ETICA APLICATA

LIBOTEAN ALEXANDRA

DREPTURILE OMULUI- AN II
 SARACIA O PROBLEMA GLOBALA

Srcia este una dintre cele mai serioase chestiuni actuale cu care se confrunt lumea. Hrana,
igiena i educaia reprezint principalele probleme ale celor mai srace state din lume.
Volatilitatea preurilor la produsele alimentare a mpins zeci de milioane de oameni n srcie i a
contribuit la violen i instabilitate, ambele extrem de periculoase pentru securitatea global.
Srcia omoar anual peste 5 milioane de copii n lume i este un pericol pentru sntatea a
milioane de romni.
Peste un miliard de locuitori ai planetei sufer de foame din cauza crizei economice i creterii
preurilor la alimente n ultimii trei ani, a declarat directorul general al Organizaiei ONU pentru
Alimentaie i Agricultur (FAO). Din cei un miliard de oameni care sufer de foame, 642 de
milioane triesc n Asia - Pacific, 265 de milioane n Africa, 42 de milioane n America Latin i
Caraibe i 15 milioane n rile dezvoltate. Africa este n continuare continentul cel mai afectat
de foamete.n rile n curs de dezvoltare, familiile cheltuiesc pn la 50 la sut din venituri pe
alimente, comparativ cu 20 la sut n rile dezvoltate.
Srcia n lume se menine la cote nalte .
Aproape dou miliarde de oameni din zona Asia-Pacific triesc cu mai puin de doi dolari pe zi
i peste 15 milioane de americani triesc la limita extrem a srciei
n ciuda eforturilor rilor asiatice de a nvinge srcia, 1,85 miliarde de oameni traiesc cu mai
puin de doi dolari pe zi, releva un raport al Bncii Asiatice de Dezvoltare, cu sediul la Manila,
citat de Reuters. Potrivit aceleiai surse, numrul celor ce triesc ntr-o extrem saracie - cu mai
puin de un dolar pe zi - este estimat la 621 milioane.
Dou premise:
a) 1.000.000.000 de oameni - o cincime din populaia total a planetei - triete n srcie
absolut: foamete, malnutriie, maladii contagioase, mortalitate infantil ridicat, condiii
de via precare, team i insecuritate.
b) multe persoane bogate dispun de mijloace i resurse cu care pot ajuta la reducerea
srciei
Tipuri de srcie:
a) ca urmare a unor dezastre, precum cutremurele, seceta sau inundaiile. Se acord asisten
de urgen, oamenii doneaz bani i, pentru o clip, exist un sentiment puternic de
solidaritate uman.
b) srcia care persist i afecteaz sute de milioane de oameni fr s atrag ns atenia
mass-media. In mass-media se transmit tiri un eveniment cnd i pierde caracterul
de noutate, nu mai este tire i nu mai prezint interes pentru mass-media astfel,
srcia care persist nu este prezent n atenia publicului.
 c) Oamenii se nasc egali in fata lui Dumnezeu srcia si foametea nu ne sunt date de
Dumnezeu. Saracia si foametea pot fi stapanite si eliminate prin eforturile comune ale
societatii umane.
Prin saracie se intelege un sistem de viata inmpus sau acceptat inconsitent de un
segment al societatii umane , prin care indivizii care formeaza societatea respective nu dispun
sau nu are acces spre acele resurse care sa le asigure valorile minime ale existentei fizice si
sociale. Fara indoiala ca saracia se coreleaza cu boli si alte elemente sociale si da nastere la o
serie intreaga de fenomene negative care bantuie societatea planetara.
Saracia, ca fenomen ce afecteaza atat tarile dezvoltate, cat si tarile in curs de dezvoltare,
naste in continuare multe controverse, desi baza teoretica in studierea ei s-a pus inca din a doua
jumatate a secolului trecut. In ciuda progresului considerabil din teoria si practica masurarii si
analizei saraciei, studiile realizate pe aceasta tema in Europa si in lume, continua sa faca obiectul
unor ample dispute intre specialistii din domeniu.
Unul din motivele pentru care criza alimentara nu este tratata cu atentia care i se acorda
altadata este ca notiunea de foamete a fost redefinita. Alta data foametea era localizata geografic,
acum avand in vedere globalizarea pietei cerealelor si capacitatea de a le transporta, foametea
este concentrate mai putin in anumite regiuni geografice si mai mult in anumite grupuri cu
venituri scazute.
Criza alimentara transpune acum, in cresterea preturilor la nuvel mondial, cresterea care
afecteaza populatiile cu un venit scazut, fortand pe multi sa ajunga, chiar sub limita de
subzistenta.1 2
Foametea ar putea fi "tragedia umana definitorie pentru acest secol", pe masura ce
schimbarile climatice dau peste cap anotimpurile si distrug culturile, avertizeaza luni un raport al
grupului non-guvernamental Oxfam Interantional, adresat tarilor din G8.
Raportul arata ca pe masura ce clima se schimba, milioane de oameni din zone afectate
de foamete si saracie vor trebui sa renunte la culturile traditionale, ceea ce ar putea duce la
schimbari sociale majore ca migratiile in masa sau posibile conflicte in ceea ce priveste resursele
de apa, arata Associated Press.

Ajutorul caritate sau datorie?

Cuvntul ajutor" poate semnala ideea c asistena este expresia bunvoinei, dorinei de
a face bine, fiind adesea relaionat cu ideea de caritate". Termeni precum bunvoin"
sau caritate" pot fi acceptai dac sunt interpretai cu atenie, dar ei pot da natere unor
impresii false. Ceea ce adesea este fcut din bunvoin sau caritate este vzut ca
depind datoria sau obligaiile morale. Altfel spus, ne simim bine atunci cnd ajutm.
Este ajutorul o datorie?

1 Lester R. Brown, depasind resursele planetei, redefinind securitatea, pag 139( ed.
Tehnica ,Bucuresti,2005)

2
Sintagma ajutor pentru diminuarea srciei" conine cteva ambiguiti care trebuie analizate.
Pe de o parte, exist diferite tipuri de dezastre, precum cutremurele, seceta sau inundaiile. Se
acord asisten de urgen, oamenii doneaz bani i, pentru o clip, exist un sentiment puternic
de solidaritate uman.
Pe de alt parte, exist srcia care persist i afecteaz sute de milioane de oameni fr s
atrag ns atenia mass-media. Ca rspuns la acest aspect exist diferite tipuri de programe, fie
organizate de ctre guvern (cu sau fr ajutor extern), fie organizate de ctre fundaii de caritate
private. Aceste programe doresc s ajute persoanele srace s i mbunteasc nivelul de trai
sau s se asigure c oamenii nu se afl n situaii de srcie extrem. Aceste programe sunt mai
puin spectaculoase dect ajutoarele de urgen, dar impactul lor este cu mult mai mare. M voi
concentra aici asupra acestei asistene pentru dezvoltare".
Arhiepiscopul Helda Camara spunea cndva: Cnd i ajut pe cei sraci sunt considerat sfnt,
dar cnd ntreb de ce sunt sraci sunt considerat comunist". Ceea ce deducem de aici este c
ajutorul nu este reprezentat cu necesitate doar de rspunsul menit s aline i venit din
compasiune, ci const n identificarea cauzelor srciei i nlturarea celor posibile prin
intermediul aciunii umane. Nu trebuie s fii comunist pentru a recunoate c unele cauze sunt
reprezentate de nedrepti, politici economice i altele de acest gen.
Cuvntul ajutor" poate semnala ideea c asistena este expresia bunvoinei, dorinei de a
face bine, fiind adesea relaionat cu ideea de caritate". Termeni precum bunvoin" sau
caritate" pot fi acceptai dac sunt interpretai cu atenie, dar ei pot da natere unor impresii
false. Ceea ce adesea este fcut din bunvoin sau caritate este vzut ca depind datoria sau
obligaiile morale. Altfel spus, ne simim bine atunci cnd ajutm.3

Dreptate, nu caritate
Uneori, n cercurile care se ocup de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea n direcia
dreptii, nu a caritii pentru lumea srac". Unul dintre aspectele care trebuie evideniate n
acest sens e acela c dreptatea este o obligaie pentru noi, n timp ce caritatea nu este. Acest
aspect este neltor, cci, din moment ce se face apel la buntate, caritate sau compasiune, se
poate considera c acestea reprezint anumite ci de stabilire a unor ndatoriri semnificative,
necesitnd astfel la fel de mult aciune - dac nu mai mult - ca i apelul la dreptate. Voi prefera
utilizarea termenului compasiune", deoarece ilustreaz cauza ajutorului, acesta fiind identificat
cu o datorie moral care ncorporeaz principii ale dreptii.
Sintagma dreptate, nu caritate" este utilizat i pentru a sublinia dou aspecte importante.
Primul este acela c oamenii au tendina de a aprecia caritatea foarte mult n termeni de
rspunsuri individuale, n timp ce ideea de dreptate nu se rezum doar la ceea ce fac indivizii, ci
acoper structurile i relaiile generale existente sau care tind s existe ntr-o societate 4. Muli vor
accepta, drept component a dreptii sociale", organizarea societii de aa manier nct s
existe un sistem de impozitare progresiv care s asigure nevoile de baz ale tuturor indivizilor.

3http://www.ifightpoverty.eu/ro/think/goal-1

4
 Dac acest lucru este acceptabil pentru societi separate, de ce s nu fie acceptat pentru
lumea luat ca ntreg ? Instituiile i acordurile internaionale ar trebui s reflecte acest scop. O
distribuire dreapt a resurselor mondiale" ar nseamna cel puin asigurarea nevoilor de baz
pentru toi locuitorii planetei.5

Ce este dezvoltarea ?

Exist trei dificulti legate de conceptualizarea dezvoltrii n termeni de cretere economic. n

primul rnd, exist posibilitatea ca cei sraci s nu beneficieze de creterea economic; mai
mult, ea poate fi asociat cu procese care nrutesc situaia celor sraci. Folosirea pmntului
de ctre ntreprinztori sau noile tehnici agricole pot exclude ranii simpli din procesul
economic. n al doilea rnd, exist pericolul ca modelele de cretere s reflecte modele
occidentale nepotrivite ale schimbrilor necesare, implementarea lor fiind parte integrant a
economiei globale controlate n cea mai mare parte de ctre Occident, n al treilea rnd, chiar
dac modelul creterii este realizat astfel nct s acorde prioritate celor sraci, poate fi pus la
ndoial faptul c o cretere economic i va afecta n mod pozitiv pe acetia. 6Trebuie luate n
calcul i aspecte care in de constrngerile de mediu, precum poluarea i degradarea solului.
Trebuie spus c o parte, dac nu cea mai mare parte a ajutorului oferit, este orientat n mod
direct ctre dezvoltarea economic din rile mai srace, scopul su nefind reducerea srciei
extreme.

Concluzii
Cei cinci factori nu sunt independenti unul de altul: imbolnavirile contribuie la ignoranta si
apatie; lipsa de onestitate contribuie la imbolnaviri si dependenta, si asa mai departe. Cu alte
cuvinte, ei se influenteaza reciproc.
Zicala "gndete global i actioneaz local " este de folos n orice proces de schimbare social.
Cei cinci factori ai srciei nu par s fie numai rspndii dar i nrdcinai n practicile i
valorile culturale.

5 http://ro.wikipedia.org/wiki/

6 http://www.ziare.com/international/stiri-externe/premierul-spaniol-efortul-international-insuficient-in-lupta-
impotriva-saraciei
n viaa noastra de zi cu zi putem crede ca nu putem face nimic. Realitatea este alta: dac fiecare
dintre noi se angajeaza s lupte mpotriva factorilor care duc la srcie, efortul personal va avea
un efect multiplu asupra altora i, n felul acesta, vom contribui la eliminarea "celor cinci" i n
cele din urma la victoria asupra srciei.

Bibliografie:

1. Lester R. Brown, Depasind resursele planetei, redefinind securitatea, ed. Tehnica ,

Bucuresti, 2005
2. Lester R. Brown, Planul B.20 , ed Tehnica, Bucuresti , 2006
3. Lester R. Brown, The Short Path to Oil Independence: Gas-Electric Hybrids and Wnid
Power Offer Winning Combination, Eco-Economy Update (Washington, DC: Earth
Policy Institute)
4. Mark smith Land Smith, in USDA Agricultural Resources and Environmental
Indicators 2003(Washington, DC: 2003), sectiunea 6.2 actualizare in dec 200, p.14;
USDA, Economic Research Service, Agri-Environmental policy at the Crossroads;
Guideposts on a Changing Landscape, Agricultural Economic Report nr.794
5. MAE Politica extern Organizaii internaionale Instituii financiare Fondul
Internaional pentru Dezvoltare Agricol FIDA
6. Secolul XXI va fi secolul crizei alimentare , articol de Francisca M.Catan (2007-10-23)
7. http://www.fao.org/
8. http://www.oxfam.org/
9. http://www.ifad.org/
10. www.promptmedia.ro
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/
12. http://www.ziare.com/bill-gates/melinda-gates/bill-gates-si-patru-tari-doneaza-880-de-
milioane-de-dolari-impotriva-foametei
13. http://www.ziare.com/international/stiri-externe/premierul-spaniol-efortul-international-
insuficient-in-lupta-impotriva-saraciei
14. http://www.ifightpoverty.eu/ro/think/goal-1