Sunteți pe pagina 1din 15

COLEGIUL NAIONAL ANA ASLAN BRILA

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATORI:

Profesor, Tania Mnil

Asistent medical principal BFKT, Niculina Straton

ABSOLVENT:

Grigore Monica Nicoleta

ASISTENT MEDICAL BFKT SI RECUPERARE MEDICALA 2017

1
COLEGIUL NATIONAL ANA ASLAN BRILA

Reumatismul articular acut

COORDONATORI:

Profesor, Tania Mnil

Asistent medical principal BFKT, Niculina Straton

ABSOLVENT:

Grigore Monica Nicoleta

ASISTENT MEDICAL BFKT SI RECUPERARE MEDICALA 2017


2
BOALA ESTE INCALCAREA LEGILOR NATURII.
(CHARLES SIMMONS)

3
CUPRINS:
Cap I. Anatomia si biomecanica

I.1 Oasele

I.2Articulatiile

I.3Musculatura membrului inferior

I.4 Invervatie si vascularizatie

I.5 Biomecanica

4
CAPITOLUL I

ANATOMIE I BIOMECANIC ARTICULARA

I.1.

Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si articulatii si este
structura de baza ce sustine corpul uman.
Oasele ofera un suport rigid tesuturilor moi ale corpului si formeaza parghii ce se
misca cu ajutorul contractiilor musculare.
Scheletul uman este format din 206 oase separate,unite intre ele prin diferite
articulatii.Marimea respectiv forma diferitelor oase este deteminata de functia
anatomica.
Oasele sunt piese rigide,componente ale scheletului.Ele indeplinesc mai multe
roluri functionale:
1.Rol de parghii ale aparatului locomotor
2.Rol de protectie a unor organe vitale
3.Rol antitoxic
4.Rol de sediu principal al organelor hematopoetice
5.Rol in metabolismul calciului,fosforului si electrolitilor
Oasele pot fi impartite in 4 mari grupe:
-oasele lungi sau cilindrice,sunt alungite,usor curbate,au rolul de a amortiza
socurile(oasele gambei,bratului,degetelor)
5
-oasele scurte sau cubice,sunt colturoase, groase(oasele carpiene si tarsiene)
-oasele neregulate de forme si dimensiuni variate(formeaza unele parti ale fetei si
spatelui)
Atat oasele membrelor superioare cat si a celor inferioare sunt predispuse la
instalarea reumatismului articular acut.

Articulatiile sunt organe de legatura dintre oase si sediul miscarilor dintre piesele
scheletice care vin in contact.
Articulatiile realizeaza legaturi mai mult sau mai putin mobile intre doua sau mai
multe segmente osoase,prin cartilaje si ligamente,tesuturi
elastice,conjunctive,foarte rezistente care se insera pe oase.
Se cunosc doua mari categorii de articulatii:
a)sinartroze,care realizeaza continuitate intre segmente osoase.
b)diartroze care creeaza o discontinuitate intre capetele oaselor
Sinartrozele au o mobilitate redusa,chiar deloc,in unele cazuri.
Ele se impart in:
-sindesmoze,unde capetele osoase sunt legate prin tesut conjunctiv(colagen si fibre
elastice),cum se gasesc la articulatiile ulno-radiale,intervertebrale,dento-maxilare
etc.
-sincondroze,formate din cartilaje hialine,fibroase,cum se intampla intre corpurile
vertebrale
-sinostoze,constituite din tesut osos,ca intre ilion,ischion si pubis(impreuna
formeaza coxalul).
Diartrozele sunt articulatii cu mobilitate mare,permitand miscari diverse.Oasele
intre care exista o diartroza au capetele invelite intr-o capsula articulara;intre cele
doua capete se gaseste cavitatea articulara,umpluta cu lichidul sinovial.Acesta are
rolul de a atenua frecarea activa,dureroasa dintre cele doua capsule articulare.
6
Lichidul sinovial este mentinut ca intr-un saculet,de mambrana sinoviala.
Dupa numarul de capete osoase care participa la realizarea unei diartroze,se cunosc
urmatoarele tipuri:
-diartroze simple cu jonctiunea intre doua oase(scapulo-humerala)
-diartroze complexe cu mai multe capete osoase care se articuleaza(articulatia
genunchiului:femur,rotula,tibia;articulatia mainii:ulna ,radius,oasele carpiene).
Un al treilea tip de articulatiisimfizele,intrunesc trasaturi de sinartroze(cu
ligamente fixe)si diartroze (avand o schita de cavitate articulara);se realizeaza intre
capetele abdominale ale coxalelor(prin ramura pubiana),ori intre ele si sacrum.
Mobilitate lor este aparent nula,dar,cel putin la femeile insarcinate,in timpul
travaliului,devin semimobile,largind canalul prin care continutul uterului va fi
expulzat.

7
Amfiartrozele sunt articulatii cu suprafete articulalare plane sau usor
concave(articulatiile dintre corpurile vertebrale care se fac prin interpunerea
discurilor intervertebrale).Aceste articulatii sunt semimobile.
Artrodiile sunt articulatii sinoviale,cu o mare mobilitate.La nivelul unei articulatii
mobile,miscarile depind de forma suprafetelor articulare.Ele se pot realiza in jurul
unui ax,a doua axe sau a trei axe.
Elementele unei artrodii sunt:
-suprafete articulare
-capsula articulara
-membrana sinoviala
-cavitate articulara
-ligamente articulare
Tipurile de miscari in articulatii:
Flexie-Extensie-miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente alaturate.Se
fac in jurul unui ax transversal.
Abductie-Adductie-se fac in jurul unui ax transversal.Prin adductie se realizeaza
apropierea fata de axul median al corpului,iar prin abductie indepartarea fata de
axul median.
Rotatie-miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului ce se
deplaseaza;poate fi externa sau interna,dupa cum segmentul se roteste spre corp sau
in afara.
Circumductie-este miscarea complexa care totalizeaza
flexia,extensia,adductia,abductia si le asociaza cu rotatia.
Pronatie-Supinatie pronatia este miscarea de rotatie a mainii,prin care policele se
roteste medial,palma privind in jos,iar supinatia este miscarea inversa.La
picior,cand planta priveste spre lateral si marginea externa a piciorului se ridica,se
realizeaza pronatia,iar supinatia se realizeaza invers.
Elemente de mecanica osteo-articulara
8
Functionarea aparatului osteo-articular se face utilizand un sistem de tip
parghie.Astfel,o articulatie are un punct de sprijin(S),mai mult sau mai putin
fix,unul in care actioneaza o rezistenta(R),reprezentat cel mai des prin muschiul
care se contracta.

Articulatia genunchiului
Genunchiul este reprezentat de regiunea articulara situate la jonctiunea coapsei cu
gamba.
Articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula.Adaptarea perfecta a
suprafetei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua
formatiuni fibrocartilaginoase,denumite meniscuri.
Ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate perfecta a acestei articulatii.
Articulatia genunchiului are doua grade de libertate.
Miscari de rotatie interna si externa si inclinatie laterala.
Articulatia mainii
Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii.Aceste
oase sunt grupate in carpiene,metacarpiene si falange.
Articulatia pumnului cea mai complexa articulatie a corpului,este formata din 8
oase carpiene grupate in doua randuri avand miscari foarte limitate intre ele.De la
radius spre ulna,randul proximal consta din osul scafoid,semilunar,piramidal si
pisiform.In aceeasi directie,randul distal consta in oasele trapez,trapezoid,capitat si
osul carlig.Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii mainii cu
exceptia osului pisiform,care este un os sesamoid prin care trece tendonul
muschiului flexor ulnar al carpienelor.Osul scafoid serveste ca legatura intre cele
doua randuri si de aceea este mai vulnerabil la fracturi.

9
Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al
doilea si al treilea matacarpian,formand o unitate fixa.Toate celelalte
structuri(unitati mobile)se misca in relatie cu unitatea stabila.
Mana contine 5 oase metacarpiene.Fiecare metacarpian prezinta o baza,trunchi,gat
si un cap.Primul os metacarpian al policelui este cel mai scurt si mai mobil.Se
articuleaza proximal cu osul trapez.Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu
trapezoidul,capitatul si osul carlig,la nivelul bazei.Fiecare cap matacarpian se
articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget.
Mana contine 14 falange.Fiecare deget contine 3 falange(proximala,mijlocie si
distala)cu exceptia policelui care are doar doua falange.
Miscarile
Mobilitatea acestei articulatii este foarte importanta si se realizeaza prin miscari de
flexie si de extensie ale articulatiei mainii cu antebratul.
Ea permite de asemenea miscari laterale de inclinare spre interior a bratului si a
cotului sau miscarea cotului spre exterior.
Articulatia gleznei
Articulatia gleznei este ca o balama.Dar este mult mai mult decat o simpla
balama,glezna este formata din mai multe structuri importante.
Modelul unic al gleznei face articulatia foarte stabila.Articulatia trebuie sa fie
stabila pentru a sustine greutatea corporala de 1,5 ori cand persoana merge si de 8
ori cand persoana alearga.
Functionarea normala a gleznei este necesara pentru un mers usor si fara
efort.Muschii,tendoanele si ligamentele care sprijina articulatia gleznei
functioneaza impreuna pentru a propulsa corpul.
Structurile importante ale gleznei pot fi impartite in mai multe categorii.Acestea
sunt:
-oasele si articulatiile
-ligamentele si tendoanele
10
-muschii
-nervii
-vasele de sange
Articulatia gleznei este formata din conexiunea a 3 oase.Osul gleznei poarta
numele de talus;fata superioara a talusului se potriveste intr-un locas din capetele
inferioare ale tibiei si fibulei(osul subtire al gambei);fata inferioara a talusului sta
pe osul calcaiului numit calcaneu.
Talusul functioneaza ca o balama in locasul sau pentru a permite piciorului sa se
miste in sus(dorsiflexie) si in jos(flexie plantara).

11
In interiorul articulatiei,oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj
articular.Acesta este un material care permite oaselor sa se miste usor unul pe langa
altul in orice articulatie a corpului.Grosimea cartilajului este de aproximativ 0,6 cm
in majoritatea articulatiilor care suporta greutati,cum ar fi glezna,soldul sau
genunchiul.Este suficient de moale pentru a permite absorbtia socurilor si destul de
puternic pentru a rezista toata viata,atata timp cat nu este lezat.
Ligamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele.Acestea sunt asemanatoare
tendoanelor,doar ca acestea din urma unesc muschii de oase.
Ligamentele si tendoanele sunt structuri formate din fibre mici dintr-un material
numit colagen.
Ligamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna.
Trei ligamente realizeaza ligamnetul lateral complex,pe partea laterala a gleznei,la
distanta cea mai mare fata de cealalta glezna.Acestea include ligamnetul talofibular
anterior,ligamnetul calcaneo fibular si ligamentul talofibular posterior.Un ligament
gros,numit ligamentul deltoid sustine glezna medial(pe fata cea mai apropiata de
cealalta glezna).
Ligamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare.O capsula
articulara este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii.Este
formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre
ligamentele care umple spatiile lasate de aceasta si formeaza un sac.
Articulatia gleznei, este sustinuta ,de asemeni de tendoanele din jur.
Tendonul lui Achile este cel mai important tendon pentru mers,alergat si sarit.Se
ataseaza de muschii gambei si apoi de calcaneu,mergand pana la nivelul degetelor.
Tendonul tibial posterior ajuta la sprijinirea arcului si permite intoarcerea piciorului
spre interior.Tendonul tibial anterior permite ridicarea piciorului.Doua tendoane
merg prin spatele maleolei laterale;acestea,numite peroneale,ajuta la rasucirea
piciorului in jos si in afara.

12
Articulatia cotului
Este o diatroza intre humerus,radius si ulna.
Functional aceasta articulatie este alcatuita din 3 articulatii:
-humero-ulnara
-humero-radiala
-radio-ulnara proxima
Cavitatile articulare comunica intre ele si exista o singura capsula articulara.
Capsula articulatiei cotului este intarita de ligamente si anume:
-ligamentul medial sau ulnar
-ligamentul lateral sau radial
-ligamente anterioare si posterioare
Articulatia cotului are un singur grad de libertate iar miscarile posibile sunt:flexie si
extensie.
Articulatia radio-ulnara
Anatomic sunt doua articulatii radio-ulnara respectiv proximala si distala la care se
poate adauga sindesmoza radio-ulnara.
Are un singur grad de libertate,miscari posibile fiind:pronatia si supinatia.
In supinatie cele doua oase sunt paralele iar in pronatie radiusul incruciseaza ulna
in formarea literei x.
Articulatia scapulo-humerala
Oasele care intra in alcatuirea umarului sunt humerusul,scapula si
clavicula.Acoperisul umarului este format dintr-o portiune a scapulei numita
acromion.
Exista de fapt 4 articulatii care formeaza umarul.Principala articulatie a
umarului,numita articulatia glenohumerala,se formeaza in locul in care capul
humeral se potriveste la nivelul unei scobituri de la nivelul scapulei.Aceasta
scobitura poarta numele de cavitate glenoida.
Articulatia acromio-claviculara se gaseste intre acromion si clavicula.
13
Articulatia sterno-claviculara realizeaza conexiunea intre brat si umar si scheletul
principal al toracelui anterior.
O articulatie falsa se formeaza in locul in care scapula gliseaza la nivelul toracelui.
Aceasta articulatie,numita articulatia scapulo-toracica,este importanta deoarece
necesita ca muschii din jurul scapulei sa functioneze impreuna,pentru a mentine
glenoida in linie in timpul miscarilor umarului.
Cartilajul articular este un material care acopera capetele articulare ale fiecarui os.

14
Functia cartilajului articular este sa absoarba socurile si sa ofere o suprafata foarte
neteda pentru a inlesni miscarile.
La nivelul umarului capsula articulara este formata dintr-un grup de ligamente care
leaga humerusul de glenoida.Aceste ligamente sunt principala sursa de stabilitate a
umarului.
Articulatia scapulo-humerala are 3 grade de libertate,miscarile posibile
sunt:flexia,extensia,abductia,adductia,rotatia mediala si laterala ,circumductia.
Articulatia coxofemurala
Articulatia coxofemurala sau articulatia sodului face legatura dintre femur si osul
iliac si este una dintre cele mai robuste articulatii ale corpului uman imbinand
stabilitatea cu mobilitatea datorita combinatiei dintr-o capsula articulara foarte
rezistenta si trei ligamente groase,si anume:
-capsula articulara
-ligamentul iliofemural
-ligamentul ischiofemural
-marele trohanter al femurului
Este o articulatie sinoviala si sferoida.
Ea este considerata o articulatie sinoviala deoarece oasele se articuleaza intr-un
spatiu numit cavitate articulara.Aceasta este acoperita cu un strat de cartilaj
hialin,cartilajul articular,care acopera oasele cu un strat neted,ceea ce reduce
frictiunea in timpul miscarilor si amortizeaza socurile.
Capsula articulara este foarte densa si foarte rezistenta,ea se intinde de la
circumferinta acetabului pana la colul femoral.
Miscari posibile:flexia,extensia,abductia,rotirea.

15

S-ar putea să vă placă și