Nazismul. Holocaustul.

Pentru a intelege ceea ce s-a intamplat in Germania nazista trebuie sa privim spre tipul de regim
care s-a instaurat si spre ideologia promovata. Modul in care s-a instaurat acest regim este un
semnal de alarma pentru orice tara democratica, pentru ca in demersurile sale, Hitler s-a folosit
de legislatia existenta pentru a instaura o dictatura legala. In cele ce urmeaza imi propun sa
definesc tipul de regim pe care l-a instaurat precum si modul in care a ajuns la putere.
In 1954, Karl Friederich, n lucrarea sa publicat, Totalitarianism, definea prin existena
partidului unic, ideologia ce este dictat de un singur lider, teroarea aleatorie (poate atinge pe
oricine, nu are legatura cu vinovatia) care este exercitata de poliia secreta, monopolul asupra
informaiei care se exercit prin cenzur, monopolul asupra armelor i monopolul asupra
economiei care este una de tip planificat i centralizat si se aplica URSS-ului in perioada lui
Stalin. Aceasta definitie este formulata imediat dupa razboi si subliniaza asemanarile dintre
URSS si Germania nazista. In afara ultimului punct, legat de planificarea economica, - in
Germania avand doar o subordonare a economiei fata de stat - se indeplinesc toate celelalte
conditii.
O alta definitie care poate descrie regimul totalitarist este data de existenta partidului unic
condus de un lider, a ideologiei, iar societatea este controlata prin intermediul unor organizatii
controlate de partid care in acelasi timp mobilizeaza societatea pe baza ideologiei.
nainte de toate se impune precizarea conform creia regimurile politice acceptate ca totalitare se
instaleaz dup marea conflagraie din 1914-1918, ceea ce a determinat relaionarea acesteia cu
fenomenul n cauz. Richard Coudenhove - Kallergi sublinia de altfel c statul totalitar al
secolului al XX-lea este un copil al rzboiului civil dintre burghezie i proletariat. El este deci, n
esen, un stat rzboinic Bolevismul este nscut din lupta mpotriva capitalismului. Fascismul
este nscut din rzboiul contra marxismului.
Cand vorbim de fascism, vorbim de dictaturi de extrema dreapta care au existat nu numai in
Germania ci si in Italia, Spania, Romania, Ungaria si Portugalia. Fascismul se refera la dictaturile
de extrema dreapta. Fascismul ca ideologie si scop vrea sa instaureze un stat de tip nou
nationalist si totalitar sau autoritar, sa instaureze o noua cultura bazata pe valori nationale si
seculare si sa impuna o structura economica de tip nou sustinand in acelasi timp scopuri
expansioniste. Fascismul promoveaza antiliberalismul, anticomunismul si anticonservatorismul.
Ca stil si organizare este un partid bazat pe o conducere tip carismatic care se bazeaza pe
mobilizare de masa prin folosire de simboluri etc si este un partid care exalteaza principii precum
masculinitatea, tineretea.
Ideologic, nazismul a preferat in permanenta primatul actiunii asupra gandirii. In timp ce se afla
n nchisoarea Landsberg, (n 1924), Hitler i-a dictat prima parte din Mein Kampf (Lupta
mea), care a devenit biblia naional-socialismului german. Alturi de programul n 25 de
puncte din 1920, lucrarea a reprezentat cadrul de baz al nazismului. Ideile lui Hitler s-au
ntemeiat pe o concepie rasist. El considera c omenirea poate fi mprit pe baza unei ierarhii
valorice a raselor i c viaa nu reprezint nimic altceva dect supravieuirea celor adaptabili.
Credea c darwinismul social se extinde la lupta ntre rase, i ntocmai cum animalele se lupt
pentru hran i perpetuare, tot aa i n specia uman cei puternici nltur sngele (caracterele
presupus ereditare) celor slabi. Poporul de stpni (Herrenvolk) era de "ras arian, alctuit
fiind din populaiile Europei de Nord. La baza piramidei rasiale Hitler i plaseaz pe negri, pe
slavi, pe igani i pe evrei, pentru acetia din urm avnd sentimente de ur exacerbat. Hitler
socotea pe evrei drept un cancer ce roade trupul Germaniei, o boal ce trebuie tratat.
Dup prerea lui Hitler, nu exist nici o alternativ realist la guvernarea dictatorial. nc din
timpul anilor petrecui la Viena, el considerase democraia parlamentar slab i ineficient.
Aceasta se opunea tradiiilor istorice germane bazate pe militarism i absolutism i, mai mult,
ncuraja rspndirea unui ru i mai mare: comunismul. "Mein Kampf" are doua idei, cea de rasa
superioara si de spatiu vital care presupunea extinderea Germaniei.
Nazismul a creat mecaniseme de a controla intreaga societate prin organizatii controlate de partid
prin intermediul carora acapara intreaga societate si timpul liber - organizatia de tineret Hitler
jungen sau KDF, "putere prin veselie", organizatie care organiza concedii prin sindicate,
spectacole, evenimente.
Hitler a preluat puterea 30 ianuarie 1933 devenind cancelar. In urma alegerilor niciun partid nu a
castigat majoritatea, insa partidul nazist a fost primul in optiunile alegatorilor, criza din 1929 -
1933 ajungand la apogeu. Cuvntul "nazism" provine de la prescurtarea numelui naional-
socialism (Nationalsozialismus, prescurtat pe nemete Nazi. Pentru ca nimeni nu a reusit sa
creeze o coalitie de guvernare, Hitler ajunge cancelar in 30 ianuarie. Dupa acest moment Hitler
organizeaza incendierea Reichstagului in 27 februarie 1933. Hitler il convinge pe presedinte sa
dea o lege care sa restranga drepturile cetatenesti sub articolul 48 din Constitutia Republicii
Weimar care permitea ca in situatii de criza presedintele sa aiba puiteri sporite. Acest articol 48 a
fost introdus in Constitutie de unul dintre cei mai prerezentativ sociolog si politolog, Max Weber
care credea intr-o presedentie puternica, intr-un presedinte ales direct, in ideea ca un presedinte
poate actiona rapid si corect in situatii dificile. Acest lucru a fost urmat de arestarea celor din
Partidul Comunist ceea ce a redus sansele acestora de a castiga la alegeri. Nazistii au organizat
din nou alegeri in 5 martie sperand sa castige majoritatea, pe care nu au obtinut-o dar au reusit sa
castige cu un partid aliat,
In 23 martie 1933 parlamentul in care au majoritatea voteaza actul numit "un act de
imputernicire" care de fapt, este o lege numita "lege pentru remedierea problemelor poporului si
reichului" care spune ca din acel moment cancelarul poate guverna prin decrete de guvernamant
care nu mai trec prin parlament, iar parlamentul devine o institutie inutila. Partidul Social
Democrat este si el interzis.
Urmeaza o serie de legi care sa contribuie la procesul de instaurare a dictaturii cuma ar fi: la 14
iulie 1933 se da legea impotriva infiintarii de partide si astfel singurul partid legal din Germania
este NSDAP, o alta lege in 30 ianuarie 1934 care distruge federalizarea si introduce centralizarea,
legea privind constructia reichului, la 1 august 1934 legea privind functia cea mai inalta in Reich,
si-anume dupa moartea actualului presedinte, cancelarul in functie va prelua ambele functii si
astfel Hitler devine dictator.
Toate aceste masuri au fost legale, respectand statul de drept dar neintelegand faptul ca puterile
intr-un stat sunt responsabile una pentru cealalta, se echilibreaza iar asemenea incalcari duc la
dictatura. Atunci cand Hitler preia ambele pozitii nimeni nu ii mai poate controla puterea.
Toate aceste dictaturi au putut sa existe pentru ca au existat aranjamente institutional
constitutionale care au permis exercitarea nejustificata a puterii.
Holocaustul a reprezentat anihilarea sistematic i industrial a ntre cinci i ase milioane de
evrei prin intermediul camerelor de gazare i a altor metode de eliminare sistematic, dar i a
milioane de alte victime ale regimului nazist din Germania i teritoriile ocupate de ctre aceasta,
precum i n statele aliate celui de-al Treilea Reich ntre 1933 i 1945. Anihilarea a fost realizat
n mod intenionat, organizat i folosind ntreaga capacitate tehnic pe care cel de-al Treilea
Reich, condus de Adolf Hitler, o putea mobiliza n acest scop, constituind o politic de stat
Germaniei.
De asemenea, trebuie menionat faptul c ntre Holocaust i alte genociduri exist o diferen
fundamental, aceea c Holocaustul reprezint o anihilare total, pe cnd genocidul reprezint o
anihilare parial, aa cum arat i Yehuda Bauer . n acest sens, nelegem c nazitii urmreau
anihilarea populaiei evreieti din ntreaga lume, realiznd aciuni de exterminare a evreilor n
toate teritoriile ocupate, pe cnd fa de alte grupuri sociale sau etnice (romii, slavii) anihilarea
nu era total.
Motivaia principal a Holocaustului a fost pur ideologic, nrdcinat ntr-o lume iluzorie a
imaginaiei naziste, n care exista o conspiraie internaional a evreilor de a controla ntreaga
lume i era opozabil cuceririi ariene. Nici un genocid de pn acum nu s-a bazat att de mult pe
mituri, pe halucinaii, pe abstract, pe o ideologie non-pragmatic, dar care a fost implementat
ntr-un mod foarte raional i prin metode pragmatice." (Yehuda Bauer)
Modul in care s-a ajuns la Holocaust insa a fost determinat de introducerea unor legi care
restrang drepturile si libertatile evreilor si care culmineaza cu legile de la Nuremberg din 1935 -
care stabileau cine este evreu in functie de cati bunici trebuie sa fie considerati evrei bazate pe o
pseudostiinta, teoria evolutionismului unitar; de formarea unor ghetouri - locuri in orase unde
sunt mutati evreii, izolati; aparitia lagarelor de concentrare unde in urma conferinetei de la
Wannsee din ianuarie 1942 s-a luat decizia asa numitei "solutii finale" pentru uciderea in masa a
evreilor.
Primele lagare existau din 1933 (Dachau, Buchenwald, Sachsenhausen si altele) unde ajungeau
oponenti politici, comunistii, evrei, tigani, oameni cu dizabilitati si homosexuali. Insa
particularitatea Holocaustului consta in ideea de a-i ucide pe toti, de a ucide integral o populatie
din punct de vedere etnic sau religios.
Holocaustul a fost un genocid, dar unul de tip special i frprecedent pn acum. Afirmaia
aparine istoricului israelian Yehuda Bauer, care sugereaz o foarte interesant distincie ntre cei
doi termeni: genocidul este ncercarea plnuitdin timp, de a distruge un grup naional, etnic sau
rasial, folosind msuri precum cele enumerate de Lemkin cel care a construit noiunea de
genocid i de Convenia ONU privind Genocidul, msuri nsoite de omoruri n mas,
selective, ale membrilor grupului vizat. Holocaustul este o radicalizare a genocidului: ncercarea,
planuitdin timp, de a anihila fizic pe toimembrii grupului naional, etnic sau rasial vizat.