EUROPEAN UNION PHARE RO/2001/IB ST-01 Twinning Project between ROMANIA and I TALY

Compliance of Romanian statistics with European statistical system

SISTEMUL NATIONAL DE MANAGEMENT AL APEI IN

ROMANIA
Constantinescu Lucian, Administratia Nationala Apele Romane
Manolescu Maria, Administratia Nationala Apele Romane

In Romania, datorita in special functionalitatii si utilizarilor multiple ale apei, a neconcordantei

dintre distributia in timp si spatiu a resurselor de apa si aceea a cerintelor, precum si ca urmare a
fenomenului de reutilizare a apei in lungul cursurilor de apa, s-a impus ca deosebit de necesara
coordonarea activitatilor de gospodarire si utilizare a resurselor de apa. Totodata datorita dispunerii
neuniforme a raurilor interioare in teritoriu si folosirii in mica masura a apelor Dunarii, din cauza
pozitiei sale periferice, la limita de sud a teritoriului, a fost necesara realizarea unor lucrari de
amenajare a bazinelor hidrografice. Astfel s-au realizat lacuri de acumulare , cu un volum total de
peste 13 miliarde m3 , dotate cu toate uvrajele aferente lucrarilor complexe de amenajare a apelor,
canale si galerii de derivatie pentru transferul resursei de apa din bazine excedentare in bazine
deficitare sau in cadrul aceluiasi bazin hidrografic.
Pentru combaterea inundatiilor in bazine hidrografice s-au realizat lucrari de indiguire si
regularizare ale raurilor, precum si amenajari de torenti sau impaduriri cu rol de protectie a
resurselor de apa.
Cerinta totala de apa a crescut de la 1.4 milioane m3 in anul 1950 la peste 20 de milioane m3
in anul 1989, datorita cretterii populatiei si dezvoltarii industriei si agriculturii.
Principala tendinta inregistrata dupa 1989 a fost reducerea considerabila a debitelor prelevate
de folosinte de apa.
Prelevarile de apa au scazut de la 20.4 mld.m3 in anul 1989 la 7.24 mld.m3 in prezent
datorita: diminuarii activitatii economice, reducerii consumurilor de apa in procesele tehnologice,
reducerii pierderilor, aplicarii mecanismului economic in gospodarirea apelor.
Pe ansamblul bazinelor hidrografice exista peste 1000 de obiective industriale, unitati
agrozootehnice si localitati care au un impact major asupra resurselor de apa. Aproape jumatate din
aceste obiective dispun de statii de epurare cu functionare necorespunzatoare, iar circa 20 % nu au
statii de epurare, ceea ce nu constituie nu numai surse de poluare a apelor ci si o pierdere de
substante care sunt evacuate odata cu apele uzate. Toate aceste activitati pot avea un impact
devastator asupra ecosistemelor acvatice, deteriorarii ciclului ecologic natural, zonelor umede, a
bunei desfasurari a activitatilor economice in ansamblul lor, daca acestea nu sunt corespunzator
planificate si gospodarite.
Caracteristica resurselor de apa, prin care nu intreaga cantitate folosita in procesele de productie
se consuma efectiv, face ca o parte importanta sa fie restituita in surse, cu parametrii calitativi
deteriorati, care la randul lor reprezinta resurse de apa pentru utilizatorii din aval.
Gospodarirea apelor uzate industriale si orasenesti in Romnia este departe de a fi
satisfacatoare, impunnd masuri de reabilitare si dezvoltare. In Romnia sub 50 % din populatie
este racordata la reteaua publica de canalizare.
Circa 25 % din apele uzate sunt direct descarcate (fara a fi epurate) in apele receptoare, 19 % sunt
epurate numai mecanic, 56 % sunt epurate prin treapta biologica secundara, nexistnd deocamdata o
epurare biologica avansata (tertiara). Mai mult de 67 % din statiile de epurare orasenesti sunt mai
vechi de 15 ani, multe retele de canalizare au fost neglijate in ultimile decenii, necesitnd operatii
de reparatie si intretinere, pentru a evita poluarea apei de suprafata si subterane. Namolul rezultat
este depozitat in special pe cale uscata pe terenuri disponibile, ceea ce este in contradictie cu

DEVELOPMENT OF THE ENVIRONMENTAL STATISTICAL SYSTEM IN ROMANIA,

Tulcea, Romania 13-14 May 2004
metodele moderne de gospodarire a apelor uzate. Prioritate trebuieste acordata imbunatatirii
gradului de epurare pentru nivelul actual al sistemelor de canalizare.
Problemele cauzate de apele uzate industriale trebuiesc rezolvate printr-o strategie integrata de
prevenire a poluarii, bazata pe tehnologii moderne, nepoluante. Va trebui sa fie folosit pe scara
larga principiul prevenirii pentru controlul substantelor poluante, cu risc ridicat asupra sanatatii
umane. Elaborarea unei strategii integrate (calitate, cantitate) pe bazine hidrografice este de maxima
importanta, necesitnd un control eficient asupra surselor de poluare din agricultura (difuze).
In aceste conditii, managementul apei trebuie sa faca fata noilor probleme prin adoptarea unei
abordari adecvate in analiza politicilor si optiunilor pentru a contribui la luarea unor decizii corecte
in ceea ce priveste managementul resurselor in functie de conditiile specifice ale tarii noastre.
Pentru realizarea unui management integrat al resursei de apa, Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor, precum si Administratia Nationala Apele Romane au intreprins masuri de
ordin tehnico-economic, legislativ, organizatoric si social, la nivel central si la nivelul bazinelor
hidrografice, entitatile geografice indivizibile pe care se desfasoara gospodarirea resurselor de apa.
Se mentioneaza elaborarea si actualizarea periodica a schemelor cadru de amenajare si
gospodarire a apelor pe bazine hidrografice, in vederea stabilirii orientarilor fundamentale privind
gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa. In plan legislativ, Legea
Apelor nr. 107/1996 creaza cadrul juridic necesar dezvoltarii durabile a resurselor de apa.
Ca tara situata in aval in bazinul hidrografic al Dunarii, Romania coopereaza bi- sau
multilateral in cadrul acordurilor sau conventiilor internationale, in scopul aplicarii principiilor si
atingerii obiectivelor agreate prin semnarea Agendei 21 la Conferinta internationala de la Rio de
Janeiro. Astfel Romania este tara semnatara a doua conventii internationale importante, respectiv
Conventia privind utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor internationale, Helsinki,
1992 si Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea,
Sofia, 1994, inscriindu-se printre primele tari care au ratificat aceste conventii.
In prezent, Romania este una dintre tarile asociate ale Uniunii Europene care isi canalizeaza
toate eforturile pentru a deveni o tara cu statut de membru al acestei comunitati. In acest context,
politica de mediu si in particular de gospodarire a apelor a devenit o politica intersectoriala a carei
strategie de desfasurare trebuie sa fie aplicata in mod responsabil in celelalte sectoare (apreciate
pana in prezent ca principale sau potentiale poluatoare) cum ar fi agricultura, industria si
transportul.

DEVELOPMENT OF THE ENVIRONMENTAL STATISTICAL SYSTEM IN ROMANIA,

Tulcea, Romania 13-14 May 2004