Sunteți pe pagina 1din 559
WacquesMartell Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor EDITIE NOUA, REVIZUITA $I ADAUGITA Editura Ascendent SS secques rte Le grand dictionnaire des malaises et des maladies ‘Nowvalle tion revue et augmentée (©2007 -faons Quinaesence ‘Rue dea Baxldonne- 13678 Aubugne Cedex Prance "Tel (+38) 0642 189094- Fax (35) 0442 189099 info@holoconepte Pourle Cauda: fitions Atma internatonses 12409 boul ent Bourassa, bur 200 Québec (Qube) G16 4E2 — canada ‘Tl (61) 448 990-0808 - Fax (+4) 418 990-1115 Cour Ifo@atmaca— Ste Web swwwatmaca ‘Tous drots de reprotucion ade tradition eserves pour tous pays. Descrierea CIP a tecil Nationale a RomAniet MARTEL, JACQUES Marele dictionar al bolilor si afecsiunilor : cauzele subtile ale imbotnavirii / Jacques Mertel ; trad: Doina Anghel. - Bucuresti: Ascendent, 2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1859-69-9 {-Anghel, Doina (trad) 61 Béitor: Clara Toma Coperta si tehnoredactare: Magda CSprara Toate drepturile apartin Editurii Ascendent. ‘Reproducerea integrala sau partials, sub orice forma, a textului din aceasta carte este scendent. posibilé doar cu acordul scris al Editu Copyright@2012 Editura Ascendent wonwedituraascendentiro E-mail: office@editura ascendentro Moree Dctonar el Bolles Afecthllor- Cele subtle ae imbolnvit 3 Exprimari... editoriale despre Vindecare Eu cred ca Stinitatea este o zestre cu care venim pe lume fiecare; Sursa creatoare, tn inteligenta $1 generozitatea ei, ne-a inzestrat cu tot ceea ce avem. nevoie pentru c&latoria viesii -hart’, ghizi, indicatoare si resurse de toate felurile; Starea de sinitate este efectul capacitatii noasire de a ne ne conecta la planul fnalt a c&rui parte important suntem tofi. Uneor! ins, stim bine, desi ne propunem o fint& si un drum bun pentru a ajunge la ea, se tntdmpla si ne Taticim; 0 alee ce ne pare mai scurtd, mai frumoasd sau mai... ricoroasa decat drurmul ales initial, ne atrage, o wim pe acolo si incepem s4 ne tndepartam de calea inigiali; ne putem indeparta pusin doar, iar cand vedem cf aleea nu duce nicaieri, ne intoarcem; sau ne indepartim atat de mult, ict nu mai ramane timp pentru tntoarcere chiar dacd avem resurse; ori avem timp. dar resursele cu care am fost inzestrafi la inceputul calatoriei viefii sunt (de) limitate. ‘Sndtatea se termina acolo unde incepe dizarmonia, conflictul cu tine fnsusi $1 cu cella, frica, netncrederea, necredinga, vinovatia, resentimentul, uitarea fubiii lar toate acestea incep s& se manifeste in viata noastf& odati cu deconectarea de la resursele indestultoare cu care am fost inzestrati, prin ignorarea legilor 5i principiilor universului. Am fost creaji ca Trup, Minte, Suflet. Fiecare din aceste pari ale noastre sunt stréns conectate intre ele si conectate la Sursa creatoare, Cénd legitura dintre aceste parti slabeste, sau cind este distrusé, fiinta noastra ca intreg pierde contactul cu Sursa, $i atunci, singurele esurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea inifiala. Cand mintea noastra sufera, pentru ci nu tnfelege ceva, pentru ci e epuizats, suprasolicitat, insuficient folosité, pentru c& se aflf in conflict cu inima sau pentru alte motive, suferd tn egali masura si sufletul si trupul, Cand inima noastra plange, pentru ca se simte ranitd, pentru c se simte dezamagit, pentru case simte tnsingurat& sau pentru alte motive, suferd in egala masura si trupul si mintea, Cand trupul nostru e bolnay, pentru ca a fost neingrijt, pentru ca a fost agresat, pentru cd a fost intoxicat, sau pentru alte motive, sufera in egal masura si mintea si sufletul, Cand macar una din aceste parti este in suferint’, manifestim, cel mai adesea si cei mai multi dintre noi, netncredere, fricd, indoial, conflict interior, vinovatjie, adic exact acele manifestari care stau la originea bolii. Intram intr- un cere vicios, pe o spirald descendent, fntr-un labirint intortocheat si intunecos, Odatd rataciti si deconectafi de la Cale si de la Surs&, provizile devin din ce in ce mai sirace, noi din ce n ce mai speria. Boala, starea de ru, ne fin cu ochii fn pmant, tris, cu bragele fncrucisate ori cu ele n docques Morte atarnand pe langa not a neputinfS, Cutm iesirea cu disperare si ajungem adesea s8 raticim si mat mult, si ne afundim si mai tare, Nu orice luminis este locul unde trebuie si ajungem si nt orice favor e timaduitor. Ca si putem iesi din funditura unde am ajuns, bolnavi find, este nevole si facem 0 “cale -Intoarsa” cu mintea si cu inima, si ne amintim acea decizie, acel act, acel gind, acea emotie, acel conflict, acea slibiciune, acea traum’, acea temere, etc. care ne-a determmnat si facem primul pas ce ne-a indepirtat de calea cea bund si de s&natate. lesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas lateral, nicidecum prin continuarea mersului tnainte. lesirea dintr-un labirint fntunecat se poate face prin inspiratie, nicidecum prin clutarea unor repere corbecdind, lesirea dintr-o spiral descendent se poate face printr-un salt in ‘nalsime ori prin urcusul treapt& cu treaptd, nicidecum prin sp&turi fn adncime. lesirea dintr-o prapastie adgnc’, atat de adancd fncét ecoul strigtului tu nu " ajunge nicdieri, se poate face doar prin zbor. Vindecarea presupune credinfi fn sursa creatoare si increderea In resursele interioare. Odata cei ajuns, cu mintea si cu inima, la acel punct in care ai pierdut calea cea buna, regisirea el si reluarea calatoriei este posibil’. Totul este ca, chiar si atunci cand resursele trupului de a strabate drumul inapoi sunt limitate ori aproape inexisteste, si ai credin3 si increderea c& vei reusi - prin {intuifie, printr-un pas lateral, prin salt in indlfime sau prin zbor... Vindecarea nu o gisesti neaptrat la capatul unei cli vindecttoare, Vindecarea este cel mai adssca, chiar Calea spre Vindecare. lar Calea spre Vindecare trece intotdeauna >rin punctul unde mintea, inima si trupul se unesc si devin Una cu Energia Creatoare si cu lubirea, Vindecarea este tn Tine. Sper din toata ¥ ci aceasta lucrare al cdrel editor am bucuria si fiu, i te ghideze citre acel loc din tine insufi/insafi unde vei gsi resursa timaduitoare cu care ai fost inzestrat(a). ‘Sandtate si Armonie vi doresc ! Clara Toma, editor wwwexprimariwordpress.com \ ; ‘Morel Ditonaro Boller Afectunlor «Count subtle bola! 5 Multumiri As dori si mulfumesc tn mod special doamnd Lucie Bernier, pentru munca el de colaborator in tofi acesti ani de producfie z crf. Experienta sa de via}, cea de psihoterapist, formarea ei in abordarea metafizicii de boli si stari de rau, spiritul de sinteza si intuifia au contribuit semnificctiv la finalizarea acestei crfi, (lucie.bernier@atma.ca ) O muljumire special domnului Claude Sabbah care de peste 40 de ani, prin expertiza sa exceptional’, marea sa experienfa si predare asupra biologiei totale 2 flingelor vil, sub forma de povesti naturale, au activat in mine un impuls s& merg chiar mai departe fn cercetarea si concluziile pe care LE-AM efectuat pan fn aceasta zi, Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru fiinga umand sunt un exemplu de perpetuat pentru mine, in special stiind c& iubirea este singurul vindecator in munca pe care o efectuim pentru rezolvarea conflictelor care au adus boala s& se manifeste. As vrea s4 fi mulgumese si Domnulut George Wright, psiboterapeut si prieten apropiat, pentru sprijinul constant si incurajarea pe care mi-a oferit-o fata de munca depusé, care de multe ori mi se prea lung’ si prea laborioasa in anil de producjie a c&rtil. (Www groupe-ace.com george@groupe-ace.com } i mulumese lui Gerard Athias pentru lucravile efectuate tn stabilirea unei liste de cuvinte asociate cu conflicte, precum si identificarea etimologic’ a denumirii de boli care sunt o sursd valoroasa de infermatii care pot facilita constientizarea conflictului de la originea bolii si pentru ca ne-a permis si utiizam aceste informatiiin dictionar. (Www.athiasnet) De asemenea, vreau si mulfumesc urmatoarelor persoane pentru participarea lor la realizarea acestei c&rsi: Mme Nicole Gagné M, Jean Dumas, Mme Ginette Plante Mme Ginette Caron Mme Denise Quintal ‘Mme Danielle East M, Simon Alarie Mme Louise Drouin M, Paul-fimile Drouin M, Laurent Chiasson Mme Denise Boucher M. Bob Lenghan M, Pierre Couture Mme Fleurette Couture Mme Nicole Cloutier Mme Catherine Guin Dr Amaury Leclerc Tatalui meu: Noé Martel w Jocques Met! Aceastd carte este dedicaté celor care cauté Adevérul Moree Diconarl Boor Afectunor- Couel subtle oe mbolnviit 7 PREFATA Accept| ¥ si ma vindec A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale sé devin este mereu extrem de captivant, cu atét mai mult atunci cand ceea ce descopar despre mine este frumos sl pozitiv, Ce se intémpla insa cand descoperirile care rezult& dintr-un proces de autocunoastere ma pun fn fata faptului de a vedea fafete ascunse ale personalititii mele, care implics i necesitatea de a deveni constient’ de afecsiunile de care sunt atinsa, care s-au instalat Sn inter‘orul corpului meu? Ei bine, este ceea ce s-a tntémplat de-a lungul altimilor ani, in care am realizat ci maladille s-au instalat subtil, din cauza emofillor prost gestionate, cand, fnvasand si armonizez acest varte] emotional, am reusit s& dobandesc puterea de ama vindeca, Bineingeles, acceptarea faptulul de a-m! prelua responsabilitatea in ceca ce priveste sanatatea mea, a fost un proces Indelung, de introspectie si revizulre a valorilor, dar care mi-a dat certitudinea c& am puterea dea ma vindeca. ‘Am avut privilegiul, din 1988, de al cunoaste pe Jacques Martel si de a dobandi cunostinge de-a lungul conferinfelor si atelierelor finute de acesta. Jacques m-a ajutat st accept ca boala, oricare ar fi ea, este o experien}a pozitiva, Intrucat ea este o ocazie pentru mine de a mé opri, de ama interoga asupra a cea ce se intémpla fa viata mea, Boala mi-a dat ocazia sa invaf s cer ajutorul, lucru pe care eu jl evitam, Am invéfat sa imi reamintesc ca a cidea este omenesc, dar a te putea ridica este divin si c8, pentru a te vindeca, este esenfial si te deschizi catre cellayi, cdtre tine fnsui si mai ales citre lubire. Aceasta carte este un exceptional instrument de transformare, este 0 fereastra deschisa citre lumea emofilor, care este inci usin cunoscut8. Dandu- mi dreptul si ma iubesc gi si ma accept traversand toate emotiile traite, am facut ‘un pas important catre armonie, pace, iubire. e durata acestor ani cat am colaborat cu Jacquésla nasterea acestel clr, ‘am fost surprinsa si constat cantitatea foarte mare de timp investit’, fara si mai ‘amintesc de energia depusa pentru a canaliza aceste informayi Ceea,ce doresc fiecaruia, este sa devina din ce fn ce mai autonom, din ce in ce mai capabil de a afla de unde provin bolile si afectiunite care ft afecteazi. Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbatrile necesare in viafé pentru recuperarea sanatajil. Mult’ sanaitate ! Lucie Bernier, psihoterapeut, coordonator al fucrétrit w socques Mere! INTRODUCERE ‘Smitatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De fapt, chiar de la 0 varsta frageda, am inceput si ma confrunt cu probleme de sindtate, fird stiu exact cauza. Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situatii dificle, care, au necesitat diverse ingrijiri (operagiuni, tratamente), si mulfi ani de spitalizare In cazul meu, cum na se putea gis! exact ceea de ce sufér, o indoial& plana constant: m& géndeam ci aceste probleme ar putea fi psihologice. Mi-am zis atunci: sau “este doar in mintea mea’, sauvexist un motiv pentru ceea ce se {ntémpla”, Am decis s optez pentru a doua si atunci am inceput s& cercetez ce m- aadus si traiesc toate aceste nelinisti in 1978, am inceput si lucrez in domeniul sinatapi, mai precisa suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, in timpul consultdrilor individuale pe care le ddeam, ci ar putea exista o legiturd tntre ‘emofii, ginduri si boli. Am inceput intuitiv, si descopar legaturi intre anumite emofil si anumite boll. Tn 1988, atunci cind m-am fnscris la cursuri pentru dezvoltarea personal, am descoperit cea ce se numeste astdzi, abordarea metafizici de boli si stari de rau. Imi aduc aminte cum fmpreund cu un grup consultam compilatia de nelinisti si de boli dezvoltate fn cartea lui Louise Hay. Observam cum oamenti fnzepeau ancheta asupra lor insist sau pe alfii ca si verifice validitatea a ceea c= fnainta Louise, tofi vizibil pasionati.de a descoperi noi cdi de cercetare pentru a intelege mai bine ceea ce traiesc. De atunci, interesul meu in aceastd abordare a continuat s& creasc’, in special pentru ca m-am reorientat profesional in acest domeniu specific de crestere personal. De attnci, nu m-am oprit din a incerca s& verific, prin intermediul consultatilor individuale, claselor sau atelierelor de lucru pe care le conduc, relevanta acestor date cu privire la boli si tari de rau. Chiar si ast, am. uneori, fie la magazinul alimentar sau la xerox, pun fntrebari oamenilor cu care ‘ma intalnesc pentru a incerca sa ingeleg ceea ce traiesc ei im acel moment, pentru a gist link-ul cu boli si stari de ru. Se uit la mine cu un aer uimit si tn acelasi timp curios, fntrebandu-se daca sunt clarvazator sau un extraterestru pentr a reusi s& stiu aga de multe despre ef fard ca ei s& tmi i zis prea multe. De fapt, atunci cAnd stim s& decodm boli si stiri de rau si ci stim la ce fel de emofii sau ganduri sunt legate, este foarte usor si infelegi sisi fi spul unei persoane ceea ce traieste, Atunci le zic oameailor cd este pur si simplu cunoasterea functionarii a omulul 91 a legiturilor tntre ginduri, emofil $i boala. Intr-un fel Je explic oS am putea avea un calculator umplut cu aceste date, si apoi si cerem cuiva si tsi spun boala sau nelinistea, iar informatia despre viata personal a acestuia ar aparea clar, cu toate ca ei pot fi constienti sau nu de aceste fapte, Deci, nu este vorba de clarviziune, este pur si simplu cunoastere. Astizi, cu experienta si cunostinfele acumulate, pot afirma ca este imposibil ca o persoana si sufere de diabet fara ca ea si nu resimt3 in viata sa, un. ‘Moree Dielonar el Baler Afeeunilr- Courle subtle bots 2 sentiment de tristefe profunda sau de dezgust puternic fa de o situaie pe care a trdit-o. Pentru mine este imposibil ca o persoan’ si sufere de probleme la ficat far ca ea si resimta furle, frustrare, fasa de ea insisi sau de fasa de alsil, $1 aga mai departe. Mi-a fost facutd de citeva ori remarcd urmatoare: ,atunci cand, decodezi boli, faci special in aga fel incat s& se lege” pi urmeaz .toatd lumea traleste furie, frustrare, chinuri si respingeri”. Acestora, le rspund c& mu toatd Jumea reactioneaza la fel. De exemplu, am crescut intr-o familie de doisprezece copii, cu un tat alocolic si o mama depresiva. Frasii si suroriile mele au avut aceeasi pringi ca mine, dar flecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, intr-un fel diferit din motivul interpretarit sale propria trairii ca paring lui. De ce? Pentru c& suntem tofi diferisi si constientizam lucrurile diferit, fiecare pe drumu! lui Astfel, fenomenul de respingere poate declansa 0 boal’ lao persoana dar nu neaparat si la cealalté, Asta depinde de felul in care m-am. simtit afectat, constient sau inconstient, Daca stresul meu psthologic este suficient de mare, el va fi transpus, de citre crefer, fntr-un stres biologic sub forma de boala. In unul din atelierele mele despre abordarea metafizicd de boli si stiri de rau, cu ocazia unui salon despre sinatatea natural, bolile si starile de ru pe care oamenii le-au impartisit cu mine au fost decodate destul de repede si cu precizie, spre marea mea fericire. Pugin timp dup’, o prietend care a fost public la acest atelier imi spune: ,Jacques, ar trebui si fi atent cand raspunzi ‘oamenillor si le dai un réspuns direct si rapid. Persoansle din jurul meu au avut impresia ci atelierul este aranjat dinainte, pentru a funcfiona”. Bincingeles e& ni nu incape indoiala sa fi fost astfel, alc trebuie ingeles urmatorul lucru: ~ in primul rand, persoana afectati de boald stie c& ceea ce se spune este adevarat pentru ea, dar poate nu este asa evident gi pentru ceilalfi care nu sunt afectafi personal, = fn al doflea rand, cea ce este now si apare pentru prima oard in constiinfa poate sa ne para ireal. $4 negi aceasta realitats poate sii fie si un fel ase proteja pentru a nu se simi responsabil de ceea ce ni se ntmpla. ‘Aceasta este o anecdota care ilustreazi foarte bine aceasta constatare. Celebrul inventator Thomas Edison a facut cunostinga cu membrii Congresulul american pentru a le prezenta cea mai noua inventie a sa, phonographul, 0 ‘masinarie vorbitoare. S-a raportat c& atunci cand a pus in functiune invengia, unit membri ai congresului lau acuzat c& ar fi un impostor, si spundnd ca trebuie si fie o scamatorie sau ceva necurat, pentru ca pentru ei era imposibil ca 0 voce de om sa poaté iesi dintr-o cutie. Timpurile s-au schimbat. $i de aceea este important si ramai deschis la idei noi care ar putea aduce raspunsuri inovante la multe din probleme. Multe persoane in Statele Unite si in Europa au dezvoltat aceasta abordare a legaturii existente intre conflicte, emofii, ganduri si boal, si asta face ca acest domeniu de investigare sa fie cunoscut nu numat in Quebec dar sin alte colfuri ale Iu ‘Spun des fn cursul conferinfelor mele, ci am un mental foarte puternic, dar si 0 intuitie puternica si c cea mare proba a viefii mele a fost, si este in continuare sii le conciliez pe ambele. Formarea mea ca inginer electrician m-a dus n Jecques Marte! la a coneretiza aspectul logic i rational a lucrurilor. Fizica m-a invijat ci la fiecare cauz’ este legat un fapt real. Aceastd lege a cauzalitii, mai tarziu, am putut si 0 aplic domeniulul emofilor si a gandurilor, chiar dack sunt mai puyin tangibile ca fizica, Dar este asta adevarat? Chiar si intr-un domeniu care deriva din fizicd, cum e electricitatea, Iucrdim cu ceva care ochiul omului nu Ia vézut hiclodata: electricitatea, De fapt, Iucraim cu efecte ca lumina, cAldura, inductia electromagnetics, s.am.d, fn acelasi fel, gandurile si emofiile nu sunt neaparat fizice tn sensul proprit a cuvéntului, dar pot avea repercusiuni fizice sub forma de boala si neliniste. De aceea unul din scopurile acestei carti este de a arta ci la ceva care nu este vizibil asa cum sunt gandurile si emotiile, réspund reactiifizice misurabile care de multe ori se prezint sub forma de boala si neliniste. Pot si miisor cat de infuriat ma simt? Nu! Dar pot si imi mAsor temperatura atunci cind am febr8, Pot si masor faptul c& de multe ori am impresia ci trebuie si lupt pentru a obfine ceea ce vreau? Nu! Dar pot masura scderea de globule rosii atunel c&nd sufér de anemie, Pot si masor faptul c& fericirea nu circuld suficient ‘tn viaja mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol si si vad ci e prea ridicat, si asa mai departe. Atunct dac& prind constiinga de ganduri si de emosii care au dus la dezvoltare de boli si stiri de rau, se poate ca schimband aceste ‘g€nduri si emofii si mi regésesc stindtatea? Afirm ca dal Totodatl, se poate ca treaba si fie mai complex’ decat imi dau seama ‘constient. De aceea se poate si am nevoie si apelez la alti oameni lucrand in domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru @ mi ajuta si efectuez schimbarea tn viata mea. Dac& trebule si m& operez si ci {ngeleg ce m-a adus s& traiesc o astfel de situatie, este posibil si fmi revin mult ‘mai repede decat o altd persoand care nu a vrut sa stie ce se intampli in viata lui sau pur si simplu la ignorat. In plus, daci nu am infeles mesajul din boala mea, operatia sau ‘tratamentul va face sd para c& boala dispare, dar aceasta va putea si repercuteze sub un alt aspect, oaltd forma asupra corpului meu, mai tarziu, Este de sperat ca din ce in ce mat mult firme vor lua aminte de beneficille care le aduce sa Isi ajute angajatii in parcursul lor personal, pe plan emotional. Asta va permite si scadi numérul de accidente fn firma, si rata de absent, si va reste eficacitatea indivicuali. Dac viata mea personali, familialé sau profestonala face s& nu mi simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe ganse si ‘mi ,atrag’, chiar si inconstient, o boal& sau un accident pentru a putea pleca tn concedia sau ca sa primesc ingrijire personal. Ideea de a face un dictionar mi-a venit in 1990, si fn 1991 m-am pus pe treaba. Atunci, habar nu aveam de muntii de munca care aveau si ma astepte, si mulfumesc cd a fost asa, cici daca stiam, nu as fi pus tn miscare acest prolect. Dar mi-am zis fiecare lucru la timpul! lui! O s8 reusesc; voi munci pana voi fi suficent de satisfacut pentru a publica aceasta lucrare.” Mentionez acest lucru, pentru ci a fost nevoie de foarte mult& munca, si volngd pentru a face aceste schimbari asupra sa. Un scrlitor american a scris intr-o 2i: ,doar cei curajosi si cel aventurosi vor trece prin experienta ul Maree DisionorBotior# Aeunilor Court subi einbolnvidl ” cu Dumnezeu”. Ce inteleg eu din acest pasaj este c& determinarea mea de a trece peste obstacole si curajul de a experimenta cai noi pentru mine, imi vor procura anumite stiri de reusita si stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde s&natati fizice, mentale si emosionale. Din 1978 pang 1988, am lucrat in domeniul complementelor alimentare numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnificd ,s& oferi organismului nutrienti necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de alimente sau suplimente alimentare pentru a te mengine la o sénditate optimala’, ‘Ma bazam atunci pe niste lucrari de psihiatrii si alti doctori, biochimisti si diversi cfutatori canadieni si americani care, prin experiente, au demonstrat c& dac& dai nutriengit-necesari, se poate imbundtaji, ba chiar vindeca in unele cazuri sindtatea fizicé, mental& si emofionald, De fapt, exist mai multe abordari pentru a obfine o sinditate optima si fiecare are importanta lui fiecare actionand fntr~ un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru, In 1996, am vazut un reportaj la televizor despre "Columbia-Presbyterian Eospital” din New York, unde era vorba despre un pacient, domnul Joseph Randazzo care avea sa fie operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient a beneficiat de sedinje de vizualizare, de tratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. In timpul operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operafie, tot acest pacient a participat din nou la sedinte de vizualizare, a primit tra-amente energetice si de reflexologie pentru a putea s& se recupereze mal repede. Aceste interventit si-au dus fructul cc pacientul s-a recuperat mult mai repede dupa aceasta interventie decdt ar fi ficut-o un alt pacient tn conditii normale, Doc:orul practicant, Mehmet, 02, mentiona faptul ci face aceeasi experienf cu alti 200 de pacienti pentru a analiza rezultatul si de a adauga aceste terapii alternative tratamentului medical conventional. ‘Aceasté carte se vrea deci ca un complement adus tuturor abordarilor, fie ele medicale sau in legatura cu metodele alternative. Cartea trateazi deci abordarea alopat, mai mult medicinal, sicea a abordari holistice care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emofioxal si spiritual al fiinjei mele, Imi doresc cu ardoare ca tofi profesionistii sinatapi, la orice nivel ar fiei, si se foloseasca de acest dictionar in completarea practicii lor, ca un oblect al muncii si investigatiei, pentru a-si ajuta pacientii in procesul lor de vindecare, Personal, am experimentat operatile, medicina traditional’, medicamentele, acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia prin culori, dietetica, vitaminoterapia, esentele florale al2 Dr. Bach, chiropractica, ortoterapia, iridologia, psihoterapia, rebirth-ul (respirafie _constientp), homeopatia sam.d. Stiu cd dac& o tehnicd era valabila pentru toatd lumea, aceasta ar fi singura folosita, Dar nu este cazul, cdci fiinfa umand este animalul de pe planeta care are cele mai multe posibiltati dar si cea mai mare complexitate. Acesta e motivul pentru care trebuie s& fncere 58 Infeleg de unul singur ceea ce trafesc ajutat de ceilalti la nevoie, in domeniul respectiv competentei lor. Acelasi autor pe care Iam mengionat si mai sus scria o data: ,TREBUIE SA INVATAM DE LA CEI CARE $TIU", Astfel eu trebuie s8 caut ce este cel mai bun ny Jocques Mort! din flecare profesie, Cand sunt fafa fn fai cu un medic, ma gandese c& el stie gi ‘mai multe decat mine despre medicina si cd trebuie s& fiu atent la ce are sé imi spuna si la ce imi propune, lasandu-mi libertatea de a alege singur continuarea orientarli mele. La fel cdnd sunt in fata unui acupunctor, sunt atent la ce imi zice sau la tratamentul pe care il propune, pentru ci el stie mai bine cum functioneaza echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vis de meridianele mele. $i asa mai departe pentru toate celalalte profesil. Intr-o zi, o doamné mi spunea ca ea nu crede in toate povestile despre ‘ganduri si emofi in legatura cu bolile. Iam raspuns ca nu este nevoie si creada. Dupi ce i-am citit cdteva terte care se raportau unor boli si stiri de rau pe care le avuse sau le mai avea, am putut s8 remarc cd atitudinea sa se schimbase si c& era ‘mai receptiva la aceasta abordare. De fapt, este o parte din mine care stie ce se {ntémpla si stie c& ceea ce se spune despre mine corespunde la ceea ce traiesc si A nu este doar o intamplare, Aici trebuie sd fim prudenti: nu trebuie si ma sime Vinovat de ceea ce mi se tntampla si s& cred c mi se spune ci vina mea daca sunt bolnay, Sunt responsabil de cea ce mi se intampls, dar in majoritatea cazurilor, ‘hu este vina mea, Este necunoasterea legilor care regizeazi gindurile i ‘emotiile asupra corpulul fizic cea care md face sd traiesc stiri de rau si de boli, Trebuie deci sa aflu calea mea personale, sau in sensul mai larg, a c&ii mele spirituale. Acolo unde am descoperit ca este prea pusin’ dragoste sau deloc, trebuie si redescopir ca dragostea exist’ totugi. Nu @ evident, o % Imi spunefi! Dar chiar asa e. Daca mp arunc de la un balcon si imi rup un picior, o si zic ci Dumnezeu m-a pedepsit? De fapt, exist’ o lege care se cheam® legea sgravitafiei care are tendintz de a mi duce inapoi spre pimant. Aceasti lege nu e nicl bun§, nici rea, este legea gravitajiei. Pot s# argumentez cit vreau si si ma ‘supir pe ea pentru c& din ceuza el mi-am rupt piciorul; asta nu va schimba nimic, ici, LEGEA E LEGE. Astfel explicdim cd toate bolle vin dintr-o lipsi dé dragoste, Se zice ci dragostea vindecd tot. Atunci, daca e adevirat, n-ar ajunge si aducem ragoste ca sf ne vindecam: Este adevarat, in unele cazuri, De fapt, € ca si cum dragostea ar trebui si {ntre prin anumite'poryi pentru ca vindecarea s& alb& loc, prin aceste porti care au fost inchise dragostei in momentul rénilor mele anterioare. lati o arie intreaga de descoperiri siluari aminte! Aceasti carte nu are ca scop direct si aduca solutii bolilor si starilor de "iu, ci mai degraba pentru z ma ajuta sa aflu c& boala sau starea de rau pe care 0 resimt vine din gandurile $1 emotiile mele, si din acest moment, pot si imi ofer sansele care le consider necesare pentru a aduce schimbari fn viata mea, ‘Simplul fapt de a sti de unde provine starea mea de ru sau boala mea, poate si aduc& schimbari in corpul meu fizic. In unele cazuri chiar, schimbarea ozitiva poate sa fie de 50% si poate chiar s& mearga pani la 100%, adici vvindecarea completa. Pentru mine, atunci cdnd am luat cursuri de dezvoltare personala ta 1988 si am putut si descopar schimbarile care aveau loc in mine, am avut Moree Oietlonar of Bator Afetunlor- Cauele suttieoeimbolnvics 2 sentimentuf c& fncepeam si renasc si am vizut cum apare la orizont speranta unor zile mai bune. Aveam in sférsit un mijloc prin care si procesez.schimbari importante in viata mea si si vad rezultatele. Trebuia si actionez cdci eram intr-o reactie in raport cu autoritatea si traiam foarte multe respingeri, abandon si neinfelegere. Stiam toate aceste Iucruri, dar mai trebuia s4 si gisesc un mijloc de a le schimba, de a vindeca ranile mele interioare. De aceea m-am implicat in acest domeniu de activitate care este dezvoltarea personal’. Munca ‘mea imi permitea s& lucrez asupra mea in acelasi timp t1 care luctam sa i ajut si pe ceilalfi si isi deschid’ constiinta. Cred cu sinceritate c& fiecare dintru noi poate si isi ia soarta in mani din ce in ce mai autonom si cd fiecare dintre poate accede la un nivel de infelepeiune, dragoste si libertate superioarat Toti o meritam. Dictionarul se vrea ca un obiect al deschiderii constiintel si a cutirll de sine, Atunci cénd se fntamplé ceva in legiturd cu’ siinitatea mea, erg si citesc ce e scris in dictionare pentru a fi si mai constient de ceea ce se Intamplé. Finga umand are tendinfa facilé de a oculta, adica de a face si dispar din memoria sa constientd ceea ce fl deranjeazA. Astfel, atunci cfnd citesc din dicflonar, 0 fac cu ochii cuiva care doreste si invefe si si fie si mai constient despre ceea ce i se intampla, Partea mea mentala si intelectual ia informatia cu si lucrez. Cdci singura mea putere adevaratd, este puterea sunt creatorul vietii mele. $i cu cat sunt mai constient de asta, eu att mai mult pot s8 fae schimbirile potrivite. De un secol, si mai precis fn ultimii 50 de ani, am facut un salt extraordinar in domeniul tehnologic, ceea ce a permis, binetnfeles n unele cazuri, s4 ne amelioreze conditile de vial. In ciuda acestor progrese, nu ne dam bine seama ci stiinfa nu are rispuns la tot si c& exist’, pe pimant, multe femei si barbati care suferd de boli. Ca traim fatr-o fara industrializat& sau in dezvoltare, trebuie sa hum aminte de noi insisi si s& ne confruntam cu intrebarile urmatoare: Cine sunt? Unde ma duc? Care e scopul meu in via}? Este important si ma folosesc de carte ca de un instrument pentru infelegere, investigare si transformare. Dac imi vin idei not in timp ce citesc texte'e, pot foarte bine si le completez cu propriile mele cuvinte. Dietionarul acesta trebuie si devin’ un instrument viu la care fiecare dintre not igi poate aduce contributia. Astfel unele pasaje din carte, au fost redactate la cererea anumitor persoane. VA urez deci Lectura plicuta’ Jacques Martel Psychotherapeut 16. ™ 8 19. 20. a 22, 23, 24, 25, 26. 2. 28. 29. 30. 3h 32, 33, 34. ‘CUPRINS. ASCUIPA SANGE Vezi: SANGE. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vez!: CREIER.. [ACIDITATE GASTRICA Vezi STOMAC-ARSUR ACIDOZA Vezi: si GUTA, REUMATISM. [ACNE Vez: PIELE nun 'ACRODERMATITA Véri: PILE. [ACROMEGALIE Vezl: OS wn ACROKERATOZA Vezi:PIELE. [ACUFENA Vezl: URECHI ‘ACUMULARE LICHID SINOVIAL Vezl: BURSITA.. [AFAZIA Vez si: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE.. AFONIA SAU STINGEREA VOCIL ARTA Veci: GURA — AFTA, . AHILE Vezi: TENDONUL LUI AHILE.. ALCOOLISM Vezi si: ALERGII [IN GENERAL], CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, DROGURI, SANGE — HIPOGLICEMIE. ALEXIF CONGENITALK (cecitate verbal8). ALERGIE Veri si: ALCOOLISM, ASTI. ALERGIE LA ANIMALE (In general ALERGIE LA ANTIBIOTICE ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulef) ALERGIE LACAL.... ALERGIE LA CAINI ALERGIE LA CAPSUN ALERGIE — FEBRA FANULUI(alergia le polen) ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE ALERGIE LA INTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA, ALERGIE LA PENE esr ALERGIE LA PESTI SAU FRUCTE DE MARE. ALERGIE LA PISICI ALERGIE LA POLEN Vezi: LERGIE ~ FEBRA FANULUI. ALERGIE LA PRAF.... ALERGIA LA SOARE.. ALOPECIE Vezi: PAR — CALVITIE. ALUNITA Vezi: PIELE — MELANOM. $2 52 gxbeee 2288Ssauae ‘Moree Dicionr ol olor Afecunilor- Covel subtle imbalnvick s 35. 36. 37. 38. 39. 40. a a. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. she sz 53. 5a. 55; 56. 57, 58. 59, 60. a. 62, 63. 6a, 65. 66. ALZHEIMER (boala lui.) Vezi si: AMNEZIE, SENILITATE.. AMENOREE {absenta menstruatiei) Vezi: MENSTRUATIE — AMENOREE AMFETAMINA (consum de...) Vezi: DROGURI.. AMIGDALE — AMIGDALITA Veci si: GAT, INFECTII AMIOTROFIE Vezi: ATROFIE ‘AMINEZIE Vezi si: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIEI}. ‘AMORTEALA, AMPUTARE Veri si: AUTOMUTILARE ANCHILOZA (stare de...) Vez! si: ARTICULATI [IN GENERAL], PARALIZIE (IN GENERAL)... ANDROPAUZA Vezi si: PROSTATA / [IN GENERAL) /| [AFECTIUNI ALE ANEMIE Vezi: SANGE — ANEMIE.. ANEVRISM (arterial) Vezi si: SANGE — HEMORAGIE.. ANGINA {in general) Vezi si: GAT [OURERI DE...} ANGINA PECTORALA Vez! si: INIMAY / [IN GENERAL] / INFARCT [DE MIOCARD}. ANGIOM (In general) Vez! si: PIELE — ANGIOM PLAN, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA, SISTEM LIMEFATIC... ANGIOM PLAN Vezl: PIELE — PETE OE VINV.. ANGOASA Vezi si: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE ANOREXIE MENTALA Vez: APETIT[PIERDEREA APETITULUL GREUTATE [EXCES DE... ANTRAX Vezi: PIELE— ANTRAX. — ANURIE.. BULIMIE, ANUS... - ANUS — ABCES ANAL Veli: ABCES N GENERAL}... ‘ANUS — MANCARIMI ANALE Vez! i: PIELE— MANCARIME. ‘ANUS — DURERI ANALE Vez! s: DURERE. ‘ANUS ~ FISURI ANALE... [ANUS — FISTULE ANALE Vez i: FISTULE. ANXIETATE Veo! si: ANGOASA, NERV! [CRIZA DE...], NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE, APATIE etl gi: SANGE— ANEMIE /HIPOGLICEMIE / MONONUCLEGZA [APENDICITA Ver! si: ANEXA Il, PERITONITA. [APETIT (exces de...) Vez i: BULIMIE, SANGE — HIPOGLICEMIE.. APETIT(lipsa poftel de m&ncare) Vezi sl: ANOREXIE. APNE IN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECTIUNI LEGATE DE. gees nm Rp. TB. 74, 1B. 76. 7. 73. 80. a. 22, 83, 8a. a5. 86, 87. 38. 89. 90. 9 92. 93. 94. 95. 96. 9. 98. 99. 1100. 101 102. APOPLEXIE Vezi: CREIER — APOPLEXIE.. ARITMIE CARDIACA Vezi: INIMAY — “ARITHAE CARDIACA... ARSURI Vez is ACCIDENT, PIELE [IN GENERAL]. [ARSURI LA STOMAC Vezl:STOMAC — ARSURI LA STOMAC. ARTERE Vez: SANGE — ARTERE ARTERIOSCLEROZK Vers: SANGE/ ARTERE/CIRCULATIE SANGUINA ARTICULATII (in general) Vez gi: ARTRITA — ARTROZA, ARTICULATII~ ENTORSA. : ARTICULATII TEMPORO-MANDIBULARE Vezi: GURA [afectiuni ale...J, MAXIARE [DURERI DE Jonson ARTRITA (in general) Vex sl: ARTICULATH (IN GENERAL), INFLAMATI ARTRITA — ARTROZA Versi: ARTICULATI, OASE [ARTRITA DEGETELOR Vez: DEGETE — ARTRITA.. ARTRITA GUTOASA Vezi: SUTA AARTRITA— POLIARTRITA REUMATOID/ ARTROZA Vert: ARTRITA — ARTROZA... ASFIKIE Vezi:RESPIRATIE— ASFIKIE ASTENIE NERVOASA Vezi: BURNOUT ASTIGMATISM Vezt: OCH — ASTIGMATISM . ASTM Veri sis ALERGIL, PLAMANI [AFECTIUNILA. ASTMUL BEBELUSULUI.... ATAC CARDIAC Vez!: INIMA¥ — INFARCT (... DE MIOCARD]. [ATAXIE LU! RIEDREICH... [ATROFIE Vers: MUSCHI— MIOPATI. AUTISM. AUTOUIZA Vezi SINUCIDER AUTOMUTILARE Vez: AMPUTARE ‘AUZ Veri: URECH! — SURZENIE. /AVORT SPONTAN Veri: NASTERE— AVORT. AXIUA Vez gi: MIROS CORPORAL. BACTERIE MANCATOARE DE CARNE (infecie cu. BALONARE Vezi i: TOMAC /[IN GENERAL] / GAZ BBASEDOW (boala lu.) Vest GLANDA TIROIDA — BOALA LUI BASEDOW..99 BAZIN Vez i: $OLDURI [2FECTIUNI ALE, PELVIS. BASICA Vez CHIST PELE /IN GENERAL] /[AFECTIUNI ALE] osvosevoo---99 BASICK Vert PIELE~ BASIC BATATURI LA PICIOARE Vezi: PICIOARE — BATATURI. Moree Disloar ol Botior afer Coutle uti aleinboleich a 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 10. m. 12. 13. m4. 15. n6. ™. 8. 9. 20. an 22, 23. a. 2s. 126. vy. 28. 129. 130. Bt 12. 133. 34. ‘35. 136. 337. 338. 139. BATATURI Vezi PICIOARE ~ BATATURL... BAUTORI DE LAPTE (sindromul..) Veri si: ACIDOZA, APATIE BALBAIALA Vez sl: GURA, GAT [IN GENERAL} . BAZAITIN URECHI Ver: URECH! — BAZAITIN URECHI. BETIE Vezl: ALCOOUSM BILIARI (calculi...) Vezi: CALCULI BILIAR BOALA BAISER Ver: MONONUCLEOZA INFECTIOASA BOALA CARNIITOCATE, SINDROMUL BARBEQUE BOALA BECHTEREWS..... BOALA HANSEN Vert: LEPRA : BOALA IMUNITARA Veri: SISTEM IMUNITA BOALA LA COPIL Veri si: BOLILE COPILARIEI... BOALA LUI ADDISON Vez i: GLANDE SUPRARENALE BOALA LUI BOUILARD Vezi: REUMATISM oncom SOALA LUI DUPUYTREN Vez: MAIN: BOALA LUI DUPYTREN BOALA LUI FRIEDREICH Vez: ATAXIA FRIEDEICH. BOALA LUI HODGKIN Vezi: HODGKIN BOALA LUI MENIERE Vez: MENIERE. BOALA LUI PARKINSON Vez! CREIER-PARKINSON.. BOALA LUI RAYNAUD Vezi: RAYNAUD vesnsnseonn BOALA.. BOALA CRONICA vezi! CRONIC BOALK IMAGINARA Versi: POHONORIA. BOALK INCURABILA crise BOALA INFANTILA Ver BOLI ALE COPILARIE.. BOALA KARMICK... BOALA MENTALA Vert BOALA PSIHOSOMATICA. BOALA SOMNULUI Ver: NARCOLEPSIE... BOALK TRANSMISA SEXUAL Vez: VENERICA (BOALA..) BOALA VACII NEBUNE Vezi: CREIER- CREUTZFELD-JAKOE.. BOALA VENERICA Ver: VENERICA BOLI AUTO-IMUNE Vez! SISTEM IMUNITAR. BOLI EREDITARE Ver! si: INFIRMITATI CONGENITALE BOLILE COPILARIEI (IN GENERAL} Vert s: BOALA LA COPA. BOLILE COPILARIEI -RUBEOLK.. BOLILE COPILARIE}- RUJEOLA. \EBUNIE, NEVROZA, PSIHOZA .. 40. 141. 12. 103. 144. as. 146. 147. a8. a9. 150. 151. 152. 153. 184. 155. 156. 157. 158, 159. 160. 161. 162, 163. 164. 165. 166. 167. 168, 169. 70. ™. m. ‘BOLILE COPILARIE!- SCARLATINA.... ‘BOLILE COPILARIE! - TUSEA MAGAREASCA.... BOLILE COPILARIE!- VARICELA on - BOUILLAUD (boala lui...) Vezi: REUMATISM.... BRADICARDIE Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA BRATE (in general) BRATE (afectiuni la...). BRIGHT (boala lui...) Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE] ... BRONHII (in general) Vea si: LAMAN BRONHII — BRONSITA Vezi si: PLAMANI (AFECTIUNI LA. BRONHOPNEUMONIE Vez si: PLAMANI [AFECTIUNI ALE... BRUXISM Vezi: DINTI [SCRASNIT DIN DINTI..J BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL) Vezi: VENERICE, 18011. BUCAL (herpes..) Vezl: HERPES [..BUCAL) BUERGER (boala lui...) Vezi si: BRAT, FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, SANGE — CIRCULATIE SANGUINA. BUFEURI DE CALDURA Vezl: MENOPAUZA.. oe : BURNETT (sindromul lu.) Vezk: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL own BURNOUT SAU EPUIZARE Vezi gi: ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE BURSITA Vez si: ARTRITE, BRATE fofectiuni ole .., COATE, UMER, INFLAMATIE, GENUNCH.., TENDONUL LU! AHILE BURTA SAU ABDOMEN Vez! si: BALONARE [...A ABDOMENULUI), INTESTINE [AFECTIUNI ALE. BULIMIA Vez! si: ANOREXIE, APETIT [EXCES DE. L GREUTATE [EXCES 08. ae BURTA (durere de...) Vez": DURERE DE BURTA veiw BUZE... BUZE USCATE, CRAPATE.. ‘CAECUM Vezi: APENDICITA CALCANEUM Vezi: CALCAI oe CALCULI (in general} Vezi si: CALCULI/BILIARI/RENALI... ‘CALCULI BILIARI SAU LITIZA BILIARA Vez: FICAT (DURERE DE FICAT], SPLINA. (CALCULI RENAL! SAU LITAZA RENALK Ver RINICH. ‘CALOZITATE Vez: PIELE, PICIOARE ~CALUS $1 BATATURI ‘CALVITIE Vezi: PAR — CALVITIE.. ‘CANAL CARPIAN (sindromul..) Vezi: CRAMPA SCRIITORULU! CANCER (in general) Vezi si: TUMORA (TUMORI)... Moree Dinar Boor Afectualor- Cauele subtle ce boli 173. 174. 175. 176. 7. 7B. 179. Bo. 81 12. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. Zo, 202, 203. 204. 205. ‘CANCER AL ALUNITEI Vez: PIELE ~ MELANOM MALIGN. CANCER AL BRONHILOR Vez: BRONHII— BRONSIT.... : ‘CANCER AL COLONULU! Vezi si: INTESTIN [DURERE DE..]/ CONSTIPATIE. CANCER LA ESOFAG Vert: ESOFAG, CANCER LA FARINGE Vezi: GAT — FARINGE.. CANCER LA FICAT Vezi: FICAT [DURERE DE...].. CANCER AL GANGLIONILOR fal sistemului GANGLION [.. UMEATIC) CANCER LA GAT Ver st GAT — FARINGE ‘CANCER AL GURI ‘CANCER AL INTESTINULUI{n general) Vea CANCER Li COLON, INTESTINE [DURERE DE ..] COLON / INTESTIN SUBTIRE. ‘CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE Veri:INTESTINUL SUBTRE IDURERE LA.. CANCER LA LARINGE Vez! FUMAT, GAT [DURERE DE] ‘CANCER LA LIMBK Veri: ALCOOLISM, FUMAT.. ‘CANCER LA MANDIBULK Veri: MANDIBULA [DURERE DE... CANCER LA OASE Vert: OASE [CANCER LA OASE.. imfatic) Vezi: ADENITA, ADENOPATIE, 421 122 122 122 123 123 123 124 CANCER LA OVARE Vezi: OVARE [DURERE DE... 2, CANCER LA PANCREAS Vezl: PANCREAS [DURERE DE... 224 CANCER AL PIELII Vezi: PIELE— MELANOM MALIGN. 224 CANCER LA PIEPT Vezi: CANCER LA SAN... 2A CANCER LA PLAMANI Vez: BRONHI BRONSITA, FUMAT, PLAMANI [DURERE DE. : 24 CANCER LA PROSTATA Vezi: PROSTATA [DURERE DE... 125 CANCER LA RECT Vezi: INTESTINE — RECT. CANCER LA SANGE Vezi: SANGE — LEUCEMIE CANCER LA SAN Vezi: SANI [DURERE DE... CANCER LA STOMAC Vezi si: STOMAC [DURERE DE..J CANCER LA TESTICULE Vez! si: TESTICULE [DURERE DE. ‘CANCER LA UTER (col si corp) Vezi si: UTE! CANDIDA Vezi si: INFECT INFLAMATIA MUCOASELOR vn. CANDIDOZA Vezi: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA.. CANDIDOZA BUCALA vezi si GURA, CANDIDA, GAT, INFECT ‘CANGRENA Vezi: SANGE — CANGRENA CAP (in general)... CAP (durerid 125 125 125 27 27 28 129 29 129 930 130 130 206. 207. 208. 209. 210. am. 2. 28. 2a. 215, 216. 27. 218. 219. 220. 21. 222, 223, 224. 225, 226. 227, 228. 229, 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239, 2a0. 2a, ‘CAP — MIGRENE CARDIACA (crizd...) Vezi:INIMA¥ — inrarcr CCARIE DENTARA Vez: DIVTI — CARIE DENTARA CAROTIDA Vez: SANGE — ARTERE... CATARACTA Vedt! OCH! — CATARACTA vr CADERE DE PRESIUNE Verk TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE {TENSIUNE PREA MICA). CCALBILIARE Vezt: VEZICA BILIARA chtcat CALOURA (acces de CALDURK..) Veo: FEBRA CALDURI (a avea...) Vezis MENOPAUZA. chscar. CEAFA (righ) Vedi ss COLOANA VERTEBRALA, GAT CEARCANE (LA OCHI..) Vez OCHI — CEARCANE.... CCECITATE Vez: OCHI [DURERI DE... CCEFALEE Vezi: CAP [DURERI DE... CELULITA, i CHARCOT (boala Ii...) SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA CCHEAG DE SANGE Ver! : SANGE COAGULAT, TROMBOZA.. CCHERATITA Veri: OCHI— CHERATITA... (HIST Vez si: OVARE AFECTIUNI ELE], TUMORA . CHLAMYDIA (infectie cu...) Vezi: BOLI VENERICE... CICATRICE Veri: PIELE — CICATRICE rn CICLU MENSTRUAL (dureri de...) Vezi: MENSTRUATIE [DURERI DE.. e CIFOZA Vezi: COLOANA YERTEBRALA [DEVIATIE A.., SPATE [DURERE DE. CINEPATIE Vezi: RAU DE TRANSPORT sn CINETOZA Vest: RAU DE TRANSPORT. CIRCULATIE SANGUINA Yezi: SANGE — CIRCULATIE SANGUINA.. CIROZE (.. a ficatului) Vezi FICAT — CIROZA [A FICATULUI] CASTITA Vez: VEZICK — cISTITA CASTOCEL Vezi: PROLAPS! ‘CIUPERCI Veri: PICIOARE — MIcoza CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de..) Vez: DROGUR/ CLAUDICATIE (mers schiopétat) Versi: SISTEM LOCOMOTOR CLAUSTROFOBIE Vez! s: ANGOASK.. ee CLAVICULA (durere de.., fracturd a...) Vezi si: UMERI, OASE — FRACTURY CLEPTOMANIE Vezi si: DEPENDENTA, NEVROZA..... : DE MIOCARD]... 132 Moree Dielonar of Bater ! Afetunilor- Coutele subtle oe nbolnii a 202. 223. 245. 246. 247. 228, 229, 250. 251. 252. 253. 254, 255. 256: 257. 258. 259. 260. 261, 262, 263, 264, 265. 266. 267. 268. 269, 270. an. 2. ‘7. 27a, 25. 276, 2m. CCOAGULARE DEFICITARA Vezi: SANGE COAGULAT.. CCOAPSE (in general) Vez! si: PICIOARE /[IN GENERAL] / IDURERE DE... CCOAPSE (durere de...) Vezi: PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA. COASTE.. ‘COATE (IN GENERAL) Veci si: ARTICULATH COATE — EPICONDILITA. COCAINA {consum de...) Vezi: DROGUR.. COCCIS Vezl: SPATE [DURERE DE..] COCOSAT Vez UMERI LASAIT.. ‘COL UTERIN (cancer de...) Vezi: CANCER LA UTER [COL. ‘COLESTEROL Vezi: SANGE — COLESTEROL ..n COLICA NEFRETICA...... | COLIC Vez: INTESTINE — COLIC. COLITA (mucozitatea colonului) Vez: INTESTINE — COLITA COLITA HEMORAGICA Vezi: INTESTINE — COLIT/ COLOANA VERTEBRALA (In general) Vez I: SPATE. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a ...) (in general)... COLOANA VERTEBRALA (dleviatie a..) — COCOSAT Vezi: UMERI LASATI. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a..) ~ CIFOZA ‘COLOANA VERTEBRALA — DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCAL COLOANA VERTEBRALA (deviatie a.) — LORDOZA COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) — SCOLIOZA. COLON (cancer de...) Vezl: CANCER DE COLON. ‘COMA Vezi: ACCIDENT, CREIER — SINCOPA, LESIN ‘COMEDOANE Vezi: PIELE-~ PUNCTE NEGRE. COMOTIE (...a retinei) Vezi: OCHI — COMOTIA RETINE| COMOTIE CEREBRALA Vezi: CREIER [COMOTIE. COMPULSIE NERVOASA..... é CONDUCTE LACRIMALE Vezi: LACRINA CONGENITAL Vezi: MALFORMATII CONGENITALE, BOLI EREDITARE.... CONGESTIE(.. la creier /.. ficat /...nas//.. plimani) Vez si: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [4.V.C] oar CONJUNCTIVITA Vezi: OCH! — CONJUNCTIVITA.. CONSTIPATIE Veci: INTESTINE — CONSTIPATIE CONTUZII Vezi: PIELE — VANATAL COPIL CIANOTIC (ALBASTRU) COPIL HIPERACTIV Vezi: HIPERACTIVITATE, ‘coRPI.. 278. 279. 280. 28. 282, 283. 284. 285. 286, 287, 288, 289. 290. 291. 292. 293. 294, 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301, 302. 303. 304. 30s. CCOPIL MORT LA NASTERE Vezi: NASTERE — AVORT. CCORIZA Vezi: RACEALA [LA CREIER.. CORONAR Vezt:INIMAY — TROMBOZA CORONARIANA. CCORP (in general) Vezi: AVEXA CORZ| VOCALE Vez GAT— LARINGITA, CANCER LA LARINGE, VOCE — RAGUSEALA... CCOSURI (pe corp) Vezk PELE — COSURI. CCRAMPA SCRITORULUI Veo! si: DEGETE (IN GENERAL), (MAIN (IN GENERAL), INCHEIETURA MAINIL CRAMPE ... . ‘CRAMPE ABDOMINALE Vezi si: ABDOMEN. ‘CRAMPE MUSCULARE (ir general. ‘CRANIU Veri: CREIER— COMOTIE CEREBRALA, (05 — FRACTURA [OSOASA ‘CRAPATURI Vezt:PIELE — CRAPATURI.. CCREIER (in general. CCREIER (abees CREIER ~ ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC) Vez si: INFARCT [IN GENERAL], SANGE/ {IN GENERAL] / ARTERE / CIRCULATIA SANGUINA, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE . CCREIER — APOPLEXIE Veri: CREIER— ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C] /SINCOPA, SANGE — HEMORAGIE. CCREIER (comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA., CCREIER — (congestie a crelerului..) Vez: CONGESTIE. ‘CREIER — CREUTZFELD-JAKOB (boala...) SAU BOALA VACII NEBUNE. CCREIER (durere Io.) CREIER — ECHIUIBRU (pierdereaechibrull) SAU AMETEALA.. CCREIER — ENCEFALITA.. CCREIER — EPILEPSIE rn CCREIER ~ HEMIPLEGIE Vezi: CREIER /[ABCES AL..]/ ‘ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A.V.C]. CCREIER — HIDROCEFALI CREIER— HUNTINGTON fboala lui) seu [COREE a lui -) Vezi: CREIER ~ TICURI CCREIER — MENINGITA Vezi: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP.. CCREIER — PARALIZIE CEREBRAL... Moree Dettonar al Bolo! Afetunlor- Cauele subtle oleimbolnih 3006. 307. 308. 309. 310. 3m 32. 33. 3u. 3. 316. 37. 318. 319. 320. 2 322, 323. 324, 35. 326. 327. 328. 329. 330. 331, 332, 333. 334. 335. 336. a7. 338, 339. 340. 1. DEPOZITE DE CALCU... CCREIER — PARKINSON (bole i CCREIER — SINCOPK. CCREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vez: CREIER — EPLEPSIC / SINCOPA, VERTU. CCREIER ~ STARE VEGETATIVA CRONICA Vest CRONICA [@OALA._). ‘crete — TICURI CREIER (tumor la...) CCREVASA CUTANATA Vez: PELE — RIDUR RICA CARDIACA Vest: INIMAW — INFARCT fu. DE MIQCARD] CCRIZA DE FICAT Vez: INDIGESTIE wu CROHN (boala lui...) Vezi: INTESTINE— CROHN [boala lui CERONICA (boald cron.) oon (CRUP Vest: GAT — LARINGITA... CCRUSTA Veri PELE — ECZEMA . CCUADRIPLEGIE Vest: PARALIZIE [IN GENERAL...) CCULPABILITATE Veet: ACCIDENT. CCUPEROZK Vez: PIELE — ACNE ROZACEE.. CURBATUR CUSHING (sindromul lui...} Vezi si ‘GLANDE SUPRARENALE CUTICULE Vezi: DEGETE — CUTICULE. DALTONIAN Vezi: CHI ~ DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR]. DECALCIFIERE Vez 51: OASE — OSTEOPOROZA DEFICIENTA DE AUZ Veoi: URECH-SURDITATE.... DEGETE (in general). DEGETE — DEGETUL MARE.. DEGETE ~ DEGETUL ARATATOR. DEGETE—DEGETUL MLOCIU, DEGETE — DEGETUL INELARUL.. DEGETE — DEGETUL MIC. . DDEGETE - ARTRITA LA DEGETE Vez: ARTRITA [IN GENERAL. DEGETE — CUTICULE DEGETE DE LA PICIOARE.. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA ‘WUL...], SENILITATE, DEMINERALIZARE GENERALA Ver! si 0S — DECALCIFIERE DEPENDENTA Vezi: ALCOOLISM, FUMAT, DROGUR} .. DEPIGMENTARE Vect:PIELE— LEUCODERMI Vezi gi: NERVI, TREMURAT ... 359. 360. 361. 362. 363. 364. 365. 366. 367. 368. 369. 370. am. ar. 373 374. 375. . DERMATITA Vezt: PIELE— DERMATITA, . DERMATITA SEBOREICA Vez PIELE — ECZEMA. DESHIDRATAREA CORPLLUI DIABET Vezi: SANGE — DIABET. . DIGESTIE (durere de..) Yezi: INDIGESTIE . DINTI (in general). |. DINTE (abces ta r&dacine dintelui..) 5. DINT! (durere de... : 7. DINTI — PROTEZA, IMPLANT DENTAR..., DINTI (serasnirea dintile.. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE...csnnesnonnninrnnnnnntenn DESPRINDEREA DINTILOR Vezi: DINT! [DURERE DE... DIAFRAGMA... DIAREE Vez: INTESTINE — DIAREE.. DIAREEA CALATORULUI Veri: INTESTINE— DIAREE.. DIFTERIE Vez! si: GAT, LARINGE.. DINTI (carie dentard). — BRUXISM, Vezi si: AUTORITARISM, MAXILARE [DURERE DE. DINTI(simbolism al dint or.) DINTI - MASEA DE MINTE INCLUSA Vez! si: DINTI— SIMBOUSMUL wo xvnsun¥89 DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DISCALA DISC INTERVERTEBRAL Vezi: SPATE [OURERE DE ERNIE DE O'SC.. DISCARTROZA Ver: DISC INTERVERTEBRAL. ISLEXI DISLOCARE Ver OASE — DISLOCARE.. a DISMENOREE Vezi: MENSTRUATIE [ouREA! DE. DISTROFIE MUSCULARA Vezi: MUSCHI — DISTROFIE MUSCULARA ..rssnesins 191 DIVERTICULITA Vezi: INTESTINE — DIVERTICULITA.. DIZENTERIE Vezi: INTESTINE / DIAREE / DIZENTERLE.. DREPTATE (eu am...)... = DROGURI Veli: DEPENDENTA.. DUODEN Vea! si: INTESTINE [DURERE DE. DUPUYTREN Vezi: MAIN— BOALA DUPUYTREN... DURERE... DURERE CARDIACA Veet INIMAW — PROBLEME CARDIACE.. "]/tOMBAGO, Moree Ocionar Boor Afecunior- Covel subtle ae imbolniit 376. 3m 378. 379. 380. 381 382. 383. 384. 385. 386. 387. 388. 389. 390. 3a. 392. 393. 3. EPIDEMIE 2. EPISTAXIS Vezi: NAS [SANGERARE NAZALA. 3. EPUIZARE Vezi: BURNOUT. | ERECTIE — DISFUNCTH ERECTILE Vezl: IMPOTENTA... 5. ERITEM SOLAR Vezi: INSOLATIE. .ERUPTIE(.. de cosuri) Veo: PELE — ERUPTIE[.. DE COSLRI) . ESOFAG.... ). EUTANASIE Vez! gi: MOARTE... ECHILIBRU (pierderea...) SAU AMETEALA Vezi: CREIER— ECHILIBRU [PIERDEREA ECHILIBRULUI].... ECHIMOZA Vezi: PIELE — VANATAL ECLAMPSIE Vezi: SARCINA — ECLAMPSI ECTROPION Vezi: PLEOAPE [IN GENERAL ECZEMA Vezi: PIELE — ECZEMA....... EDEM... EGOCENTRISM EJACULARE PRECOCE ENBOUIE Vez: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA/ COAGULARE EMBOLIE ARTERIALA Vezi: SANGE — ARTERE. EMBOLIE CEREBRALA Vezi: CREIER, DURERE DE. EMBOLIE PULMONARA Vezi: PLAMANI [DURERE DE. EMISFERA DREAPTA SI STANGA Veri: CREIER [IN GENERAL]. EMOTIVITATE, EMPIEM Vezi: ABCES. ENCEFALITA Vezt: CREIER ~ ENCEFALITA. ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA \Veri: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE... ENDOMETRIOZA.. ENTERITA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITA ENTORSA Vezi: ARTICULATI — ENTORSA.. ENUREZIE Veri: INCONTINENT/ EPICONDILITA Vez: COATE — EPICONDILITA EPIFIZA Vezi: GLANDA PINEALA EPIGLOTA Vezi si: GAT — LARINGE, ESOFAG... EPILEPSIE Vezi: CREIER— EPILEPSIE.. ERUCTATIE Vezi si: STOMAC [IN GENERAL... ato. an. a. 403. au. ans. ane, an. an, ang, aa. a2. a3. 42a, 425, 426. a7. . FANTA VULVARA Vezi: VULVA . FEMININE (afectiuni. 1. FEMUR Vez: PICIOR — PARTEA SUPERIOARA 2. FERMENTATIE Veri: 3. ESE. sean on .FIBRILATIE VENTRICULARA Vezi: INIMA¥ — ARITMIE CARDIACA.. . FIBROMIALGIE Vezi si: CBOSEALA CRONICA [SINDROM DE...] . FICAT (ab ces 1.) ann 1. FICAT — CIROZA {... a ficatulul). “ Jocques Morte! EWING (sarcomul lui...) Vezi: OASE [CANCER DE..] — SARCOMUL LU! EWING.. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT [EXCES DE... EXCES DE GREUTATE Veri: GREUTATE [EXCES DI EXCRESCENTA Vezi: POLI... EXHIBITIONISM wee EXOFTALMIE Vert: OCH! [DURERE DE.) : EXTENUARE Vez $i: OBOSEALA [IN GENERAL), SANGE — HIPOGLICEMIE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE [PREA SCAZUTA].. EXTINCTIA A VOCII Vezi: AFONIE, FALLOPE (trompete lui.) Vezi: SALPINGITA. 7 FANTA PALATINA— GURA DE LUP- CONGENITALA. 201 202 FARINGITA Vert: GAT — FaRINGITA FASCIITA NECROZANTA Vest: BACTERIE CARE MANANCA DIN CARNE. FATA Vezi si: PIELE / ACNE / COSURI / PUNCTE NEGRE «1... FATALASATA, MOALE socom FEBLITA Ve: SANGE — FEBLITA, FEBRA (In general) Vezi si: CALDURA [SENZATIE DE..] FEBRA (HERPES FEBRIL.) Vez si: HERPESY [IN GENERAL / [ORAL] /.. LABIAL FEBRA FANULUI Vez: ALERGIE — FEBRA FANULU! FEMININ (principiu...) Vezi si: MASCULIN {PRINCIPIU...]... STOMAC [DURERI DE... FIBROM UTERIN si CHIST FEMININ Vezi si: CHIST.. FIBROMATOZA Vezi: MUSCHI—- FIBROMATOZA. FIBROZA CHISTICA Veri: MUCOVISCIDOZA.. FIBROZA Vez: SCLEROZA FICAT (congestie la.) Vezi: CONGESTIE.... FICAT (crizi de...) Vezl gt INDIGESTIE xn. ‘ef Maree Dioner Boor Afetunilor- Causéle sutilcle nbolnivii) ” aaa. 445. a6. 447. a8. ag. 460, 461. 482, 463, 46a. 465. 466. 467. 468. 469. 470. an. an. 473. 474. 475. 476. an. |. FOBIE Vert ss ANGOASA, CLAUSTROFOBIE, FURIE. |. FRACTURA Vezi si: OASE — FRACTURA [... OSOASA].. |. FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE].... 5. FRIG - HIPOTERMIIE.... 3. FRIG, FRISON. . FRILOZITATE, FICAT (durere de...) Vezi si: CALCULI BILIARI, ICTER.. FICAT — HEPATITA Vezi si: ALCOOLISM, INFECTIE, INFLAIAATIE, ICTER. FICAT (pietre la.) Vez: CALCULI BILIARI FISTULA : : FISTULE ANALE Veal: ANUS — FISTULE ANALE. FISURI ANALE Vezi: ANUS — FISURI ANAL FLATULENTA Veri: GAZE... FOLICULITA Vezi: PAR [BOLI DE... FRIGIDITATE Vezi si: FEMININE [AFECTIUNI FRIGURI DE BALTA Vezi: MALARIA. FRUNTE..... FUMAT Vezi: BUERGER [BOALA LUI...], CANCER LA LIMBA, DEPENDENTA, PLAMAN FURIE Vezi: ANEXA ll, DURERE, FICAT, INFECTI FURNICATURI.... FURUNCULI Ver! PIELE — FURUNCULL FURUNCULI VAGINAL! Vezi PIELE ~ FURUNCULI VAGINAL earonr 219 ‘GAMBE Vezi: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFERIOARA GANGLION (.. imfatie) Vezis: ADENITA, ADENOPATI, CANCER AL. GANGLIONILOR [...AL SISTEMULUI LIMFATIC, LIMEA 220 GASTRITA Ver: STOMAC — GASTRITA.. (GASTRO-ENTERITA Vezi INTESTINE — GASTRO-ENTERITE nnn GAT (in general, partea exterioara) = GAT — TORTICOLIS Vez! si: COLOANA VERTEBRALA — PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [..INTEPENIT] nnn GAT (in interior) {in general) Vezi si: GLANDA TIROIDA [in general]. GAT (durere de ...) Vezi si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR. GAT — FARINGE Vez it POLIPh onsen GAT —FARINGITA Veri i: ANGINA, ANEXA Il, RACEALA. GAT — LARINGE Vez si: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGUSEALA GAT — LARINGITA Vez i: ANEXA II, RAGUSEALA, INFLAMATI 487. 488. GILES DE LA TOURETTE [sindromul 490, 491. ag2. 493. 3. GAT - NOD IN GAT.. 1. GAT (senzatia de a avea ceva in. GAZE (durerlprovacate de.) SAU FLATULENTA SAU METEORISM 1. GEAMAN Vezi: NASTERE [FELUL IN CARE A DECURS NASTEREA ME - GELINEAU (sindromul lui 1. GENTTALE(ongane..) (in general). 5. GENITALE (afectiuni ale crganelor...| Vez si: FRIGIDITATE, GLANDE (afectun’ ale.) Vers: ADENOM.. . GLANDA PANCREATICA Vezi: PANCREAS... . GLANDA TIROIDA {in gener). . GLANDA TIROIDA — GUSA, . GLANDATIROIDA— GUSA EXOLFTALMICA Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERAL /[.. A ABDOMENULUI] Vezi: NARCOLEPSIE. GELOZIE, IMPOTENTA, VENERICE [BOU. 7 GGENUNCHI (in general) Vet i:PICIOARE GENUNCHI (afectiuni ale... GENUNCHI — MENISC... vezi si: CREIER — TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE GINGII (DURERI DE...) Vez! si: ABCES, GURA [IN GENERAL DINT! [IN GENERAL. — 231 GINGII — GINGIVITA ACLTA vr 232 GINGII (singerarea gingior..) Vez gi: SANGE — SANGERARI 233 GINGIVITA Vezi: GINGII— GINGIVITA ACUTA GGLANDE (In general 233 233 234 234 230 234 235 236 GLANDE LACRIMALE Vez: PLANS. LANDA PINEALK SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA.. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA., GGLANDE SALIVARE Vez! $: OREION, SALIVA... GGLANDE SUBLINGUALE Vezi: GLANDE SALIVARE. GLANDE SUPRARENALE Vezi si: ADDISON BOALA LUI.., CUSHING {SINDROMUL LUL.,), FRICA, STRES GLANDE — TIMUS Vezi si D4, SISTEM IMUNITA 237 238 239 GLANDA TIROIDA ~ BAS:DOW (boala@ lui.) SAU GUSA EXOFTALMICA. 240 2a Vezi: GLANDA TIROIDA, EASEDOW BOALA A LUI. 5 5 5 5 ‘Morel Ditonro Bolo Afetunilor-Couzle sobs ole inbolnviet 508. 509. 510. sft 512. 58. 514. 515. 516. 57. 518. 519. 524. 525. 526. 827 528, 529. 530, |. GRIPA SPANIOLA Vezi: CREIER — ENCEFALITA GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDIE... GLANDA TIROIDA — HIPOTIROIDIE GLANDA TIROIDA — TIROIDITA. GLAUCOM Vezi: OCHI — GLAUCOM.. GLEZNE Vezi si: ARTICULATI.. GLOB OCULAR Vezi: OCH! [IN GENERAL]. GLOBULE SANGUINE Vezi: SANGE GONADE Vezi si: OVARE, TESTICUL — GRASIME, OBEZITATE Vez! sl: GREUTATE [EXCES DE. so. 245 GREATA SI VARSATURI Vez! sl: SARCINA [AFECTIUNI ALE. GREUTATE (exces de...) Vez si: GRASIME. GGRIPA Vex si: CREIER — ENCEFALITA, STRANUT, FEBRA, [MUSCHI, RESPIRATIE, REPIRATIE [BOL! DE..., CAP [DURERE DE.. GRIPA AVIARA Vezi si: GRIPA GURA (in generel) Vezi si: GINGI.. {GURA (afectiun le gurl.) Vez si: CANCER LA GURA, SANCRU (IN GENERALJ, HERPES GURA —AFTA.. : GURA — HALENA (respiratie urét mirositoare...) SAU HALITOZA * Vezi si: GINGII— GINGIVITA, GAT [DURERE DE...], NAS [AFECTIUNI ALE...] ... 253, GGuRA — CERUL GURII, PALAT. 256 USA Vezi GLANDA TIROIDA — GUSA.. 254 GUST (tulburdr ale gustull) Vezi ss GAT, LIMBA, NA 284 GGUTA Vez i: ACIDOZA, CALCULI RENA 254 H.T.A (hipertensiune arterials) Vest: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE 256 |. HALENA Vezi: CURA —HALENA ( RESPIRATIE URAT MIRCSITOARE sn 258 HALUCINATII Vez si: ALCOOLISM, DEPENDENT, OROGLI 256 3. HASIS (consum de...) Vezi: DROGURI. 257 HEMATOM Vezt SANGE — HEMATOM . 251 . HEMATURIE Vezi: SANGE— HEMATURI. 257 HEMIPLEGIE Vez: CREIER — HEMIPLEGIE 231 . HEMORAGIE CEREBRALA Vez: CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [AV.C). 257 538. 539. 540. Sat. 542. 343. 546. 5a7- 548. 549. ._ HIPEREMOTIVITATE Vezl: EMOTIVITATE.... 553. 554. 555. 556. 557. 558. 559. 560. 561. 362. 563. 564. 565. 566. 367, 568, . HIPERMETROPIE Vezi: OCHI — HIPERMETROPIE. s sno HEMOROWZI Ver! s: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, INTESTINE— CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI / VARICE, TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE. 257 HEMORAGIE Vezi: SANGE — HEMORAGIE. HEPATITA Vez: FICAT — HEPATITA HERNIE : = ERNIE OE DISC Veu 3: SPATE [DURERE OF. HEROINA (consum de...) Vezi: DROGURI. HERPES (in genera. Buca, labial) Vea GUR HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vezi si: PIELE — MANCARIME, VAGIN— VAGINA HIOROFOBIE Veck TURBARE HIGROMA Vezi: BURSITA, GENUNCHI [DURERE DE. HIPERACTIVITATE Ver! is AGITATE. ‘HIPERCOLESTEROLEMIE Vezi: SANGE — COLESTEROL... 258 258 258 260 262 262 262 263 263 263 263 HIPERGLICEMIE Vezi: SANGE — DIABE} HIPEROREXIE Vezi: BULIMIE... 263, HIPERSALIVATIE Vezi: SAUIVA — HIPER $1 HIPOSALIVATIE. ne 263, HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSIE. 263, HIPERTENSIUNE Vez: TENSIUNE ARTERIALA — HIPERTENSIUNE HIPERTERMIE Vezl: FEBRA won HIPERTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA — HIPERTIROIDIE.. 263, 263 263 HIPERTROFIE oncom nes 263 HIPERVENTILATIE (supraoxigenare) Vez st ACIOOZA, ANXIETATE, FEBRA. 264, HIPOACUZIE Vezi: URECK! — SURDITATE. HIPOCONORIE (\POHONDRIA) Vezi si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, DEPRESIE. HIPOGLICEMIE Vezi: SANGE — HIPOGLICEMIE. HIPOFIZA Vezi: GLANDA PITUITARA.. 1 264 265 265 HIPOSALIVATIE Vez: SALWA— HIPER $1 HIPOSALIVATI 265 HIPOTENSIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE. 265 HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA — HIPOTIROIDIE.... 265, HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS 265 I } I ; i i : ; ; ; ; ; ‘Morel Dison ol olor sAfeeyunlr-Couzte subtle ibn ” 569. 570. sm. Sr. 573. 574. 596. 597. 598. 599. . IMPOTENTA Veri si: ANGOASA, ANKIETATE, FRICA.. .INCONTINENTA (.. fecal, ..urinar) Vea si: VEZICA [AFECTIUNI ALE. > INFARCT (.. de miocard) Vezi: INIMAY — INFARCT [. DE MIOCARO} . 3. INFECTHI (in general) Vezi si: ANEXA IN, DURERE, FEBRA, . INIMAY (in general) Ver! si: SANGE... 1. INIMAY — ANGINA PECTORALA, ANGOR Vez 2. INIMAY — ARITMIE CARDIACA. 3. INIMAY (durere...) Vezi: GREATA |. INIMAY — INFARCT (... de miocard) Vezi si: INFARCT [IN GENERAL] 5. INIMAY — MIOCARDITA.. HODGKIN (boala lui.) Vezi si: CANCER AL GANGLIONILOR [.. A SISTEMULU! LIMFATIC], SANGE ~ LEUCOPENEE.. HOLERA Vezi: INTESTINE — DIAREE HOMOSEXUAL... HUNTINGTON Vezi CREIER — HUNTINGTON [BOALA A LI ICTER (GALBINAREA) Vezi gi: FICAT [AFECTIUNI ALE..], SANGE/ [AFECTIUNI ALE..] / CIRCULATIE SANGUINA., ILEITA (BOALA LUI CROHN) Veri: INTESTINE — CROHN [BDALA A LU INELAR Veri: DEGETE — INELAR 3. IMPACIENTA Vezi si: FRIGIDITATE, NERVOZITATE, SANGE — HIPOGLICEMIE... INCONTINENTA LA COPII- Veri: PIPIIN PAT. INDEX VezI: DEGETE— INDEX. INDIGESTIE Vez! si: OTRAVIRE [.. PRIN MANCARE], DURERE DE BURTA, GREATA, SALMONELA. INFARCT (IN GENERAL... INFARCT (cerebral) Vezi: CREIER — ACCIDENT VASCULAIRE CEREBRAL [A.V.C.]. INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR... INFECTI URINARE Vezi: URINA [INFECTH URINARE]..... INFECTII VAGINALE Vezi: VAGIN — VAGINITA, INFECTII VIRALE Vezi: INFECTII [IN GENERAL]. INFLAMATIA Vezi si: ANEXA I ANGINA PECTORALA. INIMAY — PERICARDITA.... INIMA® — PROBLEME CARDIACE... INIMA® — TAHICARDIE Veo: INIMAY — ARITRIE CARDIACA. INIMAY — TROMBOZA CORONARIANA.. 28 279 279 279 604. 605. 608, 607. 608. 60s. 610. 6m. or, 68. 61a. 6s. 616. on. 8. 619. 620. ea. 622. 623. 624, 62s, 626. 627, 28. 629. 630. 631 INSOLATIE Vez! si: ACCIDENT, CALDURA, PIELE |. INSOMINIE .. 1281 _INSUFICIENTA CARDIACA Vez INIMAW [PROBLEME CARDIACE] 282 INTESTINE (afectiuni ale...) Vezi si: CANCER COLON / LAINTESTIN /COLITA/.... 282 282 INTESTINE (cancer la...) Vezi: CANCER LA INTESTINE. INTESTINE — COLICA Vezisi: GAZE... 283 INTESTINE — COLITA(muconlti Vez! INFLAMATIE, INTESTINE — COLON. 1 283 INTESTINE — COLON (afeqiun ale.) Vel si CANCER DE COLON. INTESTINE — CONSTIPATIE Vezi si: CANCER LA COLON... INTESTINE— CROHN (boala lui.) SAU ILEITA Vezi si APENDICITA, INTESTINE — DIAREE... sins 285, INTESTINE — DIAREE INTESTINE — DIVERTICULITA.. INTESTINE — DIZENTERI Vel INTESTINE COLICI/ DIAREE, INTESTINE — GASTRO-ENTERITA Vezi si: STOMAC/ [AFECTIUNI ALE...] / GASTRITA, INTESTINE — DIAREE, GREATA. INTESTINE — RECT Vezi s: ANUS... INTESTINE — TENIA .. INTESTIN SUBTIRE (afectiuni ale...) Vezi si: INTESTINE — COLITA.. INTESTIN SUBTIRE — RECTOCOLITA HEMORAGICA Veri si: INTESTINE — COUTA.. INTOLERANTALA GLUTEN : INTOXICATIE Vezi: OTRAVIRE [... PRIN MANCARE]... INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII Vezi; NASTERE — AVORT. ISTERIE Vezi si: LESIN, NERVI [CRIZA DE..], NEVROZA ‘IMBATRANIRE (afectiunilegate de..)... ‘MBATRANIRE PATOLOGICA Vezi: SENILITATE. INDOIALA INCHEIETURA vec ARTICULATH INCHEIETURA MAINII Vez si: ARTICULATI .. INCHEIETURA MAINII —SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN ... INGALBENIRE Ved! ICTER nem KAPOSI (sarcomul ul... Vezi si: SIDA KILLIAN (polip al lu.) Vezi: NAS — KILLIAN (POLIP AL LUI..} {ABI Vezi: VULVA, 289 290 290 ‘Morel Dilonr ol Boer feelurilr Covel subtle noni 632. 633. 634. 635, 636. 637. 638. 649. 650, 651 652. 653. 654. 655. 656. 657. 658. 659. 660, . LESIN SAU PIERDEREA CUNOSTINTEI Vex ss CREIER — SINGOPA, COMA, . LEUCOPENIE Ver: SANGE — LEUCOPENE ... . LEUCOREE Ver s: CANDIDA, INFECT, PIELE— MANCARIME, |. LEZIUNI Vez!: PIELE — LEZIUNI. - UIGAMENTE Vezi: ARTICULATI! — ENTORSE 1. LIMBA (cancer la..) Vezi: CANCER LA LIMBA . LINEA (afectiuni limtatice) Vezi $l: CANCER LA GANGLION! .LUXATIE Vez i: ACCIDENT, FURIE, DURERE, OASE. LABIRINTITA Vert: CREIER — ECHILIBRU [PIERDERE...] LACRIMI Vert: PLANS. LARINGE Vezi: GAT — LARINGE .. LARINGITA Vezt: GAT — LARINGITA. LARINGE (cancer la...) Vezi: CANCER LA LARINGE. LEN LEPRA Vedi s: CRONICA [BOALA.., NERV PIELE /(1N GENERAL] / IAFECTIUNIALE..J. LESBIANA Vez: HOMOSEXUALITATE LEUCEMIE Vezi: SANGE — LEUCEMIE.. SALPINGITA... LIMBA Vezi si: GUST [TULBURARI DE... [4 A SISTEMULUI LIMFATIC], GANGLION [... IMFATIC, INFECT, INFLAMATIE, EDEM, SISTEM IMUNITAR... UMFATISM, LIMFOM Vezi: HODGKIN [BOALA A LUI...].. POM {in general) Vez i: CHIST.. LITIAZA BILIARA Vezl: CALCULI BILIAR UTIAZA RENALA Vezi: CALCULI RENAL. LOCOMOTIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR .. LOMBAGO Vezi: SPATE [DURERE DE...] - ZONA LOMBARA.. LOMBALGIE Vezi: SPATE [DURERE DE...] — ZONA LOMBARA 0.10 LORDOZA Vezt: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A ..] — LORDOZA LSD (consum de..) Vezl: DROGUR LUMBAGO Vez!: SPATE [DURERE DE...] — ZONA LOMBAFA... LUPUS Vezi: PIELE — LUPUS. LUPUS ERITEMATOS CRONIC Ver: IELE — LUPUS... MALABSORBTIE INTESTINALA Vezi:INTESTINE.. MALARIA SAU PALUDISMUL Ver i:COMA,FEBRA, SANGELE.. 665. 666, 667. 668. 669. 670. on. on. 673, 67a. 675. 676. on. 6. 679. 680. 6a, 682. 683. 684, 685. 686. 687. 688, 689. 690. 601. 602. 693. 694. 695. 696. 658. 609. 700. |. METRORAGIE Vezi: MENSTRUATIE-MENORAGIE MALFORMATIE (IN GENERAL)..(A INIMI. MALFORMATI CONGENITALE. MAMELE Vezi: SAN MANIACO-DEPRESIE Vezi PSIHOZA.. MANIE Vez i: ANGOASA, ANXIETATE MARIJUANA (CONSUM DE...) Vezi: DROG. MASOCHISM Vezi: SADOMASOCHISM.. MASTITA Vezt SAN-MASTITA... IMASTOIDITA Vez gi: FEBRA, INFLAMATI, URECHL-OTITA MASTOZA Vert: SAU. MAXILARE... MADUVA SPINARI Vea! gt SCLEROZA IN PLAC. MADUVA OSOASA Ver! SANGE... MAINT (IN GENERAL) MAINI (ARTROZA MAINILOR) - Vez ZLARTRITA. ‘MAINI- BOALA LUI DUPUYTREN - Ver s: DEGETE. MANCARIME Vez: PIELE —~ MANCARIME MANCARIME & ANUSULUI Vezl: ANUS — MANCARIME ANALA.... MANCARIME VAGINALA Vezl: VAGIN (IN GENERAL cm MRTREATA Ver! si: PAR [AFECTIUNI ALE. MEDIACALCOZA Vest: ARTEROSCLEROZA MEDICINA. MELANCOLIE Vezi si: ANGOASA, DEPRESIE, PSIHOZA, SUICID.. MELANOM Vezi :MELANOM MALIGN.... MEMORIE (DEFICITARA) Vezi si: ALZHEIMER, AMINEZIE. MENIERE (BOALA LUI} Vezi si: ACUFENA, VERTH, SURDITATE...... MENINGITA Veut: CREIER-MENINGITA MENOPAUZA (DIFICULTAT! ALE...) MENISC Vezi: GENUNCH' (DURERE DE... MENSTRUATIE-AMENOREE.. 'MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA).. MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi $i: FIBROM. [MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) Vez si: DURERE.. MESCALINA (CONSUM CE...) Vezi: DROG ‘METABOLISM LENT Vez! GREUTATE (EXCES DE. METEORISM Vez: GAZ.. ee eo ee NEE EEE EEE EEE Moree Diionoro Boor Afecuniler« Coutle bea imbolnis} 702. 703. 704. 705. 706. 707. 708. 709. 70. ™ ma. 78. 74. 75. 76. 77. 78, 79. no. Ri. m2. 3. pa. ps. rs. 77. m8. ns. 730. 7. "TR. 733. 73a. 735. 736. MIASTENIE Vezi: MUSCHI ~ MIASTENIE. i IMICOZA (pe piles capulu fre dep si unghi) Vea PAR MICOZA.. MICOZz (... fa degetele de la picloare) SAU PICIOR DE ATLET Vert: PICIOARE — micozA IMIGRENE Vezt: CAP-MIGRENE MULOCUL SPATELUI Vezi: SPATE.. MIOCARDITA Vezt: INIMAW — MIOCARDITA.. [MIOM UTERIN vezi: FIBROM $1.CHIST. MIOPATIE Vezi: MUSCHI — MIOPATI. MIOPIE Vezi: OCH — MIOPI MIOZITA Vezi: MUSCHI — MIOZITA, MIROS Vezt NAS MIROS CORPORAL $1 TRANSPIRATIE Vez gf NAS. MANA. (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vez: SANGE-MCNONUCLEOZA MOARTE Veui si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE. MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUL...00.0 MONGOLISM SAU TRISOMIE 21 SAU SINDROM DOWN... MONONUCLEOZA Vert: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA. MUCOVISCIDOZK SAU FIBROZK CHISTICA Ver! s: PANCREAS, PLANANI MUCOZITATI ALE COLONULUI Vert INTESTINE-COLITA MUSCHI QW GENERAL). MUSCHI—CONVULSII Vets: CREIER-EPILEPSIE. [MUSCHL-DISTROFIE MUSCULARA.. MUSCHI — FIBROMATOZA MUSCHI — MIASTENIE... MUSCHI— MIOPATE... MuUscH — mioziTA.. MUSCHI — TETANOS Vezi si: MUSCHI— TRISMUS. 316 MUSCHI— TRISMUS vez! si: MUSCHI— TETANOS 316 NANISM-— GIGANTISM Vezi si: OASE — ACROMEGALE... 317 NARCOLEPSIE - BOALA SOMNULUI Vez! gi: COMA, LESIN, INSOMNIE, SOMNOLENTA... INAS (in general) Vez i: MIROS CORPORAL. NAS (afectiuni ale.) eonnn NAS CARE CURGE IN GAT. NAS (congestie) Vezi: CONGESTEE.. NAS — KILLIAN (polip al lu.) Vezi si: TUMORA 737. 738. R9. 740. 7a. a2. 783. 706. a7. 708. 749. 750. 751. 782. 753. 7384: 758. 786. 787. 758. 759. 760. 761 782. 783. 764. 765. 766. 767. 768. 769. INAS (sangerar..). NAS — SINUZITA NAS (tnt) Vert STRANUT INAS (sfordit) Vez: SEORATT nu : INASTERE (Felul In care s-a petrecut nasterea mea, ca $i co Veri si: NASTERE fea marti). vo BD NASTEREA PREMATURA.... NEBUNIE Vezi si: PSIHOZA.. . NEFRITA Vezi: RINICHI — NEFRITA NEFRITA CRONICA Vezi: BRIGHT [BOALA A LUI... 327 NEFROPATIE Vezi: RINICHI— NEFRITA sn S2T NEUNISTE.. NEMULTUMIR NERV! (in general). NERV! (cri2é de...) Vezi st ISTERIE, NEVROZA. [NERVI — NEVRALGIE Ver! s: DURERE.. [NERVI — NEVRITA. NERV OPTIC Vezi: NERVI— NEVRITA. NERVUL SCIATIC Vezi si: DURERE, SPATE / [AFECTIUNI ALE J / ZONA LOMBARA, PICIOARE / [IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE... NERVOZITATE.. NEURASTENIA Ver! : BURNOUT, DEPRESIE, OBOSEALA [IV GENERAL] NEUROPATIE Vezk SISTEM NERVOS. NEVOIE (In general) Vezt: DEPENDENTA.. NEVRALGIE Vez: NERVI — NEVRALGIE. NEVRITA Vezi: NERV! ~ NEVRITA... NEVROZA Vez si: ANGOASA, ISTERIE, OBSESIE. NISTAGMUS Vezi: OCHI — NISTAGMUS .. Noouu NOSTALGIE Vez! si: MELANCOLIE. ‘ASE (fa general ‘ASE (afectiuni ate.) ‘ASE — ACROMEGAUE.. OASE (boalé a oaselor) Vezi: ANEXA IV. OASE (cancer Ia.) Vez CANCER [IN GENERAL] (ASE (cancer la oase...) — SARCOMUL LUI EWING Veri si: CANCER [IN GENERAL . : ‘ : : : ; “ 9 ‘TM. OASE— DIFORMITATE.. 772. OASE — DISLOCARE 773. OASE — FRACTURA (...osoasi) Vezi i SPATE — FRACTURI 774. OASE — OSTEOMIELITA 7. 76. T71. OBICEIURI Vezi: DEPENDENTA 78. 779- 780. OBRAZ (a-5iroade interiorul obrazul 781. OBSESIE. 782. OCHI Vezi: OCH! (IN GENERAL 783. OCHI(IN GENERAL) 784, OCHI(afectuni ale.) 785. OCHI (afectuni ale copilor). 786. OCHI— ASTIGMATISM 787. OCHI— CATARACTA 788. OCHI— CEARCANE. 789. OCHI— CHERATITA Vezi 790. OCHI — COMOTIA RETINIANA Vezi si: CREIER — COMOTE... 791. OCHI— CONJUNCTIVITA 792. OCH — DALTONISM (non-perceperea culorilor) 793. OCHI— DEZUPIREA DE RETINA 794. OCH! — DEGENERESCENTA RETINIANA (macular8). 195. OCH = GLAUCOMensnsnns 796. OCH!- HIPERMETROPIE $1 PREZBITISM TOT. OCH MIOPIE 798. OCHI-NISTAGMUS or. OCHI — PUPILE 7 se 353 802, OCHI — RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA .. 805, OCHI — STRABISM DIVERGENT Morse Disionro Bolo! Afectunlor- Covel subtle nbolnvich ” ALE VERTEBRELOR. ‘ASE — OSTEOPOROZA... OBEZITATE Vezi: GREUTATE [EXCES DE... 3. OBOSEALA {Tn general se . OBOSEALA CRONICA (sindromul de..) SAU ENCEFALOMIELITA MIALGICK Vez i: CRONICA [BOALA.., FIBROMIALGIE. ~) Ven: GURA [AFECTIUNI ALE], INFLAMATIE, ULCER... 351 799. OCHI — ORBIRE... 352 800. OCHI — PTERIGION..... 353, 354 803. OCI — STRABISM (in general) 354 804. OCHI — STRABISM CONVERGENT. 354, 355 807. 808. 809. Bro. an. 82. 813. 814. 215. 86. 817. 818. 819. 820. B21. 822, 823, 824. 825, 826. 827, 828. 829. 830. 831, 832, 833. 834, 835. 836. 837. 838. 839. B40. Bat. (OCH USCATI Vezl: OCHI(AFECTIUNI ALE... OMBILIC (BURIC), OMBILICALA (HERNIE..) Vets: OMOPLET... OMUCIDERE enon (OPIUM (consum de.) Veri DROGURI ‘OPRESIUNE. COPRESIUNE PULMONARA oe OREION Vezi si: GLANDE SALIVARE, INFECT cena BOLILE COPILARIEL.. ORGANE GENITALE Vezi: GENITALE [ORGANE...]. ORGELET Vez! si: FURUNCLL. ORHITA Vezir TESTICULE [IN GENERAL)... OTITA Vezi: URECH! — OTITA... OTRAVIRE (... prin alimentatie) OVARE (in general) Vexsi: FEMININE AFECTIUNL. OVARE (afectiuni ale ovarelo.. PALAI Vezi: GURA — PALAT... PALPITATI Ves NIMAW — ARITRAE CARDIACA PALUDISM Vezi: MALARIE. PANARITIU. “ PANCREAS Versi SANGE / DIABET / HIPOGLICEMIE oe 36 PANCREAS — PANCREATITA Vez: ANEXA Icon PANICA (atac de...) Vezi: FRICA..... PARAUIZIE (in general). PARALIZIE CEREBRALA Ve: CREIER — PARALIZIE CEREBRALA 364 PARALIZIE INFANTILA Vez: POLIOMIELITA PARANOIA Vezi: PSIHOZA— PARANOIA... PARKINSON (boala lui.) Veo CREIER ~ PARKINSON [BOALA A LU]. 364 PAROTIDE Vezl: GLANDELE SALIVARE... 364 PARTEADREAPTA Vez MASCULIN[PRINCIPI. J. 364 PARTEA STANGA Veri: FEMININ [PRINCIPI 365 PAR (in general)... 365 PAR (boll de... se 365 PAR — CALVITIE 1366 PAR GRIZONAT.. 367 PAR — PELADA.. 368 aaah see 55 56 58 Maree Dioner a Boiler Afeeunilr~ Court subtle ale imbolniil 39 a2. 843. PAR DE PE CORP Vezi si: PARUL CAPULUI [PIEROEREA a Baa. 845. 846. 847. 848. Bas. 850. 851 852. 853, 854. 855, 856, 857. 858. 839. 860. 861. 862, 363, 864. 865, 86. 867, 868, 869, 870. an. 872. 873, 874. PAR (pierderea...) Vezi: PAR — CALVITIE PAR- PECINGINE Vet PAR [PIERDEREA..]/CALVITIE /PELAD, PEDICULOZA Vert: PADUCHT PEDICULOZA PUBIANA Vez gi: VENERICE (BOLI. PELADA Vert: PAR — PELADA. PELVIS VezisBAZIN, SOLDURI PENIS afectiun ale PERETE (ANATOMIC)... PERICARDITA Vert: NIMAW — PERICAROITA PERITONITA Ver si: APENDICITA... PERONEU Ver: PICIOR — PARTEA INFERIOARA PETE ROSII Ver: PIELE (AFECTIUM ALE... PETE DE VIN Vert: PIELE — PETE DE VIN. PICIOARE {in general)..... PICIOARE (afectiuni ale)... PICIOARE - GANDE (in general Vez si SISTEM LOCOMOTOR PICIOARE — GAMBE (afecyiuni ale.) PICIOARE — GAMBE ~ PARTEA INFERIOARA (PULPA) . PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA (COAPSE) Vet i: COAPSE [IN GENERAL). PICIOARE ~ VARICE Vez: SANGE — VARICE PICIOR DE ATLET Vezi: PICIOARE— MICOZA.. PICIOARE ~ BATATURI, DURILLON Ver! si: PIELE — CALOZITATE PICIOARE — MICOZA (.. tre degetele dela pcioare) SAU PICIOR DE ATLET Ver: PIELE /IN GENERAL] /[AFECTIUMI ALE.) SISTEM IMUNITAR. ene 378 PICIOR — SPINA CALCANEANA Ver gi: CALCAL... sos 378 PICIOARE — VERUCI PLANTARE Ver! i PICIOARE — DUPILLOW vo 378 PIELE (in general) 379 PIELE (afeciuni ae... 380 PIELE — ACNEE Vee! PIELE / COSURI / PUNCTE NEGRE, FATA 382 PIELE — ACNEE ROZACEE SAU CUPEROZA ‘Vezi si: PIELE / COSURI / PUNCTE NEGRE, FAT? ws esersestnees SOS, PIELE— ACROCHERATOZA Ver! gi: PIELE — ACRODERMATIT Aven 384 PIELE — ACRODERMATITA nen ae 384 PIELE— ALBINISM Vezi si: PIELE — VITILIGO 384 875. 876. 87. a8. 880. 881. 882. 883. 884. 8a, 886. 887. 888, 889, 890. 891. 892. 893, 804. 895. 896. 897. 898. 899. 900. 901. 902. 903. 904, 905. 906, 907, 908. ~ Jacques Mertel PIELE — ANTRAX Vea! :PIELE— FURUNCUUL.. PIELE — BASIC! 0. PIELE — CALOZITATE Versi: PICIOARE— DURILLON $1 BATATURT PIELE—CICATRICE.. PIELE — COSURI Vezi si: HERPES /[.. In GENERAL, BUCAL|, PIELE — ACNE. PIELE — CRAPATURI PIELE — DEGERATURI Ve si: FRIG [INGHET..] . PIELE — DERMATITA, PIELE — DERMATITA SEBOREICA.. PIELE — ECZEMA. so PIELE — EPIDERMITA Veu si: ANEXA I, HERPES, PIELE.. PIELE — ERUPTIE (... de cosuri) Vezi si: PIELE — MANCARIME.. PIELE — FURUNCULI Vezi si: INFLAMATIE. PIELE — FURUNCULI VAGINAL PIELE — SCABIE (RAIE ) PIELE — IMPETIGO. PIELE — KERATOZA Vez! sl: PIELE — ACROKERATOZA, PICIOARE / DURILLON / BATATURI PIELE — LEUCODERMIE Vezi gi CICATRICE, PIELE — ALBINISM / VITILIGO .. PIELE — UIPOM.. PIELE — LUPUS (eritematos eroni PIELE — MANCARIME Vez i: PIELE — ERUPTIE [.. COSURI] PIELE — MANCARIME TN ZONA ANUSULUI Vezi: ANUS — MANCARIME. PIELE — MELANOM MAUGN cunor PIELE — PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN. PIELE — PSORIAZIS PILE — PUNCTE NEGRE Ved! i FATA vn PIELE — SCLERODERMIE Vezi si: SISTEM IMUNITAR .. PIELE — URTICARIE : PIELE — VARICELA Ves ss BOLILE COPIARIEI — VARICELA, PIELE — VANATAl nrnsnsonsensnen PIELE — VERGETURI PIELE — VERUCI, NEGIn general) Vel si TUMOR! PIELE ~ VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE PIELE — VITILIGO soe 385 386 387 387 388 389 389 391 391 392 392 393 393 Setar terteaeeneeaearea 1 2 3 [Moree Diionr Boor Afecuniler- Count subtle oe bole “ 909. 910. om. on. 913. ou. 9. m6. ov. 918. 919. 920. 97 922. 923. 25, 926. 97. 928, 929. 930. 931. 932. 933. 934. 935. 936. 937. 938. 939. 940. 91, 92. 943. PIELEA CAPULUI Vezi: PAR — PIELE ~ MANCARIME, MTREATA PIEPT : PIEPT (angin8 la.) Vezi: ANGINA PECTORALA. PIERDEREA CUNOSTINTEI Vezi: LESI PIERDEREA POFTEI DE MANCARE Vez: POFTA DE MANCARE PIETRE LA RINICHI Vezi: CALCULI RENAL. PINEALA Vezi: GLANDA PINEALA . PIOREE (gingivité expulsiva) Ve «« PIPLIN PAT » Vezi si: INCONTINENTA [.. FECALA, ... URINARA].. PIREXIE Vezi: FEBRA PITUITARA Vezi: GLANDA PITUITARA. PLAGA Vezi: ACCIDENT. PLAMANI (In general) Veci si: BRONSI PLAMAN! (afeciun’ ae.) Vel si: ASTM, BRONSII — BRONSITA, SCLEROZA PLAMANI — BOALA LEGIONARILOR.... PLAMANI (cancer la...) Vezi CANCER LA PLAMANI. PLAMANI — CONGESTIE Vezi: CONGESTI PLAMANI — EMFIZEM PULMONAR... PLAMANI — PNEUMONIE $1 PLEUREZEE.. PLANS.. . PLEOAPE (in general) Vez! i: TRASATURI... PLEOAPE (clipit a.) PLEUREZIE Vez: PLAMANI — PNEUMONTE S1 PLEUREZI PLEURITA Vezi: PLAMANI — PNEUMONIE SI PLEUREZIE PLICTISEALA Vezi si: DEPRESIE, MELANCOLIE. PLOMBA Vezi: DINTI — CARIE DENTARA... PNEUMONIE Vez: PLAMANI— PNEUMONIE SI PLEUREZIC. PNEUMOPATIE Vezi: CONGESTIE.... POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA, POLIARTRITA CRONICA EVOLUTIVA Vezi: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDA, POLIOMIELITA, POLIOREXIE Vezi: BULIMIE POUPI... PRESIUNE ARTERIALA SAU SANGUINA Vezi: TENSIUNE ARTERIALA, st 944. 945. 906. 9a7. 98. sas. 950. 951. 952, 953, 954. 955. 956. 957. 958. 959. 960. 96. 962. 963, 964. 965. 966. 967. 968. 969. 970. on. on. 973. 974. 75: 976. 97. 978. PREZBITISM Vezi: OCHI—~ HIPERMETROPIE Si PREZBITISM wenn PRINCIPIUL MASCULIN Vez! gi: FEMININ. ern PROBLEME CARDIACE Vez: INIMAW ~ PROBLEME CARDIACE PROBLEME LEGATE DE PALPITATII Vezi: INIMAY — ARITMIE CARDIACA.. PROLAPSUL (cobordrea unui organ) Vezi $1: PROSTATA [COBORARE DE...}. PROSTATA {in general).. PROSTATA (afectiuni ale...) PROSTATA (coborére..) Ver si PROLAPS.. PROSTATA — PROSTATITA Vez! gi: ANEXA Il, INFECTIE, INFLAMATIE... PRURIT Vezi: PIELE — MANCARIME. PSIHOSOMATICR (boal8.) Vez: BOALA PSIHOSOMATICA PSIHOZA (In general)... PSIHOZA— PARANOIA... PSIHOZA — SCHIZOFRENIE PSORIASIS Vezi: PIELE — PSORIASIS... PUBIANA (pilozitate) 7 PUBIS osu.) Visi ACCIDENT, OASE ~ FRACTURI|.. OSOASE), TENDOANE nn ULS(anomai ale_) VezLINIDMAW ARITMIE CARDIACA PUNCTE NEGRE Vezi: PIELE — PUNCTE NEGRE. RAHITISM, RANA Vezir “ACCIDENT, TAIETURA.. RANCHIUNA, RAYNAUD (boale a lui.) Vez! sl: SANGE — CIRCULATIE SANGUINA non RACEALA~RINITA Ver! s: ALERGIE — FEBRA FANULU. RAGUSEALA Ver lz AFONIE RAGUSEALA Vezl: GAT — RAGUSEALA RAU DE AER Vezi:RAU CE MARE... AU DE ALTITUDINE Ver:RAU DE MUNTE. AU DE CAP Vezl:CAP.. RAU DE CRLATORIE VeriRAU DE TRANSPORT. RAU DE GAT Veul;GAT- FARINGITA AU DE INIMA Vezi:GRETUR.. AU DE MUNTE Veri i: APETTT, BALONAR, GRETUR, AMETEL. RAU DE MARE - Veri si: RAU DE TRANSPORT. RAU DE MASINA Veri:RAU DE MARE.... Maree Dictonar Boor 5 Afethnor- Cael subie ale imbolnvil 979. 980. 981. 982. 983. 984. 985. 986. 987. 988, 989. 990. 99. 992. 993. 994. 995. 996. 997. 998. 999. 1000. 1001 1003. 1004. 1005, 4008, 1007. 1008, 1009, 1010. RAU DE TRANSPORT - Vezi si: ANXIETATE, RAU DE MARE, GRETUR, AMETEL ens RAU DE SPATE Vezi: SPATE IN GENERAL.. RAU DE STOMAC Vez! si: INTESTINE. RAUTATE Vez! sl: DREPTATE (EU AM.) RAGAIT, ERUCTATIE Vezi: ERUCTATIE... RECT Vezi: INTESTINE RECT .. REGRETE... RESPIRATIE (In general). AESPIRATIE(afectiuni de.) Vert ASTM, GAT (AFECTIUN| ALE... [MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI [AFECTIUNI ALE. RESPIRATIE — ASFIXIE Vezi si: ASTM, RESPIRATIE [AFECTIUNI DE. RESPIRATIE — SUFOCARE RESPIRATIE — TRAHEITA. RETENTIA APE] Vez! si: EDEM. RETINITA PIGMENTARA Vezi: OCHI-~ RETINITA PIGMENTARA .. RETINOPATIE PIGMENTARA Vezi: OCH! — RETINITA PIGIMENTARA.. RETRAGEREA IN SINE. REUMATISM Vezi si: ARTRITA ARTICULATII, INFLAMATIL RIDURI oe RIGIOITATE(. articular, muscular) — POUARTRITA REUMATOID: RINICHI (probleme renale) Vezi si: CALCULI/ (IN GENERAL] / RENALI, FRICA.. 430 RINICHI — ANURIE Vers: RINICHI[PROBLEME RENALE}. 432 RINICHI— NEFRITA Vez! si: FURIE, INFLAMATIE, FRICA RINICHI — PIETRE LA RINICHI Vezi:CALCULI RENAL. RINICHI (durere fn zona...) (iumbago) Vezi: SPATE / [DURERI DE..]/Z0NA INFERIOARA. RINITA Vezi: RACEALA |. CREIER... RINOFARINGITA Vezi: GAT — FARINGITA...... ITM CARDIAC (tulburlde..) Vez: INIMAW — ARITHMIE CARDIACA, ROSEATA Vezi: PIELE (AFECTIUNI ALE... ROTULA... 7 RUBEOLA Vezi: BOLILE COPILARIE!... RUJEOLA Veri: BOLILE COPILARIEL.. SARCOIDOZA. “ “ Jacques Marte! ton, SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER OE. SARCOMUL LUI EWING. 1012. SACRU (OS) Vezi: SPATE — PARTEA INFERIOARA 4013. SADISM Ver: SADOMASOCHISM 1014. SADOMASOCHISM... 1015. SALIVA (in general} Vd! s: GLANDE SALIVARE, OREION... 1016. SALIVA — HIPER $1 HIPOSAUIVTE Vez si: GURA.. sn 1017. SALMONELOZA SAU FEBRA TIFOIDA Vezi si: OTRAVIRE [... PRIN MANCARE], INDIGESTIE, INFECTII [IN GENERAL], INTESTINE — DIAREE, GRETURI.. 1018. SALPINGITA Vezi si: CRONICA [BOALA...], FEMININE [AFECTIUNI...J, INFECTH [IN GENERAL 1019. SARCINA (afectiuni in.. 437 1020. SARCINA (... PrelUN git) nn .nene 1 437 1021. SARCINA — ECLAMPSIE Vezi si: CREIER —. ~ EPLLEPSIE, TENSIUNE ARTERIALA— HIPERTENSIUNE o 438 7022. SARCINA ECTOPICA SAU EXTRAUTERINA. 1023. i: NASTERE — AVORT.... 102s. SARCINA FALSA. 1025, SANGE (in general. . 1026. SANGE {afectiuni al SANGE / ANEMIE / LEUCEMIE.. 7027. SANGE — ANEMIE Vezi si: SANGE / CIRCULATIA SANGUINA / LEUCEMIE 1028. SANGE — ARTERE... a 1029. SANGE — CANGRENA Vezi si: AMPUTARE, INFECTU .... 1030. SANGE — CIRCULATIE SANGUINA Vezi si: INIMA¥, RAYNAUD [BOALA ALU.) 1031. SANGE COAGULAT|(... in vene sau in artere), CHEAG Vedi si: SANGE -TROMBOZA 1032. SANGE — COLESTEROL Vez! sl: ‘SANGE/ IN GENERAL] / CIRCULATIA SANGELUI.. a 1033. SANGE — DIABET (. zahart) Ved si BOLI EREDITARE, SANGE - HIPOGLICEMIE. 4034. SANGE (in scaun..) Vezi i 1035. SANGE — FEBLITA 1036. ANGE — HEMATOM Ver: ACCIDENT, SANE /(IN GENERAL] CIRCULATIA SANGUINA, 4037. SANGE — HEMATURIE Vezi si: ADENOM, VEZICA / [AFECTIUNI ALE...] / CISTITA, URINA [INFECT URINARE]. 436 vezi si: NASTERE, GRETURI, SANGE — DIABET. INGE— SANGERARI.. 9 9 Marae Dilonar ol Boar 9 Afeeuntor- Covet ube ole imbolnvit as 1038. SANGE — HEMOFILIE Vezi si: BOL! EREDITARE, SANGE / (IN GENERAL] / [AFECTIUNI ALE..] /CIRCULATIE SANGUINA / DIABET. 1039. SANGE — HEMORAGIE.. 1040. SANGE — HIPOGLICEMIE Vezi si: ALERGII [IN GENERAL], CCREIER — ECHILIBRU [PIERDERE OE..], SANGE— DIABET... 1041. SANGE — LEUCEMIE Vezi si: CANCER [IN GENERAL }, SANGE / ANEMIE / CIRCULATIE SANGUINA. 1042. SANGE — LEUCOPENEE. = 1043. SANGE — MONONUCLEOZA INFECTIOASA Vers ANGINA, OBOSEALA, INFECTI fin general], SPLINA, CAP [DURER! DE...) +1044. SANGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi st SANGE COAGULAT — TROMBOZA. 1045. SANGE — SANGERAR... 1046. SANGE — SEPTICEMIE. 1047. SANGE — TROMBOZA Vezi si: SANGE /CRCULATIE SANGUINA / COAGULARE 1048. SANGE — VARICE 1049, SANGERAR| Vez: SANGE — SANGERAR +1050. SANGERARI NAZALE Vezi: NAS [SANGERARI 1051. SANGERARI GINGIVALE Vezi: GINGII [SANGERARI ALE +1052. SANI(in general) 1053. SANI (afectiuni ale...) (dures, chisturi) Vers: CANCER LA SAN, SAN — MaSTITA _ 1054, SANI — ALAPTARE (ficult de.) Veli: SANT — MASTITA 1055. SANI (cancer la...) Vezi: CANCER LA SAI 1056. SANI — MASTITA. 1057. SCABIE, RAIE Vezi: PIELE — SCABIE SAU RAIE. +1058. SCARLATINA Veri: BOLILE COPILARIEI 457 457 1059. SCHELET Vezi: OASE: 460 1060, SCHIZOFRENIE Vezi: PSIHOZA — SCHIZOFREMIE.. 460 1061. SCIATIC (nervul.. Vezi: NERVUL SCIATIC.. 460 1062. SCLERODERMIE Vezi: PIELE — SCLERODERMIE .. 460 “1063. SCLEROZA Vezi si: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR... 460 1064. SCLEROZA IN PLACI AB 1055. SCLEROZA — LATERALA AMIOTROFICR Vex: CHARCOT OALA LU 463 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE..] ~ SCOLIOZA weno A63 » 6 Jecque Morte! 1067, SCRASNIT DIN DINTI Vezi: DINTI [SCRASNIT Dit -MAXILARE [DURERE DE... +4068. SCRUPULE.... 4069, SCURGERI VAGINALE Ver: LEUCORE 1070. SENECTUTE Vezi: BATRANETE {AFECTIUNI DE... 1071. SENIUTATE.. 1072, SEPTICEMIE Veri: SANGE — SEPTICEMIEE. 47a, SETE Vez: INSOLATIE,FINICH[ROBLEME RENALE), SANGE — DIABET....43 +1074. SEXUALE (DEVIATII $1 PEFVERSIUNI IN GENERAL) 464 41075. SEXUALE (FRUSTRARI, LIFSA DORINTEL...) Veri si: EIACULARE PRECOCE 464 1076. SEXUALA (HARTUIRE..) 865 1077. SFORAIT. oe B65 1078. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENTE! DOBANDITE}. 1079, SIFIUS Vez: VENERICE [894] 1080, SINCOPA Vez: CREIER — SINCOPA 1081, SINDROMUL BAUTORILOR DE LAPTE Vezi aiurort ‘DE, € LAPTE [SINDROMUL 1082. SINDROMUL LUI BURNETT Vezi: ‘AUTOR! ‘DE LAPTE, [SINDROMUL 1083, SINDROMUL CANALULUICARPIAN Vez: CRAMPA SCRITORULU 1084. SINDROMUL LUI CUSHING Vezl: CUSHING [SINDROMUL LUL.... 1085, SINDROMUL DOWN Vez MONGOLISM.. 487 1086. SINDROMUL LU! GELINEAU Vezi: NARCOLEPSIE.. 487 1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVAITA ACUTA Vezi si: SISTEM IMUNITAR. 1088, SINDROMUL IMUNODEACIENTEt { DOBANDITE Vezi:. SIDA 1089, SINDRMUL MARFAN... 1090. SINDROMUL DE OBOSEPLA CRONICK Vi ‘Vezi: OBOSEALA CRONICA [siNoROM De..1 1091. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vecl: MENSTRUATIE~ SINDROM PREMENSTRUAL 1052. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (SBA. SAU PNEUMOPATIE ATIPICA Vezi si: PLAMAN — PNEUMONIE, RESPIRATIE 1093, SINDROM DE SUPRAUTLZARE Vec! s: SPATE [AFECTIUAI ALE. 487 467 487 487 1 AT INFLAMATII, TENDOANE. 469 1094, SINDROMUL UNGHIILOR GALSENE Veci: UNGHI GALBENE [SINDROM AL... 469 ‘Morel Dieonro Bolo Afecunlr- Coulee mbolnlit ” 1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: INCHEIETURA MAINII — SINOROMUL DE TUNEL CARPIAN.. 4096. SINUCIDERE Vez! ANGOASA, ANNIETATE, MELANCOLE. 1097. SINUS PILONIDAL Vezi si: SPATE / [AFECTIUNI ALE...] / PARTEA INFERIOARA A SPATELUL INFECTI [IN GENERAL, 1098. SINUZITA Vel: NAS — SINUZITA.... 1099, SISTEM IMUNITAR Vezt si SIDA 1100, SISTEM LOCOMOTOR Ver! si: OASE ‘101. SISTEM LIMFATIC Veu!s: GANGLION! [LIMFATIC.. 1102. SISTEMUL NERVOS Vezi si: NERVI [IN GENERALJ.... 1103. SLABICIUNE (STARE DE...) Vezi si: ASTENIE NERVOASA +104. SLABIREA Vezi:.si: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE).... 105. SOMN (BOALA SOMNULUI...) Vezi: NARCOLEPSIE. 1106. SOMN (TULBURARIDE..) Vez: NSOMINIE ‘107. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL).. 1108, SOMNOLENTA.. 1109, SPASM : tio. SPASMOFILE Ver i TETANIE.. tii, SPATE (in general) ‘m2. SPATE (durere...) — PARTEA SUPERIOARA (71 vertebre cenvicale) ‘m3. SPATE (durere de...) — MULOCUL SPATELUI (12 vertebre dorsale). ‘mg. SPATE (dureri de...) ~ ZONA LOMBARA. 11. SPATE— FRACTURA A VERTEBRELOR Vez/: 116, SPLINA.. ‘1117. S.P.M, (sindrom premenstrual) Vezi: MENSTRUATIE — SINDROM PREMENSTRUAL.. 118. S.R.AS. Vert SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER ‘19. STARE DE RAU. i 120. STARE VEGETATIVA CRONICA Vez VEGETATIVA CRONICA...... ‘21, STANGACI.. 122, STERILITATEA... ‘23, STERN. : "24. STRABISM Vez: OCH! — STRABISM.. 125. STRES. : 1126. STOMAC (in general). - “ ‘727. STOMAC (durere de...) Vezi si: STOMAC— ARSURI LA. ‘STOMAC... 469 469 CREIER — STARE “ m8, 1129. 1130. ng. 1132, 1133. 1134, 135. 136. 37. 1138. 139. mao, a. aa, a3. naa. nas. 146, a7. 48. gg. 50. st. M52. 153. N54. 155. 156. 187. 158. 159. 60. 6. 62. 163, 164. STOMAC — AEROFAGIE.. STOMAC (cancer la.) Veti: CANCER LA STOMAC SSTOMAC— ARSURI LA STOMAC... : STOMAC — GASTRITA Veo! si: INFLAMATIE. STRANUT... SUBLINGUALE (gland. Veo: GLANDE SALIVARE. SSUFOCARE Vezi: RESPIRATIE— SUFOCARE .. SUGHIT. SUPARARE Vezl: MELANCOLEE.. SUPRAPONDERAL Vez: GREUTATE [EXCES DE. SUPRAOXIGENARE Vezi: HIPERVENTILATIE.. SUPRARENALE Vezt: GLANDE. SUPTUL DEGETULUI.. SUROITATE Vezi: URECH— SURDITATE... ‘SURDO-MUT Vezi si: URECHI — SURDITATE. SALAZION Vez PLEOAPE SANCRU fn general) Vai ULCER) Iv GENERAL). SANCRL— ULCER BUCAL heroes) Vz? GURA [OURERE OF. SSOLDURI Vez si: BAZIN SOLDURI (dureride..).. ‘TABAGISM Vezi: FUMAT “TAHICARDIE Vez: INIMW — ARITMIE CARDIACA.. TALAMUS “TARTRU Vert DIN] [AFCTIUNI ALE. ‘TRIETURA Vezi: ACCIDENT... TENDINITA Vezi: TENDON (IN GENERAL]. TENDON (in genera). ‘TENDONUL LUI AHILE... TENIA Vezi: INTESTINE — TENIA TENIS ELBOW Veri: COATE— EPICONDILITA.. TENSIUNE ARTERIALA™ HIPERTENSIUNE. ‘TENSIUNE ARTERIALA — HIPOTENSIUNE TESTICULE (in general eas PENIS [AFECTIUNI ALE... TESTICULE (cancer de... Vez: CANCER DE TESTICULE.. TETANIE orn : TETANOS Vez: MUSCH ~ TETANOS. TETRAPLEGIE Veri: PARALIZE IN GENERAL] ! 15, Moree Diener o Bolo $1 Afetunor- Cael ie oe imbolnévitt nbs. 166. ‘67. 68. 169. 170. an. 7. m7. 174. 175. 176. 17 we. 81 1182. 1183, 84. 185, ‘86. 187. 88, 89. M90. ng 92. 193. 9g, M95, 1196, 197. 198, 1199, 9. TRISMUS Vezt: MUSCHI — TRISMUS. 80. TIBIA Vezi: PICIOARE— PARTEA INFERIOARK ... TICURI Vezi: CREIER — TICURI. TIMIDITATE .. TIMPANISM, TIMUS Vezi: GLANDA — TIMUS. TIROIDA Vezi: GLANDA TIROIDA IN GENERAL. ‘TOROPEALA Vezi: AMORTEALA. ‘TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TESTICULE [IN GENERAL)... TORTICOLIS Vezi: GAT — TORTICOUI. : TOXICOMANIA Vezi si: ALCOOLISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASA, DEPENDANTA, DROGURI, PLAMANI [IN GENERAL] ..o-. TRAHEITA Vezi: RESPIRATIE ~ TRAHEITA. : TRAHEOBRONSITA Veci: BRONSITA, RESPIRATIE — TRANEITA TRANSPIRATIE Vezl: MIROS CORPORAL wenn TREMURAT Vezi gl: PARKINSON [BOALA A LUL.J TRISOMIE 21 Vezl: MONGOLISM.. TRISTETE Vert st SUPARARE, MELANCOLIE, SANGE / COLESTEROL / DIABET / HIPOGLICEME... TROMBOANGEITA OBLITERANTA Vez: BUERGER [BOALA LUI ‘TROMBOZA Vezi: SANGE — TROMBOZA.. ‘TROMBOZA CORONARIANA Vert INIMMAv — TROMBOZA CORONARIANA ‘TROMPA UTERINA (INFECTIA UNEL..) Vezt: SALPINGITA ‘TUBERCULOZA Vezi si: PLAMANI [AFECTIUNI ALE ..]. TUMORA (TUMORI) Vex si: CHIT, CANCER [IN GENERAL..}.. TUMORA LA CREIER Vezi: CREIER [TUMORA...} TUMORA MALIGNA Vezi: CANCER [IN GENERAL... TURBARE. TUSE Ver st GAT/ [IV GENERAL] /[DURERI OF. ‘TUSE CONVULSIVA Vezi: BOLILE COPILARIE! TESUT CONJUNCTIV (fragilitate a.) UITARE (a pierde lucruri) Vezi si: ACCIDENT. ULCER(E) (in general)... ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vest GU [AFECPUNI ALE 1 ULCER PEPTIC SAU GASTRIC (la duoden sau stomac) ‘UMERI (In general) Vezi si: ARTICULATI. UMERII CURBATI 1200. 201 1202, 1203. 1204. 1205. 1208. 1207. 1208 12089. 1210. aan. m2, 23. 14. as. 1216, 22. 1218. 1219. 220. a. 1222, 1223, 1224, was. 1226. 1227. 1228. 1229. 1230. 231, 1232, yy, Jocques Nortel LUMFLARE (in general) S25 LUMELAREA (... abdomenu ui 526 UNGHII (In general) nnn 1 526 LUNGHIl (2-51 roade unghie...) LUNGHIE INCARNATA.. LUNGHI INGALBENITE (sindrom al..).. LUNGHII MO! $I CASANTE. 527 527 528 URA.. oo LURECH! (in general) Vezi sl: URECH— SURDITATE... URECHI (afectiuni ale... Vez si: URECHI / ACUFENA / BAZAN URECHI / OTITA ror : $29 URECHI — ACUFENA Vezisi: URECH! — BAZAIT IN URECHI 1-530 532 533, URECHI — BAZAITIN URECHI Vezi si: URECHI — ACUFENA ‘URECHI — OTITA.. URECHI — SURDITATE. 533 LUREMIE Vex si RINICH [PROBLEME RENALE}.. 534 URETRITA Ver! si: ANEXA Il 535 URINA (INFECT URINARE) SAU CISTITA Vez si: NCONTINENTA [.- URINARAY, INFECTI [IN GENERAL], LEUCOREE, VAGIN — VAGINITA, VEZICA [AFECTIUNI ALE... URTICARIE Vezi: PIELE — URTICARIE USCACIUNE VAGINALA Vez: VAGIN (IN GENERAL) 7 UTER (In general) Vez! si: CANCER DE COL UTERIN, FEMININE [AFECTIUNL..J, PROLAPS .. . UTER (CANCER DE COL UTERIN.) Vest CANCER LA UTER [COL $1 CORP). VAGIN (In general. \VAGIN — MANCARIMI VAGINALE Vert MANCARIMI VAGINALE VAGINAL — HERPES Vezi HERPES VAGINAL. \VAGINALE (scurgeri..) Vezi: LEUCOREE .. \VAGINALE (spasme,..) Vezi: SPASME.. : VAGINITE Vea: CANDIDA, LEUCOREE, UINA (INFECT URINARE] VARICELA Vezi: BOLILE COPILARIE!.. \VARICE Vezi: SANGE — VARICE. \VARICOCEL Vezi: TESTICULE [IN GENERAL... VARSATURI Vezi: GREATA... \VANATAIE Vezi: PIELE — VANATAIE. VEGETATIVA CRONICK star... Vez! STARE VEGETATIVA CRONICA. Morse Dior Botior # Afeslunitr- Court ute oe mbt 1233. VEGETATII ADENOIDE (POLIPI) Vezi: AMIGDALE. +234. VENE (afectiun! ale.) Vez i: SANGE — CIRCULATIA SANGUINA.. 1235. VENE — VARICE Veri: SANGE — VARICE... 1236. VENERICE (boli..) Vez! si: SANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL .. 1237. VERGETURI Ver!: PIELE— VERGETURI. cont ‘1238. VERTEBRE (fracturd de...) Vezi: SPATE — FRACTURA DE VERTEBRE..... 1239. VERTU $1 AMETEALA Ver! si: SANGE — HIPOGLICEMIE, CREIER —~ ECHILIBRU [PIERDEREA.. 1240. VERUCI (in general) Vzi PIELE — VERUCI [IN GENERAL, ‘eat. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE — VERUCI PLANTARE... ‘22. VEZICA (AFECTIUNE LA...) Vezi si: CALCULI IN GENERAL, INFECT TN GENERAL, URINA [INFECT URINARE].. ‘1243. VEZICA BILIARA Vezi si: CALCULI BILIARI, FICAT [AFECTIUNI ALE... ‘qa. VEZICA — CISTITA Vezi si: ANEXA II. ‘245. VIERMI, PARAZITI Vezl: PAR-— TEN, INTESTINE —- COLON TENIA, PICIOARE — MICOZA. : 1246. VITILIGO Vezi: PIELE — VITILIGO... 2a7. VIOL Vezi si: ACCIDENT, FRICA 1248. VOCE (stinsé...) Vezt: AFONIE.. ‘aag. VOCE — RAGUSEALA 1250. VORBIRE Vezi si: AFONIE.. ‘251. VULVA Veui si: BUZE, “ 2 Jocques Montel 1. ASCUIPA SANGE veri:sAnaz 2, ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL vezi CREIER 3. ACIDITATE GASTRICA Veet: STOMAC-ARSURI 4 ACIDOZA vect:siGuTA, REUMATISM ‘Acidul este adesea legat de ceea ce erodeaz metalul. Acidoza indic& Faptul cam refuzat si asimilez.o situafie care s-a acumulat la nivel inconstient, antrendnd pe plan fizic un nivel mare de aciditate in snge sau fn lichidul in care tnoat& celulele. ‘A asimila inseamnd a rezolva, trata, regla problema, situasia sau conflictul care ma deranjeazi, care imi otraveste existenfa. Este nevoie sa ma intreb care este tuafia (adesea de natur& emofionala) care ma erodeaza pe interior. Este posibil si tralesc In prezent o situafie care face si atingd in mine sentimentul de insatisfacjie privind relaflle pe care le aveam céndva cu mama mea. Pot trai 0 insatisfacfie similara tn raport cu copiit met, cu prietenti sau angajasil tn faja cfrora mA simt “ca o mamé*. Am dificultatea dea m4 opri, nu indrznesc s& ma odihnesc, si-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasi provine din faptul ci nu elimin suficient gaz carbonic prin respirafia mea. Are legatur’ cu experienjele tréite fn raport cu anturajul meu. In cazul acidozet lactice, regisim 0 cantitate excesiva de acid lactic in singe. Intrucat sfngele transport tn mod normal bucurie, se intdmpli ca tot ceea ce este negative in viaja mea si mi afecteze In mod exagerat In cazurile extreme, reumatismul este conseringa direct siadesea inevitabila a excesului de aciditate, ‘Accept | ¥ si vad $i si tratez la nivelul inimit situafiile agasante si fritante din viafa mea, Concentrandu-mi atenfia pe un proces constient de deschidere si acceptare, pot evita si suport fizic aceasté boala dureroasd $i tratamentul ei dureros. Aleg sé tréiesc mai degraba bucuria, ibertatea si pacea interioar’. 8. ACNEE Vezi:PIELE 6. ACRODERMATITA Vect: PIELE ACROMEGALIE Vezi: 05 8, ACROKERATOZA VeziPieLe ACUFENA Vezi: URECHT 10, ACUMULARE LICHID SINOVIAL vecé Bursrra am le. are Moree Oeanar af Boller Afectunilor- Cael subtieoeimbolnvi Ps 41. ARAZIA Veci i: ALEXIA CONGENITALA, VORBIRE Afazia este o tulburare de exprimare si/sau de infelegere a limbajulut oral sau scris (alexia), cauzata de o leziune cerebral localizata. In general, afazi presupune pierderea memoriel semnelor obisnuite, prin care ne exprimam ideile fay de cei din jur. Centri limbajulut se aflS fn emisfera stang’ a creierului, tn jumatatea rational, specializatl in citit, vorbit, numaret, analiz8, reflectie si in stabilirea relafilor. Corespunde laturii mele Yang (emiztor, acfiune). In cazul in care am o astfel de afectiune, imi analizez felul in care transmit mesajele. Inconstientul meu se teme c& nu va fi injeles? Am indoieli legate de capacitatea mea de exprimare? Simt o angoasa la ideea de a ma exprima, nu indraznesc, de teama 4 “vol crea valuri" tn jurul meu, Astfel, raman la un nivel superficial. Nu pot si merg mai fn profunzime: astfel evit si descopar jucruri care nu imi plac. Ma simt ca intr-o inchisoare si, in acelasi timp, mA sim¢ eliberat, pentru ci nu trebuie sé explic totul, si ma justific. Imi este teama c& voi fi judecat de cellati si pentru cé nu am fncredere, vreau si controlez totul. Acceptl¥ evenimentele vieti, la nivelul inimiiv, fir8 s& mai trec totul prin filtrul rajiunil. Imi aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima ceea ce trebule spus, imi eliberez astfe! fricile, Indoielile si nesiguranga, Indrznese si fiu eu Insumi, imi exprim suferintele si deceptiile, stiind ca acesta este modul cel mai eficient de a mi elibera de secrete si de suferinfa; imi regisesc pacea interioara si doringa de a exploata universul, de care m-am deconectat 32, AFONIA SAU STINGEREA VOCIL Vocea reprezint exprimarea de sine, creativitatea. 0 emofie prea puternicé (depresie, neliniste) poate determina s8 nu mai stiu ce spun sau tn ce directie si ‘merg sau cum s& interpretez acea directie, in funcie de emosia traitd. Aceasti emofie, este posibil si fi fost traita pe plan sexual sare repercusiuni asupra vocil sia corzilor vocale, deoarece cel de al doilea centru de energie (sexualA) are legiturd direct& cu gatul, cel de-at cincilea centru de energie. Sensibilitatea mea (hiperemotivitatea) a fost afectat’ si nu mal pot spune timic, oricdt as incerca ! Simt c& "mi se taie rasuflarea’. Dacd tmi ristpesc prea mult energia, maf ales dup tun soc emofional, se va crea un gol interior, in locul disperdril mele si sunetele vor fi "aspirate" de acest gol. Este ca si cum mi-a5 inghi:i cuvintele, in gat. Este important pentru mine si reiau contactul cu suflul connunicérii interioare. Este posibil ca aceasta situatle si mi protejeze, deoarece sun: intr-o stare fh care nu mai trebuie si vorbesc, nu fmi mai pot exprima secretele, Oare imi folosesc fntr-un mod sinatos vocea si corzile vocale? Trebuie s& fiu ticut pentru un anumit timp ? Se spune cd "vorbele sunt ban‘" si “tacerea e de aur’. Sau, cineva sau ceva m-a redus la ticere, in mod forfat? Este posibil, i ma simt neputincios {n exprimare, la modul general, deoarece am impresia ci nu valorez prea mult. Cred c& este mai bine si tac decat "sd spun prostii’. As vrea att de mult ca cellali sf asculte cea ce am de spus, si flu recunoscut pent-u cea ce sunt, si fiu espectat. Uneori ma simt foarte special, dar este 0 stare care dureazii foarte ” socqued ert pusin gi simt din nou nefneredere si culpabilitae si m& retrag in mine fnsumi, tn foc sd raese pentru mine suri, erlesc in Funetie de ceilalli si, pentru cf nu sti ce 84 spun tot timpul, pentru a fi aprobat de cellali, prefer s& tac: fie nu mai vorbesc, fie corzile mele vocale decid ele insele s4 nu mai emita sunete. “Accept |v cA ima exprim emofile,creativitatea sideile in flul In care ma simt celmai bine, respectindu-m limite. 13, AFTA Vezi: GuRA—AFTA 34, AHILE Vez: ENDONUL LUIAHILE 15, ALCOOLISM vezi st: LERGH /IN GENERAL], CANCER LA LIMBA, FUMAT, DEPENDENTA, ‘DROGURI SANGE— HIPOGLICEMIE Abuaul de biuturi alcoolice provoacd un tntreg ansamblu de tulbur&ri: pe plan fizic, corpul se schimba si este crispat, capacitatile si funcfionarea creierului se diminuca2§, sistemul nervas si cel muscular devin tensionate si supratensionate. ‘Asemenea altor forme de dependent, alcoolismul se manifest’ mai ales tn ‘momentul in care am nevole s umplu un gol afectiv sau interior profund, un aspect din mine care imi “otraveste cu adevarat existenta’! Pot si beau in mod abuziv, din mai multe motive: pentru ca 8 fug de realitate, oricare ar fi situagia (conflict sau altceva) pentru c& nu imi convine; s& fac fafa fricilor mele sau autorititii (mai ales paterae) si oamenilor pe care fi {ubese, deoarece imi este teama si ma dezvalui aga cum sunt fn realitate; si mA tnearajez si merg mal departe, s& vorbesc, sf infrunt oamenii (atunci cand sunt amegit sunt, de obicel, mai deschis si mai pusin focalizat pe inhibifile mele); si imi dau un sentiment de putere si de fort; si am mai multa putere in relagia mea afectiva deoarece starea nea il va deranja, cu siguransS, pe partenerul meu, In aceastA stare nu mai vid situatille care ar putea fi periculoase pentru mine. Traiesc o stare de singuratate, de izolare, de culpabilitate, de angoasd interioar’, de neinfelegere si 0 anumité form’ de abandon (familial sau altfel)-si am sentimental c& sunt 0 persoand fri valoare, inutils, inadaptata, inferfoara si incapabilé de a actiona pentru mine insumi si pentru cellali, Ma simt prizonieral unor principfi foarte rigide. Deoarece cred c& nu merit lubirea si fericirea, mé regasesc intr-un mediu rece, unde nimeni nu ma infelege. in loc sa construiesc relafii solide cu ceilalsi, fac acest lucra cu alcoolul, care devine “cel mai bun prieten al meu”. Nu tmi gasesc locul in societate. in trecat, aveam obicelul si traiesc din plin, cu intensitate: aveam o betie a vitezel, de exemplu, a inalfimilor, a naturii, dar toate acestea au disparut din viata mea. Am avut nevoie de un mic "stimulent”, Uneori, vreau si evader dints-o situafie conflictual sau care ma face "s&-mi inec suferinga” sau orice alt& emotie pe care tmi este greu si o infrunt. Nu ma simt ajutat, Intro anumiti situafie si alcoolul devine “carja" mea. Alcoolismul poate avea legiturd cu una sau mai multe situafii care creeazi 0 tensiune. Atunci cfd beau un pahar de alcool, la inceput, tensiunea se micsoreazi gi se Mregistreazd o miscare de genul: tensiune-valcoal—stare de bine. Alefel spus, atunci cind traiesc 0 tensitne, beau un pahar de alcool si mi in iu nt yma rte diu fac esc ate: au r salt Moree oislonar a Bator i Afecunor Couelesukte ale imbolnit = simt mai bine, Mat depart, este posibil si dezvolt un automatism si, de fiecare data cand tralesc o tensiune, informatia Tnscrisi in creierul meu este s& au un pahar de alcool, pentru a ma simfi mai bine. Una dintre cauzele alcoolismalui este dificultatea pe care am avut-o, in copilarie, de a comunica cu o familie in care un membru al acesteia (de obicel, mama sau tata) era alc2olic; in astfel de fami, existi mai multe certuri, uneori violenfa fizicd si psiholegica st abuzuri de toate felurile, Este posibil si incerc s& ma disociez de familia mea, care nu tmi convine. Existi 0 scédere a simjulul meu moral: certurile frecvente provocau 0 devalorizare a imaginii parentale si o lips a structurilor etice. As fi vrut si reconciliez pe parintii met si nu mai suportam si trifesc fn acel cimin, care era distrus sub ochii mei. In unele famili, consumul de alcool este favorizat de educafie, adulsii pot duce copilul cu ei, atunci cnd beau, in joaci sau pentru a arita c& este ceva normal, obisnuit pentru ei, Tulbursrile nevrotice si alterdrile de personalitate, care decurg din acestea, sunt factori puternici ai alcoolismului, care se manifests, odata cu varsta adult. Este posibil ca, unele carente alimentare SX poaté provoca o completare suplimentari, oferita de alcool. Alcoolismul poate induce stiri de hipoglicemie, cu atat mai mult cu cét, moleculele de alcool se pot transforma repede in glucoza (doar temporar). Acest Iucra explicd de ce, daca sunt alcoolic $i nu mai consum alcool, este posibil si ‘ncep s& consum cantitSji foarte mari de cafea (cafeina este tot un stimulent) si s& ma indop cu dulciuri sau produse de patiserie. Uneori potsi si fumez foarte mult, deoarece fumatal fmi ofera un stimul (prin eregterea ritmalul cardiac) de care ain nevoie pentru a ma simfi in forma. Este important s& descopar ce-anume imi rovoaca aceasta tristete legatd de hipoglicemie, deoarece nu am rezolvat cauza. 0 ltd cauzi a alcoolismului poate fi constituita de diverse forme de alergie. Astfel, pot si beau doar anumite bauturi, precum coniac gin, rom, whisky etc. Se pare c& doar unele bauturi mi pot satisface. Este posibil <4 fiu alergic Ja unul sau. mai multe dintre ingredientele componente ale acelei bauturi, de exemplu grdu, orz, secara etc. In acest caz, ma pot intreba la ce sau la cine sunt alergic. Alcoolismul poate fi provocat, de asemenea, de o persoani sau o situate, pe care hnu am acceptat-o|¥ cAnd eram copii. Dacé, in copilérie, am fost victima unui abuz sexual (sau m-am simsit vinovat din aceasta cauza) este posibil ca acest lucru si mi determine s& beau. Dacd nu am acceptat |¥ furia tatdlui meu alcoolic, este posibil ca, printr-o asociere, s& am crize de furie la fel ca tatl meu si sa devin si eu alcoolic. Astfel, pot s8 beau pentru a-mi uita grijile, trecutul, viitorul si, mai ales prezentul. Vreau si evadez tot timpul si fmi creez un univers iluzoriu $i fantastic, o forma de exaltare artificial, pentru a fugi de lumea real si pentru a disocia astfl o realitate de multe ori dificili de un vis nesatisPicdtor. Nu mai vid adevaratul sens al viesii mele, Tr&ind conform normelor pirinfilor met sau ale societatii, mA fndepartez de mine insumi, Ma simt diferit, neadaptat la restul lumii, La ce folosesc diplomele, titlurile importante ? Percep lumea ca filnd foarte materialist si nu stiu cum s& fac parte dintr-o astfel d= lume. Trebuie si m8 Indepartez de creativitatea mea, de imaginajia mea sisi fac ca toat lumea". Dar daca fac acest lucru am impresia ca “imi pierd sufletul’. Prin alcool, pentra un . * seca ot timp, pot si ma uit de sentimentele de singuratate, de netntelegere, de neputinga, de afi diferit de ceilali, de respingere fata de mine insumi. Imi pot abandona responsabilitatile si ma pot simfi “eliberat’, pentru moment. Aceasta situatie mu face decét si se inrautaecsca, pe misura ce dependenja mea de alcool (sau de droguri) creste, deoarece devin tot mai nesatisficut de existenfa mea. Vreau 8 mi separ de realitate si evade intr-o lume a iluziilor, dar cand “ma trezesc” realitatea mi se pare si mai greu de trait si de multe ori am o stare de depresie. Vreau sa pardsesc realitatea exterioard, pentru a trai in propria mea realitate. M clatin, nu am mintea limpede, mai ales atunci cand devin dependent, am acelasi tip de dependent afectiva, al cArui obiect poate ag fi vrut s& fiu si pe care cred ci, mama sau tatal meu nu mi-au marturisit-o niciodat’. Vreau atat de mult si fiu iubit necondifionat. Poate vreau s& fuzionez ‘cu mama mea, care imi lipseste sau, din contra, si ma indepartez de ea, deoarece ‘nu am primit dragostea ei si mi opun acesteia, De asemenea, constientizez c&, atunci cnd beau, pot spune lucruri pe care, fn restul timpului nu le pot exprima. Alcoolul devine un fel de modalitate de a face "s vorbeasca inconstientul meu”. {in aceste momente de crizi exprim tot ceea ce nu pot si spun sau sé fac, cand. sunt treaz. Accept|¥ ca, Incepand de acum s& privese viaga In fafa, s nu m& mal distrug si si m3 responsabilizez. Este momentul s& ma concentrez pe calitagile mele fizice $i spirituale, chiar dac& trecutul a fost dureros pentru mine si, intr-un anumit fel, alcoolul a fost cel mai bun prieten al meu. Incepand de acum, accept|¥ simi fac ordine fh viafS, si incep o& imi aprecioz calitatile si ceea ce sunt, Sunt pe calea spre reusitd. Voi sti st ma respect mai mult si sé gisesc mai usor solufia la problemele mele (experientele mele) in loc si fiu intr-o stare temporara sau aproape permanent de fugi side disperare. ‘Accept|¥ faptul cA sunt diferit si imi asum din plin acest lucru. imi las sa se exprime calititile mele unice, stiind ci nu trebule s& implinesc: asteptirile societal, LasSnd si se dervolte plenitudinea mea-intertoar’, find deschis faa de fubirea si tandrefea pe care mi le oferé oamenii $i universul, nu voi mal avea nevoie si ma "umplu” cu kauturd. | 16, ALEXIE CONGENITALA (cecitate verbala) ‘Alexia congenital sau cecitatea verbal este 0 incapacitate patologicé de a citi’, Fle pot citi literele, dar nu si cuvintele intregi, fie citesc toate cuvintele dintr- 0 fraz’, dar nu ineleg sensul, Daca sunt afectat de aceasta boala, este posibil si ‘am o preocupare mare sau o atengie exageratd fajd de gindurile mele. Dac tmi concentrez atenfia (in mod exagerat) pe aspecte din viaga mea mai putin importante, risc s& sufir si s& fu inchis infrdndndu-mi astfel evolufia. Am o mare nesiguranfi fafa de necunoscut. Nu am putere asupra viefii mele si simt un gol imens. * patologic:| oa sini woes ry yma nu de de nea vin, 5 fi ito nez a, ma. eu". and mal file un ty tne nele ant ase rile ade ea ntr- gin nare 1 gol ‘Moree Disioar a Boiler! Afectunlor- Cousete subtle oe imbalvich ” Accept{¥ faptul c& am nevoie s& fiu mal deschis, in interiorul meu, fat de Iintuifia si imaginafia mea, dou’ capacit4ti minunate pe care sufletul meu le define pentru a se exprima. Daca vreau sii vindec aceasti boala trebuie doar si observ aspectele In care viata mea este deranjat’, ce anume mi impiedic& si fac aceasta boald sau ce ma fmpledicd sd spun sau si vad, Avand inima deschisé, voi putea rezolva aceasta situatie, intr-un mod constient, Pentru mine, ca si copil, este mai ugor si imi exersez ascultarea interioar3, deoarece sunt mai "conectat” decdt adulfii, citese mai usor mesajele de iubire ale inimiiv mele ! imi deschid mai mult intuitia si imi manifest din plin creativitatea, 47, ALERGIE vecisi:ALCOOLISM, ASTM Alergia este starea unui subiect care, prin contactul anterior cu un anumit alergen dobandeste proprietatea de a recjiona in urma unei agresiuni urmatoare, cauzata de acel alergen, tntr-un mod diferit, de obicei mal violent si mai Incontrolabil. Alergia este raspunsul exagerat al sistemulul imunitar la un factor exterior (alergen). In cazul fn care sunt alergic, substanta alergena nu produce eacjil la majoritatea oamenilor, dar sistemul meu iminitar o considera periculoas’. Acest raspuns, rezultat dintr-o cauza interoari este de multe ori mijlocul prin care corpul imi semnaleaza faptul ca tries: o stare de agresivitate si de ostilitate fas de o persoana sau o situatie carecare, in_functie de al diese. Alergia este o forma de aparare si un semn ca Bul meu se protejeazd. Sensibilitatea mea prea mare imi transmite mesajul cA exist’ ceva sau cineva ostil fat de mine, c& exist un pericol. Nu mi ‘mai simt in sigurang’, Alergiile (inclusiv febra fEnului) sunt asemnatoare cu astmul, dar reacfia apare mai mult la nivelul ochilor, al nasului, al gatului, decdt la plimani sau la piept, La ce anume sunt alergic ? Ce m& deranjeaza atat de mult? Ce provoaca iritatia si rspunsul emotional at&t de puternic al corpului meu (Imi curge nasul, curg ochii, imi vine si plang)? Toate aceste manifestlri sunt rspunsul sistemului meu emotional, eliberarea emofiilor suprimate de citre 0 reacfie a corpului meu. Acesta reactioneazi la ceva, la un fel de simbol mental, deoarece incearca si resping’, si ascunda sau s& ignore ceea ce il deranjeazi, Prin urmare, resping 0 parte din mine care ma iritS. Este mijlocul pe care il folosesc pentru a-mi exprima emotile, pentru a scoate cea ce este ru! Deocamdata nimic nu poate opri aceastd reactie de refuz si aceasta reactie nu este rasionali, ci are legatursi cu instincul si inconstientul. Este ca gi cum ar exista ceva ce nu isi are locul aici, un inamic, care imi deranjeaza barierele de protectie. Acest inamic imi ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care m& afecteaz’, Sunt afectat de puterea celorlalfi asupra mea. Ma simt ameninfat de o anumitd ‘fticd inconstienta, pe care refuz sao exprim. Alergiile indic& un profund nivel de intolerant, poate din frica de ma implica din plin in via3, de a mi elibera de toate “carjele” emofionale, care ma sprijind si care ma fac 8 flu autosuficient. Prin alergie, mA separ de cei din jurul meu i traiesc tot timpul fn stare de alert’, deoarece nu vreau si intru tn contact cu factorul alergen, sursa reacgiilor mele alergice. Pastrez distanfa si comunic pugin, Este posibil si am o dificultate in a “ st Jocgues Mert! discerne lucrurile, a alege, a m& pozitiona, a-mi ocupa locul cuventt, Pot simi nevoia de a reun! membrit familiel, prin comunicare verbala si pe plan fizic. O ‘aracteristicd proprie unei persoane alergice este, de multe ori, impresia c& nu teste suficient de corecté ! Vreau si atrag atensia, simpatia si suportul celorlalt ‘are folosese alergia pentru a obsine fubtrea celorlalsi? Este posibil. In orice caz, un lucru este sigur: am 0 alergie deoarece i i ‘am un conflict. inconstient puternic, Prin alergie imi exprim opozitia, este felul meu de a spune nu la ceva. Din cauza faptului cd resping o parte din mine insurnl {ae obicei doringele mele sexuale, pe care le reneg), simfurile mele se revolt3, deoarece vor s& traiasc& viaja din plin. Cénd tnvaf s spun nu anumitor situafii, Ssunt mai deschis 68 spun DA unor situafii noi, Am puterea de a decide cea ce este convenabil pentru mine, In propriul meu univers. Qamenti pot fi alergic! la iverse lucruri: alimente, obiecte, forme, mirosuri. Toate acestea, implici cele i cine! simfuri {mai ales mirosul, care este simful cel mai puternic legat de memorie). Mentalul meu inregistreazi o multime de impresii, bune sau rele pentru mine, Este foarte posibil si flu alergic la ceva, un lucru pe care mentalul meu Fa asociat cu o amintire rea si pe care instinctul meu fl refuleaza tn acel ' moment. Alergia se refer’ la trecutul, care iri prezentul. Uneori, nu mai vreau | 54 pistrez anumite evenimente in memoria mea, far corpul meu incearc& sa imi Aminteasc’ ceea ce vreau si uit. Alergla poate apSrea de multe ori fn urma unui j feveniment fh care m-am simfit separat de un lucru, un animal, 0 persoand. De exemplu, poate fi vorba despre o iubire de vard, care s-a terminat brusc. Atunc! ‘cand traiesc o situafie care imi aminteste ace! eveniment trist pentru mine, voi | avea acea alergie, deoarece, pe undeva, corpul meu (simgurile mele) isi aminteste totul si fnregistreaz& in celulele mele. Atunci cénd persoana iubita isi paraseste ccorpul fzic, lar doliul nu a fost facut, pot deveni alergic la ceva care imi aminteste de acea persoand si de separarea definitiva, pe care nu am acceptat;o4v. Pielea mea poate reactiona la supirarea cauzat de desparsire. Dacd situafia traita este fnsofita de 0 angoas’ puternicd, atunci sinusurile mele vor fi afectate (raceala, dificultate de a schimba direcjia, ma prefac cA sunt detasat emotional, nu sunt spontan, ezit sau refuz s8 ma las purtat de viaSS si sé am incredere fn ea, Furia rezulta din faptul c& refaz s& imi exprim frustrarile si decepsille. Cand mi misc cu durere si dificultate, corpul meu exprimé faptul ca, nu vreau s& infeleg (sau si accept|¥ s4 infeleg) ceva ce imi limiteaza exprimarea de sine. Ma simt inchis, prins intr-un aspect din viaga mea. Am o dificultate de a fi arliculat, de a vedea clar in gfndurile mele gi a le exprima, M3 simt lipsit de valoare, desi am o mulfime de posibilitay. Durerile articulare indica faptul c& ‘emotiile si socurile au fost suportate mult timp si devin insuportabile deoarece ‘au depisit limita. Aceste dureri exprima o retragere in sine, lipsa flexibilitayi (Gata de sine si fatd de ceilalfi) sau o lips de adaptare. Articulasille rigide indict cat de rigid pot fin modul meu de a gandi, ct de intolerant sunt si faptul cd ar f bine sd incep s& vad viaga intr-o lumina pozitiva. 4 ‘Traiesc in funcyie de structurile si de autoritatea exterioare, tn loc s& imi ascult vocea interioara, care ar trebui si fie autoritatea suprem’, Am impresia c& port ‘intrega lume pe umerii mei. Daci articulatiile mele cedeazd, acest lucru indi faptul cd fmi port picd pertru ca am spus sau am Ficut ceva, desi nimeni nu mi-a facut reprosuri. Daca apare o degenerescenfi a articulafiei este un semn c&i ma retrag in gandurile mele, in latura mea rafionala $i ma deconectez astfel de existenfa aceasta, pe care o refuz. Plecdnd de la rigiditatea mea de a intelege, verific semnificafia paryiicorpulut afectate si astfel pot activa procesul de acceptare]¥ a faptului c& am ceva de fngeles din aceast& situafis. De exemplu, incheieturile mainii, coatele, umerii sau mAinile dureroase, indica faptul c& trebuie s& incetez o acfiune sau o munci oarecare. Vreau s& ma retrag in mine tnsumi (coatele) pentru ca sunt obosit sau nu pot face ceea ce am de facut sau am obosit si fiu cine sunt; nu mai vreau sa fiu responsabil (umerii). Soldurile, genunchit si picioarele (membrele inferioare) Gane cenkil sunt legate reel find eansirte arts ince cea lu 1 de sau inc sau ‘fu are) ‘Maree Dislnar a Boar 1 Afeeunie- Cousl sube cle nbolnévitl indict 0 renunfare de a trai mai departe cu dificultitile vie important sf nu uit ¢&, concentrarea atengiei asupra unui singur loc (adicd faptul de a-mi fixa inconstient energia sau emofia in acel loc) poate cristaliza acea energie $i imobiliza articulafia. In acest caz, procesul de acceptare|¥ la nivel! inimil¥ este esensial pentru a integra constientizarea faji de aceasta boalA si astfel pentru a ma elibera. Articulajia este locul in care se intdlnesc oasele. 0 boala care afecteazd acest loc denotio inflexibilitate faf4 de mine tnsumi sau fafa de o persoana sau o situatie, Verificdnd partea corpului care este afectat3, pot sisi aspectul din viata mea fat de care este important s& fiu mal flexibil. Este vorba despre articulatitle de a degete, de la maini sau dela glezne etc. ? Emosiile 1 socurile acumulate devin deodata insuportabile si indicd o retragere fn sine, Gandurile dureroase si obsesionale se fixeaza si se cristalizeaz intr-un punct precis din corp. Acceptand|¥ si ma ascult pot s& Imi regisesc astfel adevarata putere gi pot recunoaste toate calitatile mele. Pot merge mai departe, evolua, pot face shimbari care apar fa viata mea, Intr-un mod armonis si uid. 74. ARTICULATI—ENTORSA, Entorsele sunt provocate de o leziune a ligamentelor si a articulatillor. Articulatifle reprezinti flexibilitatea si capacitatea mea de a mA adapta diverselor situagiii din viaga. Incheietura mainii si gleznele exprima energia, in momentul dinaintea manifestirii sale pe plan fizic. Entorsa indici faptul c& Imi pun nigte fréne gi nu vreau s& fac ceea ue mi s-a cerut. Md opun si am o nesiguranga fai de directia pe care vreau si merg (glezna) sau legat de ceea ce fac (Incheietura mainil) in prezent sau ceea ce as putea face intr-o situapie noua. Sunt gata pentru orice, pentru a mu ceda, dar cAnd presiunea devine prea Paternica, ligamentele sunt cele care prefau greutatea si se pot rupe. Traiesc 0 culpabilitate si vreau si ma pedepsesc deoarece m& opun acelei situatii. Am o tensiune mental, pe care nu o mal suport. As vrea si renunt. In funcfie de nivelul meu de opozitie, de incipayanare, de furie, de culpabiltate sau de tensiune mental, voi avea fle o entorsa beningnd (o Intindere) tn care ligamentele sunt doar tensionate, fie o entorsa grav, ca in care ligamentele se Tap sau sunt smulse, O entors gravi indicd faptul cd triiesc o ruptur’, 0 dezbinare de ersoand sau de o situatie, Simt cd "mi se smulge ceva’ si refuz acest Iucru, Constientizez ceea ce ficeam sau simfeam in momentul fn care s-a produs entorsa. Ma pot fntreba: "Sunt pe cale s fac un lucru la care ar ff mai bine si enunt? Felul in care tratez o situatie fmi provoaci o tensiune sau o angoasi reald? Stau pe o baza instabild si nesigur’, care ma tuloura pe plan mental? Refuz si tmi dezvalui fricile cu privire la 0 persoand sau o situaie ? Ma sprijin pe 0 baz puternicd sau pe fricile mele ? Sau nu sunt de acord cu justijia ? Sime c& Imi este afectatd integritatea ?” Accept|¥ s& fmi acord timpul necesar pentru a ma reorienta sau a ma adapta la schimbarile necesare pentru a ma simfi bine asa cum sunt si pentru a merge mai departe. Accept|¥ aceasti entorsd, care mA ajuti sd fac schimbarile necesare, Daca acceptarea este realizat, vindecarea se va produce repede si va fi nN Po secques Morte complet. Va dura fas mult mai mult, dacd ma devalorizez si ma simt inutil deoarece imi este greu si merg din cauza entorsei. De aceca, este important si vad aceasta situafie (entorsa si consecingele ei) intr-un mod pozitiv si constructiv. 78. ARTICULATIT TEMPORO-MANDIBULARE Vez GURA fafectiuni ale..) ‘MAXILARE [DURERIDE..] 76. ARTRITA (in general) Vez: ARTICULATH [iN GENERAL} INFLAMATI ‘Artrita este inflamatia unei articulafi. Aceasta poate afecta oricare dintre parsile sistemului locomotor. Cea mai réspanditi forma de artriti este poliartrita cronici evolutiva. Aceasta se caracterizeazi prin inflamagie, rigiditate muscular si durere, care corespunde, pe plan metafizic unel stiri de inchidere, de critica, de suparare, de tristete sau de furle. Pe plan simbolic, gratia si bertatea de miscare sunt principalele calitati ale unei articualji. Cand aceasta devine inflexibild sau se intireste, artrita este asociata cu o forma de rigiditate a gandirii (ganduri cristalizete), a atitudinilor si a comportamentelor mele, precum 51 emofiilor profunde, pe care ar trebui si le exprim normal si care se exprimé prin aceast& boald. Artrita survine atunci cind sunt prea inflexibil, prea exigent, incdpatanat, intolerant, foarte moralizator, critic sau prea orgolios fat de imine insumi, fafé de cellali sau fata de unele situatil din viata mea. Suferinfa mea este insoyits, de obicei, de un sentiment de culpabilitate. Ma simt stramtorat de sistemul in care triies¢ si critic autoritatea, care fmi ingradeste libertatea, Viaja este o lupta continu, in fiecare moment. Am sentimentul c& nu sunt iubit si apreciat la adevarata mea valoare, prin urmare simt mult dezamagire $i ‘suparare, fata de viafd si sunt prost dispus. Imi exprim un spirit exagerat de rational. Critic tot timpul, din orice motiy, pentru cé fmt este frich de viafd si simt 0 forma de nesiguranta cronicd. Mi simt exploatat, fac unele lucruri pentru a fi pe placul celorlalti, nu din propria mea voing, spun de multe ori "qa", cind de fapt ag vrea s& spun “nu”. Joc rolul victimet si iml convine acest lucru, pentru c& astfel pot atrage atenfia celorlalfi. M& simt neputincios si fi fac pe cellalti responsabili de "calvarul” meu. Port pica lumii intregi $i mai ales, celor pe care i jubesc, dar, in primul rnc, tmi port mie pic ‘imi este fricd de blandefea, de tandretea, de tubirea din mine. Poate am trait, In copilarie, un traumatism si acum imi refulez emotiile fard si recunosc ceea ce s-2 {ntémplat, pentru ci "am suferit mult si imi permit (inconstient) s& ma pling si si-i acuz pe alii, pentru ca ceilalti sé tnfeleaga cit de greu mi-a fost". Aceasti forma de manifestare are legaturd cu sacrifictul de sine, Artrita poate proveni, de asemenea, din felul in care ma tratez.pe mine sau ti tratez pe ceilalyi, cu privire la critic’. Tn acelasi time, artrita genereazi un soi de inigcare retrograda; am impresia cd sunt impins inapoi, pe plan energetic, ca si cum cineva m-ar indruma 8 aleg o altd directie, in loc si merg inainte. Din catiza faptulul c&, frica mea si rigiditatea mea genereazi emotii puternice, legate de cauza si motivul pentru care aleg anumite directiitn via, pot avea sentimentul c& sunt constrans,limitat, imobilizat sau inchis. Am o dificultate de a fi flexibil (In atitudinea mea), de a f util si tiv. sile ita ate ued tai refi tin 2s-2 1g si ast veni, vire am uma casi try tat, afl ‘Maree Dctonoro Bolter 3 Afetunor ~ Cauele subtle ae mboinbit) 89 flexibil pe plan mental sau capabil si renunf. Artrita unei articulafi, indica faptul &, nu mai primesc informatii din ceea ce traiesc, Artrita ¢e Ia maini (degete) mi determina si ma intreb daca, "fac cu adevarat ceea ce vreau eu ? Exist oameni cu care ,nu mai vreau si dau ména"? Sunt in stare sé fi stipn pe afacerea mea?” MA simt vinovat, imi consider viata un esec, deoarece cred cA nu o pot controla. Libertatea mea si spontaneitatea de a “manevra" ceea ce se intmplA tn univers sunt limitate de rigiditatea si de asprimea mea, MA incapiganez ca lucrurile si se petreacd Intr-un anumit fel si refuz ajutorul celorialfi. Ma aflu fntr-o structura rigid’, pentru cd imi este fricd de necunoscut. Dac artrita apare la coate, ma {ntreb "Oare sunt inflexibil la schimbarile de directie, pe care le fac in viata mea? i las pe cellati s& fie liberi si sa tsi exprime intreg potenfialul ? Dac& apare la gemunchi: “In fafa cui am impresia c& trebuie s& Ingenurchez, si mé aplec?* La solduri: sunt furios pentru ca ceilalfi nu imi recumose nevoile. Ag vrea ca ei si raspunda astept2tilor mele, fara si fiu nevoit s le cer aceste lucru. Bazinul mi ajuta la miscare, iar atunci cand apare o frustrare sau un sentiment de neputingS, nu mai indranesc si ma misc si blochez circulafia vietii inacea zon’. Incepand de acum, accept|¥ si imi verific adevaratele intengii fay de fubire. ‘Trebuie si imi schimb modul de a gandi si s& adopt o nou atitudine fara de situagile din viaga mea. Fiind deschis fafa de fubirea, care este omniprezenta si exprimand-o fntr-un mod mai liber, mai sincer, mai liber si mai spontan, inima¥ mea va straluci si fi voi respecta atat pe ceilalfi cit si pe mine insumi. Prietonia, {ngelegerea i iertarea sunt acum la Indemana mea. Accept|¥ faptul ¢§, singura persoani asupra cérela am putere, sunt eu insumi, En sunt creatorul viefii mele. Ceilalfi doar reflect felul in care ma tratez.eu fnsumi. Dacd eu am grija de mine si cella vor face la fel. 71. ARTRITA —ARTROZA veri si: ARTICULATIL OASE Artroza o afectiune non inflamatorie si degenerativa a certilagiilor, cu afectarea oaselor. Poate fi localizata sau generalizaté, tn fntreg corpul. Cel mai mult sunt afectate articulasiile supuse unor constrangeri mecanice mai mari, precum cele de la coloana vertebrali (vertebra cervicalé, a gétuluiu), vertebrele lombare (la baza spatelul), soldurile, mainile, genunchii, gleznele. Durerea pe care o produce este de origine "mecanica” si non inflamatorie, apare de obicei, dupa un efort susfinut si dispare dup’ repaos (aceasta boala se mai nurseste si reumatism de wzura), Cand sufair de artroza, este ca si cum as amplifica toate atitudinile, schemele mentale si gandurile mele rigid. Artroza este legat de o rigiditate mental’, de absenta unei "cdlduri”, in _Sindurile mele (frigul si umiditatea accelereaz aparitia artrozei) si de multe ori, in relagie cu o autoritate. Traiesc o nedreptate sii acuz ge ceilalti, pentru orice. Ingepenirea ma tmpiedica s& ma tndoi, s8 ma aplec, la fel cz sii viaga mea, nu mai vreau si ma aplec in fafa altora. Am o motivafie exagerata de a indeplini uncle sarcini, fard si mii gindesc la odihnd sau la echillbru (ma epuizez, fard s8 ma Intreb dac& fac eforturi prea mari).