iau in
imaginii urbane - caracteristicile locului de consideratie: sistemul
elemente determinante observare. imaginii ca tablou, sistemul
Determinarea fizica a procesului de desfasurare,
imaginii urbane este Intrebarea 6. Privire si sistemul de asezare al
procesul fizic care se refera perceptia definitii. componentului. Astfel vom
la perceptie si se realizeaza discuta 3 tipuri de perceptie
Aciunea de a (se) privi
prin privire. Sunt trei factori al spatiului: perceptia
i rezultatul ei. 1. Funcia
de determinarea a imaginii statica, dinamica,
organic a ochilor, vz; mod
in fizic: obiectiv in sit, mnemotehnica.
de a privi, cuttur,
observator, punct de Perceptia statica din
uittur. (Concr.) Organul
observatie. care rezulta un tablou ca
vederii; ochii. 2. Examinare,
Din punct de vedere al imagine spatial.
apreciere, considerare
obiectivului in sit avem de (fugar, de ansamblu)
afacere cu mediul in care PERCPIE, percepii, s.f.
conteaza dimensiunile sale, 1. Proces psihic prin care
forma sa, culoarea sa, obiectele i fenomenele din
pozitia elementelor, lumea obiectiv care Perceptia dinamica are
prelucrarea sa (modul in acioneaz nemijlocit asupra la baza deplasarea
organelor de sim sunt observatorului, iar directia
care este prelucrat ca volum
miscarii se constituie dintr-o Intrebarea 7.
diversitate de tablouri. Mecanismul constituirii
Perceptia in cazul dinamicii imaginii urbane (teoria
liniare se caracterizeaza prin
cmpului structural
faptul ca imaginea isi
pastreaza elementele dar se configurativ).
din punct de vedere al Situl este totalitatea
valorii. elementelor de mediu
natural sau artificial care se
impun percepiei referitor la
un anumit loc, ceea ce Pentru a rezolva starea de
nsemn c nu se poate incomodare i contrast
stabili o delimitare precis n dintre 2 cmpuri strucurale
teritoriu. configurative diferite, se
Situl subsumeaz peisajul organizeaz al 3-lea cmp
i poate caracteriza printr-o vizual care presupune
dominant de implantarea elementelor de
funcionalitate, istoricete configuraie spaial dintr-un
sau configurativ: sit cmp structural n altul.
arheologic, situri industriale, Adiacena unor cmpuri
situri rezideniale, etc. structurale creaz anumite
Cmpul structural config. probleme (bariere, limite).
Perceptia este definit n spaiu care, Astfel de situaii nu sunt
Mnemotehnica are la baza prin impunerea unei reguli, favorabile p-u zonele
acumulare de imagini in i constituie structural. urbane. Sunt cazuri n care
procesul de parcurgere a Cmpul struct. are o avem cmpuri structurale
spatiului. Perceptia ntindere n teritoriu n care organizate diferit din punct
mnemotehnica este regula se aplic cu de vedere al configuraiei.
realizata prin tehnica intensitate maxim sau n aceste cazuri se poate
mentala in momentul in care minim. Pentru a putea organiza un al 3-lea cmp
peste perceptia panoramica lucra n cmpul structural structural care s fie un
se constituie o imagine trebuie s definim o limit cmp de trecere sau de
mentala ce cuprinde o de interes a regulii (un cmp interferen al acestor 2
suprapunere de imagini struct. evideniind o regul). cmpuri. Astfel, prin PUZ sau
succesive. Imagine mentala PUD se pot impune anumite
este o imagine definita pe reguli.
un segment de spatiu dar de La nivel de operaiuni
cele mei multe ori este o urbanistice- modernizarea
imagine definita global. Cu urban genereaz problema
alte cuvinte imaginea de ncadrare n mediul
mentala este o imagine construit. Astfel apare
sprejinita pe impresii. Daca nevoia de amestec ce se
nu exista un reper este refer i la funcionalitate.
imposobila discutia despre
imagine mentala. 8. Repere, dominante,
accente definitii.
Reper - Corp sau sistem
de corpuri la care se
raporteaz poziia unui corp
fix sau mobil; semn sau
obiect care uureaz
orientarea. Semn trasat
pe un obiect, pentru a
permite recunoaterea
poziiei pe care trebuie sa o
ocupe acel obiect ntr-un
ansamblu; semn trasat pe
diferite piese care trebuie s dispozitia lor poate ajunge la 2). Forma n este acea
fie asamblate. Punct de degradarea form care sap, scobete n
reper = semn care servete interiorului(orientirilor). Sunt materia solid, pentru care
la recunoaterea unui loc, la forme volumetrice precum constituie suprafaa
orientare. (Top.) Indicator sunt cladiri inalte, siluete de interioar, care mai este
de nivel servind la cartier, inaltimi naturale, numit intrados.
calcularea sau la verificarea formele mai deosebite ale Forma (+) poate fi simpl
altitudinii unui punct de pe acoperisurilor si tot ce este i complex. Simple pot fi
teren. Reperul are misiunea tratat pe verticala si este considerate elem. arh.:
de a servi prin memorizarea mai deosebit fata de media coloane, ziduri, arce, grinzi,
spatiului si se exprima volumelor din imaginea cupole; complexe: volumele
printr-o mare diversitate de perceputa, fiind elemente de construite.
varietati. orientare de spatiu urban. Forme (-) simple: goluri,
Dominanta - care Repere, dominante, ui, ferestre; complexe n
domin; preponderent. accente tipologii. urbanism sunt considerate
specific, caracteristic; Repere sunt: (scara locala, grupuri de spaii i legturile
dominator. II. s. f. 1. parte, de cartier, de oras) / repere dintre ele.
trstur caracteristic, pot fi: (legate de functiuni, Grecii modeleaz modeleaz
fundamental. nuan simbolice, adiative) volumul n spaiu (sculptura
coloristic sau culoare n Dominante / Accente pot fi : izolat n spaiul liber, o
exces ntr-o imagine ( inaltime, volum, culoare). astfel de abordare este
cinematografic, un numit tectonic).
diapozitiv sau o fotografie n Romanii modeleaz
culori. 2. (muz.) treapta a spaiul n volumul construit
cincea a unei game (ca incint i sunt numii
diatomice; acord pe aceast sptori ai spaiului).
treapt. 3. focar de excitaie Romanii au tendina s
puternic, precumpnitor la 9. Forma- ipostaze nchid spaiul, chiar i cel
un moment dat, n complementare formei exterior. Spre ex. Forumul
activitatea nervoas arhitecturale volum i este delimitat de portice.
superioar. 4. (biol.; despre spaiu.
un taxon) cu cel mai mare Ipostaze ale formei: forma
numr de indivizi dintr-o (+) -volum; forma (-)
fito- sau zoocenoz. spaiu. 11. Elemente de
Dominanta este un Cnd vorbim de corp
configuratie spatiala:
component ierarhic spaial, vorbim despre un
superior ale interiorului spaiu delimitat de masele privelishte, perspectiva,
dat care se deosebesc (faadele) cldirilor. axialitate;
contrastant fata de Forma este definit n
imprejurime prin filosofie ca principiul de Priveliste o stare
parametri, dimensiuni, organizare a materiei, ca naturala a teritoriului in care
forma, culoare. matrice ideal a lucrurilor i avem de a face cu un lok
Dominanta detine sarcina este perceput n
din care se face observatia;
principala in mediul arhitectur i urbanism n 2
interior. moduri: Cea mai simpla valoare a
Accent parti ale 1). Forma n + este spatiului este privelishtea.
compozitiei sau element forma care mbrac din Spatiul amenajat se
care se evidentiaza dintre exterior o mas, o cantitate defineste prin valori de
celelalte detalii pe contul sau un fragment de materie vizualizare. PRIVELESTEA-
unei solutionari deosebite a (coloan). Forma mai poate este o stare naturala intr-un
unelor caracteristice fi considerat a fi nveliul
teritoriu care este raportata
functionale, artistice, solid al unui spaiu pentru
conceptuale. Puterea care ea constituie la locul din care il privim.
accentelor in comparatie cu suprafaa exterioar i este Privelestea este ceea ce
dominantele este de ajuns numit extrados, integreaza ambientul unui
doar pentru o formare unei caracterizat prin spatiu. Astfel se pune
parti ale spatiului, iar sculpturalitate.
problema concordantei
dintre priveliste si punct de
observatie. Din punct de
vedere urbanistic trebuie sa
avem un spatiu amenajat
de unde putem privi. Un
astfel de spatiu poate fi locul
de observatie fie si la nivelul
sitului care este implicat:
rolul logiilor este de a pune
in evident o priveleste dintr-
un spatiu interior.
DEZVALUIREA Perspectiva indirecta
PRIVELESTII-din acest punct nu se situiaza in axul
de vedere putem avea de miscarii.
afacere cu o priveleste care
se dezvaluie treptat sau care Perspectiva
se dezvaluie brusc. discontinua
Dezvaluirea inseamna o
cuprindere a privelestii din
ce in ce mai larga sau avem
de afacere cu anumite
momente. Spre exemplu un
parcurs ce cuprinde anumite
privelesti. Dezvaluirea
privelestii inseamna de fapt Perspectiva continua
o dinamica, o dezvaluire
progresiva a spatiului. O
Perspectiva laterala
categorie specifica de
indirecta
privelesti este perspective,
in fond efectul de
perspective este nu altceva Axialitate
decit efectul generat in In ARH si in URB axa este I
contextual unei privelisti element de compozitie.
limitate si directionate. Axele reprezinta
Vorbind despre perspective, punctuatia compozitiei arh-
vorbim despre o imagine urb, ele fixeaza perioadele
construita, de un element spatiale. In fiecare sau in
care este numit capat de orice compozitie exista un
perspective. Luam o ax principal, chiar si
clasificare a tipurilor de atuncicind compozitia nu
perspective. este simetrika in sensul
redus geometrik. In jurul
Perspectiva directa unui ax care este in acelasi
este perspectiva care se timp si orientator se
constituie intr-un prim plan organizeaza si orienteaza
si in acest caz conteaza mai Perspectiva directa suprafete generatoare de
putin distanta. laterala volum.intr-o compozitie
exista intotdeauna una sau
mai multe axe transversale, locuinta individuala, locuinta culturale. Dispozitia
care prin intretaierea lor cu colectiva, forme alveolara se refera la
axul pricipal fixeaza intermediare (semi- asezarea cladirilor in jurul
punctele compozitiei. colective). Locuinte unui spatiu liber cu
Axa este un mijlok de individuale permit : izolare suprafata cuprinsa intre 0,1-
plastika urbana, un ax poate de vecini, permit eventuale 0,3 ha. Ea creaza o alternare
aparea intre 2 constructii extinderi, contacte directe armonioasa intre spatiile
dar mai are si functii cu natura, densitate mica a construite si cele libere.
colaterale in sensul ca ocuparii terenului. Locuinta Alveolele rezulta din
directioneaza si realizeaza o colectiva: condetioneaza gruparea rectangulara sau
ordine. Un ax introduce un relatiile intre vecini, libera a cladirilor si pot avea
anumit ritm in fronturile apartamentul nu permite deschidere catre strada sau
caldirilor. Un ritm este o extindere, reflecta o catre spatiul interior al
succesiune de cimpuri construire mai intensa a ansamblului. Dispozitia
structurale in care pasul terenului, permit investitii compacta este utilizata in
genereaza imaginea de reduse, necesita dotari cu organizarea ansamblurilor
cimp structural. Axul are cladiri social-culturale. cu grad inalt de integrare
proprietatea de a crea Locuinte semi-colective functionala. Dispozitia
unitatea. In astfel de situatii intrunesc avantaje si compacta genereaza
se genereaza ceea ce dezavantaje locuintei densitati mari fara a recurge
numim sistem de axe. individuale si colectiv, la regimul de inaltime
Termenul de axialitate se locuintele semi-colective exagerat.
refera la multitudinea de intrunesc spatii exterioare
axe. Problema tratarii private, accese separate, Tipologii de fatade
axialitati se refera atit la inaltime maxima P+4E,
spatii mari cit si la spatii forma volumului:
mici.
Axul structureaza o
anumita regula si este legat
intotdeauna de starea de
echilibru.

Modul de asezare a Registre: forma, culoare,

locuintelor: izolate si materiale, goluri.
grupate(alaturate, grupate, Tipologa este o ramura a
insiruite) Gruparea matematicii care studiaza
locuintelor: dispozitii liniare, proprietatile multimilor de
alveolare, compacte. puncte neschimbatoare fata
12 Tipologii ale: formei, de unele transformari
Dispozitia liniara se refera
fatadei, gruparii (structura matematica
la asezarea cladirilor in
caldirilor; definita pe un spatiu cu
lungul strazilor, aleelor sau
Tipologii ale formei si ajutorul unor parti ale
altor trasee prestabilite.
gruparii cladirilor acestui spatiu)
Dispozitia liniara trebuie sa
Locuintele pot fi grupate
fie folosita pentru
in functie de numarul
ansmabluri mici situate pe
familiilor cazate; astfel Clasificare dupa modul de
terenuri inguste. Dispozitia
obtinem urmatoarea forma grupare:
liniara ingreuneaza
de grupare a locuintei:
amplasarea dotarii social-
 Grupuri de cladiri
(lama, bara, turn)

Relatia (Cladire- Strada)

Mod de grupare a cladirii

alveolara

1 Fatada la strada
Acces la strada
Spatiu public la strada
2 Calcan la strada
Acces lateral( creaza
confuzie )
3 Orientare libera in
raport cu strada
O situatie neclara p-u
orientarea accesului
13 Relatia Constructie-
Lot; Constructie-
14. Solutii de circulatie p-
Strada;Constructie-
u ansambluri de cladiri
Constructie
Relatia Cladire
(Constructie- Lot)

15. Unitatea
semnificativa de spatiu
Definitie: Stare
caracteristica in sit si se
refera la modul in care sunt
intretsesute elementele de
spatialitate . Tot aici pot fi
 incluse si mijloace de Clasificare reperelor : genereaza scara. Aici pot fi
expresie plastic o Orientative( caracter de incluse proportia, scara,
Elemente de spatialitate: orientare) tipuri de scara.
Centre (noduri): Locuri in o Agreative( caracter de 2. Deschiderea
care datorita unor activitati agreement) spatiului vorbim implicit
sau unui interes al omului o Tsinta( merg pana acolo) despre o inchidere. Aceste
se manifesta o anumita Clasificarea in raport cu calitati rezulta din existenta
semnificatie(piata urbana, modul sau de exprimare sau inexistenta planurilor
edificiu public, spatiu urban o Prin functionalitate verticale in limita spatiilor,
al umui edificiu) o Simbolice dar si dintr-o abordare
Parcursuri( traseie): Din 3 Semnificatia reperelor dimensionala a acestor
directii posibile, numai cele o Locale spatii
2 orizontale formeaza o La nivel de zone( la nivel de 3. Umplerea spatiului
campul actiunii concrete a cartier) este raportul intre ceva ce
omului, planul in care o La nivel de oras( orasanesti) se afla in cadrul spatiului si
acesta se poate deplasa cu Mijloace spatiu propriu-zis. Cu alte
de expresie
mijloace proprii. Verticala in cuvinte este vorba despre
plastic
mod curent e interzisa. Pot Gabaritele( un raport intre obiect si
caracteristici,
fi mai multe feluri: liniare, spatiu liber. Umplerea
dimensiuni)
labirintice) defineste de fapt o atractie
Scara( raporturile dintre vizuala.(constituitive)
Domenii: Teritorii (lacuri, volume, volum si spatiu
mari, deserturi, paduri, 4. Orientarea este
adiacent, dintre spatiu calitatea constituitiva,
regiuni, ashezari) definite reconstruit)
de limite cumulativa, ia in
Culoarea consideratie
Limite: a) naturale( ape, Simetric/ Asimetric
dimensionalitatea,
rauri, paduri, munti)
Mod de distributie a deschiderea, umplerea.
b)artificiale( parcursuri,
elementelor consistente. Orientarea este un raport
imprejmuiri, fortificatii)
intre deschidere si umplere.
Repere: Elemente care pot
Deschiderea realizeaza
apartine domeniilor Intrebarea 16. DEFINIREA raportul de orientare.
centrelor sau parcursurilor Deschidere este opusa
SPATIULUI URBAN-
(obiecte singular; elementului de umplere. Un
CALITATI ALE SPATIULUI
monumente, fantani, alt aspect important al
URBAN
piarete, intersectii sau orientarii este axialitatea.
Sunt calitati care se
schimbari de directia definesc in plan fizic si Axialitatea se defineste prin
strazii) orientare. Orientarea pune
abstract. Calitatile
Toate acestea alcatuiesc abstracte se nasc din calitati in evidenta importanta unui
harti mentale( cognitive) fizice. Calitatile abstracte loc la nivel de compozitie.
care ordoneaza perceptia sunt rezultate din actiunea 5. Forma calitatea
spatiului constituitiva, cumulativa.
spatiului respectiv si sunt
Reperul are misiunea de a dependente Forma este acea calitate
de starea
servi prin memorizarea individului care ajunge spre care concretizeaza raportul
spatiului si se exprima aceasta constatare. Cu alte dintre configuratie si scop.
printr-o mare varietate Forma este o racordare la
cuvinte determinarea
Reperul creaza o stare de abstracta a spatiului este un scop.
personalizare a unui proces cu mintea individului, 6. Culoare calitate
anumit loc. Nu putem vorbi astfel putem crea 7 caltati constituitiva, cumulativa.
de semnificatia unui spatiu ale (selectiva)-
spatiului: 3 caltati
daca nu semnalizam in elementare, 7. Stilistica ( calitatea
3 calitati
cadrul ei macar un reper constituitiva, calitativa,
constituitive sintetice si o
Dominanta poate fi un reper, calitate selectiva: selectiva a spatiului) este o
dar nu intotdeauna un calitate ce defineste
1. Cea mai simpla calitate
reper poate fi o dominant. a unitatea unui spatiu si
spatiului este
Exista repere care nu Dimensiunea si implica contribuie la asocierea
intotdeauna a functia de efectiv starea comensurabila diferitor elemente materiale
dominant si unitati de timp diferite.
a spatiului respectiv si care