MECANISMUL BIELA - MANIVEL

Rolul
Biela este un subansamblu al mecanismului motor care se monteaza intre boltul
de piston si fusul maneton, al arborelui cotit. Pentru a transmite forta pistonului,
respectiv miscarea rectilinie alternativa a pistonului la arborele cotit, care o transforma
in miscare de rotatie.

Materiale
Bielele se confectioneaza din : a) otel carbon de calitate (STAS 880-66, marcile
OLC 45x, OLC 50 ) b) otel aliat cu elemente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, V (STAS 781-
66, marcile 40c10; 41 MoC11; 41 VmoC17;STAS 8580-74,marca 34MoCN 15AT ); c)
aliaj usor ( duraluminiu ); d) fonta cu grafit nodural.
Rezistenta de rupere la tractiune a otelurilor pentru biela trebuie sa fie cuprinsa
intre 80105 daN /mm2. Bielele din oteluri aliate se lustruiesc fiind foarte sensibile
la concentrarea de tensiuni. O metoda mai eficienta si economica de ridicata a
rezistentei la oboseala, s-a dovedit a fi ecruisarea (durificarea bielelor cu alice ).
Suruburile de biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire (STAS 791-
66,marcile: 45C10; 41CN12; 34MoCN15 ) cu rezistenta la rupere de 7080
daN/mm2. Bucsele din piciorul bielei se confectioneaza din bronzuri cu rezistenta
ridicata la uzare si rupere (bronz cu plumb, bronz cu aluminiu, bronz fosforos).

Sarcini
Biela executa o miscare complexa de translatie si de pendulare si este supusa
actiunii fortei produsa la comprimarea amestecului si la destinderea gazelor arse, forta
care variaza ca valoare, directie si sens. De aceea, biela este solicitata la incovoiere,
rasucire (torsiune), comprimarea, socuri si uzura. Pentru a corespunde acestor cerinte,
biela trebuie sa fie rigida, rezistenta la uzura, incovoiere, torsiune si destul de usoara.
Ea se va confectiona din otel carbon de calitate sau din otel aliat prin matritare la cald
sau prin turnare din duraluminiu sau fonta cu grafit nodular. La bielele confectinate
din otel, inainte operatiilor de finisare se aplica un tratament de calire de imbunatire,
urmat de revenire.
Biela se compune din:
- partea bielei articulata cu boltul, numita capul mic sau piciorul bielei
- partea centrala, numita corpul bielei
- capul mare al bielei, care se monteaza pe fusul maneton al arborelui cotit cu ajutorul
capacului bielei
- capacul bielei
- surubului pentru strangerea capacului de biela, care sunt suruburile speciale, cu filet
rezistent obtinut prin rulare si au cap profilat. Piulitele lor sunt piulite cu autoimpanare
si prevazute cu saibe cu nas, care se indoiesc dupa strangere, pentru a se asigura
impotriva desurubarii
- semicuzineti pentru capul mare
- cuzinet pentru capul mic
In capul mic al bielei este presat un cuzinet, prevazut cu un alezaj in care se
monteaza boltul de piston. La unele motoare, botul de piston este presat in capul mic
al bielei. In alte cazuri, boltul de piston are un joc de 0,003-0,006 mm, fata de alezajul
cuzinetului
In anumite cazuri, indeosebi la m.a.s. 2, imbinarea boltului cu biela se face pe
rulmenti cu ace.
Corpurile bielei are sectiunea transversala in forma de H pentru a rezista la
flambaj si torsiune si pentru a fi mai usor. El este prevazut uneori cu un canal
longitudinal, prin care este refulat uleiul dintre fusul maneton spre boltul de piston.
 Capul mare al bielei are plan de separatie cu capacul bielei, fata de care se
strange cu 2-4 suruburi, cu cheia dinamometrica (la Dacia 1300, cuplul de strangere
este de 4,5 daNm). Partile componente ale bielei sunt aratate in fig. 1.3
Repararea bielei
Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela.
In timpul exploatari, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea pistoanelor
are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire, datorita
uleiului provocata de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului
carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) ; are loc o
frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor.
Fenomenul poate fi observat de sofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice
provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si
emanare de abur, daca apa de racire este sub nivel. In cazul opririi imediate a
motorului se poate evita griparea; se lasa sa se raceasca, se toarna in fiecare cilindru
30-40 g ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta si se
inlatura cauza; daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va
fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si
a segmentilor de la cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea
sunt usoare, se pot slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de
cateva ori de-a lungul cilindrului in miscarea combinata (de translatie si rotatie ).
Numai dupa aceasta se face inlocuirea pistonului si segmentilor respectiv;
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui
pe cilindru, atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul,
iar pistoane vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea
a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
 Cocsarea segmentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze
(baie de foc ) datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se
depune sub forma de calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu
mai asigura etansarea si racirea pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze
arse in baia de ulei, iar fumul de esapament este de culoare albastra. Motorul nu mai
dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Pornirea
motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar compresia la
cilindrului respectiv este scazuta.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela curatirea lor
de calamina si inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu
ajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900 (dupa
numarul lor ) si montarea in aceiasi cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneaza ca
pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii
incorecte, intepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii
Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca
urmare a pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului ; apare un zgomot
caracteristic (zgarieri ) la antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs
rizuri usoare pe cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.
Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce
depaseste 0,05 mm intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau
tratament necorespunzator, griparea pistonului.
Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accentuarea
brusca a motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea
pistonului, cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar
ruperea arborelui cotit), motorul este oprit imediat.
 Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv,
depresarea si presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se
face montarea ambielajului si motorului.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina
prin batai in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se
remedieaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au
astfel de anomalii cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata verifica
fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a preantampina astfel de defectiuni ;
daca nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul ruperii suruburilor si deci avarii la
biele, cilindri, pistoane, bloc motor.
Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor,
joc prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea
suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului
motor, a cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit,
distrugerea baii de ulei.
Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in
atelier ; in afara demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate,
blocul motor impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-
segmenti-bolt-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu ; arborele cotit este controlat
amanuntit, indeosebi fusul maneton respectiv, care daca are culoarea schimbata
necesita inlocuirea.
Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea
mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a
motorului poate duce la : uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si
ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor
manetoane ale arborelui cotit.
 Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea
insuficienta, uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune
necorespunzator, supraincalzire.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai
ales la rece ce se intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei
(presiune scazuta ) se observa la timp.
Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton
respectiv (culoarea schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata
resturile de material de antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota
corespunzatoare.

Controlul bielei -; Scule folosite

In cadrul controlului prin prelevare se efectueaza :

- controlul alezajelor ;
- controlul abaterilor de la paralelism si al distantei dintre fetele laterale ;
- absenta fisurilor si a golurilor.
Fac precizarea ca verificarea alezajului capacului mare si capacului mic al bielei
se face cu micrometrul pentru interior sau dispozitive cu ceas comparator.
Verificarea cu sublerul este bine venita numai cand determinam distanta dintre
axe.
Se mai verifica:
incovoierea bielei. Pentru aceasta, se aseaza biela pe un platou plan-paralel sau pe un
geam si se observa locul unde suprafata plana a bielei nu mai atinge suprafata plana a
geamului sau a platoului plan-paralel. In acel loc se observa marimea fantei de lumina
si se introduce o lamela de interstitiu (lera) care indica valoarea sagetii incovoierii.
- Torsiunea sau rasucirea bielei, care demonstreaza ca axele capului mic si capului
mare nu mai sunt coplanare (in acest plan). Verificarea se face pe platoul plan paralel,
ca si in cazul incovoierii.
- Greutatea bielei este, de asemenea, un parametru foarte important, care influenteaza
functionarea rotunda, silentioasa, fara vibratii, a motorului. Toate bielele trebuie sa
aiba aceeasi greutate. Se admite o toleranta de 5-10 grame, de la o bila la alta.
- Daca pe flancul capului mare si capacului bielei sunt poansonate cifrele care indica
numarului cilindrului in care se monteaza biela.
Fac precizarea ca in atelierele de specialitate, incovoierea si rasucirea bielei se
verifica cu ajutorul unor dornuri speciale care se vor monta in alezajele capului mic si
capului mare, care vor fi palpate cu ajutorul unui ceas comparator fixat pe un suport
special.
In fabricile constructoare, incovoierea sau rasucirea bielei se determina cu un
dispozitiv de tipul celui din (fig2.2) care verifica simultan coplaneitatea axelor,
diametrul alezajelor si distanta dintre axe
Tehnologia de reparare. Scule si dispozitive.
Reconditionare bielelor
Dupa cum am vazut, defectele bielelor sunt:
- indoirea corpului bielei
- uzarea alezajului cuzinetului
- uzarea alezajului semicuzinetilor
- uzarea alezajului capului mic al bielei
- uzarea sau deteriorarea alezajului mare al bielei
- fisurarea sau ruperea bielei
Daca alezajul cuzinetului capului mic al bielei este uzat, se va depresa cuzinetul
cu ajutorul unui dorn, se va presa un cuzinet nou si se va rectifica apoi cu ajutorul
unui alezor, suprafata interioara a cuzinetului la diametrul nominal prescris.
 Daca alezajul capului mic al bielei, in care se preseaza cuzinetul, este ovalizat
sau rizat (din cauza slabiri si invartirii cuzinetului), se strunjeste gaura la o dimensiune
majora si se preseaza un cuzinet cu diametrul exterior majorat. Reconditionarea
lagarului maneton se va face prin inlocuirea semicuzinetilor, corespunzator treptei de
reparatie a fusului maneton.
Rodarea motorului.
Dupa montarea motorului, rodarea reprezinta cea de a doua faza importanta din
procesul tehnologic a motorului, cu influente hotaratoare asupra comportarii ulterioare
a motorului, in special, asupra durabilitatii sale.
Se stie ca, in urma prelucrarilor mecanice in procesul de reparatie, apar pe
suprafetele pieselor motorului o serie de rizuri si proeminente mai mult sau mai putin
neregulate, provocate de muchiile aschietoare al uneltelor de lucru utilizate. Marimea
acestor proeminente determina un anumit grad de rugozitate a suprafetelor. In acelasi
timp, datorita imperfectiunilor de executie a pieselor si de montaj al motorului, apar
erori de forma.
La inceputul functionarii motorului, cand varfurile proeminentelor nu sant
uzate, conctactul intre cuplurile de piese in frecare se face pe o suprafata relativ mica,
din care cauza apar local presiuni foarte ridicate. Aceste presiuni pot provoca gripaje,
atunci cand frecarea reciproca a suprafetelor se face la viteze relativ mari sau in
conditii de ungere si racire nefavorabile, ca urmare a degajarii locale de caldura.
Aceasta este motivul pentru care operatia de rodare poate fi considerata ca un
proces de ultima finisare si corectare macro si microgeometrica a suprafetelor
conjugate, impunandu-se ca o etapa obligatorie in procesul tehnologic de reparare.
Factorii cei mai importanti, care influenteaza asupra rodajului si uzurii initiale a
pieselor, sant : calitatea suprafetei, tehnologia de prelucrare si montaj, sarcinile,
vitezele relative de alunecare, temperaturi suprafetelor in contact si lubrifiantului
utilizat.
 Calitatea suprafetelor in frecare are un rol primordial asupra perioadei de rodaj
si a durabilitatii pieselor in exploatare. Din punct de vedere al rodarii si al uzurii, cea
mai mare importanta o prezinta suprafata efectiva de contact, deoarece, pe masura
cresterii ei, se reduce presiunea specifica. De aici rezulta marea importanta a
rugozitatii suprafetelor, valoarea ei prea mare ducand la uzuri mari sau gripaje in
timpul rodajului. Asigurarea rugozitatii prescrise in tehnologia de reparare conduce la
un ritm de uzura care realizeaza cresterea rapida a suprafetei efective de contact si
inlaturarea simultana a defectelor de forma.
Asamblarea mecanismului biela-manivela.
Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordine inversa a
demontarii, pecandu-se de la asamblarea subansamblurilor si continuandu-se cu
asamblarea lor pe bloc-carter.
Principalele conditii tehnice specifice asamblarii mecanismului biela-manivela
se refera la:
-montarea pe acelasi motor a unui set de camasi-pistoane biele la care sa se respecte
asamblarea selectiva camasa-piston, bolt-piston, fiind necesar ca : imperecherile
camasi-pistoane sa fie facute cu piese din aceeasi grupa dimensionala ; pistoanele sa
fie din aceeasi grupa de greutate ; bielele sa fie din aceeasi grupa de greutate (grupele
sant marcate cu culori sau poansonate cu cifre sau litere );
- resectarea asamblarii selective intre bolt si bucsa bielei
- orientarea bielelor fata de motor in functie de orificiile de ungere exterioara ;
- orientarea pistoanelor fata de motor, in functie de excentricitatea boltului marcat prin
semnul de pe capul pistonului ( V ,sageata, litere );
- orientarea segmentilor cu fante dispuse la 180 grade ,plecand de la bolt ;
- verificarea jocului segmentilor in canalele pistonului ;
- respectarea marcarii pieselor conjugate cum sant capacele de biela si capacele paliere
- respectarea asamblarii selective dintre fusurile arborelui cotit si cuzinetii amovibili ai
lagarelor ( grupele de dimensiuni sant marcate prin culori );
- verificare corespondentei gaurilor de ungere din cuzinet si corpul lagarelor
- strangerea la cuplu prescris a lagarelor paliere si a lagarelor de biela
- verificarea rotirii arborelui cotit si a jocului axial al acestuia,
- verificarea jocului axial al bielelor pe fusurile manetoane ;
- verificarea jocului radial al lagarelor ;
- verificarea functionarii mecanismului biela-manivela.
Asamblarea pistonului cu biela prin intermediul boltului se face in conditiile,
astfel :
- imperecherea pistonului cu boltul si se verifica ,,culisarea boltului in piston si in
bucsa bielei (la jocuri mici. 0,001-0,006 mm, pentru usurinta montarii, pistonului se
incalzeste la 80 de grade
- la asamblarile cu bolt flontant, boltul se asigura prin intermerdiul celor doua
sigurante laerale ;
- la asamblarea cu bolt fix in biela sau piston este necesara incalzirea piesei care
fixeaza boltul, asamblarea efectuandu-se cu dispozitive speciale pe prese.

Modificarea raportului de compresie in urma reparatilor

O lucrare de intretinere deosebita cu caracter prevenit este urmarirea uzurii
grupului cilindru-segmenti-piston, care poate infuienta negativ economicitatea
procesului de exploatare a autovehiculului.
Determinarea starii ajustajelor acestor piese, fara a fi necesara demontarea
motorului, se poate face utilizindu-se aparatul pentru determinarea starii tehnice a
grupului cilindru-segmenti-piston si semnalizatorul acustic, sau compresometrul.
Aparatul masoara pierderile relative de gaze (aer) din cilindru si, prin
intrepretarea acestor date, da indicatii asupra graduluzi de uzura a motorului.