Sunteți pe pagina 1din 35

Tehnologia de obtinere a conservelor de

peste

Tehnologia de obtinere a
conservelor de peste
1 Tehnologia de fabricare implica operatiile prezentate in continuare:

Receptia pestelui se face din punct de vedere calitativ si cantitativ,admitandu-se la


prelucrare numai peste proaspat(refrigerat sau congelat).Decongelarea se face in aer la 20 0 C
timp de 24-36 ore sau in apa la 15-20 0C timp de 1,5-4 ore sau in saramura de 3-4% la 20-25 0
C timp de 1-4 ore.

Desolzirea ,decapitarea sau eviscerarea si indepartarea aripioarelor sunt operatii


care se aplica la toate speciile de peste.Desolzirea se face in maini speciale iar celelalte
operatii se executa mecanizat si manual.

Spalarea pestelui se face manual sau mecanizat si are drept scop indepartarea
mucusului,sangelui ,resturilor de viscere si a altor impuritati precum si reducerea gradului de
infectare cu microorganisme.

Bucatile de peste inclusiv fileurile,trebuie spalate rapid 2-3min,pentru a evita umflarea


tesutului muscular si pentru a limita pierderile de substante solubile.Pierderile in greutate la
spalarea acestora sunt de 1-3,2%,in functie de specie.

Portionarea pestelui -se poate face manual sau mecabic la dimensiuni care sa poata
intra in recipientul utilizat.

Sararea pestelui -se face intr-o solutie concentrata de 20% NaCl timp de 2-15 min in
functie de marimea bucatilor ,astfel incat in produsul finit continutul de NaCl sa fie de 1,5-
2,5%.Sararea se face in scopul de a da conservelor gust,pentru o deshidratare partiala si pentru
a imbunatati consistenta carnii de peste.

Infainarea pestelui. Se realizeaza numai pentru pestele ce urmeaza a fi prajit si are


drept scop: protejarea carnii de peste impotriva inchiderii la culoare si aparitiei gustului amar in
timpul prajirii; protejarea suprafetei pestelui fata de o deshidratare excesiva; formarea gustului
si a mirosului la prajire prin caramelizarea hidratilor de carbon din faina, dextrinizarea partiala a
amidonului si reactiei Maillard.

Consumul de faina este de 2,5-4% din greutatea pestelui.Dupa infainare, pestele infainat
se lasa in repaus 2-3 min.

Prelucrarea termica initiala. Aceasta operatie poate consta in: prajirea,fierbere (in ulei,
saramura), afumare, in functie de tipul de conserva ce se fabrica.
Prin prajire se realizeaza deshidratarea partiala a pestelui datorita denaturarii si coagularii
proteinelor care elibereaza apa imopilizata capilar; marirea consistentei pestelui datorita
denaturarii coagularii proteinelor si formarii de gelatina.; imbunatatirea aspectului,gustului si
mirosului bucatilor de peste; cresterea valorii energetice a carnii de peste prin absorbtie de ulei;
micsorarea volumului si masei bucatilor de peste ca urmare a pierderii de umiditate si indesarii
carnii.

Pierderile de masa la prajire sunt de 16-21%, din care pierderile de grasime din peste
sunt de 3-6% din masa pestelui.

In timpul prajirii, uleiul vegetal sufera modificari fizico-chimice consecinta a:

- actiunii indelungate a temperaturilor ridicate (140 160C);

- actiunii vaporilor de apa care se degaja din peste; .

- contactului uleiului cu aerul la suprafata libera a bazinului de prajire;

- trecerii in ulei a unor componente organice din pestele care se prajeste .

Factorii mentionati favorizeaza termodegradarea uleiului, ale carui caracteristici se


schimba: uleiul se inchide la culoare, gustul devine amar, ranced,cracteristicile fizico-chimice
ale uleiului folosit la prajire (mai ales la prajirea mai multor sarje de peste) se modifica esential:
creste vascozitatea, densitatea, indicele de refractie, indicele de aciditate si scade indicele de
iod. Indicele de peroxid se modifica in functie de durata de prajire si de temperatura.

Pastrarea calitatii uleiului pentru o perioada mai mare se realizeaza prin:

izolarea uleiului de actiunea aerului in timpul prajirii;

folosirea pernelor filtrante de apa;

purificarea uleiului prin filtrare; sedimentare,centrifugare, folosirea antioxidantilor


naturali sau sintetici admisi de legislatia in vigoare.

Pentru prajire se utilizeaza cuptoare de prajire incalzite cu abur, cuptoare de prajire


incalzite electric, cuptoare de prajire incalzite cu microunde.

Aburirea se realizeaza de obicei la 95-115 0 C,timp de 5-25 minute in functie de


specie si marimea bucatilor.Aburirea excesiva duce la faramitarea bucatilor de peste.Pierderile
prin aburire sunt de 8-12 % fata de masa initiala iar pierderile in azotat reprezinta 4-5% din
azotul total.Aburirea se poate face in dulapuri cu functionare discontinua sau in instalatii de
aburire cu functionare continua.

Fierberea in saramura se realizeaza la 80-85 0C ,timp de 10-15 minute pentru pestele


slab si semigras destinat semiconservelor de peste iar pentru pestele gras fierberea se
realizeaza la 90 0C timp de 5-10 minute.Pestele destinat conservelor se blanseaza la la 100-
102 0 C timp de 3- 4 minute. Saramura folosita pentru fierbere are concentratia de 10
%.Pierderile de masa sunt de 10-20% fata de masa materiei prime,iar pierderile de substante
azotoase de 10-13% din cantitatea de azot.In urma acestei operatii se realizeaza deshidratarea
partiala a carnii de peste ,o intarire a epidermei ce impiedica desprinderea ei de pe tesutul
muscular,denaturarea si coagularea proteinelor ceea ce duce la cresterea consistentei si
distrugerea microflorei.

Afumarea se face la pestele pentru conservele in ulei(crap, sprot etc.). Se face o


afumare usoara. Se poate folosi si lichid de afumare sau ulei aromatizat cu fum, caz in care nu
se mai face afumarea pestelui.

Umplerea recipientelor se poate face manual sau mecanic(cu dozatoare) in principal


pentru partea lichida.Pentru a elimina aerul saramura se toarna in stare fierbinte sau
inchiderea conservelor se realizeaza cu ajutorul masinilor de inchis sub vid.

Inchiderea recipientilor - se executa cu masina de inchis cutii si de buna funcsionare


a acestei masini depinde in mare masura mentinerea sterilizarii.

Sterilizarea Este tratamentul termic aplicat conservelor care are scop distrugerea
microorganismelor care ar produce alterarea ulterioara a continutului.Procesul de sterilizare se
deruleaza cu respectarea stricta a formulei de sterilizare .

Pentru fiecare sortiment in parte ,sterilizarea se face dupa o formula anume,care


cuprinde trei faze: urcarea temperaturii ,sterilizarea propriu-zisa si coborarea temperaturii.

Maturarea conservelor se realizeaza timp de 20-60 zile,in depozitele fabricii,perioada


in care se indeparteaza si conservele care s-au bombat.

In timpul maturari, sosul sau uleiul din conserva difuzeaza in carnea pestelui, care
devine mai onctuoasa cu gust mai placut.

Conditiile de maturare-depozitare sunt 4 20cC si umiditate 70-75%.

Racirea conservelor aceasta se realizeaza imediat dupa sterlizare,intr-un timp cat


mai scurt atunci cand temperatura conservelor scade de la 50 0 C la 200C ,interval in care sunt
cuprinse majoritatea temperaturilor optime de dezvoltare a microorganismelor.Operatia de
racire se considera a fi terminata atunci cand temperatura recipientilor a ajuns la temperatura
mediului ambiant .

Termostatarea - Prin aceasta operatie se apreciaza daca sunt sterile conservele.


Recipientii se tin la termostatat la temperatura de 370C timp de 10 zile,verificandu-se zilnic
daca apare bombajul biologic.

In cazul conservelor destinate exportului in tarile cu climat cald ,termostatarea se


realizeaza la temperatura de 550C timp de 10 zile.

In timpul maturarii gustul carnii de peste este imbunatatit.

Sortarea,stergerea si ungerea recipientelor. In aceaste faze se urmareste eliminarea


recipientelor bombate,neermetice sau cu alte defecte.

Conservele fara defecte trebuie curatate,sterse si apoi unse cu vaselina neutra pentru
a nu rugini.
Etichetarea si ambalarea in lazi.Se controleaza ca etichetele care se aplica pe
recipiente sa corespunda continutului si sa fie mentionata si data.Se urmareste ca ambalarea
conservelor sa se faca in lazi corespunzatoare prevederilor din standarde.

Ambalajele utilizate in mod special pentru conserve sunt cutiile metalice care pot fi
confectionate din tabla de otel cositorita ,tabla TFS(Thin Free Steel),respectiv
ECCS(Electrochemicaly Chromium Coated Steel) si din materiale plastice

Depozitarea- se face in incaperi uscate,cu umiditate relativa a aerului de maximum 75%


si racoroase(temperatura maxima 20 0C).Depozitarea se face pe loturi data fabricatie si pe
sorturi.

Depozitarea conservelor se efectueaza in spatii uscate, ferite de inghet, temperatura


maxima de depozitare la conservele fabricate pentru zone cu climat rece sau temperat fiind
de 25eC.

Depozitarea se face prin stivuirea recipientelor sau cartoanelor cu recipiente pe gratare,


pe sortimente si loturi de fabricatie.

0 stabilitate buna a conservelor se asigura la depozitarea acestora in regim complet


stationar (fara manipulari), pe motiv ca manipularile conduc la agitarea continutului si
eventualii spori ramasi dupa sterilizare sunt eliberati din grasimi sau aglomerarile de proteine
si se raspandesc in toata masa produsului si, in special, in faza lihida, daca aceasta exista.

Schema tehnologica pentru conservele de peste

Receptia pestelui

Desolzirea,decapita
rea sau eviscerarea
si indepartarea
aripioalelor

Spalarea pestelui


Portionarea pestelui

Sararea pestelui

Infainarea pestelui

Prelucrarea termica
initiala

Aburirea

Fierbere in saramura

Afumarea

Umplerea
recipientilor

Inchiderea
recipientilor

Sterilizarea

Maturarea

Racirea

Termostatarea

Sortarea,stergerea si
ungerea

Etichetarea si
ambalarea

Depozitarea

Utilaje folosite in fabricarea conservelor de peste.

2. Tabla alba (cositorita).

Cea mai frecvent utilizata forma de ambalare in industria conservelor de peste este
cutia din tabla cositorita. Cutiile pot fi fabricate din doua sau trei bucati separate, intr-o
multitudine de forme si dimensiuni. Cutia de tabla consta dintr-o tabla de fund, confectionata
din otel moale cu continut scazut de carbon, care are ambele fete acoperite electrolitic cu un
strat de cositor. Grosimea tablei de fund variaza in functie de dimensiunea cutiei de conserve
si de destinatia acesteia; in orice caz, aceasta are de obicei grosimea cuprinsa intre 0,15 si 0,30
mm. In zilele noastre, pentru a se obtine grosimi foarte mici ale tablei, tabla de otel este
laminata la rece de doua ori inaintea acoperirii cu cositor in acest caz fiind denumita generic
tabla dublu-redusa (DR). Masa stratului de cositor variaza si ea in functie de destinatia finala
a cutiei de conserve si daca ulterior se aplica sau nu un strat de lac. In general, grosimea
stratului de cositor variaza Intre 0,4 si 2,5 microni.Tabla la care masa stratului de acoperire
este aceeasi pe ambele fete este cunoscuta sub denumirea de tabla acoperita egal (sau
uniform), in timp ce tabla la care fetele sunt acoperite cu straturi de cositor de mase diferite
este denumita tabla acoperita inegal (sau diferentiat). Atunci cand se specifica masele
straturilor de cositor, se indica de obicei pentru fiecare suprafata masa nominala de cositor pe
1 m2 de tabla.

In industria conservelor de peste (cat si in cea a altor tipuri de conserve proteinice), se


obisnuieste folosirea sistemelor de lacuire rezistente la sulf (SR) pentru a se preveni formarea
sulfurilor de fier si a neplacutei culori albastru-negre pe tabla conservei, desi acestea sunt
fenomene inofensive sanatatii umane. Datorita compozitiei ce include oxidul alb de zinc,
aceste lacuri au un aspect laptos. Utilizarea oxidului de zinc se justifica prin faptul ca acesta
reactioneaza cu compusii sulfului eliberati din proteine in timpul proceselor termice, formand
precipitati de sulfura de zinc ce nu pot fi detectati usor pe fundalul lacului opac. Un alt sistem
de lacuire utilizat la conservele de carne si peste se bazeaza pe bariera fizica creata prin
includerea pigmentilor de aluminiu intr-un lac epoxidico-fenolic (epon). Aceste lacuri, deseori
cunoscute sub denumirea de emailuri V, se folosesc pe scara larga in conservele de hrana
pentru caini.

Ambalaje utilizate pentru conserve sunt in special cutiile metalice care pot fi
confetionate din tabla de otel cositorita, tabla TFS (Thin Free Steel) respectiv ECCS
(Electrochemicaly Chromium Coated Steel) si din materiale plastice.

Cutiile din tabla de otel cositorita electrolitic se clasifica dupa urmatoarele criterii:
-dupa forma: tip A, format din trei parti (corp, fund, capac), fundul si capacul fiind
aplicate separat;

- dupa felul executiei, cutiile de tip A se impart astfel: cu corpul faltuit si lipit, cu corpul
lipit prin suprapunere;

- dupa felul protectiei interioare: cutii nelacuite c; cutii lacuite partial p; cutii cu corpul
nelacuit, fundul si capacul lacuite; cutii lacuite complet I.

Cutiile lacuite la interior se impart in: cutii simplu lacuite, cu un singur strat de lac
aplicat pe corp, fund si capac; cutii dublu lacuite, cu doua straturi de lac aplicate pe corp, fund si
capac.

Lacuirea pentru protectia interioara poate fi acidorezistenta (U) si sulforezistenta (S). La


exterior cutiile pot fi lacuite (I), nelacuite (C) sau litografiate (L).

Tabla folosita este tabla de otel stanata la cald sau electrolitic. Grosimea stratului de
staniu poate fi aceeasi sau diferita pe cele doua fete ale table. De regula se foloseste tabla
stanata electrolitic, pasivizata chimic sau electrochimic .

Cutiile mai pot fi confectionate din tabla de otel cromata, incheierea corpului poate fi
executata prin: falt simplu, bine presat, cu sau fara puncte de intarire, executate cu aliaj de lipit,
de-a lungul faltului; suprapunere simpla si lipire continua fara aglomerari de aliaj topit.
Aplicarea fundului si capacului se face prin:

falt dublu rotat, imbinarea reala fiind minimum 50% pentru cutiile cilindrice si 45%
pentru cele necilindrice.

La cutiile metalice se practica urmatoarele verificari:

verificarea etanseitatii cu presiune de aer la 2,5 bar;

verificarea porozitatii peliculei de lac care se face cu o solutie continand 5% sulfat de


cupru si 5% HCI pur, pe eprubete detasate din corpul cutiei (5 x 10 cm) si capac (se foloseste
integral) care se imerseaza 3 minute in solutia de control, dupa care se numara porii pusi in
evidenta (aglomerari de cupru si oxid de cupru , de culoare rosie - caramizie). Numarul de pori
se raporteaza la centimetrul patrat de tabla.

verificarea rezistentei la sterilizare a peliculei de lac interioare se face cu urmatoarele


solutii: solutie A care contine 20% zahar 91 % acid tartric sau acetic; solutie B care contine 2%
NaCI si 4% acid acetic; solutie C care contine 3% NaCI; solutie D care contine 125 g acid
tioglicolic 80% adus la 750 cm3 cu apa distilata, solutia obtinuta fiind corectata la pH = 7 cu
NaOH 25%, dupa care se aduce la 1 litru cu apa distilata. Din solutia obtinuta se iau 50 ml si se
completeaza la 1 litru ..

Pentru determinare, fiecare cutie se umple cu solutia de control (spatiul liber de sub
capac = 1 cm) si se sterilizeaza la 121 sC, timp de 60 minute.

Aprecierea modificarii solutii1or de control se face comparativ cu aceleasi solutii de


control introduse in baloane de sticla si supuse aceluiasi tratament de sterilizare;
Verificarea cedarii de gust si miros de catre pelicula de lac se face pe cutiile umplute cu
apa distilata, cutiile fiind sterilizate 60 minute la 121C. Se verifica gustul si mirosul apei din
cutie in comparatie cu apa sterilizata in aceleasi conditii in borcane de sticla. Nu se admite ca
apa sa prezinte gust si miros de fenol.

Verificarea rezistentei la ulei a peliculei de lac, in care caz cutiile se umplu cu ulei de
floarea-soarelui si dupa inchidere se termostateaza 48 ore la 40C, dupa care se examineaza
aspectul peliculei de lac, care nu trebuie sa prezinte modificari. Nu se admite trecerea in ulei,
sub forma de suspensie, a solutiei de etansare de la cele doua capace. Cutiile din tabta de
aluminiu (tip B) sunt cutii ambutisate lacuite complet la interior cu lac acidorezistent (U) sau
sulfurorezistent (5). La exterior cutiile pot fi lacuite complet. Verificarea lor se face ca si la
cutiile din tabla de otel stanata.

Capacele pentru cutii pot fi: capace in trepte; capace cu nervuri de Intarire, Gapace
plate. AdElncimea capacelor este de 3 mm pentru cutiile cu diametrul nominal de 53 mm; 3,3
mm pentru eele cu diametrul nominal de 73 i 99 mm i 3,2 mm pentru cele cu diametrul
nominal de 153 mm.

Capacele, inainte de utilizare, se stanteaza, stanta trebuind sa imprime:

intreprinderea producatoare printr-o litera mare (de la A la Z) sau prin una din doua
cifre si o litera mare; data fabricatiei (in urmatoarea ordine): anul prin ultimele doua cifre, luna
prin doua cifre (01 pana la 12), ziua prin doua cifre (01 pan a la 31); grupa de conserve printr-o
cifra si sortimentul prin una, doua sau trei cifre. Recipientele inainte de utilizare se spala.

Umplerea cutiilor consta in dozarea prin cantarire, la nivelul gramajului, atat a partii
solide cat si a partii lichide, cu respectarea stricta a proportiei dintre ele. Dozarea poate fi
facuta manual sau cu ajutorul dozatoarelor (in special pentru partea lichida).

3. Exhaustarea este operatia de indepartare a aerului din recipient, deoarece aerul


care ramane in recipientul inchis poate avea urmatoarele efecte negative:

- produce oxidarea lipidelor si vitaminelor, conducand deci la scaderea valorii nutritive


a produsului si la inrautatirea proprietatilor senzoriale;

- ingreuneaza termopenetratia deoarece activeaza ca un termoizolant;

- contribuie la dezvoltarea microorganismelor aerobe in conditiile in care intervalul de


timp dintre inchidere si sterilizare este mare;

- conduce la cresterea presiunii interioare din recipient in timpul sterilizarii cu


consecintele ce decurg de aici (sunt aratate la defectele conservelor). Acest efect este cel mai
important;

- mareste viteza de coroziune electrochimica in cazul cutiilor de tabla nevernisata, in


timpul depozitarii conservelor.

Masurile de inlaturare a efectelor negative ale presiunii interioare se refera utilizarea


unor recipiente rezistente la deformare, limita de rezistenta fiind in functie de grosimea si
calitatea tablei din care au fost confectionate, profilul capacelor, formatul recipientelor, precum
si modul de confectionare al acestora.

Se urmareste confectionarea recipientelor metalice din tabla laminata la rece cu


grosimea de 0,2 - 0,24 mm, iar capacele, executate din tabla cu grosimea de 0,24 - 0,26 mm,
trebuie sa aiba profil cu nervuri in ceea ce priveste formatul recipientelor, se prefera cele de
format mic, cu raportul HID = 1/1;

- sterilizarea cu contrapresiune de aer, valoarea exacta a contrapresiunii putandu-se


determina exact, cand se cunoaste presiunea reala din interiorul recipientului in timpul
procesului. Aceasta este in functie de o serie de factori: temperatura continutului recipientului
in momentul inchiderii; gradul de umplere al recipientului; dilatarea termica a produsului si al
ambalajului in timpul sterilizarii; spatiul gol din recipient in momentul umplerii;degajarea de
gaze din tesuturi in timpul sterilizarii;

- racirea recipientilor cu contrapresiune de aer, pentru ca cea mai mare diferenta dintre
presiunea din recipient si cea din autoclava este prezenta in prima parte a fazei de racire,
deoarece temperatura apei din autoclava scade, datorita apei reci ce se introduce, iar aceasta
face ca presiunea din autoclava sa scada. in acelasi timp, temperatura produsului scade lent,
mentinandu-se pentru o perioada oarecare de timp la temperaturi ridicate.

Acest timp constituie perioada critica pentru recipient, intrucat presiunea interioara
necompensata prin contrapresiune poate sa conduca chiar la pierderea ermeticitatii;

- micsorarea presiunii interioare in interiorul recipientului si deci si a diferentei de


presiune dintre interior si exterior prin una din urmatoarele metode: o umplere
corespunzatoare a recipientului cu produs, in functie de gradul de dilatare a recipientului si
produsului; eliminarea aerului din recipient inainte de inchidere (metoda cea mai eficace).

Eliminarea aerului (exhaustarea) poate fi realizata prin unul din urmatoarele procedee:

- exhaustarea prin umplerea cutiilor cu produs fierbinte metoda care se preteaza la


conservele cu parte lichida mare, care trebuie adaugata la temperatura de 80 90sC; -
exhaustarea cu incalzire prealabila, in care caz recipientele umplute, cu capacele puse, dar fara
a fi inchise, se introduc intr-un preincalzitor, unde sunt incalzite la temperatura 75: .. 80 sC, cu
aer fierbinte la 95 98 sC;

- exhaustarea prin deplasarea aerului din recipient cu jet de abur;

-exhaustarea mecanica care se executa cu masini de inchis sub vid,in care caz nu mai
intereseaza temperatura produsului in momentul inchiderii.

In toate cazurile in care exhaustarea se face fara ajutorul masinilor de inchis sub vid,
marimea vidului realizat va fi in functie de: temperatura produsului in momentul inchiderii si
anume o ridicare a temperaturii produsului, imediat inainte de inchidere, conduce la micsorarea
presiunii interioare din recipient; marimea volumului liber de sub capac, in sensul ca cu cat
volumul liber va fi mai mare, cu atat presiunea din recipient in momentul inchiderii va fi mai
mare.

Inchiderea cutiilor.
Inchiderea cutiilor de conserve se realizeaza cu masini de inchis semiautomate si
automate.

Formarea faltului de inchidere care uneste capacul cu corpul cutiei se face cu ajutorul
role lor, in doua operatii la prima operatie, rolele 1 se rotunjesc numai marginea capacului si
bordura cutiei; la a doua operatie, rolele2 inchid definitiv toate cele cinci straturi de tabla
formate,dupa care faltul de inchidere este terminat (fig. 1).

Fig. 1. Fazele succesive simplificate in


procesul de formare a faltului: a - rola I in faza
de start; b - rola I in faza de terminare a operatiei de bordurare; c - rola II in faza de start; d -
rola II in faza de terminare a operatiei; 1- profilul rolei I; 2- profilul pistonului de fixare a
capacului (cap de presare); 3- capacul cutiei; 4- corpul cutiei; 5 - profilul rolei II.

In general, functionarea rolelor la prima operatie se considera corecti dacit marginea


incovoiata a capacului este strans lipita de corpul cutiei; bucla marginii capacului infasoara egal
bordura corpului cutiei; muchia bordurii corpului cutiei nu este deformata si atinge suprafata
interioara a buclei formata de marginea capacului.

Functionarea role lor de inchidere definitiva la cea de a doua operatie este considerata
corecta daca: faltul este perfect neted, lipsit de incretituri; in partea inferioara a faltului nu exista
parti de metal si pasta de cauciuc iesita in afara; in partea lui superioara, faliul este mai gros din
cauza mai multor straturi de tabla, iar in partea inferioara, vizibil mai strans la corpul cutiei.

5. Mecanismul de inchidere.

Mecanismele de inchidere ale masinilor de inchis se clasifica in doua mari grupe:

-mecanisme cu came in miscare si cu came stationare;

- mecanisme de inchidere excentrice.

Mecanismul de inchidere cu came in miscare. Acest tip de mecanism este aratat in


figura 2 si cuprinde urmatoarele elemente: rotile dintate 1,2,3,4,5 care pun in miscare axurile
goale 6 si 7. Axul gol exterior 6 este solidar cu camele 8 si 9 pe care apasa rolele depresare 11 si
12. Axul gol interior 7 situat in interiorul axului gol 6, pune in miscare de rotatie bratele 10 si
prin intermediul acestora si bratele purtatoare de role 15 si 15' .
Capacul cutiei este fixat de pistonul (cap de presare) 16 care se gaseste la capatul axului
fix 17. In interiorul acestui ax 17 se gaseste impingatorul de cutii 18.

Rotile 4 si 5 se rotesc cu viteze diferite, fiind angrenate de rotile 2 si 3 care au diametre


diferite. Din aceasta cauza, exista o diferenta intre miscarea de rotatie a camelor si a cadrului cu
rolele de inchidere 13 si 1 Mecanismul descris are un singur cap de inchidere, fiind adaptat in
general pentru masinile de inchis semiautomate.

In figura 2 este aratat mecanismul de inchidere cu doua capete de inchidere. Se poate


observa ca prin intermediul rotii dintate 5 aflata pe axul 1, se pune in miscare roata dintata 6
solidara cu axul 7. Prin intermediul rotii dintate 2 aflata tot pe axul 1 se pune in miscare,
roata dintata 3 solidara pe axul intermediar 3 si aceasta la randul ei antreneaza roata dintata
4 'solidara cu axul gol 8.

Prin intermediul branselor 9 fixate pe axul 8 se antreneaza mecanismul de inchidere


in jurul axului caruselului (axul 7). Pe axul 7 sunt montate rotile dintate 10 si 11, de diametre
diferite, care impreuna cu rotile dintate 12 si 13 formeaza o transmisie planetara.

Rotile dintate sunt solidare cu axul 14 si deci vor pune in miscare de rotatie rolele de
inchidere 22, legate prin articulatiile 20 de axul 19.La randul lui, axul 19 se leaga de axul 14
prin intermediul mufei cu brate 18.

Tot pe axul19, la iesirea acestuia din piesa 20 se monteaza rolele de presare 21.

Roata dintata 13, solidara cu axul gol 15, va pune in miscare de rotatie camele 16 si
17 pe care preseaza rolele 21. Pistonul 23;(capul de presare pe capac) este fixat pe axul gol
24, in interiorul caruia se deplaseaza impingatorul de cutii 25.

Mecanismul de inchidere cu came in miscare,functioneza dupa cum urmeaza: dupa


asezarea cutiilor pe talerul masinii;(asezarea poate fi automata) si asezarea capacului (care
poate fi automata)se ridica talerul astfel incat cutia ajunge cu partea superioara la nivelul
rolelor de bordurare si inchidere definitiva, realizandu-se faltul, dupa care cutia este
coborata) si plasata pe banda transportoare care le conduce la operatia urmatoare din
procesul tehnologic.
Fig. 2. Mecanism de inchidere cu un singur cap si cu came in miscare: 1, 2, 3,4,5 - roti
dintate; 6, 7 - axuri goale; 8, 9- came; 10- brat; 11, 12- role de presare; 13,14 - role de
inchidere; 115' - brale purtatoare de role; 16- piston (cap de presare capac); 17 - ax fix; 18 -
impingator de cutii.
Masini de inchis

Masinile de inchis pot fi: semiautomate, de regula cu un singur cap de inchidere, cu


doua perechi de role pentru prima si a doua operatie; automate care la randul lor, pot fi
clasificate in: masini care lucreaza fara vid si care pot fi, la randul lor, cu unul sau mai multe
capuri de inchidere si masini care lucreaza cu vid care pot fi cu unul sau doua capete de
inchidere.

6. Controlul inchiderii recipientelor.

In marea lor majoritate, alterarile microbiologice ale conservelor sunt cauzate de


neermeticitatea recipientelor. De aceea, o atentie deosebita trebuie acordata operatiei de
inchidere si controlului ei. Numai in cazul unei inchideri ermetice si a prelucrarii termice
corespunzatoare se poate realiza pastrarea indelungata a produsului conservat in functie de
modul de executie, controlul inchiderii se imparte in controlul curent si controlul ermeticitati
prin sondaj.

Controlul curent consta in examinarea vizuala a faltului majoritatii recipientelor


ermetice. La examinarea faltului la o inchidere buna, acesta trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:

- partea superioara trebuie sa fie usor plata, cu marginile rotunjite, iar partea inferioara
putin tesita si strans presata de corpul cutiei;

- fa1tul trebuie sa aiba o latime uniforma pe tot perimetrul, fara sa prezinte colturi,
ondulatii, margini neregulate, zgarieturi, fisuri sau sa fie taiat la partea superioara. La o
inchidere buna numarul cutiilor cu defecte de inchidere nu trebuie sa depaseasca O,3%.

Controlul ermeticitatii prin sondaj se executa la anumite intervale de timp de lucru (2


- 3 ore) si la fiecare reglare a masinii de inchis. Acest control consta la verificarea ermeticitatii si
rezistentei la presiunea interioara si exterioara a recipientului, iar pe de alta parte, la examinarea
cu ajutorul lupei a faltului sectionat.

.. Ca metode pentru verificarea ermeticitatii si rezistentei la presiune a recipientelor se


aplica: metoda presiunii interioare cu aer sau apa; metoda vidului exterior (in exicator); metoda
incalzirii in apa a cutiilor pline.

Metoda presiunii interioare este cea mai utilizata. Ea consta in ridicarea presiunii
interioare din recipientul gol, inchis si scufundarea recipientului intr-un bazin cu apa,
urmarindu-se daca apar sau nu bule de aer in apa (aparitia bulelor indica neermeticitate). Se
considera inchidere buna atunci cand cutiile rezista la o presiune interioara maxima de 2,5 bar,
iar borcanele la maximum 1,5-2 bar. Pentru introducerea aerului in recipient, capacul acestuia
este perforat, iar pe orificiul astfel obtinut se lipeste prin cositorire un dispozitiv in forma de T,
confectionat din teava subtire si prevazuta cu manometru si ventil de retinere prin care se face
admisia aerului.

Metoda vidului exterior consta in introducerea cutiei, spalate cu apa calda, intr-un
exsicator prevazut cu orificiu in capac. In exsicator se introduce si apa, astfel ca nivelul acesteia
sa depaseasca cu 3 - 4 cm inaltimea cutiei. Dupa inchiderea exsicatorului, acesta se pune in
legatura cu o pompa de vid prin intermediul unui furtun si se urmareste daca prin apa (fiarta si
racita), dupa eliminarea aerului din exsicator, apar bule de aer din cutie, care indica
neermeticitate.

Metoda incelzirii in ape este folosita la controlul ermeticitatii cutiilor de conserve pline
in aceasta metoda, cutiile spalate se scufunda in apa fiarta si apoi racita la 80C. Cutia se
mentine la aceasta temperatura pana ce se constata o crestere a presiunii in recipient,
manifestata prin bombarea capacelor, urmarindu-se in acelasi timp aparitia bulelor de aer care
indica neermeticitatea.

Controlul faltului se face dupa sectionarea acestuia si examinarea sectiunii, respectiv


prin determinarea procentului de imbinare reala in urma efectuarii unor masuratori ale
elementelor care alcatuiesc faltul.

Prin examinarea vizuala a faltului sectionat pot fi stabilite principalele defectiuni de


inchidere,obtinandu-se si indicatii asupra modului de reglare a masinilor de inchis.

In afara acestor defecte, observate prin sectionarea faltlui,pot aparea si alte defecte care
se observa la examinarea vizuala a faltului nesectionat. Printre aceste defecte se mentioneaza:

- falt taiat la muchia superioara si petrecut peste capul de inchidere al masinii datorita
carui fapt,adesea, cutia este intepenita pe capul inchis; defectul este cauzat atat de pozitia prea
joasa sau grosimea prea mica a capului de inchidere, cat si de presarea prea puternica a rolei II.

- aparitia colturilor sub falt, datorita reglari defectoase a rolelor. Acest defect se
remediaza prin marirea presiunii rolei I si reducerea presiunii rolei II;

- falt incretit la partea inferioara, determinat de uzura mare a rolelor I si II

- taieturi in partea inferioara a faltului, cauzate de ridicarea prea sus a talerului,


pozitia prea joasa a capului de inchidere in raport cu rolele si presarea prea puternica a rolei
II.

- strangerea prea slaba afaltului de catrerola II (faltul este bombat si are o latime
mica).

- grosimea faltului, care este data de cele cinci straturi de tabla componente, la care se
adauga de doua ori grosimea inelului de etansare (pasta de etansare). Grosimea faltului
depinde de grosimea tablei folosite pentru obtinerea capacului si corpului. In dreptul lipiturii
longitudinale, . fa1tul va fi mai gros, el cuprinzand sapte straturi de tabla;

- inaltimea faltului, care este determinata de actiunea rolei I si se considera normala


daca este cu 0,4 mm mai mare decat deschiderea acestei role;

- adancimea fa1tului Q, determinata de adancimea capacului, ea fiind


corespunzatoare daca este cu 0,1 mm mai mare.

Pe faltul sectionat se executa urmatoarele masuratori:

- carligul capacului, Ccap (m), care reprezinta partea din bordura capacului indoita in
interiorul faltului;
- carligul corpului, Ccorp (n), care reprezinta bordura corpului indoitpa in falt peste
carligul capacului.

Cu cat in falt cele doua carlige se suprapun mai mult, cu atat rezistenta faltului este
mai mare, iar etanseitatea mai sigura.

In mod ideal, cele doua carlige ar trebui sa se suprapuna total in realitate.Insa,


suprapunerea este mai mica, astlel ca imbinarea reala reprezinta numai o fractiune din
imbinarea ideala, in functie de calitatea inchiderii.

Imbinarea reala se poate masura cu un proiector special si este raportul:

% imbinarea reala = Imbinare reala [mm] x 100 .

Imbinare ideala [mm]

In lipsa proiectorului, procentul de imbinare reala se poate determina cu

relatia:

Ccap + Ceorp + Gcap - ,H

% imbinare reala= x 100 ,

H- (2GcaD+ GeofD)

in care: Ccap (m) este carligul capacului, in mm;

Ccorp (n) - carligul corpului, in mm;

Gcorp - grosimea tablei capacului, in mm;

Georp- grosimea tablei corpului, in mm;

H -: inaltimea faltului, in mm.

Imbinarea reala trebuie sa fie cel putin 50% sub aceasta valoare, inchiderea fiind
considerata nesigura.

7. Sterilizarea conservelor.

Dupa inchidere, cutiile de conserve se trec printr-o masina de spalat (fig3) cu o zona de
spalare cu detergenti si o alta zona de clatire cu apa calda, dupa care cutiile se asaza in cosurile
autoclavei in randuri ordonate sau in vrac, cosuri care se introduc in sterilizator, unde se executa
sterilizarea dupa baremul de sterilizare specific fiecarui tip de conserva.

Fig. 3 . Masina de spalat cutii pline: 1 - banda de transport din sarma; 2 - zona de
clatire cu apa; 3 - zona de spalare cu detergent; 4 - recipient pen tru solutia detergenti; 5-
pompa de circulatie.
Sterilizarea se poate face in urmatoarele tipuri de utilaje:

1.Sterilizatoare cu functionare discontinua (in sarje) care pot fi:

autoclave verticale si orizontale; sterilizatoare cu cosurile in miscare de rotatie, cu


economizor (Rotomat Atmos, Lubeca LW 2020);

sterilizatoare cu cosurile in miscare de rotatie fara economizor (Lubeca LW 3003);

sterilizatoare statice fara economizor, cu mediul de incalzire / racire in circulatie.

Acestea, la randul lor, pot fi cu si fara schimbator de caldura (LubecaLW 406-2; Lubeca
LW 406-3; Lubeca LW 406-4; Lubeca LW 406-5; Lubeca LW 406-6);

sterilizatoare statice, cu economizor,cu mediul de incalzire/ racire in circulatie;

sterilizatoare statice cu schimbator de caldura cu placi pe circuitul de racire


(Jumbo, Lagarde-Stork);

sterilizatoare cu functionare continua care pot fi: sterilizatoare rotative (IMC! FMC
Sterilmatic; Steristork; Storklave); sterilizatoare hidrostatice (Carvallo cu si fara contrapresiune
de aer, Hydroflow (ABC) etc.); sterilizatoare cu transporter orizontal (Hydrolock); sterilizatoare
cu flacara (Steryflame i Hydroflame).
Termograful cuvei de sterilizare indicand un proces termic de 90 min. la 121C.

8. Schema bloc de operatii si bilantul materialelor la tonul congelat.

TON CONGELAT

Decongelare

Taiere
Spalare

Incarcare in tavi si paturi de sine

Abur

Capete, cozi, deseuri

Fierbere preliminara in abur

Racire

Separarea oaselor, pielii si carnii de culoare inchisa

Oase, piele si carne

inchisa la culoare

Control calitativ si cantitativ

Cutii curate

Umplerea cutiilor de conserve

Inchidere etansa

Saramura preincalzita

Stantare

Spalare cutiei

Incarcarea cosurilor

Descarcare cosuri
Apa

Apa reziduala

Apa

Apa reziduala

Vapori condensati

Apa

Apa reziduala

Deseuri

Apa

Lipici si etichete

Paleti

Cutii de carton

Containere

Spalare si uscare cutii

Stocare provizorie

Lipire etichete

Ambalare in cutii de carton

Inchidere si marcare cutii de carton


Paletizare

Depozitare

Control

Conserve defecte

Abur, apa. Aer, detergent

Ape reziduale, detergent, aer

Ape reziduale

Sterilizare

Ape reziduale

Capace

Apa, abur
BILANT DE MATERIALE

1. DECONGELARE:
Pc. = Pd. + P

1000 Kg = 990Kg + 10Kg

Pc.- peste congelat

Pd.- peste decongelat

P- pierderi( 1% )

Materiale intrate Cantitate ( Kg) Materiale iesite Cantitate ( Kg)

Peste congelat 1000 Peste decongelat 990

Pierderi 10

Total 1000 1000

2. TAIERE, EVISCERARE:

Pd. = Pe. + P

990 Kg = 722 Kg + 268 Kg

Pd.- peste decongelat

Pe.- peste eviscerat

P- pierderi ( 27% )

Materiale intrate Cantitate ( Kg) Materiale iesite Cantitate ( Kg)

Peste decongelat 990 Peste eviscerat 722

Pierderi 268

Total 990 990

3. GATIRE PRELIMINARA:

Pe. = Pg. + P
722 Kg = 534 Kg + 188 Kg

Pe.- peste eviscerat

Pg.- peste gatit preliminar

P- pierderi ( 26% )

Materiale intrate Cantitate ( Kg) Materiale iesite Cantitate ( Kg)

Peste eviscerat 722 Peste gatit preliminar 534

Pierderi 188

Total 722 722

4. RACIRE:

Pg. = Pr. + P

534 Kg = 507 Kg + 27 Kg

Pg.- peste gatit preliminar

Pr.- prste racit

P- pierderi ( 5% )

Materiale intrate Cantitate ( Kg) Materiale iesite Cantitate ( Kg)

Peste gatit preliminar 534 Peste racit 507

Pierderi 27

Total 534 534

5. DECAPITARE, CURATIRE:

Pr. = Pc. + P

507 Kg = 431 Kg + 76 Kg
Pr.- peste racit

Pc.- peste curatat

P- pierderi ( 15% )

Materiale intrate Cantitate ( Kg) Materiale iesite Cantitate ( Kg)

Peste racit 507 Peste curatat 431

Pierderi 76

Total 507 507

CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE

A. VOLUMUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR

1.CHELTUIELI CU MATERIA PRIMA.

Nr. Crt. Produsul finit Materia prima Cantitate (kg) Pret materie prima T
(lei/kg)

1. Conserve de peste Peste congelat 1000 5 5

2. Total 5

5000X265=1325000 lei/an

2.CHELTUIELI CU MATERII AUXILIARE,MATERIALE SI UTILITATI.

Nr. Produsul Materii auxiliare, Cantitatea (kg); Pret(lei/kg); T


materiale (buc); (lei/m).

Crt. (m);(m).

1. Conserva de peste Sare 15 0,5 7

Apa 20 0,8 1

Ulei vegetal 200 2.5 5

Sos tomat 100 3 3

Cutii de conserva 4000 0,5 2

2. Total 2

2823,5X265=748227,5 lei/an

3. CHELTUIELI CU AMORTIZAREA.

Nr. Utilajul Bucati Pret bucata

Crt. (lei)

1. Masina de sortat pestele 1 3000

2. Masina de eviscerat-decapitat 2 2000

3. Masina de spalat si uscat cutii 1 3500

Masina de inchis 1 4000

5. Autoclava 1 7000

6. Total

CHELTUIELI CU CONSUMUL ENERGETIC.


Nr. Denumirea utilajului Puterea instalata Timpul de Pret
functionare(h)
Crt. (kW/ora) (lei/kW/h)

1. Masina de sortat pestele 2.5 8 0,5

2. Masina de eviscerat-decapitat 2,5 8 0,5

3. Masina de spalat si uscat cutii 2,5 8 0,5

Masina de inchis 2,5 8 0,5

5. Autoclava 2,5 8 0,5

6. Total

50X265=13250 lei/an

5. CHELTUIELI CU SALARIILE.

Nr. Nr. persoane Specificatie Salariu lunar Salariu anual

Crt.

1. 1 Maistru 500 6000

2. 2 Paznic 380 9120

3. 1 Director general 1200 14400

1 Administrator 750 9000

5. 1 Inginer tehnolog 1000 12000

6. 5 Muncitori 400 24000


7. 1 Contabil 600 7200

Total 81720

6. CHELTUIELI INDIRECTE CU SALARIILE.

Sunt reprezentate de 35,67%-impozit, asigurari, fond de somaj si 2% fond de ajutorare


handicapati, si reprezinta 37,67% din cheltuielile cu salariile.

81720 X 37,67% = 30783.9 lei/an

7. CHELTUIELI CU DOBINDA.

Reprezinta 40% din cheltuielile cu materia prima, energia, forta de munca si materialele
auxiliare.

(1325000 + 748227,5 + 13250 + 81720) X 40% = 867279 lei/an

8. TOTAL CHELTUIELI.

TOTAL CHELTUIELI = 1325000 + 748227,5 + 13250 + 81720 + 867279 + 21500= 3056976,5


lei/an

B. VOLUMUL SI STRUCTURA VENITURILOR.

Nr. Produs finit Cantitate (buc) Pret (lei/buc) Valoare totala

Crt. (lei)

1. Conserve de peste 4000 4 16000

2. Total 16000

16000X265=4240000 lei/an

C. INDICATORI SINTETICI AI EFICIENTEI ECONOMICE.

1. PROFIT = VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE


4240000 3056976,5 = 1183023,5 lei/an

2. RATA PROFITULUI = (PROFIT/CHELTUIELI TOTALE) X 100

(1183023,5/3056976,5) X 100 = 38,7%

3. PRODUCTIVITATEA MUNCII = VENITURI/NUMARUL DE PERSOANE.

W = 4240000/12 = 353333.3 lei/persoana

9. Sortimentele de conserve de peste in ulei.

Scrumbii si sardele in ulei:

- scrumbii de Dunare in ulei (8 bucati de peste/ cutie)

- scrumbie albastre si rizeafca in ulei (6 bucati peste/cutie);

- sardele in ulei (scumbrie albastra, stavrid, rizeafca), (26 bucati cutie 205 g;

16 bucati cutie 140 g; 7 bucati/cutie 70 g).

Conserve de peste in ulei, cu usturoi si sos de mustar.

-Delta-macrou in ulei cu sos;

- Neptun-stavrid in ulei si usturoi;

- Sirena-macro in ulei si usturoi;

- Marea-macrou in ulei si sos de mustar cu usturoi;

- Delta-stavrid in ulei cu sos;

- ostropel de macrou;

- ostropel de stavrid.

Cutiile trebuie sa contina 8 bucati/ cutie de 200 g; continutul de peste raportat la


greutatea neta este de 65-75%; aciditate 0,2-0,5% (ca acid acetic); NaCl 1-2%;termenul de
garantie este 1 an de la data fabricatiei.

Conserve din peste oceanic in ulei, ulei picant si ulei aromatizat cu fum: - sardea
de Atlantic in ulei;

-heringi in ulei;

- macrou in ulei;
- sardea de Atlantic in ulei picant;

- stavrizi in ulei picant;

- heringi in ulei picant;

- merlucius in ulei picant;

- file de hering in ulei;

- macrouri in ulei aromatizat cu fum; .

- file de hering in ulei aromatizat cu fum;

- merlucius in ulei aromatizat cu fum.

La asemenea conserve trebuie sa se gaseasca 3 bucati /cutia paralelipipedica si 8


bucati/cutia rotunda. Continutul de peste raportat la masa neta este de 75-85% la cutia de 140g
si 70-80% la cutia de 205 si 300 g; NaCI=1,5-2%; sucul separat de ulei, raportat la volumul
total al lichidului de acoperire=12-30%. Termenul de garantie este de 2 ani de la data
fabricatiei.

Scrumbie de Dunare in ulei de germeni de porumb. Aceste conserve trebuie sa


indeplineasca urmatoarele conditii: 6 bucati/cutie de 140 g; cantitatea de peste raportata la
greutatea neta este de 75-85%; NaCI=1 % .

Conserve de peste in ulei, cu sos picant si aperitive:

- scrumbie de Dunare-aperitiv:

- stavrizi in ulei cu sos picant;

- hamsie in ulei cu sos picant;

- sardeluta-aperitiv.

Conservele trebuie sa indeplineasca urmatoale conditii:

- 6 bucati in cutia: de 140 g - scrumbia de Dunare (aperitiv);

-12 bucati in cutia de 140 g - stavrizi in ulei si sos picant;

-16 bucati in cutia de 140 g - hamsie in ulei cu sos picant;

- 25 bucati in cutia de 140 g- sardeluta (aperitiv).

- continutul de peste raportat la greutatea neta, minimum 75%;. NaCI 1,2-2%, termenul de
garantie=1 an de la data fabricatie.

Conserve de peste oceanic in ulei;ulei picant si ulei aromatizat cu fum.


Conservele din peste oceanic in ulei, ulei picant si ulei aromatizat cu fum cuprind o
multitudine de sortimente printre care amintim:

- sardea de Atlantic in ulei -cutii de 140, 205 si 300 g greutate neta;

- heringi in ulei - cutii de 140, 205 si 300 g greutate neta;.

- macrou in ulei - cutii de 140, 205 si 300 g greutate neta;

- file de hering in ulei - cutii de 140 g.

- pescarus- fileuri de macrou in ulei - cutii de 140 g;

- mures-sebasta in ulei - cutii de 140 g;

- sardinella - sardina in ulei - cutii de 140 g;

- file de cod in ulei picant - cutii 140 g;

- sardea de Atlantic in ulei picant - cutii 140, 205, 300 g;

- cod in ulei picant - cutii de 140 g;

- macrou in ulei picant - cutii 140,205, 300 g;

- stavrid in ulei picant-cutii 140, 205, 300 g;

-heringi in ulei picant-cutii 140, 205, 300 g; -merlucius in ulei picant-cutii 140, 205,300 g;

- sardinella sardina in ulei picant - cutii 140 g;

- macrou in ulei aromatizat cu fum - cutii 140, 209. 300 g;

- fileuri de heringi in ulei aromatizat cu fum - cutii 140 g

- cod in ulei aromatizat cu fum - cutii 140 g.

Lapti de peste in ulei picant si ulei aromatizat cu fum:

- lapti de heringi in ulei picant; .

- lapti din heringi in uilei aromatizat cu fum;

- lapti de cod in ulei picant;

- lapti de cod in ulei cu aroma de fum. .

Intr-o cutie de 140 g se afla minimu 4 bucati. Continutul de lapti raportat la greutatea
neta este de 75-80%; NaCI 1 ,5-2%;apa separata din uleiul de acoperire raportata la volumul
total, 8-25%; termen de garantie 1 an de la data fabricatiei.
Peste oceanic in ulei picant 'Pic-Nic' cu adaos de legume:.

- stavrida in ulei picant cu adaos de legume 'Pic-Nic';

-macrou in ulei picant cu adaos de legume 'Pic-Nic';

- sardea de Atlantic in ulei picant cu adaos de legume 'Pic-Nic';

-file de cod in ulei picant cu adaos de legume 'Pic-Nic'.

Conservele respective trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii: numar de bucati 8;


peste si legume raportate la greutatea neta=75-85%; 10-15% legume din totalul de peste si
legume; NaCI 1,5-2,5%; apa separata din uleiul de acoperire raportata la totalul volum = 8-
30%; termen de garantie 1 an de la data fabricatiei.

Medicii
Respiraia Respiraia urt Cardiologii Doctor: "Beai
romni:
neplcut este mirositoare Modeleaz-i dezvluie asta i vei fi
"Respiraie
cauzat de este cauzat de trupul fr adevrul! uimit ci
neplcut
infecia cu parazii! bisturiu i fr Hipertensiunea parazii vor iei
dispar pentru
parazii! Bea Pentru a nfometare se vindec din interiorul
totdeauna,
10 picturi... preveni... imediat cu... vost"
dac bei ..."

Copyright 2017 - Toate drepturile rezervate.


.com Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Proiecte

vezi toate proiectele


PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica
- Adunarea si scaderea numerelor naturale de
la 0 la 30, fara trecere peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie -
Consolidarea mersului in echilibru pe o linie
trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru
incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale
motoarelor cu aprindere prin scanteie cu
carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma


Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI
LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS
(1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci -
REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA
O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei
diagnosticul si evaluarea firmei

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta


CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE
GRILA LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA
DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie
- 'surse de poluare a clisurii dunarii
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea
stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat


Doctorat - Modele dinamice de simulare ale
accidentelor rutiere produse intre autovehicul
si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni
gastroduodenale si hepatobiliare la animalele
de companie - TEZA DE DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE
- AMELIORARE - Estimarea valorii
economice a caracterelor din obiectivul
ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat


Proiect atestat informatica- Tehnician
operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST -
TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA
INFORMATICA - programare FoxPro for
Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval
la venezia

ASPECTE GENERALE LEGATE DE ALIMENTATIA RATIONALA


Gastrostomia tip Stamm
Proiect de Absolvire Industria Alimentara - Preparator Produse din carne si peste
Metabolismul calciului, magneziului si fosforului
Tehnologia culinara in sistemul de catering comparativ cu sistemul clasic
Amine biogenice in peste. Cromatografie ionica.
Produsele dietetice o provocare pentru industria alimentara
Structura anatomica a bobului de grau

Medicii romni: "Respiraie neplcut dispar pentru totdeauna, dac bei ..."
Respiraia urt mirositoare este cauzat de parazii! Pentru a preveni...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu