Academia Romana

Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST)

Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale materiei i Universului Februarie 2017

Unele aspecte ale modelrii in fizic

Dr.ing.Dan Serbanescu

Februarie 2017
Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

Principalele subiecte abordate

MOTIVATIE
OBIECTIVE
STADIU MODELE/SCURT ISTORIC
POSIBILE ABORDARI ULTERIOARE
VALIDAREA / RECUNOASTEREA MODELELOR
ANEXE

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

MOTIVATIE (1)
Cunoaterea realizat prin metoda tiinific a ajuns din
punctul de vedere al fizicii ntr-un moment de mare
rscruce

Modelele apar ntr-o cavalcad i de o diversitate ameitoare,

dar
Temele principale ale lor continu s rmn nerezolvate.
De aceea
Crearea de teorii noi, caracterul creativ, inovativ si
inter/transdisciplinar al abordarilor devine predominant

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

MOTIVATIE (2)

Se prezinta:
Unele aspecte ale succesiunii modelelor din fizica,
care au implicatii cosmologice, reprezentand modele
formulate direct sau indirect asupra Materiei - Universului
Problemele care mpiedic aceste modele s
rezolve sarcina principal a lor, care este aceea
de a descrie realitatea, cu intentia formulata de cele mai
multe ori explicit, ca aceasta descriere sa fie cat mai unitara

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

MOTIVATIE (3)

Ipoteze ale abordarii din aceasta prezentare

Notiunile ca cele de materie, univers,

factor uman etc vor fi in sensul
utilizat in fizica si tehnologiile sale
aplicative (relevante pentru aceste notiuni)
Se va insista insa asupra abordarilor
inter si transdisciplinare, care pot fi
utile pentru modelele din fizica
(teoretica, aplicativa si tehnologiile relevante pentru subiect)

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

OBIECTIVUL CAUTARII DE ABORDARI CREATIVE

Cutarea de soluii noi n tiina i tehnic se sprijina in prezent se
pare mai mult decat in alte perioade pe factorul creativitate si pe
(re)definirea realitatii / obiectului de studiu, ca si a relatiei dintre
subiect si obiect (inclusiv a separarii unitatii acestora).
Subiectul are importana nu numai academic, dar si de
supravietuire a rasei umane
Devine tot mai evidenta importanta dezvoltarii de modele care sa
ne ajute
Sa realizam integrarea subiect-obiect in realitati unitare, luand in
consideratie integrarea factorului uman in complexitatea lui, in
cautarea/construirea de modele ale acestei realitati
Sa organizm cercetarea tiinific,
S corelm diverse moduri de cunoatere, si s sprijinim /
stimulam abordarile inter i transdiciplinare.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE

MATERIE SI UNIVERS

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS (1)

MECANICA CUANTICA -MODELUL STANDARD(1)

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS (2)

INTERACTIUNI FUNDAMENTALE

- FORTE FUNDAMENTALE IN FIZICA -

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS (3)

Fundamental interactions - fundamental forces in Physics

Interactions that do not appear to be reducible to more basic interactions.

There are four conventionally accepted fundamental interactionsgravitational,
electromagnetic, strong nuclear, and weak nuclear. Each one is described
mathematically as a field.

The gravitational force is modelled as a continuous classical field.

The other three, part of the Standard Model of particle physics, are
described as discrete quantum fields, and their interactions are
each carried by a quantum, an elementary particle.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS (4)

Fundamental interactions - fundamental forces in Physics

The two nuclear interactions have short ranges, producing forces at
minuscule, subatomic distances.
The strong nuclear interaction, which is carried by the gluon particle, is
responsible for the binding of quarks together to form hadrons, such as protons
and neutrons; as a residual effect, it binds the latter particles to form atomic
nuclei.
The weak nuclear interaction, which is carried by the W and Z particles, also
acts on the nucleus, mediating radioactive decay.
The other two, electromagnetism and gravity, produce significant forces at
macroscopic scales where the effects can be seen directly in everyday life.

The electromagnetic force, carried by the photon, creates electric and

magnetic fields, which are responsible for chemical bonding and are
used in electrical technology. Electromagnetic forces tend to cancel each
other out when large collections of objects are considered, so over the
largest distances (on the scale of planets and galaxies), gravity tends to
be the dominant force.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS (5)

Fundamental interactions - fundamental forces in Physics

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS (6)

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

Forte-interactiuni, materie, univers

Si
Conditiile existentei vietii

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS
MECANICA CUANTICA -MODELUL
STANDARD, COSMOLOGIA SI CONDITIILE DE
EXISTENTA ALE VIETII
http://www.lbl.gov/Science-Articles/Archive/sabl/2006/Jan/pie-chart.jpg

Life must form out of baryons and electrons, but thats only 4% of universe
Gravity brings matter together, and baryons cool and condense into stars
In cold, dense environments, many organic molecules have been detected
But how do planets form with these materials?

Candidates for Life

Dark energy?
No: too smooth, meaning it cant clump together
to form structure
Dark matter?
Probably not; although dark matter can
clump it cant cool and form complex structure
Baryons?
Well, sure! Were made of them

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
SITUATIA ACTUALA A MODELELOR DESPRE MATERIE SI UNIVERS
MECANICA CUANTICA -MODELUL
STANDARD, COSMOLOGIA SI CONDITIILE DE
EXISTENTA ALE VIETII (2)

Matter Content of the Universe - David Spergel March 2006 Valencia, Spain
composition of the universe

4.5% Baryons
22.4% Dark Matter
73% Dark Energy
<0.1% Neutrinos, Radiation

Deuterium abundance is sensitive to the ratio

Baryon Abundance from Nucleosynthesis
of baryons/photons Wbh2 = 0.022 \pm 0.02

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI

UNIVERSULUI

O PRIVIRE DINSPRE FIZICA

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI

I MODELE (STANDARD, CLASICE ETC)

SI/SAU MISTERUL CONSTANTELOR

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
MODELE SI CONSTANTE (1)
O ABORDARE DE FIZICA ELEMENTARA
F=X*Y [F] = [X] * [Y]
Fundamental Physical Constants

Name Symbol Value

Combination
Speed of light c

Planck constant h

Planck constant h
...
Planck hbar

Planck hbar
...
Gravitation constant G

Boltzmann constant k
Coulomb constant
Boltzmann constant k

Molar gas constant R

Bohr radius
Avogadro's number NA 6.0221 x 1023 mol -1

Charge of electron e

Permeability of vacuum
Fine structure constant
Permittivity of vacuum

Coulomb constant

Faraday constant F
Compton wavelength
Mass of electron
Mass of electron
Mass of proton
Mass of proton
Mass of neutron
Mass of neutron
Atomic mass unit
Atomic mass unit
u
u
Bohr magneton
Avogadro's number
Stefan-Boltzmann
constant
Rydberg constant
Bohr magneton
Bohr magneton
Flux quantum
Bohr radius Magnetic flux quantum
Standard atmosphere atm
Wien displacement
b
constant

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI

II MODELE CU ABORDARE
INTERDISCIPLINARA
EXEMPLU CONSTRUIREA DE
SPATII SYZYGY ALE REALITATII

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI - II MODELE CU ABORDARE INTERDISCIPLINARA
EXEMPLU CONSTRUIREA DE SPATII SYZYGY ALE REALITATII (1)

Modelele fizicii i evolutia lor, n special cea din

ultimul secol n cazul mecanicii cuantice i a teoriei relativitii,
sunt expresiaunor evoluii uimitoare i n toate
cazurile, neprevzute.
Dei de regul se invoc resorturile interne de
schimbare ale fizicii nsei i/sau cele ale lumii
inconjurtoare n explicarea succesiunii acestor modele, totui au
existat mereu opinii i, se pare ca aceste curente se accentueaz n lumina
ultimelor evenimente din lumea fizicii cuantice, care susin:
aleatoare,
fie c aceste modificri sunt pur i simplu
fie c exist resorturi combinate mult
mai complexe dect cele menionate anterior,
legate de modul n care omenirea i construiete
cunoaterea asupra lumii.
Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017
 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI - II MODELE CU ABORDARE INTERDISCIPLINARA
EXEMPLU CONSTRUIREA DE SPATII SYZYGY ALE REALITATII (2)

Dei abordarea propus folosete noiunile de paradigm i de

criz n tiint (introduse de (Kuhn, 1962), ea are drept scop analiza
aspectelor legate de mecanismul intern care face ca
anumite teorii/modele dintre cele aflate in competiie s fie
alese.
Pentru a analiza structura acestor modele, se propune
abordarea lor ca fiind spaii topologice ((erbnescu, 2008, 2011, 2013a 2013b), 2015a,
2015b, 2015c). Bazele unei abordri integrate, care consider c

modelele fizice constituie spaii topologice specifice, ce

reflect natura nsi a acestor sisteme fizice, sunt
mentionate i n (erbnescu, 2008, erbnescu et al, 2015) i sunt n acord cu unele
onsideraii venite recent in 2013 i din partea unor
matematicieni. Aceste consideraii pot susine ideea formulat
de autor ncepnd cu 2008, c sistemele fizice sunt descrise
cel mai bine de spaii topologice pentru c ele chiar sunt spaii
topologice.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI - II MODELE CU ABORDARE INTERDISCIPLINARA
EXEMPLU CONSTRUIREA DE SPATII SYZYGY ALE REALITATII (3)

Pe de alt parte, aceast abordare, formulat in sensul c

modelele fizicii i evoluia lor, n special cea din ultimul secol
n cazul mecanicii cuantice i a teoriei relativitii, ca i
sistemele nsele descrise de ele, se pot descrie ca spaii
topologice, are un competitor puternic ntr-o serie ntreag de
abordri aparent total opuse.

Acestea consider c nu resorturile interne de schimbare ale

fizicii nsei i/sau cele ale lumii inconjurtoare, reflectate n
modele izomorfe cu acestea, care sunt tot nite spaii
topologice, pot explica succesiunea lor, ci faptul c existena
sistemelor, apariia i dispariia modelelelor care le descriu,
este de fapt haotic.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI - II MODELE CU ABORDARE INTERDISCIPLINARA
EXEMPLU CONSTRUIREA DE SPATII SYZYGY ALE REALITATII (4)

Abordarea se concentreaz mai degrab asupra

gsirii unor reguli / sau lipse de reguli
generale, pe baza crora s se poat face i
predicii (i nu numai postdicii) asupra acestor
modificri (numite de regul evoluii ale
modelelor). Printr-o abordare multidisciplinar
se pare c se pot face evaluri cu rezultate
interesante privind modul n care modelele n
fizic n general i n cea nuclear n special s-
au schimbat i se poate atepta c se vor
schimba.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI - II MODELE CU ABORDARE INTERDISCIPLINARA
EXEMPLU CONSTRUIREA DE SPATII SYZYGY ALE REALITATII (5)

Se folosesc cteva idei de baz:

definirea obiectului / sistemelor i al ipotezelor de lucru
definirea trsturilor de baz (numite principii 3 principii
ale metodei de studiu)
definirea unui mecanism de verificare i
validare/experimentare care sa verifice sau nu cele propuse
Astfel pentru toate componentele definte mai sus se propune
operarea cu noiuni cum ar fi cele de
categorie - identificarea acelor trsturi de baz ale unui
model (pentru care se folosesc noiunile de syzygy utilizate din
diverse perspective ale abordrii cu modele i metode ale
matematicii, fizicii i filosofiei.
soluii cautate la paradoxurile la care o metod ajunge din
perspective de syzygy matematice, syzygy fizice, syzygy
filosofice rezult din iteraii limitate, conform principiului
echilibului asimptotic de evoluie si descriere prin modele a
sistemelor.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI - II MODELE CU ABORDARE INTERDISCIPLINARA

EXEMPLU CONSTRUIREA DE SPATII SYZYGY ALE REALITATII (6)

Procesul evoluiei / emergena sistemelor n

sine i al modelelor lor se desfoar ntr-o a
alternare finit, care tinde spre un echilibru
asimptotic, dar cu rezultat final necunoscut.
Caracterul haotic este accentuat de
complexitatea sistemelor i modelelor, ca
spaii topologice speciale, care pot duce la
generare de haos.

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului
CAUTAREA DE MODELE ALE MATERIEI SI UNIVERSULUI - II MODELE CU ABORDARE INTERDISCIPLINARA EXEMPLU CONSTRUIREA DE SPATII SYZYGY ALE REALITATII (7)

Metoda interdisciplinara de evaluare a rezultatelor procesului cunoasterii

IKP 3 principii de baza

1. Categoria ca principiu ontic si gnoseologic utilizata in analogie tip Iona
si ca generaalizare a principiilor cibernetice categoria un black-box al fiecarui
nivel care are reguli de constructie ierarhizata. Utilizarea unor concepte
matematice in sens extins pentru descrierea setului de emergente
ale sistemelor si de cunostinte obtinute asupra obiectelor de studiu al fizicii.

2. Iteratiile se desfasoara pe categorii pana la atingerea unor

paradoxuri critice care duc la invalidari de syzygy definite si
necesita noi abordari utilizand metode ale altor discipline un
syzygy perpetuu baleind metode din stiinte ce devin adiacente
construind metode interdisciplinare pentru realitatea emergentei
multidisciplinare.

3. Iteratiile sunt limitate conform principiului echilibului

asimptotic. exista un final :este oare insa previzibil sau
haotic? Se pare ca procesul este previzibil dar rezultatele lnu pot
fi prezise

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

O APLICATIE A METODEI IKP

CU REZONANTE COSMOLOGICE

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

Constructie topologica a sistemelor de energie

Chain of energy levels / components- Energy-life-cosmic

Subquantic SQ
Quantic Q
Electromagnetic EM
Molecular MO
Molecular and life MOL
Conscious planetary life CPL
Stellar and universe not alive SUNA
Stellar and universe life SUA
Conscious stellar and universe CSU

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CONSTRUCTIA
MODELELOR
REPREZENTARE
SCHEMATICA (1)

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CONSTRUCTIA
MODELELOR
REPREZENTARE
SCHEMATICA (2)

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CONSTRUCTIA MODELELOR REPREZENTARE SCHEMATICA (3)

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CONSTRUCTIA MODELELOR REPREZENTARE SCHEMATICA (4)

Rezultate
pentru
fiecare
element al
ciclului si
pentru toate
ca un
ansamblu

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

CONSTRUCTIA MODELELOR REPREZENTARE SCHEMATICA (5)

Proces
IKP

Iteratii repetate cu diverse

Fm, diverse metode ale altor Rezultat CS
stiinte etc

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

Spatiul topologic
al rezultatelor
IKP

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017

 Academia Romana Comitetul Romn de Istoria si Filsofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia tiinei (DLMFS) Grupul de Cercetari Interdisciplinare (GCI)
Simpozionul Modele fundamentale ale Materiei si Universului

Referinte principale

Curs de iniiere n istoria i filosofia tiinei i tehnicii, Lucrare de absolvire Dr.ing. Dan erbnescu
20 Mai 2014 Modele, structuri si paradigme in tiint si tehnologie -Studiu de caz asupra unor
probleme romnesti, Academia Romna, Comitetul Romn de Istoria i Filosofia Stiinei i Tehnicii
Kuhn Thomas, The Structure of Scientific Revolutions. Chicago: University of Chicago Press, 1962
erbnescu Dan, On Some Knowledge Issues in Sciences and Society, ESCK13, Kaunas, 2013
erbnescu Dan, 1993 A new approach in nuclear risk theory n The use of PSA in the regulatory
process" IAEA Vienna, 26-29 April 1993, A9744187
erbnescu Dan 2008, Science and mythology, SRA conference Boston, 2008
O analiz a energeticii nucleare romneti , Dan Serbanescu, revista Noema vol XIV 2015
Dan Serbanescu, Selected topics in risk analyses for some energy systems, Lambert May 2015
Lucian V. Spiridon, Dan Serbanescu, Gabriel Sticlaru, O privire asupra unor lectii de cunoastere date
de cavalcada modelelor in fzica, IYL 2015
Dan Serbanescu, Energetica si fizica nucleara descoperiri, accidente, lectii ale naturii, Comitetul
Romn de Istoria si Filozofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) Curs de initiere in istoria si filozofia stiintei
Seria a IX-a, 2015
erbnescu D., Sticlaru G., Spiridon L., O privire asupra cavalcadei modelelor in fizic: evoluii
previzibile, ritmicitate sau haos?, Academia Romn, Divizia de Logic, Metodologie i Filosofia
tiinei (DLMFS), Comitetul Romn de Istoria si Filozofia tiinei i Tehnicii (CRIFST) , Sesiunea de
primvar, 23 aprilie, 2015
Despre unele sisteme energetice naturale si invatamintele studierii lor , Dan Serbanescu - dr. ing.
DLMFS

Unele aspecte ale modelrii in fizic Dr.ing.Dan Serbanescu februarie 2017