Sunteți pe pagina 1din 18
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii Utilizarea energiei regenerabile R. Popescu

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Instalatii

Utilizarea energiei regenerabile
Utilizarea energiei regenerabile

R. Popescu

Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea
Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea

Structura cursului

Structura cursului  Generalitati  Informatii utile despre radiatia solara  Clasificarea si descrierea

Generalitati

Informatii utile despre radiatia solara

Clasificarea si descrierea captatoarelor solare

Randamentul panourilor solare

Implementarea captatoarelor

Cateva cifre despre vanzarile de panouri

Producerea acm

Sisteme solare combinate

Incalzirea piscinelor

Climatizarea solara si sisteme desicante

Aspecte economice

Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie
Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie

Energia pe plan mondial

Energia pe plan mondial  Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld  Crestere necesar energie 65-95%

Populatia 1995-5,4 mld iar 2020-8 mld

Crestere necesar energie 65-95% pana in 2020 fata de consumurile de azi:

Consum petrol: 90 mil. barili/zi (crestere de 27 mil. barili/zi cat productia OPEC de astazi)

Consum carbune: 7 mld. t/an (dublarea consum azi=rezerva Canada+Anglia de astazi)

Consum gaze naturale: 4000 mld. Nm 3 /an (dublarea consumului de azi=rezerva SUA astazi)

Cresterea capacitatii de producere a energiei (90% din tarile in curs de dezvoltare din Asia si America Latina vor produce CO 2 mai mult decat tarile dezvoltate in 1990)

73% din rezervele de petrol si 72% din cele de gaze naturale vor fi concentrate in Orientul Mijlociu si Rusia

Trebuie realizate studii pentru utilizarea surselor regenerabile (solar+eolian)

Trebuie reduse pierderile de energie (masuri la nivel mondial si national+ ridicarea nivelului de cunoastere al rolului energiei)

Este nevoie pana in 2020 de cca 30 000 mld$ pentru dezvoltare de proiecte energetice, cu 50% mai mare decat PIB-ul mondial in 1990

Realizare de parteneriate la nivel de guvern, industrie si consumatori

Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei
Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei

Problemele lumii contemporane

Problemele lumii contemporane Cresterea populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei

Cresterea

populatiei

Consumul de energie Conservarea mediului
Consumul
de energie
Conservarea
mediului
populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei indusriale • Amplificarea
populatiei Consumul de energie Conservarea mediului Datorita • Revolutiei indusriale • Amplificarea

Datorita

Revolutiei indusriale

Amplificarea resurselor si energiei

Consumuri mari de energie

Rezultate

Masuri

Crearea conditiilor normale de lucru

Imbunatatire conditii de viata

Diferente mari intre bogati si saraci

Afectarea mediului ambiant

Tarile dezvoltate sa prolifereze tehnologia moderna

Conservarea mediului ambiant

Schimbarea sistemului social prin introducerea noilor tehnologii in toate sectoarele vietii sociale

Informarea si constientizarea populatiei

sectoarele vietii sociale • Informarea si constientizarea populatiei • Eliminarea de deseuri in cantitati importante
sectoarele vietii sociale • Informarea si constientizarea populatiei • Eliminarea de deseuri in cantitati importante
sectoarele vietii sociale • Informarea si constientizarea populatiei • Eliminarea de deseuri in cantitati importante
sectoarele vietii sociale • Informarea si constientizarea populatiei • Eliminarea de deseuri in cantitati importante

Eliminarea de deseuri in cantitati importante

sectoarele vietii sociale • Informarea si constientizarea populatiei • Eliminarea de deseuri in cantitati importante
Problema energetica- prezent si viitor A. Politica energetica in tarile dezvoltate  Revizuire planuri nationale
Problema energetica- prezent si viitor A. Politica energetica in tarile dezvoltate  Revizuire planuri nationale
Problema energetica- prezent si viitor A. Politica energetica in tarile dezvoltate  Revizuire planuri nationale

Problema energetica- prezent si viitor

Problema energetica- prezent si viitor A. Politica energetica in tarile dezvoltate  Revizuire planuri nationale de

A. Politica energetica in tarile dezvoltate

Revizuire

planuri

nationale

de

producere

si

dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta
dezvoltate  Revizuire planuri nationale de producere si consum de energie  Producerea de aparatura performanta

consum de energie

Producerea de aparatura performanta

O noua politica a preturilor

Ajutoare financiare

Realizarea de regulamente si normative vizand problema energiei

Restrictii termic

Obligatiile ce-I revin furnizorului de echipamente

Norme

impuse

consumatorului

privind

confortul

de

baza

cu

grad

de

obligativitate

(R,

randament, poluare, etc)

Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 
Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare 

Problema energetica- prezent si viitor

Problema energetica- prezent si viitor B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare  Exploatare

B. Politica energetica in tarile in curs de dezvoltare

Exploatare rationala a resurselor energetice nationale

Planificare

energetica,

in

concordanta

cu

planul

de

dezvoltare al tarii

Reducerea cererilor de energie clasica

Masuri speciale in sectorul de constructii avand in vedere:

Consumurile energetice pentru nevoi gospodaresti se modifica continuu (cresterea gradului de confort)

Consumurile energetice pentru sectorul tertiar se modifica dupa gradul de dezvoltare a localitatilor

Consumul energetic pentru producerea materialelor de constructii si instalatii trebuie sa scada

Mediul inconjurator trebuie protejat

Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de
Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de

Problema energetica- prezent si viitor

Problema energetica- prezent si viitor C. Romania  Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de energie

C. Romania

Din 1970 s-a inceput consumul exagerat de energie

Din 1970 s-au implementat sursele neconventionale de energie (solar si eolian)

Dupa 1990 politica energetica s-a schimbat:

S-a pus accent pe asigurarea confortului termic

S-a inceput procesul de reabilitare (constructii si instalatii)

S-a creat Agentia Romana pentru Conservarea Energiei

S-au infiintat Agentii Regionale pentru Protectia Mediului

S-au elaborat si sunt in curs de elaborare de norme, normative, regulamente, etc

Legea 10/1995- Legea calitatii in constructii


 Omul, cladirea si consumul de energie Evolutia sistemelor de asigurare a conditiilor de microclimat din
 Omul, cladirea si consumul de energie Evolutia sistemelor de asigurare a conditiilor de microclimat din

Omul, cladirea si consumul de energie

 Omul, cladirea si consumul de energie Evolutia sistemelor de asigurare a conditiilor de microclimat din

Evolutia sistemelor de asigurare a conditiilor de microclimat din cladiri

Incalzirea locala

Incalzirea centralizata

Climatizarea

Evolutia societatii si a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata

a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata – Activitatea fizica depusa de
a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata – Activitatea fizica depusa de
a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata – Activitatea fizica depusa de
a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata – Activitatea fizica depusa de
a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata – Activitatea fizica depusa de
a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata – Activitatea fizica depusa de
a tehnicii a schimbat raportul dintre om si mediul de viata – Activitatea fizica depusa de

Activitatea fizica depusa de om pentru producerea de energie termica sa fie redusa

Adaptarea la noile conditii de confort

Utilizarea cu eficienta ridicata a energiei termice

Costuri reduse in consumul energetic

Reactia omului fata de confortul termic tine seama de metabolism si nivel de trai

Consumul de energie termica intr-o cladire este dependent de modul de preparare si utilizare

Incalzire locala (consum redus, oameni mai economi)

Incalzire centrala (consum mai mare)

mai economi) – Incalzire centrala (consum mai mare)  Ciclul vietii influenteaza confortul termic –
mai economi) – Incalzire centrala (consum mai mare)  Ciclul vietii influenteaza confortul termic –

Ciclul vietii influenteaza confortul termic

Tinerii (preocupati de cresterea nivelului de trai)

Persoanele mature (35-50 ani)-preocupati de acumulari materiale

Batranii- preocupati de imbunatatirea confortului termic

Batranii- preocupati de imbunatatirea confortului termic  Atitudinea fata de noutate – Locatarul doreste
Batranii- preocupati de imbunatatirea confortului termic  Atitudinea fata de noutate – Locatarul doreste

Atitudinea fata de noutate

confortului termic  Atitudinea fata de noutate – Locatarul doreste confort term ic ridicat cu costuri

Locatarul doreste confort termic ridicat cu costuri reduse

Utilajele si aparatele sunt apreciate daca satisfac cerintele

Furnizorul de aparate trebuie sa tina cont de cost, utilitate si grad de poluare

Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de
Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de

Politica energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania

energetica in domeniul instalatiilor dupa 1990 in Romania  Dezvoltarea – Cresterea gradului de confort termic

Dezvoltarea

Cresterea gradului de confort termic in cladiri

Reabilitarea cladirilor vechi

Promovarea noului si eficientei in instalatii

Realizari in domenii ca:

Echipamente: materiale noi / utilaje / automatizare

Conceptie: sisteme moderne / metodologii de calcul / normative si standarde / calcul automat

Executie: scule si aparate moderne / tehnologii noi

Exploatare: automatizarea proceselor

Calitatea in constructii: alinierea la normele europene / agrementarea produselor

alinierea la normele europene / agrementarea produselor  Dezvoltarea sectorului de instalatii in cladiri –
alinierea la normele europene / agrementarea produselor  Dezvoltarea sectorului de instalatii in cladiri –
alinierea la normele europene / agrementarea produselor  Dezvoltarea sectorului de instalatii in cladiri –

Dezvoltarea sectorului de instalatii in cladiri

Firme de specialitate cu profil complex: comercializare produse, proiectare, executie, gestionare

Firme cu profil de specialitate: comercializare produse, proiectare


 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe
 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe

Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice

 Conservarea energiei- Eficienta si restrictii energetice Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe

Criza energetica din ’70 a pus in evidenta pe plan mondial doua aspecte

Dublarea consumului de energie ca urmare a lipsei eficientei ridicate a tehnologiilor din acea perioada

Necesitatea protectiei mediului ambiant prin limitarea consumului de energie

Aparitia conceptului de conservare a energiei, politica energetica fiind orientata spre gestiunea cererii de energie

Conceptele de baza ale conservarii energiei

Economisirea energiei de producatori si consumatori (supraincalzirea incaperilor, utilaje functionand in gol, etc…)

Utilizarea rationala a energiei (folosirea sistemelor de producere combinata energie termica/electrica)

Promovarea surselor de energie neconventionala

Politica energetica consta in echilibrarea balantei cererii si ofertei de energie in limitele acceptabile d.p.d.v. social si ecologic

Pana in anii ’70 s-a actionat numai asupra ofertei ducand la consumuri nerationale

Dupa criza din ’70 s-a trecut la consumuri rationale, tinand seama ca pentru instalarea unei capacitati de producere a energiei de 1kW=1200$ SUA, in timp ce pentru a economisi energie si evitarea unei surse de energie este necesar 400$ SUA

Politica energetica a tarilor continua si astazi pe doua directii

energetica a tarilor continua si astazi pe doua directii – Tarile industrializate: economie de energie –
energetica a tarilor continua si astazi pe doua directii – Tarile industrializate: economie de energie –
energetica a tarilor continua si astazi pe doua directii – Tarile industrializate: economie de energie –

Tarile industrializate: economie de energie

Tarile de tranzitie: consumuri de energie ridicate din lipsa tehnologiilor avansate datorita puterii economice scazute


 Politica de eficienta energetica Aplicarea politicii de eficienta energetica im pune cunoasterea a doua elemente
 Politica de eficienta energetica Aplicarea politicii de eficienta energetica im pune cunoasterea a doua elemente

Politica de eficienta energetica

 Politica de eficienta energetica Aplicarea politicii de eficienta energetica im pune cunoasterea a doua elemente

Aplicarea politicii de eficienta energetica impune cunoasterea a doua elemente de baza:

capacitatea de adaptare a consumatorilor industriali

capacitatea de plata determinata de puterea de cumparare pentru consumatorii casnici

Structura politicii de eficienta energetica:

Cresterea motivatiei pentru investitii

Stimularea initiativelor de crestere a eficientei energetice in toate sectoarele de activitate (industrie, locuinte, rezidential)

Educarea consumatorilor industrali si casnici

Constientizarea impactului asupra mediului ambiant prin reducerea consumurilor energetice

mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta
mediului ambiant prin reducerea consum urilor energetice  Masurile de promovare a politicii de eficienta

Masurile de promovare a politicii de eficienta energetica sunt:

Strategia conservarii energiei: programe, proiecte

Analize si bilanturi energetice: productie, distribute, consum

Promovarea cercetarii

Asistenta tehnica gratuita: diagnosticari, masurari, reglari

Instruirea personalului: agenti economici, personal tehnic

Legislatie: stabilirea de indicatori, acte normative

Sprijin financiar: modernizari, reabilitari, tehnologii noi

Relatii si contracte internationale: documentatii, consultanta, sprijin financiar

Obiectivele politicii de eficienta energetica:

Echilibrarea balantelor energetice: cerere si oferta

Sprijin pentru cresterea economica

Reducerea poluarii atmosferei

Cresterea confortului in cladiri

Acces la structurile si programele internationale

Scaderea cheltuielilor in valuta

confortu lui in cladiri – Acces la structurile si programele internationale – Scaderea cheltuie lilor in
confortu lui in cladiri – Acces la structurile si programele internationale – Scaderea cheltuie lilor in
confortu lui in cladiri – Acces la structurile si programele internationale – Scaderea cheltuie lilor in
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor
Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor

Greutati in promovarea eficientei energetice

Greutati in promovarea eficientei energetice  Tehnice – Lipsa echipamentelor performante – Lipsa cunostiintelor

Tehnice

Lipsa echipamentelor performante

Lipsa cunostiintelor de gestionare energetica a consumatorilor

Lipsa cadrului adecvat de cercetare

Lipsa transferului tehnologic

Economice

Preturile de energie nu reflecta costurile

Lipsa unui control al preturilor

Interpretarea gresita a participarii energiei in pretul de cost al produselor

Financiare

Fonduri limitate pentru investitii in economia de energie

Lipsa unor licitatii financiare si fiscale pentru investitii

Alte prioritati nationale pentru investitii energetice

Institutionale

Luare de decizii inadecvate la nivel local si national

Lipsa legislatiei si a reglementarilor pentru eficienta energetica

Lipsa de norme cu caracter energetic

Lipsa gestionarii moderne in institutii si intreprinderi

Lipsa de consultanta economica si bancara

Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 

Evaluarea energiilor neconventionale

Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 
Evaluarea energiilor neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili 

Energie solara

Geotermala

Eoliana

Biomasa si biocombustibili

Marilor si fluviilor

neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili  Marilor si fluviilor
neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili  Marilor si fluviilor
neconventionale  Energie solara  Geotermala  Eoliana  Biomasa si biocombustibili  Marilor si fluviilor
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –
Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta –

Energia solara

Energia solara  Avantaje : – Exista in cantitati nelimitate – Gratuita – Nepoluanta – Cu

Avantaje:

Exista in cantitati nelimitate

Gratuita

Nepoluanta

Cu anumite exceptii poate fi exploatata peste tot in lume

Poate fi utilizata pentru incalzire, acm, climatizare, iluminat, etc…

Dezavantaje

Este ciclica (zi/noapte, vara/iarna)

Este influentata de starea atmosferei

Costuri ridicate ale tehnologiei

de starea atmosferei – Costuri ridicate ale tehnologiei Din energia solara doar 1/10 9 este receptionata
de starea atmosferei – Costuri ridicate ale tehnologiei Din energia solara doar 1/10 9 este receptionata
de starea atmosferei – Costuri ridicate ale tehnologiei Din energia solara doar 1/10 9 este receptionata

Din energia solara doar 1/10 9 este receptionata de Pamant, aceasta reprezentand cel mai mare potential energetic mondial

Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se
Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se

Energia geotermala

Energia geotermala Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se

Reprezinta energia continuta in materia anorganica din interiorul Pamantului, energie care se transmite apei aflate in profunzimea scoartei terestre, atingand temperaturi de 50-300 ºC

Dezavantaje

Existenta

gazelor

de

tip

metan,

CO 2 ,

S

si

a

carbonatilor de calciu in cantitati mari

 

Areal mic de raspandire

 

Radioactivitatea apei geotermale

 

Costurile

tehnologiei

cu

atat

mai

mari

cu

cat

tehnologiei cu atat mai mari cu cat potentialul e mai scazut In capitala Islandei, Reykjavik,
tehnologiei cu atat mai mari cu cat potentialul e mai scazut In capitala Islandei, Reykjavik,
tehnologiei cu atat mai mari cu cat potentialul e mai scazut In capitala Islandei, Reykjavik,

potentialul e mai scazut

In capitala Islandei, Reykjavik, 87% din oras este incalzit pe baza energiei geotermale dar exista instalatii mari si in SUA, Rusia, Italia

Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de
Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de

Energia eoliana

Energia eoliana  Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de Pamant)

Reprezinta o derivatie a energiei solare (2% din energia solara receptionata de Pamant)

Potentialul energiei eoliene este mult mai mare decat consumul energetic mondial

Potentialul energetic eolian al Romaniei este intre (120-150)x10 6 kWh/an

Zone preferate pentru amplasarea generatoarelor eoliene: litoral si zone muntoase

intre (120-150)x10 6 kWh/an  Zone preferate pentru amplasarea generatoarelor eoliene: litoral si zone muntoase
intre (120-150)x10 6 kWh/an  Zone preferate pentru amplasarea generatoarelor eoliene: litoral si zone muntoase
intre (120-150)x10 6 kWh/an  Zone preferate pentru amplasarea generatoarelor eoliene: litoral si zone muntoase
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un
Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un

Biomasa (Biocombustibilii)

Biomasa (Biocombustibilii)  Deseuri utilizate in centrale de ardere a deseurilor  Metanul este un biocombustibil

Deseuri

utilizate in centrale de ardere a deseurilor Metanul este un biocombustibil rezultat din procesul de fermentare anaeroba a deseurilor organice (rezulta 0,6 Nm 3 gaz/kg de deseuri organice) Biogazul are 50-60% din puterea calorica a gazelor naturale

prelucrate

initial

care

pot

fi

si

Obiectivele generale ale alegerii unei surse regenerabile  Alegerea sursei regenerabile cea mai potrivita zonei
Obiectivele generale ale alegerii unei surse regenerabile  Alegerea sursei regenerabile cea mai potrivita zonei

Obiectivele generale ale alegerii unei surse regenerabile

Obiectivele generale ale alegerii unei surse regenerabile  Alegerea sursei regenerabile cea mai potrivita zonei
Obiectivele generale ale alegerii unei surse regenerabile  Alegerea sursei regenerabile cea mai potrivita zonei
Obiectivele generale ale alegerii unei surse regenerabile  Alegerea sursei regenerabile cea mai potrivita zonei
Obiectivele generale ale alegerii unei surse regenerabile  Alegerea sursei regenerabile cea mai potrivita zonei

Alegerea sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice

sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si
sursei regenerabile cea mai potrivita zonei geografice  Stabilirea potentialului energetic al sursei si

Stabilirea

potentialului

energetic

al

sursei

si

variatia acestuia diurna si sezoniera

Stabilirea

necesarului

de

energie

termica

(incalzire, racire, acm) al cladirii pe parcursul unui

an Asigurarea unei surse auxiliare de energie, pentru completarea varfurilor de sarcina sau a perioadelor neacoperite de sursa regenerabila Evaluarea investitiei pentru exploatarea sursei si evaluarea timpului de recuperare al investitiei