ELEMENTELE DE GRAVITATE N URGENELE MEDICOCHIRURGICALE

OPRIREA CARDIO-RESPIRATORIE (urgenta urgentelor), nu are nevoie de precizari etiologice,

de ezitari diagnostice. Se impune n orice conditii punerea n aplicare a mijloacelor de reanimare
cardio- respiratorie (tehnici cunoscute). De remarcat ca aceste tehnici trebuie cunoscute att de
medici ct si de asistentii medicali, pentru ca oricare din ele sa le poata pune n aplicare la
nevoie,izolat sau n echipa.

COLAPSUL CIRCULATOR (prabusirea functiei circulatorii), comporta masuri imediate de

sustinere siredresare a acestei functii: restabilirea masei circulante, stimularea circulatiei periferice
capilaresi n masura nevoii n anumite conditii. %ste nevoie de a preciza daca este vorba de un
colaps deorigine centrala sau periferica, si mai departe a se preciza forma etiopatogenetica a
colapsului.

ASFIXIA - este prima insuficienta respiratorie grava, comporta punerea n actiune imediata
amijloacelor de reanimare respiratorie.indiferent de substratul insuficientei respiratorii, se recurgela
mijloacele generale de reanimare respiratorie: se asigura permiabilitatea cailor respiratorii, se
asigura mobilitatea peretelui toracic, se administreaza oxigen, se foloseste respiratia asistata.

COMELE. n come nu e!ista un tratament general, comun, dect pentru a mentine functiile
vitalesi a corecta defectiunile lor. Tratamentul trebuie sa fie adaptat fiecarei come, n raport cu
etiopatogenia, este nevoie sa se ajunga la acest diagnostic. In primul moment se iau masuri de
ngrijire elementara si de sustinere a functiilor vitale, corectndu-se tulburarile hidrice si
electrolitice. De retinut ca dupa primul ajutor, care vizeaza n primul rnd sustinerea functiilor vi
tale, pacientul va fi evacuat nspre un centru cu mijloace adecvate de reanimare. Transportul cere
conditii adecvate, continuarea tratamentului instituit pe parcursul transportului, apoi atentie
latransport n anumite cazuri(infarctul miocardic, ictusul cerebral, edemul pulmonar acut), n care
transportul neglijent cu zdruncinaturi poate agrava starea pacientului.

STARILE SINCOPALE: - sincopa = o pierdere brusca de scurta durata a constientei,produsa prin

anoxie cerebrala,datorita unei tulb.in circulatia sangelui Manifestrile sincopei: - ameteli, - paloare, -
senzatia de caldura, - tonus muscular scazut, - paliditatea tegumentelor.
2
Revenirea din sincopa se face treptat ,pacientul fiind confuz,anxios,obosit,dar starea generala e din
ce in ce mai buna.

ACCESUL DE HIPERSOMNIE- narcolepsia - se manifesta clinic printr-

o perioada de somn ,aparuta brusc; - dureaza un timp mai indelungat; - fara modificari vegetative.
Aceste crize pot fi precedate de momente de cataplexie ,scaderea brusca a tonusului
muscular,cadere dar fara pierderea starii de contienta.

PIERDEREA STARII DE CONSTIENTA DE SCURTA DURATA DATORATA ALTOR

CAUZE: - emotivitate; - dureri intense; - criza pitiatica sau functionala sau HY sau isteri.a

DUREREA ABDOMINALA Reprezinta unul din cele mai frecvente sindroame intalnite in
practica medicala de urgenta. Principala problema este aceea de a distinge intre durerile abdominale
benigne, si cele care sunt simptome ale unor afectiuni severe, urgente medico-chirurgicale.

Durerea abdominala 1. de etilogie gastro-duodenala 2. de etiologie hepato-biliara 3. de etiologie

pancreatica 4. de etiologie intestinala 5. de etiologie colonica 6. de etiologie renala 7. de etiologie
genitala 8. peritonite
I. DUREREA DE ETIOLOGIE GASTRO DUODENALA De fapt in aceasta categorie se pot
include durerile de cauza esofagiana ( esofagul abdominal), durerea gastrica si durerea duodenala.

Localizare : - etajul abdominal superior epigatru, cu iradiere posibila: - in umar ( esofag, fornixul
gastric) obliga la diagnostic diferential du IMAc - hipocondrul drept duoden - posterior in
penetratiile gastrice.

Intensitate: - usoara, sau sub forma de pirozis ( arsura) - medie intensa I. continua stomac
probabil gastrita actuta II. post prandiala precoce stomac, probabil gastrita / ulcer gastric
3
III. postprandiala tardiva (2 h) duoden probabil duodenita/ulcer duodenal; - severa cu
debut epigastric, cu pozitie antalgica ( pacient ghemuit) II. cu generalizare rapida probabil
ulcer perforat ASOCIATA CU CONTRACTURA ABDOMINALA II. cu iradiere posterioara
probabil ulcer penetrant.

Frecventa durata : durerea care apare brusc , de obicei asociata cu episodul alimentar, sau ca
foame dureroasa. Evaluarea gravitatii terapie initiala 1. Durere 3intense , cu debut brusc
(lovitura de pumnal), epigastric, care se generalizeaza rapid, in tot abdomenul, asociata cu pozitie
antalgica, si abdomen de lemn, la un pacient cu istoric de suferinta abdominala = PROBABIL
PERFORATIE A UNUI ULCER GASTRIC/ DUODENAL. Necesita transfer imediat catre o unitate
spitaliceasca de gradul II sau III. Se monteaza o PEV cu NaCl 0,9%, si se administreaza medicatie
antalgica si antisecretorie 3ntense3ous. Tratamentul este chirurgical. N.B. Obligatoriu diagnostic
diferential imediat cu infarctul miocardic acut inferior : EKG, + 3ntens cardiace. In cazul unui
infarct miocardic interventia terapeutica rapida creste sansele de supravietuire si de revascularizare.
Durere 3ntense cu iradiere poasterioara, fara generalizare probabil ulcer posterior penetrant
tratam antalgic + antisecretor si transfer la spital de specialitate.

2. Durere medie usoara, +/- pirozis, cu caracterele de mai sus Atitudine terapeutica - Analgezic-
indiferent de leziunea care sta in spatele durerii, calmarea durerii este benefica, dar ea trebuie
facuta astfel incat sa nu mascheze simptomatologia bolii. Ca atare analgezicele opiacee sunt
nerecomndate ( cu exceptia diagnosticului pozitiv de peritonita cu indicatie chirurgicala stabilita). -
se recomnada tratamentul antispastic cu derivati parasimpaticolitici ( Scobutil Compus),
papaverina/drotaverina ( Papaverina fiole, No-Spa), sau combinatii cu antalgice AINS ( Piafen). -
Antisecretor- vizeaza reducerea secretiei gastrice acide, care poate fi realizata prin
parasimpaticolitice sau prin blocanti ai pompei de protoni : omeprazol, lansoprazol. N.B. Uneori
simptomatologia ( pirozis, durere) se poate datora refluxului alcalin din duoden, si in aceste cazuri
terapia antisecretoare nu va ajuta pacientul; daca durerea nu se amelioreaza este intelept sa
indrumati pacientul catre specialist. Pansament gastric. Repaus si regim alimentar, fara acrituri,
dulciuri concentrate, bauturi carbogazoase.

II. DUREREA HEPATO-BILIARA

Ficatul rareori da dureri, in aceste cazuri durerea fiind data de distensia capsulei Glisson,
circumstanta extrem de rara in hepatitele acute.
4
Durerea este de obicei de cauza biliara, data, de regula de cresterea presiunii din arborele bilar, cel
mai adesea asociata cu tulburari de motilitate (dischinezii biliare) sau cu litiaza cailor biliare (colica
biliara, hidropsul, colica coledociana). In cateva situatii mai rare urerea este data de asocierea cu
infectia in caile biliare ( colecistita acuta litiazica sau nelitiazica). Localizare: in hipocondrul drept,
cu iradiere in lomba dreapta; rareori iradiaza in mezogastru. Intensitate ; durerea este de obicei
colcativa, intensa. Se poate asocia cu subicter/icter, care apare la 12 24 ore, tradand cresterea
presiunii intrabiliare. Frecventa: asociata de obicei cu alimente grase, asa-zis colecistochinetice.

Asocierea durerii cu fenomene de iritatie peritoneala - aparare musculara, impastare, bloc

colecistic indica fenomene inflamatoriii acute care pot evolua spre perforatie si peritonita biliara.
Frisonul si febra pot fi prezente. Icterul poate sa apara tranzitor. Aceste reprezinta semne majore de
urganta si necesita transferul pacientului spre un spital de gradul III. Evaluarea gravitatii terapie
initiala: 1. Durerea intensa cu fenomene de iritatie peritoneala, +/- icter, +/- ferison, febra, indica o
afectiune severa probail colecistita acuta cu sa fara complicatii. Necesita transfer catre un spital de
gradul II/III ; tratament initial, analgezic antispastic vezi mai jos. Tratamentul este chirurgical. 2.
Durere medie-usoara cu caracter colicativ: a. Analgezic Indiferent de gravitatea fenomenelor spatele
durerii, calmarea durerii este benefica, dar ea trebuie facuta astfel incat sa nu mascheze
simptomatologia bolii. Ca atare analgezicele opiacee sunt nerecomndate ( cu exceptia diagnosticului
pozitiv de peritonita cu indicatie chirurgicala stabilita). Se recomnada tratamentul antispastic cu
derivati parasimpaticolitici ( Scobutil Compus), papaverina/drotaverina ( Papaverina fiole, No-Spa),
sau combinatii cu antalgice AINS ( Piafen). AINS pot fi asociate. b. Repaus alimentar si regim
dietetic. c. Transfer catre medicul specialist gastro-enterolog pentru elucidarea cauzei.

III. DUREREA DE ETIOLOGIE PANCREATICA Reprezinta o circumstanta destul de rara,

aparand in pancreatitele acute si in unele forme de pancreatita cronica. Localizare: in mezogastru
epigastru, in bara, cu iradiere posterioara, in hipocondrul flancul stang, sau in centura.
Intensitate: in pancreatita acuta durerea este intensa, fara caracter colicativ, continua, elementul
esential este asocierea cu semnele de SOC HIPOVOLEMIC COMPENSAT. In pancreatita cronica
durerea este de intensitate mai redusa, dar constanta de lunga durata refractara la tratement.
5
Frecventa: in pancreatita acuta durerea are debut brusc, asociata de obicei cu un episod alimentar,
cu alimente grase asociate cu consum de alcool; durerea este continua, refractara la analgezicele
uzuale, fiind o durere de cauza ischemica. In pancreatita cronica durerea este continua, cu
persistenta indelungata de luni de zile. Evaluarea gravitatii terapie: Pancreatita acuta reprezinta o
urgenta medico-chirurgicala, datorita relatiei stranse cu ischemia acuta pancreatica si socul
hipovolemic, ceea ce duce la o morbiditate si mortalitate crescuta. Pacientul trebui transferat la un
spital de gradul II/III si initiata de urgenta terapie de resuscitare volemica.

IV. DUREREA DE ETIOLOGIE INTESTINALA Cel mai adesea durerea intestinala este benigna,
fiind consecinta unor afectiuni inflamatorii intestinale, care de regula sunt pasagere (datorita
capacitatii de regenerare intesinala, care are cea mai rapidarata de inlocuire a mucoasei dupa
stomac) gastroenterite, enterocolite. Ischemia acuta intestinala infarctul entero-mezenteric este o
urgenta chirurgicala. O situatie aparte este durerea care apare in ocluzia intestinala; aici durera poate
fi datorata unei strangulari, si are caractere ischemice (ca si IEM), sau in caz de obstacol este
colicativa, ca o expresie a incercarii intestinului de a invinge obstacolul. Localizare: in mezogastru,
periombilical, cu puncte dureroase paraombilical bilateral. De regula, chiar si in infarctul
enteromezenteric nu este asociata cu semne de iritatie peritoneala. In ocluzia intestinala durerea are
caracter colicativ cu colici care se opresc in acelasi punct. Intensitate: in afectiunile benigne, de
intensitatea usoara medie; cedeaza la terapi antispastica.. In Infarctul enteromezenteric, sau
ocluzia intestinala durerea este severa, fiind o durere de cauza ischemica; nu cedeaza la analgezice
uzuale, decat la opiacee. Frecventa: durerea intestinala este in marea majoritate a cazurilor
colicativa cu colici la 1 5 minute interval (intervalul intre doua unde peristaltice). In IEM durerea
este continua (ischemica). In ocluzia prin strangulare durere continua (ischemica) asociata cu
colici; in ocluzia prin obstructie durerile sunt colicative , la 1 5 minute. N.B. Pe masura ce
intestinul este epuizat fizic, durerile devin din ce in ce mai reduse si la intervale tot mai mari. Dupa
12 24 ore de ocluzie durerea este de intensitate mai mica, continua, si generalizata. Evaluarea
gravitatii terapie initiala: - Durere colicativa + tranzit intestinal gazos prezent +/- diaree = probabil
benigna. Tratamentul este antispastic( vezi anterior), eventual asociat cu AINS. - Durere colicativa +
tranzit intestinal absent = probabil ocluzie. Necesita transferul intr-un spital de gradul II/III. Se
initiaza refacerea volemica, asociata cu tratament antispastic care poate ameliora confortul
pacientului; tratamentul este chirurgical.
6
- Durere continua, intensa +/- tranzit intestinal absent = IEM. Necesita transferul intr-un spital de
gradul II/III. Se initiaza refacerea volemica, asociata cu tratament antispastic care poate ameliora
confortul pacientului; tratamentul este chirurgical.

V. DUREREA DE ETIOLOGIE COLONICA La fel ca in cazul intestinului subtire cel mai adesea
este vorba de afectiuni benigne, respectiv enterocolite acute, sau gastroenterite. In aceste cazuri
durerile, colicative se asociaza cu tulburari de tranzit de tip diaree. Spre deosebire de intestinul
subtire, infarctul enteromezenteric este mult mai rar, si domina patologia neoplazica. Un loc aparte
il reprezinta apendicita acuta. Localizare: poate fi diferita, corespunzand cadrului colic; cel mai
adesea durerea este maxima in fosa iliaca dreapta (datorita distensibilitatii cecului), si in hipogastru
corespunzand sigmei si rectului care au musculatura mai bine reprezentata si deci colicile sunt mai
intense. In apendicita acuta durerea este in fosa iliaca drepta. Intensitate: in general dureri colicative
de intensitate medie, tradand afectiuni benigne. In tumorile ocluzive avem colici de intensitate
medie, care se epuizeaza rapid. Durerea intensa tradeaza perforatii, sau in mod exceptional IEM
extind la colon. Frecventa: durerea colonica este colicativa cu episoade la 10 minute. Durerea
continua cu proiectare pe cadrul colic tradeaza o afectiune inflamatoerie localizata apendicita,
diverticuluita, care pot evolua spre perforatie. Evaluarea gravitatii terapie initiala: - Dureri
colicative + diaree probabil enterocolita tratamnet antispastic si transfer catre medicul specialist
- Dureri colicative/continue + oprirea tranzitului intestinal probabil ocluzie intestinala transfer
catre spital de gradul II/III. Inititerea refacerii volemice si tratament antispastic analgezic.

* APENDICITA ACUTA reprezinta una din cele mai frecvente cauze de durere abdominala.
Durerea este in fosa iliaca dreapta, continua, (debut uneori in mezogastru), cu caracter ascendent cu
fenomene de iritatie peritoneala. Suspiciunea trebuie confirmata/infirmata de medicul chirurg.

VI. DUREREA DE ORIGINE RENALA Cel mai adesea consecinta cresterii presiunii in sistemul
urinar (litiaza renourinara) sau de cauza inflamatorie, in contextul infectiilor de tract urinar. De
regula durerea este de tip colicativ, care apare brusc, in plina sanatate, extrem de intensa, dar spre
deosebire de durerea din peritonite, pacientul este agitat, nu isi aseste o pozitie de ameliorare.

Localizare: cel mai adesea cu localizare in flanc lomba, cu iradiere de-a lungul ureterului, spre
regiunea inghinala. Intensitate:
7
- colica renala- extrem de intensa, cu caracter colicativ, chiar lancinanta.Este determinata de
cresterea presiunii in sistemul urinar, la care se adauga contractia ureterului pe obstacol. - in
infectiile urinare durerile sunt surde, cu localizare lombara, sau dupa caz hipogastrica.

Frecventa: - durerea colicativa renala este recurenta cu fercventa nesistematizata, declansata de

combinatia spasm+crestrea presiunii in caile urinare.

Evaluarea gravitatii terapie initiala: Desi extrem de spectaculoasa, semnificatia poate fi benigna.
Asocierea cu hematurie, sau cu febra reprezinta semne de gravitate. Pacientul trebuie intotdeauna
indrumat catre medicul urolog pentru diagnostic complet. Terapia initiala trebuie sa cuprinda AINS
( pentru a combate iritatia ureterala care da spasmul) si tratament antispastic. Excesul de
antispastice va duce la pareza ureterala si reducerea migratiei calculilor, si ca atare prelungirea
suferintei. AINS se administreaza in PEV, si se aociaza cu crestrea consumului de lichide.
VII. DUREREA DE ORIGINE GENITALA (intrucat vorbim de durerea abdominala, ne referim
doar la durerile de origine genitala la femeie) Cel mai adesea apar in context inflamator anexial.
Exceptia o constituie sarcina ectopica rupta, care reprezinta o urgenta majora. Localizare: fosa
iliaca, imediat desupra ligamnetului inghial, cu localizare profunda, si iradiere in hipogastru sau in
zona sacrata. Intensitatea: este detereminta de intenstatea procesului inflamator, in cazul inflamatiilo
anexiale. In sarcina ectopica durerea este intensa, cu tendinta la generalizare in abdomenul inferior.
Evaluarea gravitatii terapie initiala: In inflamatiile anexiale drepte este necesar diagnosticul
diferetial cu apendicita acuta; Tratamentul antispastic si cu AINS etse benefic. Diagnosticul trebuie
completat de medicul ginecolog. In sarcina ectopica, durerea este asociata cu semne de soc
hipovolemic. Terapia este inceputa cu refacere volemica intensa, AINS si transfer imediat catre un
spital de gradul II/III.

MOARTEA GENERALA- dimensiunea fiziologica si biologica mortii, este data de moartea

cerebrala (decesul/moartea biologica ireversibila); incepe in momentul in care au incetat functiile
celulare nervoase encefalice. Odata constatata moartea cerebrala se poate spune ca bolnavul a
decedat, ceea ce determina sistarea manevrelor de reanimare,oprirea aparaturii de mentinere a
functiilor