MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

COALA POSTLICEAL SANITARCAROL DAVILA

TARGU JIU

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA PACIENTILOR CU CONJUNCTIVITA

COORDONATOR : STUDENT :

DR GHITULESCU MARIA STOIAN OANA

ANUL III-B AMG

ANUL UNIVERSITAR

2016-2017

1
ARGUMENT

Ingrijirea sanatatii, preocupare a tuturor timpurilor, a fost mereu

imbogatita cu experienta generatiilor anterioare in acest domeniu,
devenind o preocupare prioritara a sistemului sanitar.

In prezenta lucrare "Ingrijirea pacientului cu conjunctivita" mi-am

propus sa analizezanatomia ochiului, abordand toate componentele
ochiului uman, afectiunile inflamatorii ale ochiului si ingrijirea
pacientului care sufera de aceste afectiuni. Pentru a intelege toate
notiunile legate de ochiul uman si de afectiunile acestuia, ultima parte
a lucrari reprezinta un studiu de caz, in care am detaliat trei cazuri de
pacienti care au fost depistati cu afectiuni ale ochiului.

Lucrarea de fata este structurata in patru parti, fiecare parte

cuprinzand informatii si notiuni cu privire la subiectul temei analizate.
Astfel in prima parte a lucrarii, am sintetizat datele generale cu privire
la analizatorul visual, analizand pe rand fiecare component a acestuia.
Partile de baza ale analizatorului visual sunt globul ocular si anexele
sale, acestea fiind completate de o serie de elemente.

Dupa ce am format o baza a ochiului uman, cu ajutorul notiunilor

introductive, in partea urmatoare a lucrarii, am trecut in revista cele
mai intalnite afectiuni ale ochiului, acestea fiind blefarita, orgeletul si
conjunctivita. Am analizat fiecare afectiune in parte, vorbind despre
definirea acestora, cauzele care duc la declansarea lor, tipurile de
afectiuni si tratamentele medicale care trebuie administrate pentru
orice caz. Dintre aceste afectiuni cea mai intalnita este conjunctivita,
care se manifesta cel mai mult la copii (acestia sunt cei mai
predispusi la aceasta afectiune deoarece au o sensibilitate mai
ridicata la factorii declansatori ai bolii), dar si la adulti.

Conjunctivita este o inflamatie a membranei transparente (denumita

conjunctiva) care captuseste pleoapele si acopera ochiul pana la
marginea corneei. Persoana care sufera de conjunctivita are ochii
rosii, senzatie de nisip in ochi, mancarimi la ochi, secretii la ochi care
formeaza cruste noaptea, vedere tulbure si sensibilitate la lumina.
Conjunctivita poate fi rezultatul unei infectii bacteriene (precum
gonoreea sau chlamydia) sau virale, unei reactii alergice (in special
alergeni ca praful, fardurile, polenul, lentilele de contact) sau, la nou-
nascuti, al unui canal lacrimal incomplet deschis.

2
In continuarea lucrarii mi-am propus sa ofer principiile care stau la
baza procesului de ingrijire a pacientilor cu afectiuni ale inflamatiilor
si infectiilor ochiului si sa constientizez rolul asistentei medicale, care
nu se reduce doar la acela de ,,executant" al recomandarilor
medicului. Rolul delegat al asistentei medicale este intr-adevar
important si nu trebuie sa se renunte la acesta, insa nu este unicul.

In timp ce diagnosticul medical si prescrierea tratamentului sunt

responsabilitatile medicului, in stabilirea diagnosticului de ingrijire,
asistenta medicala este specialistul, exercitandu-si in acest domeniu
rolul independent, autonom, rol care este tot atat de important ca si
rolul delegat.

Ultima parte a lucrarii este format din trei studii de caz, reprezentand
analiza a trei pacienti care sufera de afectiuni ale ochiului. Fiecare
pacient are o fisa de observatie, unde sunt scrise datele acestuia,
boala de care sufera (diagnosticul), tratamentele administrate,
observatiile asistentei si a mediculu

Anatomia ochiului

Ochiul este organul care ne asigur vzul, permindu-ne s

observm mai multe despre mediul nconjurtor dect prin intermediul
oricrui alt sim. Ne folosim de vedere n aproape toate activitile pe

3
care le desfurm. Cele mai multe persoane ar confirma faptul c
vzul este simul cel mai valoros pentru ele.

Cu toate acestea, oamenii vd nu cu ochii, ci prin intermediul

acestora, de la acest nivel informaia se transmite prin nervul optic, se
ncrucieaz la nivelul chiasmei optice, apoi prin tractele optice pn
la anumite zone ale lobului occipital al scoarei creierului, unde se
formeaz acea imagine a lumii exterioare, cea pe care o vedem. Toate
aceste organe constituie analizatorul vizual sau aparatul vizual. Prin
intermediul celor doi ochi vederea noastr este stereoscopic (adic
imaginea este tridimensional).

Ochiul este un aparat optic complex. Sarcina lui principal este

de a transmite imaginea corect nervului optic.

Principalele funcii ale ochiului sunt:

sistemul optic, la nivelul cruia se formeaz imaginea;
sistemul de primire i codare a informaiei transmise la creier;
sistemul de deservire, de asigurare a necesitii vitale.

4
 Corneea este o membran transparent (permite ptrunderea
luminii) care acoper partea anterioar a ochiului. Ea este lipsit de
vase sanguine, are un coninut ridicat de ap, este rezistent i
posed o putere mare de refracie. Intr n alctuirea sistemului optic
al ochiului. Corneea are hotar comun cu membrana exterioar opac a
ochiului sclera (albul ochiului). La grania dintre ele se afl limbul
sclero-cornean pe aici se elimin umorul apos. Mai profund exist
trabeculul, implicat n eliminarea umorului apos.

5
Corneea este alctuit din mai multe straturi. Cunoaterea structurii
corneei ajut la nelegerea interveniei laser-eximer i de ce ea
decurge anume astfel, sau interveniilor chirurgicale pe cornee.

Epiteliul cornean este suprafaa de protecie a corneei, strat

impermeabil. n cazul lezrii, se regenereaz.

Membrana Bowman este amplasat imediat sub epiteliu, rol

incomplet elucidat.

6
Stroma sau parenchimul cornean, partea cei mai voluminoas a
corneei. Partea principal a acesteia fibre de colagen, amplasate n
straturi orizontale. Asigur rezistena i elasticitatea corneei.

Membrana Descemet desparte stroma de endoteliu. Posed o

rezisten sporit, este ultima care cedeaz n caz de leziune.

Endoteliul este responsabil pentru transparena corneei i particip

la alimentarea acesteia. Nu se regenereaz. Cnd este lezat, se
infiltreaz lichid in corneea, aceasta pierzndu-i transparena.

Cantitatea celulelor endoteliale scade n timpul vieii de la 3500 celule

pe mm2 la natere pn la 1500-2000 celule pe mm2 la vrsta
naintat. Scderea denssitii acestor celule poate fi cauzat de
diverse afeciuni, traume, intervenii chirurgicale, etc. n cazul unei
densiti mai mici de 800 de celule pe mm2, corneea se edemaiaz i
i pierde transparena.

Camera anterioar a ochiului reprezint spaiul dintre cornee i iris.

Aceasta este umplut cu lichid intraocular, umoarea apoas
(transparent, permite ptrunderea luminii)
Irisul are form de cerc cu un orificiu n mijloc (pupila). Irisul
este constituit din strom, pigment melanic (responsabil de culoarea
ochiului) i muchi, datorit crora mrimea pupilei se schimb. El
intr n sistemul vascular al ochiului. Asigur obscurizarea n interiorul
globului ocular, pentru a nu se produce reflexii. fectueaz aceeai
funcie ca i diafragma n aparatul de fotografiat, regleaz fluxul de
lumin.

7
 Pupila reprezint o gaur n iris. Mrimile acesteia depind de
obicei de nivelul iluminrii. Muchii irisului modific mrimea ei:
muchiul circular (prin contracie) micoreaz diametrul pupilei,
proces numit mioz i controlat de sistemul parasimpatic; muchiul
radiar crete diametrul pupilei, proces numit midriaz i controlat de
sistemul nervos simpatic. Cu ct este mai mult lumin n mediul
nconjurtor cu att pupila devine mai mic.
Camera posterioar este cuprins ntre iris i cristalin. La acest
nivel se formeaz umorul apos, care umple acest spaiu. La periferie
se gsesc procesele ciliare (capilare sanguine dispuse pe toata
circumferina).
Cristalinul este a doua lentil natural a ochiului (dup
cornee). Este transparent, nevascularizat, elastic poate s-i
schimbe forma, aproape instantaneu reglnd focalizarea,proces numit
acomodaie, datorit cruia omul vede bine att aproape ct i
departe. Este amplasat ntr-o membran, sacul cristalinian, i se
menine n poziie cu ajutorul unor prelungiri ale muchiului ciliar:
zonula lui Zinn. Cristalinul, la fel ca i corneea, intr n sistemul optic
al ochiului.
Corpul vitros este o substan transparent gelatinoas, de
consistena albuului de ou, amplasat n partea posterioar a ochiului
(n spatele cristalinului). Corpul vitros menine forma globului ocular,
mpinge retina pe peretele ocular. Intr n sistemul optic al ochiului.

8
Retina este o prelungire a scoarei cerebrale la nivelul ochiului. Este
constituit din fotoreceptori (acetia sunt sensibili la lumin) i celule
nervoase. Celulele-receptori amplasate n retin se mpart n dou
tipuri: conuri i bastonae. n aceste celule, care produc rodopsin,
are loc transformarea energiei luminoase (fotoni) n energie electric a
esutului nervos, adic reacia fotochimic. Este bogat vascularizat
de ctre artera central a retinei i de ctre vasele de la nivelul
coroidei.
Vederea de precizie se formeaz n macul (pata galben), care
este o structur lipsit de vase de snge i foarte bogat n celule cu
conuri. Locul de unde pornete nervul optic nu prezint celule
receptoare i de aceea poart denumirea de pata oarb.
Bastonaele ne permit s vedem la lumin proast (vedere scotopic),
ele se gsesc n principal la periferia retinei. Conurile dimpotriv,
necesit mult lumin pentru activare, ns tocmai acestea ne permit
s observm detaliile mici (sunt responsabile pentru vederea central,
fotopic) i ofer posibilitatea de a diferenia culorile. Aglomerrile
cele mai mari ale conurilor se afl n foveea central, rspunztoare
pentru cea mai nalt acuitate vizual.

9
 Coroida considerat membrana vascular a ochiului, este
responsabil pentru alimentaia sanguin a structurilor intraoculare.
ntre vasele irisului, corpului ciliar i ale coroidei (toate alctuiesc
uveea) exist numeroase anastomoze, de aceea afeciunile cuprind
toate aceste elemente: uveita.
Sclera este o membran exterioar netransparent a globului
ocular, alb. Pe ea se inser cei ase muchi oculomotori.
Nervul optic cu ajutorul acestuia semnalele de la terminaiile
nervoase sunt transmise creierului.

Anexele globului ocular sunt:

Muchii extrinseci sunt muchi striai, inervai de nervii
cranieni III, IV i VI.
Pleoapele superioar i posterioar. Sunt alctuite din
tegument, esut lax, tars, muchiul ridictor al pleoapei i
conjunctiv palpebral. Pe marginea liber a pleoapei se inser cilii
(genele). n grosimea lor se afl muchiul orbicular al pleoapei,
responsabil de nchiderea ochiului.
Glandele i cile lacrimale exist o gland extern, care
secret lacrimi sub aciunea unor stimuli diveri, i glande lacrimale
etalate n grosimea conjunctivei, responsabil de umectarea
continu a suprafeei ochiului (formeaz filmul lacrimal)
Conjunctiva bulbar i palpebral

10
 Cile lacrimale pornesc de la nivelul punctelor lacrimale (n
unghiul intern al ochiului), se continu cu canaliculul lacrimal, ctre
piramidele nazale, se unesc i formeaz canalul lacrimal, sacul
lacrimal, conductul lacrimo-nazal i se exteriorizeaz la nivelul
meatului nazal.

Conjunctivita
Conjunctivita reprezinta inflamatia membranei conjunctive care
captuseste globul ocular si pleoapele. Membrana conjunctiva este
subtire, transparenta, cu rolul de a proteja si a pastra umiditatea
ochiului.

Este o afctiune foarte des intalnita, care poate prezenta

caracteristici foarte diferite in functie de gravitatea procesului si de
cauzele declansatoare.

11
 Cauzele conjunctivelor:

- infectii cu virusuri: adenovirusuri, virusul rujeolic, virusuri herpetice

virusul varicelozosterian

- infectii cu bacteria: gonococ, stafilococ, streptococ, chlamydia

- alergenii: praf, polen, farduri sau produse cosmetice, lentile de

contact

- factori iritanti: clorul folosit pentru tratarea apei din bazine, fumul de
tigara sau alte noxe industriale, sampoane sau alte produse
cosmetice, spray, detergent.

12
 Simptomatologie:

Procesul poate capata character acut sau cronic. In genral

formele acute sunt cauzate de microorganism patogene: printre cele
mai frecvente se numara bacilul Koch-Weeks si bacilul Morax-
Axenfeld, mai rar se manifesta alti germeni, precum stafilococii,
streptococii, pneumococii.

- senzatie de corp strain, de arsura sau prurit (mancarime), de nisip in

ochi

- lacrimare, uneori abundenta

- ochi inrositi

- congestie (inrosirea mucoasei conjunctivale)

- secretie alb-galbuie care apare in special in sacul conjunctival si la

nivelul carunculei si uneori determina lipirea genelor (in special
dimineata).

13
 Uneori acestia ajung la conjunctiva prin extinderea unor focare
infectioase situate in apropiere pe ploape sau in sacul lacrimal. Sunt
destul de frecvente si formele cauzate de virusuri, atat virusuri care
infecteaza si alte organe, exempli: virus herpes zoster,
limfogranulomul veneris cau virusul variolei; cat si de virusuri tipice-
frecvent e virusul conjunctivitei de piscine(denumit astfel inctrucat se
manifesta mai ales la cei care frecventeaza piscinele publice).

Inflamarea acuta a conjunctivei debuteaza prin inrosirea

acesteia, prin umflarea pleoapelor, prin lacrimare, exudat mucos,
purulent sau mucopurulent. Aceste modificari sunt insotite de arsuri
si de senzatii de corp strain in ochi, fiind aggravate de inchiderea
pleoapelor sau de miscarile globului ocular. Doua forme deosebit de
grave de conjunctivita acuta sunt cele cauzate de bacilul difteric si de
gonococ; transmisa in timpul nasterii de la mama infestata la nou-
nascut. Conjunctivita purulenta gonococica

14
 Aceste forme provoaca un exudat abundant, cu formarea de coji
albicioase aderente la epiteliu si cu necroza acestuia; se pot solda si
cu complicatii corneene grave(de exemplu ulceratii), astfel incat
vederea poate fi grav afectata, pana la orbire.

15