Raportul ONU privind criminalitatea si impactul sau asupra statelor din Balcani

arata ca, desi aceste tari au devenit mult mai sigure din punctul de vedere al
criminalitatii obisnuite, coruptia si legaturile crimei organizate cu mediul politic si
de afaceri raman cea mai mare problema din regiune, informeaza Newsin.

Combaterea coruptiei larg raspandite si a legaturii dintre politica, afaceri si crima

organizata ar trebui sa fie "prioritatea numarul unu" in statele din Balcani,
recomanda un raport publicat joi de Oficiului Natiunilor Unite pentru Droguri si
Crima (ONUDC) si prezentat la Bruxelles in cadrul unei dezbateri la care a
participat comisarul pentru Extindere Olli Rehn si fostul ministru al justitiei
Monica Macovei.

Nu criminalitatea conventionala precum omuciderile, violurile sau spargerile sunt

problema principala in cele zece state sud-est-europene studiate, printre care
Romania, Bulgaria si Republica Moldova, ci crima organizata si coruptia, se arata
in raport.

"Coruptia este considerata principala problema sociala in Albania si Romania, a

doua in Bosnia si Croatia, a treia in Macedonia si a patra in Bulgaria. Dar sondaje
mai recente arata ca problema a urcat pe primul loc in Bulgaria. Multi sunt cinici
in ceea ce priveste sansele ca situatia sa se imbunatateasca in timp. Un sondaj
recent arata ca 57% dintre romani, 54% dintre bulgari si 66% dintre croati nu
cred ca fenomenul coruptiei va descreste in urmatorii cinci ani. 72% dintre croati,
74% dintre bulgari si 84% dintre romani cred ca fenomenul coruptiei a crescut
dramatic de la caderea comunismului", informeaza autorii raportului.

Legaturile retelelor de crima organizata cu mediul politic si de afaceri, dar si cu

serviciile secrete s-au format in era comunista, cand economia subterana era o
chestiune de supravietuire, se arata in raport.

"Socurile sucesive provocate de comunism, conflicte si tranzitia catre democratie

au creat oportunitati extraordinare pentru gruparile de crima organizata, atat din
regiune, cat si din diaspora. Comunismul a promovat doua grupuri ale caror
interese s-au suprapus: contrabandistii si serviciile secrete. Multe state comuniste
s-au bazat pe o piata neagra pentru a oferi consumatorilor produsele pe care nu
le gaseau in economia de stat. Traficul cu tot felul de produse era esential, la fel
ca si coruptia vamesilor. Aceasta economie subterana a promovat o intreaga
clasa infractionala de care depindeau oamenii obisnuiti, provocand cinism fata de
statul de drept si toleranta pentru afaceristi dubiosi", scrie raportul.

"Pe langa asta, o parte esentiala a guvernarii comuniste era politia politica si
serviciile de informatii. Datorita importantei si puterii acordate acestora, politia
secreta era imuna la orice control si opera in afara legii, lasand astfel loc
coruptiei. Fonduri suplimentare erau obtinute din activitati clandestine, trafic. O
parte din bani erau folositi pentru operatiuni secrete, iar restul pentru
imbogatirea personala", se arata in raport.

Documentul mentioneaza cazul Bulgariei, unde fostul ministru de interne Bogomil

Bonev remarca faptul ca "unul dintre motivele pentru care gruparile criminale
(bulgare - n.r.) au devenit atat de puternice este ca au fost organizate chiar de
catre stat".

O situatie similara s-a regasit si in Romania, spune raportul, unde "membrii

Securitatii au profitat de privatizarea Romaniei, unii dintre ei asigurandu-si pozitii
in Guvern, iar altii intrand in sectorul privat. In 1993, Ministerul Afacerilor
Externe, cel al Comertului Exterior si cel al Turismului au numit 17 fosti ofiteri de
rang inalt din Securitate ca atasati militari sau reprezentanti comerciali in
strainatate, intarind astfel prezenta fostilor ofiteri de Securitate in aceste
structuri. Multe parti ale "noilor" structuri au ramas astfel dominate de agenti si
retele din trecut. Acei ofiteri ai Securitatii care nu au fost "reintegrati" in acest fel
au intrat in afaceri, devenind un fel de elita care se ocupa de orice era profitabil -
de la falimentarea unor intreprinderi false la operatiuni ample de import-export si
control al privatizarilor", se arata in raport.

In toate cele zece tari studiate, sistemul judiciar este ineficient si susceptibil la
coruptie, in ciuda numarului mare de procurori si judecatori, si acest lucru este
tot o mostenire a regimului comunist, potrivit raportului.

"Capacitatea judecatorilor de a initia si finaliza investigatii penale reprezinta un

punct vulnerabil la coruptie in intreaga regiune. Istoric, sistemul judiciar a fost
subordonat Executivului in multe tari din regiune si, desi s-au facut unele
reforme, aceasta mostenire nu a fost depasita complet", se arata in raport, care
mentioneaza exemplul Serbiei la capitolul ingerinta politica in sistemul judiciar.

"Judecatorii au dezvoltat peste ani o capacitate acuta de a fi sensibili la dorintele

celor aflati la putere si de a actiona intr-un mod care evita conflictele si
favorizeaza aceste forte. Aceasta poate duce la retineri in anchetarea
persoanelor de rang inalt care au legaturi cu puterea", observa raportul ONU.

"Procesul de numire a magistratilor a fost de asemenea reformat. In Bulgaria,

Consiliul Suprem Judiciar a numit in trecut in functii de judecatori minori si rude
ale unor magistrati influenti. Procurorii sunt considerati magistrati si sunt membri
in Consiliul Suprem Judiciar care numeste judecatorii, ceea ce creeaza o
apropiere ce poate fi considerata nesanatoasa", noteaza autorii raportului.

In timp ce traficul de arme, droguri, persoane este in declin, infractionalitatea

economica este in crestere in tarile din Balcani, conform raportului. In Romania,
potrivit estimarilor Bancii Nationale, valoarea infractiunilor economice este
estimata la 1-1,5 miliarde de dolari pe an. Evaziunea fiscala si fraudele cu TVA
constituie aproximativ 45% din aceasta suma. Fraudele din sectorul financiar,
infiintarea de companii-fantoma si falimente frauduloase sunt alte tipuri de
infractiuni economice intalnite in Romania.

"Romania este si una dintre principalele tari-sursa din lume pentru fraude online
cu carduri bancare. Majoritatea sectoarelor economice afectate de spalarea de
bani sunt comertul intern si extern, sectorul bancar si pietele de capital. O
problema speciala este schimbul valutar. Banii spalati vin in Romania din
activitati criminale interne desfasurate de grupuri internationale. Din Romania,
majoritatea banilor ce trebuie spalati merg in centre financiare offshore din
Caraibe", se arata in raport.

Cu toate acestea, concluziile raportului sunt optimiste, aratand ca regiunea nu

mai este nici pe departe atat de periculoasa cum se credea. "Oricat de
surprinzator ar parea, regiunea Balcanilor este una dintre cele mai sigure din
Europa, iar stereotipul unui paradis al gangsterilor nu se aplica", subliniaza seful
Oficiului Natiunilor Unite pentru Droguri si Crima, Antonio Maria Costa, citat de
AFP.