CAP.1. ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEANA.

TEORIA SISTEMELOR DE NUMERATIE

CAPITOLUL 1

ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEAN.

TEORIA SISTEMELOR DE NUMERAIE

1. NOIUNI FUNDAMENTALE DE ALGEBRA BOOLEAN.

Bazele acestei algebre au fost puse de G. Boole n a doua jumtate a secolului al XIX lea i
fundamentate de C. Shanon n anul 1938. n Romnia studii importante n acest domeniu sau fcut
de ctre matematicianul George Moisil.

1.1. Axiomele si proprietiile algebrei boolene.

Fie M o multime nevid dar finit si dou operatii definite prin -reuniune i -
intersectie sau echivalentele lor logice (SAU)- disjuncie si ({I)-conjuncie atunci vom avea
urmtoarea definiie:
Def. 1. Se defineste termenul de latice (structur algebric) ca fiind un triplet format din
mul]imea M si cele dou operaii L=(M, ,,).
Fie A,B si C M, n cadrul laticei regsim urmtorele axiome:
Axioma 1-ABBA si ABBA pentru orice A,BM
proprietatea de comutativitate.
Axioma 2 - A(BC)= (AB) C i A(BC)= (AB) C
proprietatea de asociativitate pentru orice A,B si C.M.
Axioma 3 - A(AB)=A si A(AB)=A pentru orice A si B M.
proprietatea de absor]ie.
Axioma 4 - AA=A si AA=A pentru orice AM.
proprietatea de idempoten.
Principiul dualitii pentru latici subliniaz faptul c nlocuirea unui operator cu altul modific cele
trei axiome.
CAP.1. ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEANA. TEORIA SISTEMELOR DE NUMERATIE

Def 2. Se definete ca prim element al acestei multimi elementul notat cu 0 cu

proprietatiile: A0=0 si A0=A pentru orice AM.
Def 3. Se define[te ca ultim element al acestei mulimi elementul 1 cu proprietiile:
A1=A si A1=1 pentru orice AM.
Fie laticea L=(M,,,0,1), se introduce operaia de complementare
(negare) si se introduce A (negatie) cu proprietatile: A A =1 (principiul terului exclus) i A A =0
(principiul contradiciei). Matricea L=(M,,,0,1) are si urmtorele proprieti:
Axioma 5 - A(BC)=(AB) (AC) distributivitatea reuniunii fa de intersecie.
Axioma 6 - A (BC)=(AB) (AC) distributivitatea interseciei fa de reuniune.
n concluzie o algebr Boole este o latice distributiv si complementar definit astfel
B=(M, ,,- ). Dac M se reduce la M=[0,1] algebra se va numi binar iar lui0 i se va atribui
nivelul logic 0 (low) si lui 1 nivelul logic 1 (high). potrivit celor de mai sus se definesc
operatorii:
0 1
0 0 1
1 1 1

0 1
0 0 0
1 0 1

0 1
1 0

Axioma 7 - Fie AM rezult A =A pentru orice AM (dubl complementare)

A B = A B
Axioma 8 - pentru orice A si BM.- Relaiile lui DMorgan
A B = A B
1.2. Funcii boolene.
Fie vectorul X= (A,B,C, ... ) unde A,B,C,... sunt variabile binare iar numrul de vectori este
2n. Mulimea vectorilor se constituie intr-o mulime BN2 cu N=2n iar valoarea lui X poate fi 0 sau
1. Dac gsim o funcie f: BN2 {0,1} definim o funcie binar (logic).
Fie K o submulime a mulimii BN2 si K BN2 si avem sadisfcute relaile:
CAP.1. ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEANA. TEORIA SISTEMELOR DE NUMERATIE

K K = BN2
KK = si

0, x K
f (x) =
1, x K
n
Se caut numrul de funcii pentru un domeniu de n variabile binare 2 N = 2 2
Concluzie: Deoarece pentru fiecare X BN2 funcia poate lua numai valorile 0 si 1 rezult ca
n
numrul funcilor boolene distincte este finit si egal cu 2 2 .

1.3. Aplicaii.
Pe baza postulatelor algebrei booleene s se demonstreze urmatoarele identiti:

A +B+A +B = A
A + AB = A + B
A + AB = A + B
A + AB = A + B
A ( A + B) = A + AB = A
AB + AC + BC = AC + BC
A +B+A +B = A
AB + BC + CA = AB + BC + CA
A B = AB + AB = B A = A B
A 1 = 1
A0= A
( A + B)( B + C )( C + A ) = AB + BC + CA
( A + B)( A + C ) = AC + AB
AC ( B + C ) = ABC

2. SISTEME DE NUMERAIE. CODURI.

2.1 Codul binar, zecimal si hexazecimal.

n tehnica numeric este utilizat cu precdere reprezentarea binar a numerelor. Fa de
baza de numeraie zecimal, conversia se relizeaz prin mpriri repetate la 2 i pstrarea restului.
CAP.1. ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEANA. TEORIA SISTEMELOR DE NUMERATIE

Operatile binare prezinta dou avantaje majore: simplitate si uurin n implementarea

fizic
. Sensul de citire al rezultatului este de la ultimul rest ctre primul astfel c:
145310=101101011012 .
Conversia invers binar zecimal este la fel de simpl:
101101011012=210+28+27+25+23+22+20=1024+256+128+32+8+4+1=1453

Model de transformare zecimal- binar

Dezavantajul principal const in mrimea deosebit de mare a numerelor manipulate cea ce
duce la utilizarea mai frecvent a notaiei hexazecimale (baza 16) respectiv: A=10, B=11, C=12,
D=13, E=14, F=15. Conversia din zecimal in hexazecimal se face prin mpriri repetate la 16, iar
din binar n hexazecimal mprind numrul binar n grupe de 4 bii ncepnd de la dreapta lui,
completnd (opional) la stnga ultima grup de bii din stnga cu zerouri.
Exemplu: 0101 1010 1101= 5ADH
Litera H simbolizeaz baza hexazecimal, prima grup de la stnga a fost completat cu un zero.
Revenirea la baza 10 este simpl: 5ADH = 5 162+10 16+13=145310

2.2 Coduri complementare.

Pentru reprezentarea numerelor binare cu semn se convine ca bitul cel mai semnificativ s
devin bit de semn (pentru numerele pozitive si 1 pentru numerele negative). reprezentarea
CAP.1. ELEMENTE DE ALGEBRA BOOLEANA. TEORIA SISTEMELOR DE NUMERATIE

numerelor n complement fa de 2 se face complementnd bit cu bit numrul pozitiv corespondent

i adunnd 1 la bitul cel mai puin semnificativ. De exemplu: +210=0010 iar 210=1101+0001=1110.
Reprezentarea numerelor binare negative n complement fa de 1 se face complementnd
bit cu bit numarul pozitiv corespondent. De exemplu:
+210=0010 iar -210=1101.
Reprezentarea numerelor in cod Gray se face dup urmtorii pai:
a) Cel mai semnificativ bit al codului Gray este identic cu cel mai semnificativ bit din codul
binar.
b) Pornind de la stga la dreapta n numarul binar se adun fiecare pereche de bii adiaceni
din cuvntul in cod binar pentru a obine bitul urmtor (de rang inferior) din cuvntul de cod Gray
depirea neglijndu-se. De exemplu: numrul binar 0110 se transform in numarulGray 0101.
Codul Gray are proprietatea de adiacen adic trecerea de la cuvntul de cod al unui numar la
cuvntul de cod al numrului urmtor va produce schimbarea doar a unui singur bit procedeu
utilizat pentru reprezentarea functilor logice n diagrame Veitch-Karnaugh.

Zecimal Binar Gray

0 0000 0000
1 0001 0001
2 0010 0011
3 0011 0010
4 0100 0110
5 0101 0111
6 0110 0101
7 0111 0100
8 1000 1100
9 1001 1101