BILET NR.

609
STUDIU DE CAZ PRIVIND
CONTABILITATEA MARFURILOR

POPESCU OANA CRISTINA

AN STAGIU: II
SEMESTRUL II

CECCAR BUCURESTI
2016

1
 CONTABILITATEA MARFURILOR

Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie importanta de stocuri, care, in circuitul lor de la

producatori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico-
financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti economici,
cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii
importante de unitati patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en
detail sau cu amanuntul si mixte.
Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de
circulatie a marfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunurilor de consum, in cantiati
mari si foarte mari, de la producatorii si furnizorii interni si externi, precum si de vanzare a lor
in partii (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial en detail
inclusiv de alimentatie publica. Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati patrimoniale, de
asemenea, cu profil comercial en gros.
Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a
marfurilor efectuand cumpararea acestor bunuri , de regula, de la unitatile en gros, dar si de
la producatorii si furnizorii interni, in partii (loturi) mici sau re1ativ mici, precum si vanzarea
lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica.
Marfurile se vand in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare prealabila
in vedere consumului in unitati operative special amenajate (restaurante). Unitatile comerciale
mixte efectueaza atat operatii comert en gros, cat si en detail.
Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul ca au ca obiect de
activitate principal sau complementar atat cumpararea, cat si revanzarea marfurilor in scopul
obtinerii unui profit. Aceste unitati desfasoara, de regula activitati ce se incadreaza in diverse
domenii de activitate.
In categoria marfurilor, care au o structura eterogena se includ atat bunurile pe care
agentul economic le cumpara in vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate, cat si
produsele finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si
desfacere, precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul
patrimoniului unitatii economice si care vand tertilor asa cum au fost cumparate.
In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se
mentioneaza ca, dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul
contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare naturii
lor (301, 302, 303, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile
de inregistrare in contabilitate. Totodata este justificat sa se aiba in vedere, atunci cand este
cazul, translocarea diferentelor de pret aferente in creditul sau debitul contului 378 Diferente
de pret la marfuri dupa cum sunt favorabile si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu
debitul sau creditul conturilor de diferente corespunzatoare activelor circulante materiale in
cauza (308, 388).
Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a
cheltuielior si implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consuma efectiv pentru
obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce
privesc vanzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.

2
 Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de pretul de
inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea
patrimoniala si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit
(standard), pretul cu ridicata sau pretul cu amanuntul.
Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un
numar relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor si iesirilor, dar
in cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si
implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile
actuale este fluctuant, fapt ce creaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din
gestiune.
In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in
cadrul contului 371 ,,Marfuri a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de
cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare si alte consumuri
similare (371.02), ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara
proportionala cu marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire
din patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una
dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.)

Componentele stocurilor

Stocul reprezinta cantitatea de bunuri (materii prime, materiale etc.) existente,la un

moment dat, ca rezerva in depozitul unui magazin, al unei intreprinderi, intr-o piata in vederea
asigurarii continuitatii productiei sau a desfacerii.
Conform planului de conturi, clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de
executie are urmatoarea clasificare:
Clasa 3 - Conturi de stocuri si productie in curs de executie
30. Stocuri de materii prime si materiale
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminte si materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)
32. Stocuri in curs de aprovizionare
321. Materii prime in curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consumabile in curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar in curs de aprovizionare (A)
326. Active biologice de natura stocurilor in curs de aprovizionare (A)
327. Marfuri in curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje in curs de aprovizionare (A)
33. Productie in curs de executie
331. Produse in curs de executie (A)
332. Servicii in curs de executie (A)
34. Produse
341. Semifabricate (A)

3
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
347. Produse agricole (A)
348. Diferente de pret la produse (A/P)
35. Stocuri aflate la terti
351. Materii si materiale aflate la terti (A)
354. Produse aflate la terti (A)
356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terti (A)
357. Marfuri aflate la terti (A)
358. Ambalaje aflate la terti (A)
36. Active biologice de natura stocurilor
361. Active biologice de natura stocurilor (A)
368. Diferente de pret la active biologice de natura stocurilor (A/P)
37. MARFURI
371. Marfuri (A)
378. Diferente de pret la Marfuri (A/P)
38. Ambalaje
381. Ambalaje (A)
388. Diferente de pret la ambalaje (A/P)
39. Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie
391. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustari pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393. Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P)
394. Ajustari pentru deprecierea produselor
3941. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P)
3947. Ajustari pentru deprecierea produselor agricole (P)
395. Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951. Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P)
3952. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P)
3953. Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P)
3954. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti (P)
3955. Ajustari pentru deprecierea produselor agricole aflate la terti (P)
3956. Ajustari pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la terti (P)
3957. Ajustari pentru deprecierea Marfurilor aflate la terti (P)
3958. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P)
396. Ajustari pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (P)
397. Ajustari pentru deprecierea Marfurilor (P)
398. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P)

Administratorii entitatilor raspund pentru transpunerea corecta a soldurilor conturilor,

din balanta de verificare la 31.12.2014, in conturile prevazute in noul Plan de conturi general
cuprins in prezentele reglementari. De asemenea, se va urmari ca transpunerea din vechile
conturi sintetice in noile conturi sintetice de gradul unu si doi, daca este cazul, sa se
efectueze in functie de natura sumelor reflectate in soldul fiecarui cont.

4
 Conturi noi Conturi vechi
simbo denumire simbol denumire
l
327 Marfuri in curs de aprovizionare 327 Marfuri in curs de aprovizionare
357 Marfuri aflate la terti 357 Marfuri aflate la terti
371 Marfuri 371 Marfuri
378 Diferente de pret la marfuri 378 Diferente de pret la marfuri
3957 Ajustari pentru deprecierea 3957 Ajustari pentru deprecierea
Marfurilor aflate la terti Marfurilor aflate la terti
397 Ajustari pentru deprecierea 397 Ajustari pentru deprecierea
Marfurilor Marfurilor
607 Cheltuieli privind marfurile 607 Cheltuieli privind marfurile
707 Venituri din vanzarea marfurilor 707 Venituri din vanzarea marfurilor

Din punct de vedere contabil, stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in
procesul de productie sau pentru prestarea de servicii
Activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica, ele schimbandu-si forma
materiala si utilitatea (marfa, creante, bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului.
Astfel, in faza de aprovizionare, activele circulante sub forma de bani se transforma in stocuri
de materii prime si materiale, in faza de productie stocurile de materii prime si materiale se
consuma, rezultand stocuri de productie in curs de executie, care, dupa ultima operatie de
prelucrare, devin produse finite, iar in faza de desfacere sunt vandute clientilor, operatie care
genereaza drepturi fata de acestia.
Stocurile cuprind:
- materii prime
- materiale consumabile
- materiale de natura obiectelor de inventar
- productia in curs de executie
- produse
- stocuri aflate la terti
- animale
- Marfuri
- ambalaje
Materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit
integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.
Materialele consumabile participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare,
fara a se regasi, de regula, in produsul finit. Ele cuprind: material auxiliare, combustibili,
materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje, alte
materiale consumabile.
Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege
(1.800 lei) pentru a fi considerate imobilizari corporale, indiferent de durata lor de serviciu,
sau cu durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate
acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala,
dispozitivele si verificatoarele cu destinatie speciala, modelele, stantele si matritele si alte
obiecte asimilate).
Productia in curs de executie cuprinde: produse in curs de executie si lucrari si servicii
in curs de executie si reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de

5
prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si
receptiei tehnice sau necompletate in intregime.
Produsele cuprind:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat
intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii
(faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie
si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii putand fi depozitate in vederea
livrarii sau expediate direct clientilor;
- produsele reziduale cuprind: rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
Stocurile aflate la terti in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie se inregistreaza
distinct in contabilitate pe categorii de stocuri: materii prime si materiale aflate la terti,
produse aflate la terti, animale aflate la terti, Marfuri aflate la terti, ambalaje aflate la terti.
Animalele si pasarile se refera la animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei,
miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la
ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie
lana, lapte, blana.
Marfurile sunt bunuri pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele
predate spre vanzare magazinelor proprii.
Ambalajele includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in
conditiile prevazute in contracte.

Definirea Marfurilor

Categoria cea mai importanta de stocuri intr-o entitate cu obiect de activitate comertul
o reprezinta Marfurile.
Din definitiile surselor romanesti din perioada economiei libere (pana la 1945) si din
perioada de tranzitie la economia libera (dupa 1989) rezulta urmatoarele trasaturi esentiale:
a) marfa este orice bun care se vinde si se cumpara
b) marfa este rezultat al muncii omenesti
c) marfa este destinata schimbului, deci este gandita si realizata exclusiv pentru nevoi
nepersonale
d) schimbul marfii se face prin vanzare-cumparare, adica prin fapte de comert.
In cadrul stocurilor se cuprind:
a) Marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau
produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiunile privind
cumpararile, respectiv livrarile de Marfuri si produse, serviciile prestate, precum si alte
operatiuni similare efectuate.
In cazul Marfurilor returnate de clienti in acelasi exercitiu financiar in care a avut loc
operatiunea de vanzare, se corecteaza conturile:
- 411 "Clienti",
- 707 "Venituri din vanzarea Marfurilor",
- 607 "Cheltuieli privind Marfurile" si
- 371 "Marfuri".
In cazul in care Marfurile returnate se refera la o vanzare efectuata in exercitiul
financiar precedent, corectia se inregistreaza la data bilantului in contul 418 "Clienti - facturi
de intocmit", respectiv contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" si se reflecta in situatiile

6
financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la
data bilantului. Tratamentul TVA in aceste situatii este cel prevazut de legislatia in domeniu.
Veniturile din exploatare
Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vanzarea de produse si Marfuri, precum si prestari de servicii.
In aceasta categorie se includ si veniturile realizate din vanzarea de locuinte de catre entitatile
ce au ca activitate principala obtinerea si vanzarea de locuinte;
Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 "Alte venituri din exploatare") se
recunoaste, de asemenea, diferenta dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a participarii cu
Marfuri la capitalul altor entitati si valoarea Marfurilor, la data dobandirii acelor titluri.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
b) cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;
-costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate;
-costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
-contravaloarea energiei si a apei consumate;
-valoarea activelor biologice de natura stocurilor;
-costul Marfurilor vandute si al ambalajelor;

Functiunea conturilor

In acest capitol sunt prezentate continutul si functiunea conturilor contabile cuprinse in

Planul de conturi general prevazut la capitolul 14 "Planul de conturi general" din prezentele
reglementari.
Intrucat in Planul de conturi general sunt cuprinse si conturi specifice consolidarii,
functiunea conturilor prezentate in continuare se refera inclusiv la acestea.
Functiunea conturilor prezentata in acest capitol nu este limitativa, fiind exemplificat
modul de inregistrare contabila a principalelor operatiuni economico-financiare.
La reflectarea in contabilitate a operatiunilor economice derulate se are in vedere
continutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, bazelor, regulilor si politicilor
contabile permise de reglementarea contabila aplicabila.
Prevederile cuprinse in acest capitol nu constituie baza legala pentru efectuarea
operatiunilor economico-financiare, ci numai referinte cu privire la inregistrarea in
contabilitate a acestora.

Grupa 21 "Imobilizari corporale"

Din grupa 21 "Imobilizari corporale" fac parte:
Contul 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"
In creditul contului 211 "Terenuri si amenajari de terenuri" se inregistreaza:
- valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii,
reclasificate ca Marfuri (371);

Grupa 26 "Imobilizari financiare"

Din grupa 26 "Imobilizari financiare" fac parte:
Contul 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor detinute la entitatile afiliate.
Contul 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate" este un cont de activ.
In debitul contului 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate" se inregistreaza:
- diferenta dintre valoarea actiunilor dobandite si valoarea Marfurilor care au constituit
obiectul participarii in natura la capitalul entitatilor afiliate (758);

7
Contul 262 "Actiuni detinute la entitati asociate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta titlurilor sub forma intereselor de participare, pe care
entitatea le detine in capitalul entitatilor asociate.
Contul 262 "Actiuni detinute la entitati asociate" este un cont de activ.
In debitul contului 262 "Actiuni detinute la entitati asociate" se inregistreaza:
- diferenta dintre valoarea actiunilor dobandite si valoarea Marfurilor care au constituit
obiectul participarii in natura la capitalul entitatilor asociate (758);
Contul 263 "Actiuni detinute la entitati controlate in comun"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta titlurilor sub forma intereselor de participare, pe care
entitatea le detine in capitalul entitatilor controlate in comun.
Contul 263 "Actiuni detinute la entitati controlate in comun" este un cont de activ.
In debitul contului 263 "Actiuni detinute la entitati controlate in comun" se inregistreaza:
- diferenta dintre valoarea actiunilor dobandite si valoarea Marfurilor care au constituit
obiectul participarii in natura la capitalul entitatilor controlate in comun (758);
Contul 265 "Alte titluri imobilizate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de valoare detinute pe o perioada
indelungata, in capitalul social al entitatilor, altele decat entitatile afiliate, entitatile asociate si
entitatile controlate in comun.
Contul 265 "Alte titluri imobilizate" este un cont de activ.
In debitul contului 265 "Alte titluri imobilizate" se inregistreaza:
- diferenta dintre valoarea actiunilor dobandite si valoarea Marfurilor care au constituit
obiectul participarii in natura la capitalul entitatilor afiliate (758);

Clasa 3 - "Conturi de stocuri si productie in curs de executie"

Din clasa 3 "Conturi de stocuri si productie in curs de executie" fac parte urmatoarele grupe
de conturi:
30 "Stocuri de materii prime si materiale",
32 "Stocuri in curs de aprovizionare",
33 "Productie in curs de executie",
34 "Produse",
35 "Stocuri aflate la terti",
36 "Active biologice de natura stocurilor",
37 "Marfuri",
38 "Ambalaje"
39 "Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie".

Grupa 37 "Marfuri"
Din grupa 37 "Marfuri" fac parte:
Contul 371 "Marfuri"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de Marfuri.
Contul 371 "Marfuri" este un cont de activ.
In debitul contului 371 "Marfuri" se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor achizitionate (401, 408, 446, 327, 542);
- valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la
entitati asociate si entitati controlate in comun (451, 453);
- valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor primite de la unitate sau subunitati (481, 482);
-valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor reprezentand aportul in natura al
actionarilor/asociatilor (456);
- valoarea Marfurilor aduse de la terti (357, 401);

8
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de
natura obiectelor de inventar, activelor biologice de natura stocurilor si ambalajelor, vandute
ca atare (301, 302, 303, 361, 381);
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345); -
valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite cu
titlu gratuit (607, 758);
- valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care
evidenta Marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428);
- valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuinte destinate vanzarii,
reclasificate ca Marfuri (211).
In creditul contului 371 "Marfuri" se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile la
inventar (607);
- valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibile aferente
Marfurilor iesite din gestiune (378, 4428);
- valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor livrate unitatii sau subunitatilor (481, 482); -
valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor trimise la terti (357);
- valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati (658);
- valoarea Marfurilor care fac obiectul participarii in natura, potrivit legii, la capitalul social al
altor entitati, in schimbul dobandirii de participatii in capitalul acestora (261, 262, 263, 265).
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a Marfurilor existente in stoc la
sfarsitul perioadei.
Contul 378 "Diferente de pret la Marfuri"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferent
Marfurilor din unitatile comerciale.
Contul 378 "Diferente de pret la Marfuri" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a
Marfurilor.
In creditul contului 378 "Diferente de pret la Marfuri" se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent Marfurilor intrate in gestiune (371).
In debitul contului 378 "Diferente de pret la Marfuri" se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent Marfurilor iesite din gestiune (371).
Soldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent Marfurilor existente in stoc la
sfarsitul perioadei

Grupa 39 "Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie"

Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii, de regula, la sfarsitul
exercitiului financiar, a Ajustarilor pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, productie in curs de executie,
produse, active biologice de natura stocurilor, Marfuri si ambalaje, precum si a suplimentarii,
diminuarii sau anularii acestora, potrivit politicilor adoptate de entitate.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.

Grupa 40 Furnizori si conturi asimilate"

Din grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate" fac parte:
Contul 401 "Furnizori"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii,
altii decat entitatile afiliate, entitatile asociate si entitatile controlate in comun, pentru
aprovizionarile de bunuri sau serviciile prestate.
Contul 401 "Furnizori" este un cont de pasiv.
In creditul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza:

9
- valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, activelor biologice de natura
stocurilor, Marfurilor si ambalajelor, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi
(301, 302, 303, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328), precum si diferentele de pret in
plus sau nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi standard
(308, 368, 388);
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar, Marfurilor, ambalajelor etc. achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului
intermitent (601, 602, 603, 607, 608);

Grupa 41 "Clienti si conturi asimilate"

Din grupa 41 "Clienti si conturi asimilate" fac parte:
Contul 411 "Clienti"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni
si externi pentru produse, semifabricate, materiale, Marfuri etc. vandute, servicii prestate, pe
baza de facturi, cu exceptia entitatilor afiliate, entitatilor asociate si a entitatilor controlate in
comun, inclusiv a clientilor incerti, rau-platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Contul 411 "Clienti" este un cont de activ.
In debitul contului 411 "Clienti" se inregistreaza:
- valoarea la pret de vanzare a Marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate si
serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta (701 la 708, 4427);

Grupa 53 "Casa"
Din grupa 53 "Casa" fac parte:
Contul 531 "Casa"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria entitatii, precum si a
miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.
Contul 531 "Casa" este un cont de activ.
In debitul contului 531 "Casa" se inregistreaza:
- sumele incasate din servicii prestate, vanzarea Marfurilor si alte activitati (704, 707, 708,
4427);

Grupa 60 "Cheltuieli privind stocurile"

Din grupa 60 "Cheltuieli privind stocurile" fac parte:
Contul 607 "Cheltuieli privind Marfurile"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind Marfurile.
In debitul contului 607 "Cheltuieli privind Marfurile" se inregistreaza:
- valoarea Marfurilor vandute, constatate lipsa la inventar, depreciate ireversibil (371);
- valoarea Marfurilor si a produselor aflate la terti pentru care au fost emise documentele de
livrare sau constatate lipsa la inventar (354, 357);
- valoarea Marfurilor achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401);
- sume clarificate trecute pe cheltuieli (473).

Grupa 70 "Cifra de afaceri neta"

Din grupa 70 "Cifra de afaceri neta" fac parte:
Contul 707 "Venituri din vanzarea Marfurilor"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din vanzarea Marfurilor.
In creditul contului 707 "Venituri din vanzarea Marfurilor" se inregistreaza:
- pretul de vanzare al Marfurilor, vandute clientilor (411);
- pretul de vanzare al Marfurilor, pentru care nu s-au intocmit facturi (418);

10
- sumele incasate in numerar din vanzarea Marfurilor (531);
- sume cuvenite din vanzari de bunuri si prestari de servicii catre entitati afiliate, entitati
asociate si entitati controlate in comun (451, 453).
Contul 758 "Alte venituri din exploatare"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor realizate din alte surse decat cele
nominalizate in conturile distincte de venituri ale activitatii de exploatare.
In creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare" se inregistreaza:
- diferenta dintre valoarea participatiilor primite ca urmare a participarii cu Marfuri la
capitalul altor entitati si valoarea Marfurilor care fac obiectul participatiei (261, 262, 263,
265);

Contul 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau custodie"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor materiale (materii prime si materiale,
Marfuri, imobilizari corporale etc.) primite temporar spre pastrare sau in custodie pe baza de
act de predare- primire (scoatere) din custodie, incheiat in acest scop.
In debitul contului 8033 "Venituri materiale primite in pastrare sau custodie" se inregistreaza,
la preturile prevazute in documentele incheiate, valorile materiale primite in custodie sau
pastrare temporara, iar in credit, la aceleasi preturi, valorile materiale iesite din custodie sau
pastrare ca urmare a restituirii, achizitionarii pentru nevoile entitatii, distrugerii din cauza
calamitatilor, lipsurile la inventar etc.
Soldul contului reprezinta valoarea materialelor primite in pastrare sau custodie, existente la
un moment dat.

Metode de organizare a contabilitatii marfurilor

Metodele de organizare a contzabilitatii Marfurilor sunt :

1. Metoda inventarului permanent:
Metoda inventarului permanentla cost de achizitie
Metoda inventarului permanent la cost standard
Metoda inventarului permanent la prt de vanzare
2. Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului
stocurilor , cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic
continuu. In acest sens in contul Marfuri se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire ,
ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si
valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie
evaluate la acelasi tip de pret indiferent care ar fi acesta.
Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta
in mai multe variante:
a) Inventar permanent la cost de achizitie
b) Inventar permanent la cost standard
c) Inventar permanent la pret de vanzare

Metoda inventarului permanent la cost de achizitie

Se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii Marfurilor la cost de achizitie
care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfa. Aceasta fluctuatie presupune
calculul costului de achizitie aferent Marfurilor vandute dupa anumite procedee si nume:

11
- procedeul costului mediu ponderat
- procedeul epuizarii succesive a stocurilor
Pentru reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize, risturne):
Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vanzare
la furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. In consecinta, furnizorul va reflecta in
creditul contului 707 Venituri din vanzarea Marfurilor pretul de vanzare redus, iar clientul
in debitul contului 371 Marfuri costul de achizitie redus.
Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la
furnizorii care le acorda, reflectandu-se cu ajutorul contului 658 Alte cheltuieli de
exploatare si un venit din exploatare la clientul care le primeste, reflectandu-le cu ajutorul
contului 758 Alte venituri din exploatare.

Metoda inventarului permanent la cost standard

Metoda se poate aplica in conditiile unei relative stabilitati a preturilor, astfel incat,
inainte de corectarea cu diferentele, costul standard al marfii iesite sa aiba o valoare
informationala ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achizitie).
a) Principiile metodei
- evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de Marfuri la cost standard ( prestabilit pe baza
preturilor perioadei precedente).
Periodic costul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor.
- calculul si inregistrarea diferentei intre costul standard
si costul de achizitie efectiv atat pentru stocuri cat si pentru intrari si iesiri

Metoda inventarului permanent la pret de vanzare

Principii
Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de Marfuri se face la pret de vanzare; pretul de
vanzare include costul de achizitie si marja bruta.
Consecinta: deoarece evaluarea Marfurilor se face la pret de vanzare, unitatea are
datoria sa calculeze si sa inregistreze diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie,
adica marja bruta aferenta Marfurilor intrate, iesite si ramase in stoc.
Aceasta metoda este agreata de 80% din intreprinderile cu amanuntul si de alimentatie
publica din Romania deoarece a fost practicata in perioada existentei economiei planificate si
centralizate, cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi
sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei in conditiile organizarii unei
contabilitati analitice global-valorice pe gestiune.
In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si in plus permite fie
incalcarea unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului
aferent vanzarii.
a) Astfel, pretul de vanzare la care se evalueaza marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este
de actualitate la vanzare ei. Evident, intreprinderea poate vinde marfa la pretul de vanzare al
pietii. Dar, atunci pretul de vanzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de
inregistrare fara valoare informationala. Si in plus se naste intrebarea: De ce mi calculez un
pret daca la vanzare practic altul?
b) Nu este posibila aplicarea metodei in conditiile unei contabilitati analitice global-
valorice, pe gestiune. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza
in functie de calea de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de marja se mentine
plecand de la preturi de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi diferit pentru acelasi
sortiment de marfa. In acest caz, in lipsa unei contabilitati analitice cantitativ-valorice, cine va
hotari ce cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret?

12
Multe intreprinderi reevalueaza marfa ramasa in stoc la pretul de vanzare al ultimului lor
intrat. Astfel se incalca principiul costului istoric, conform caruia marfa iese din patrimoniu
la valoarea la care a intrat. Si, in plus, marfa nu a fost supusa unei prelucrari suplimentare
pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se incalca si principiul prudentei conform caruia
plusvaloarea nu se inregistreaza in contabilitate.
c) In situatia in care se descarca gestiunea pentru Marfurile vandute global-valoric pe
baza de monetar din vanzari, este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale.
Astfel, daca marfa s-a vandut la ultimul pret de vanzare calculat si acesta este si cel mai mare,
in situatia vanzarii intregii cantitati existente in intreprindere, soldul contului Marfuri n-ar fi
zero ci creditor. Calculand marja aferenta vanzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma
incasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vandute si implicit
rezultatul din exploatare.
In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda.
Evident, orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica
cantitativ-valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil in conditiile inexistentei un ei retele
de calculatoare in punctele de vanzare.

Documente specifice comertului cu amanuntul

Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris

care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ.
Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, ori
inregistrat in contabilitate.
In afara functiei informationale a documentelor justificative ce consta in suportul
material al inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitate, documentele
justificative indeplinesc si o functie gestionara. Ele fac dovada infaptuirii operatiilor si
angajeaza raspunderi, drepturi si obligatii cu privire la existenta si miscarea elementelor
patrimoniale.
Din multitudinea de documente prevazute in Nomenclatorul privind modelele
registrelor si formularelor tipizate, comune pe economie pentru activitatea financiara si
contabila, in comertul cu amanuntul se folosesc cel mai mult urmatoarele:
-Avizul de insotire a marfii,
-Factura fiscala,
-Chitanta,
-Nota de receptie si constatare de diferente,
-Bonul de consum,
-Fisa de magazie,
-Raportul de gestiune,
-Monetarul,
-Registrul de casa.

13
 STUDIU DE CAZ SC FIBROBET SA

Societatea comerciala FIBROBET SA, prezinta la inceputul lunii Februarie 2016

urmatoarea situatie bilantiera simplificata :

Simbol Denumire cont Solduri initiale

cont debit credit
101.2 Capital subscris varsat 254.000
105 Rezerve din reevaluare 15.000
106.1 Rezerve legale 10.000
106.3 Rezerve statutare 25.000
211.1 Terenuri 110.000
212 Constructii 600.000
213.1 Echipamente tehnologice 18.000
213.2 Aparate si instalatii 110.000
213.3 Mijloace de transport 165.000
214 Mobiler ,aparatura birotica 4.000
281 Amortizarea imobilizarilor 298.780
301 Materii prime 100.000
302.1 Materiale auxiliare 10.000
302.4 Piese de schimb 18.500
303 Materiale de natura ob. de inventar 2.500
371 Marfuri 130.280
401 Furnizori 625.000
404 Furnizori de imobilizari 175.000
411 Clienti 5.000
461 Debitori diversi 1.000
512.1 Conturi la banci in lei 125.000
531.1 Casa in lei 3.500
TOTAL 1.402.780 1.402.780

Operatia 1 din 01.03.2016

Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul lunii februarie 2016 in valoare
de 130.280 lei conform listei de inventariere nr.18.
Analiza contabila:
607 A + D 130.280 lei
371 A - C 130.280 lei
Formula contabila
607 = 371 130.280 lei
Cheltuieli privind marfurile Marfuri

Operatia 2 din 03.03.2016

Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.03.2016, la pret de
cumparare de 12.000 lei, TVA 20%.
Analiza contabila:

14
 401 P + C 14.400 lei
607 A + D 12.000 lei
4426 A + D 2.400 lei
Formula contabila
% = 401 14.400 lei
607 Furnizori 12.000 lei
Cheltuieli privind marfurile
4426 2.400 lei
TVA deductibila

Operatia 3 din 06.03.2016

Se vand marfuri unor clienti la prt de vanzare de 10.000 lei TVA 20% conform
facturii 13.745/04.03.2016.
Analiza contabila
4111 A + D 12.000 lei
707 P + C 10.000 lei
4427 P + C 2.000 lei
Formula contabila
4111 = % 12.000 lei
Clienti 707 10.000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
4427 2.000 lei
TVA colectata

Operatia 4 din 09.03.2016

Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza
avizului de expeditienr. 17.583 , in valoare de 10.000 lei.
Analiza contabila
408 P + C 12.000 lei
607 A + D 10.000 lei
4428 B + D 2.000 lei
Formula contabila
% = 408 12.000
lei
607 Furnizori facturi nesosite 10.000
lei
Cheltuieli privind marfurile
4428 2.000 lei
TVA neexigibila

Operatia 5 din 11.03.2016

Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500 lei.
Analiza contabila
401 P + C 13.000 lei
408 P - D 12.400 lei
607 A + D 500 lei
4426 A + D 100 lei

Formula contabila
% = 401 13.000 lei

15
 408 Furnizori 12.400 lei
Furnizori facturi nesosite
607 500 lei
Cheltuieli privind marfurile
4426 100
lei
TVA deductibila
Analiza contabila
4427 A + D 2.000 lei
4428 P - C 2.000 lei
Formula contabila
4427 = 4428 2.000 lei
TVA colectata TVA neexigibila

Operatia 6 din 16.03.2016

Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985
din 16.03 2016, actionarii aduc aport marfuri in valoare de 2000 lei.
Analiza contabila
607 A + D 2.000 lei
456 B - C 2.000 lei
Formula contabila:
607 = 456 2000 lei
Cheltuieli privind marfurile Decontari cu actionarii
Analiza contabila
456 B + D 2.000 lei
1012 P + C 2.000 lei
Formula contabila
456 = 1012 2000 lei
Decontari cu actionarii Capital subscris varsat

Operatia 7 din 18.03.2016

Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform
procesului verbal de donatie nr 19.
Analiza contabila
607 A + D 1.600 lei
7582 P + C 1.600 lei
Formula contabila
607 = 7582 1.600 lei
Cheltuieli privind marfurile Venituri din donatii si subventii primite

Operatia 8 din 20.03.2016

Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 20% conform facturii fiscale
nr.75.892 din 20.03.2016.
Analiza contabila
411 A + D 96.000 lei
707 P + C 80.000 lei
4427 P + C 16.000 lei
Formula contabila
411 = % 96.000 lei
Clienti 707 80.000 lei

16
 Venituri din vanzarea marfurilor
4427 16.000 lei

TVA colectata

Operatia 9 din 22.03.2016

Se incaseaza creanta de la SC PAPEI SRL , conform extrasului de cont si a OP nr.18.
Analiza contabila
512.1 A + D 9520 lei
411 A - C 9520 lei
Formula contabila
512.1 = 411 9.520 lei
Conturi la banci in lei Clienti

Operatia 10 din 24.03.2016

Pentru marfurile cumparate pe 04.03.2016 societatea emite biletul la ordin nr 89 in
valoare de 12.495 lei.
Analiza contabila
401 P - D 12.495 lei
403 P + C 12.495 lei
Formula contabila
401 = 403 12.495 lei
Furnizori Efecte de platit

Operatia 11 din 24.03.2016

Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal
salariatilor confom filei CEC nr 78.341 si a listei de avans .
Analiza contabila
581 A + D 1.200 lei
5121 A - C 1.200 lei
Formula contabila
581 = 5121 1.200
lei
Viramente interne Conturi la banci

Analiza contabila
5311 A + D 1.200 lei
581 A - C 1.200 lei
Formula contabila
5311 = 581 1.200 lei
Casa in lei Viramente interne

Operatia 12 din 24.03.2016

Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna februarie
2016.
Analiza contabila
425 A + D 1.200 lei
5311 A - C 1.200 lei
Formula contabila

17
 425 = 5311 1.200 lei
Avansuri acordate personalului Casa in lei

Operatia 13 din 25.03.2016

Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul
extern societatea efectueaza cheltuieli de transport de 1000Euro.
Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,2
lei.
- pret extern 10.000Euro x 4,2 lei/Euro = 42.000 lei
- cost transport 1000Euro x 4,2 lei/Euro = 4.200 lei
TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 46.200 lei
- taxa vamala 10% x 46.200 lei = 4.620 lei
- comision vamal 0,5% x 46.200 lei = 231 lei
TOTAL 2 cost de acizitie = 51.051 lei
- TVA 20% x 51.051 lei.
Taxa vamala, comisionul vamal si TVA-ul se achita la vama.
a) Primirea marfurilor in gestiunea firmei, pe baza facturii nr.17.850. Pentru cheltuielile de
transport societatea nu primeste factura de la firma de expeditii.
Analiza contabila
607 A + D 51.051 lei
401 P + C 42.000 lei
408 P + C 4.200 lei
446 P + C 4.620 lei
447 P + C 231 lei
Formula contabila
607 = % 51.051 lei
Cheltuieli privind marfurile 401 42.000 lei
Clientii
408 4.200 lei
Furnizori-facturi nesosite
446 4.620 lei
Alte impozite, taxe
447 231 lei
Fonduri speciale-taxe
b) Se achita datoriile in vama conform cecului de plata nr.18, 25, 27.
Analiza contabila
5121 A - C 15.061 lei
446 P - D 4.620 lei
447 P - D 231 lei
4426 A + D 10.210 lei
Formula contabila
% = 5121 15.06 lei
446 Conturi la banci 4.620
lei
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447 231
lei
Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate
4426 10.210 lei

18
 Operatia 14 din 25.03.2016
Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la
banca sa la cursul de 4,3 lei/Euro pentru care plateste si comision bancar de 1 %.
10.000Euro x 4,3 lei/Euro = 43.000 lei
Comision bancar 43.000 x 1 % = 430 lei
Analiza contabila
5121 A - C 43.000 lei
5125 A + D 43.000 lei
Formula contabila
5125 = 5121 43.000 lei
Sume in curs de decontare Conturi la banci in lei
Analiza contabila
5124 A + D 43.000 lei
5125 A - C 43.000 lei
Formula contabila
5124 = 5125 43.000
lei
Conturi la banci in valuta Sume in curs de decontare
Analiza contabila
627 A + D 430 lei
512 A - C 430 lei
Formula contabila
627 = 5121 430 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Conturi curente la banci

Operatia 15 din 25.03.2016

Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs
valutar.
-datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,2 = 42.000 lei
-schimb valutar 10.000Euro x 4,3 = 43.000 lei
10.000 x 0,1 = 1000 lei
Analiza contabila
5124 A - C 43.000 lei
401 P - D 42.000 lei
665 A + D 1.000 lei
Formula contabila
% = 5124 43.000
lei
401 Conturi la banci in valuta 42.000
lei
Furnizori
665 1.000
lei
Cheltuieli din diferente de curs valutar

Operatia 16 din 26 .03.2016

Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro.
Schimbul valutar se realizeaza la 4,2 lei/Euro.
Analiza contabila
408 P - D 4.200 lei

19
 401 P + C 4.200 lei
Formula contabila
408 = 401 4.200
lei
Furnizori-facturi nesosite Furnizori

Operatia 17 din data 26 .03.2016

Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,2 lei/Euro.
Comision bancar 1 %.
Analiza contabila
5125 A + D 4.200 lei
5121 A - C 4.200 lei
Formula contabila
5125 = 5121 4.200 lei
Sume in curs de decontare Conturi la banci in lei

Analiza contabila
5124 A + D 4.200 lei
5125 A - C 4.200 lei
Formula contabila
5124 = 5125 4.200
lei
Conturi la banci in valuta Sume in curs de decontare

Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei

Analiza contabila
627 A + D 400 lei
5121 A - C 400 lei
Formula contabila
627 = 5121 400 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Conturi la banci in lei

Operatia 18 din 26.03.2016

Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.200
lei.
Analiza contabila
401 P - D 4.200 lei
5124 A - C 4.200 lei
Formula contabila
401 = 5124 4.200 lei
Furnizori Conturi la banci in valuta

Operatia 19 din 30.03.2016

Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA
TVA 4426 = 12.710 lei
TVA 4427 = 18.000 lei
Analiza contabila
4427 P - D 18.000 lei
4426 A - C 12.710 lei
4423 P + C 5.290 lei

20
 Formula contabila
4427 = % 18.000 lei
TVA colectata 4426 12.710 lei
TVA deductibila
4423 5.290 lei
TVA de plata

Operatia 20 din 30.03.2016

La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei,
conform procesului verbal de inventariere nr201 si a listelor de inventar .
Analiza contabila
371 A + D 105.000 lei
607 A - C 105.000 lei
Formula contabila
371 = 607 105.000 lei
Marfuri Cheltuieli privind marfurile

Operatia 21 din 29.03.2016

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.
121 = % 71.810 lei
607 70.000 lei
627 810 lei
665 1.000 lei
707 = 121 90.000 lei

Concluzii privind contabilitatea stocurilor

21
 Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie sunt, in principal
legate de realizarea functiilor comerciale ale intreprinderii.

.Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:

-Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei pe
grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transportaprovizionare pe feluri de
cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu
privire la stadiul aprovizionarii.
-Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea
permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante
materiale pe gestiuni, si in cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric,
inregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la
inventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea
masurilor necesare lichidarii lor.
-Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod
de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din
depozit, evidenta economiilor sau a materialelor neutilizate, precum si a materialelor
recuperabile rezultate din prelucrarea in sectiile de fabricatie.
-Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea materialelor
aprovizionate impune organizarea contabilitatii astfel incat acestea sa poata furniza informatii
cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transportaprovizionare.
-Inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de Marfuri si a celorlalte categorii de stocuri
destinate a fi livrate tertilor.
-Evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul obtinerii si livrarii la preturi
competitive.
-Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si
rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.
-Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si
inregistrarea in contabilitate a stocurilor.
Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in considerare a
factorilor specifici care influenteaza organizarea contabilitatii activelor circulante materiale
printre care:
- marimea intreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a
stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
- structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuitul
documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de
aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie premise de
baza ale contabilitatii, intrucat operatiile specific lor genereaza o mare diversitate de
documente primare de a caror corecta intocmire si completare depinde gradul de exactitate a
informatiilor furnizate.
- caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, in functie de care se
face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sintetice
corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza
evidenta operativa si contabilitatea analitica.
- decalajul ce poate aparea, uneori, in vanzarea si livrarea stocurilor. sursele de provenienta a
activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din productie proprie, din prelucrare la
terti ) influenteaza, in principal, conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare.
- modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, in special, modul de
inregistrare a acestora in contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a
preturilor de iesire la stocurile fungibile.

22
- sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizarea
contabilitatii stocurilor in vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor, iesirilor
si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, in functie de care se
aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.
De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie
considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea
depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele
procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de
evidenta si calcul.

BIBLIOGRAFIE

23
1) Prof. Univ. Dr. Marin Toma Initiere in auditul situatiilor financiare ale unei entitati,
editia a IV-a, revizuita si adaugita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2012
2) Prof. Univ. Dr. Marin Toma - Initiere in evaluarea intreprinderilor, editia a IV-a,
revizuita si adaugita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2011
3) OMFP 1802/2014
4) IAS IFRS
5) Codul fiscal
6) Codul de procedura fiscala
7) www.mfinante.ro
8) www.static.anaf.ro

24