Drept European

Libera circulatie a marfurilor

 2015
Realizarea Pietei Interne Unice

Pana in 1985 Comunitatea Europeana trecuse prin:

- doua valuri de largire;
- depasise doua recesiuni economice majore;
- crease un sistem monetar care reducea instabilitatea cursurilor de schimb;
- constientizase necesitatea avansarii integrarii economice ca raspuns la provocarile
interne si externe.
Comisia Europeana a anuntat in 1985 , in Parlamentul European , intentia de a desavarsi
uniunea vamala prin realizarea unei Piete Interne Unice si a solicitat sprijinul guvernelor
statelor membre pentru indeplinirea obiectivelor strategice.
Ce se dorea in acel moment ca si idee inovatoare:
- libera circulatie a bunurilor;
- libera circulatie a serviciilor;
- libera circulatie a persoanelor;
- libera circulatie a capitalurilor;
- o piata unica a tehnologiilor de varf.
Astfel , obiectivul de realizare a unei Piete Interne Unice (P.I.U.) in cadrul U.E. pana la 1
ianuarie 1993 a fost stabilit prin ,,Actul Unic European , adoptat in iunie 1985 si ratificat de
parlamentele celor 12 tari membre de atunci , in 1987.
Prin Piata Interna Unica a U.E. se urmareste asigurarea liberei circulatii a marfurilor ,
serviciilor , persoanelor ,capitalului si a tehnologiei in interiorul teritoriului capitalului si a
tehnologiei in interiorul teritoriului comunitar. In esenta , obiectivele de mai sus vizeaza
indeplinirea prevederilor tratatului de la Roma-realizarea deplina a pietei comune - la care se
adauga incercarea de a fauri o comunitate (nest) europeana a tehnologiei , prin care U.E. sa
faca mai bine fata concurentei S.U.A. si Japoniei.
La 1 ianuarie 1993 cu mult fast , in tarile membre ale U.E. , s-a sarbatorit intrarea in vigoare a
P.I.U. , constructie complexa , care ulterior , s-a dovedit a fi o etapa benefica pentru trecerea la
realizarea uniunii economice si monetare. Aceasta zi a marcat un moment istoric in evolutia
U.E. , deschizand o etapa noua pe linia aprofundarii integrarii economice in tarile membre.
Chiar daca , de la adoptarea ,,Actului unic(1985) si pana la 31 decembrie 1992 (termenul
limita fixat) nu a fost posibil sa se armonizeze toate cele 282 de masuri propuse prin ,,Carta
alba elaborata de Comisia Europeana , totusi semnificatia acestui document a fost majora ,
avand implicatii deosebite pe planul relatiilor interne si externe ale Comunitatii.
Realizarea prevederilor ,,Actului Unic European a transformat U.E. intr-o forta economica ,
politica si chiar militara , compatibila cu actuala ei pozitie comerciala pe plan mondial.
Studiile intreprinse in tarile comunitare evidentiau faptul ca faurirea P.I.U. a tarilor membre
ale U.E. a condus la crearea a 5 milioane de noi locuri de munca si la o reducere a preturilor
de consum cuprinse intre 4,5-6,1%.
Atingerea obiectivelor propuse de proiectul P.I.U. a dus la constituirea unei grupari economice
relativ omogene cu o deosebita forta concurentiala.
Dupa estimarile specialistilor comunitari , Uniunea Europeana s-a transformat intr-un factor
dinamic cu rol motor in intreaga economie mondiala.
In acelasi timp , aceasta a devenit o zona mai putin expusa fenomenelor de criza si
instabilitate si un obiectiv prioritar pentru investitorii si creditorii din lumea intreaga.
Domeniile vizate de Programul Pietei Unice aufost:
 - barierele fizice (controlul la frontiere);
- barierele tehnice (standarde , norme);
- impozite indirecte (TVA , accize);
- procedurile achizitiilor publice.
Libera circulatie a marfurilor

Elementul principal pentru buna functionare a Pietei Interne Unice este libera circulatie a
marfurilor.
Obiectivul de baza al realizarii acestei libertati il constituie asigurarea comercializarii in
conditii similare , in toate tarile membre ale U.E. a oricarui produs fabricat in mod legal intr-
unul din aceste state.
In centrul realizarii prevederilor Actului Unic European se situeaza armonizarea normelor
tehnice si a regulilor de concurenta , inclusiv deschiderea pietelor publice (achizitiile
guvernamentale) , acestea in scopul stimularii cooperarii in productie si dezvoltarii
tehnologice intre intreprinderile din teritoriul comunitar.
Programul fauririi P.I.U. a continut 73 de masuri-cadru in domeniul armonizarii normelor
tehnice , de securitate , fitosanitare si antipoluare.
Prin acestea s-a urmarit asigurarea unui nivel maxim de protectie ,atat pentru siguranta si
sanatatea consumatorilor si o calitate corespunzatoare a mediului ambiant ,cat si necesitatile
consumatorilor.
In vederea liberalizarii mai puternice a circulatiei marfurilor , este esential sa se poata asigura
controlul productiei la locurile de fabricatie , iar pentru produsele provenite din tari terte la
frontierele exterioare ale U.E. , inlaturand astfel controalele efectuate la frontierele din tarile
membre.
Intreaga armonizare a standardelor si normelor tehnice si de control s-a realizat ,,in sus
incercandu-se o apropiere a specificatiilor tehnice si a cerintelor de calitate ale produselor de
cele mai ridicate niveluri existente in tarile comunitare.
Aplicarea acestui principiu a generat contradictii intre tarile membre , dat fiind faptul ca
existau o multitudine de disparitati si decalaje care erau dificil de depasit.
Etapele procesului de armonizare:
- elaborarea , in mai multe domenii a unor standarde si specificatii tehnice uniforme de
catre Comitetul European de Standardizare (CEN) si Comitetul European de
Standardizare pentru Produse Electrotehnice (CENELEC) , impreuna cu institutiile
nationale de standardizare , care au fost introduse in reglementarile fiecarui stat
membru si care au fost transpuse , in practica , prin contractele dintre intreprinderi;
- impunerea (atat de catre autoritatile nationale , cat si de catre institutiile comunitare)
respectarii cu rigozitate a ,,exigentelor esentiale de protectie si satisfacere a cerintelor
consumatorilor , la care sa raspunda un produs (sau serviciu) , asa cum sunt definite
directivele U.E.
Interesele producatorilor din S.U.A. , Japonia , tarile nou industrializate din Asia de Sud-Est
sau din tarile est-europene conduc la concluzia ca este posibila , in practica , o ,,mondializare
a normelor comunitare in domeniul produselor prelucrate (manufacturate) , pentru care
actuala Piata Unica a U.E. va fi reprezentativa. Astfel se aigura : complementaritatea tehnica
solicitata de activitatile de cooperare in productie , de subcontractare si subproductie , de
asigurare a serviciilor post-vanzare si a produselor de schimb.
Nealinierea la normele existente in U.E. sau a celor in curs de adoptare in acest domeniu va
constitui o piedica in calea exporturilor tarilor terte pe pietele tarilor comunitare.
Se pot interzice accesul pe piata U.E. al produselor si componentelor cu grad ridicat de
prelucrare ( fie ca este vorba de produse ale microelectronicii sau ale chimiei de sinteza) atat
din punct de vedere institutional , juridic , dar si indeosebi , sub aspect practic comercial.
Comisia U.E. a formulat propunerile de introducere a regulilor de concurenta si de
transparenta privind atribuirea achizitiilor guvernamentale , prin licitatie , in randul tarilor
membre. Prin aceasta actiune se urmaresc: deschiderea treptata a accesului tuturor
intreprinderilor din U.E. in sectoarele rezervate pana acum intreprinderilor exclusiv nationale
(telecomunicatii , energie , transporturi si apa) si in al doilea rand , punerea in aplicare a
regulilor de concurenta comunitare in toate sectoarele si intarirea puterii de interventie a
Comisiei.
Reglementarea concurentei ofera dispozitii care prevad:
- incompatibilitatea cu PIU a acordurilor intre intreprinderi , asocierea intreprinderilor si
toate practicile de coordonare intre acestea , care ar putea sa afecteze comertul intre
statele membre si au ca efect impiedicarea , restrangerea sau deformarea jocului liber
al concurentei in interiorul pietei;
- interzicerea folosirii abuzive a pozitiei de monopol a unor firme mari;
- aplicarea acelorasi reguli intreprinderilor de stat ca si celor particulare.
- Efectele liberei circulatii a marfurilor asupra comertului intra si extra-comunitar;
- eliminarea barierelor tehnice , fiscale si fitosanitare;
- armonizarea acestora la nivel comunitar , asupra schimburilor comerciale , indeosebi
intra-comunitare.
Normele si standardele armonizate la nivel comunitar ofera o procedura rapida de
conformitate cu directivele ce permit desfacerea pe piata , fluidizand schimbarile intra-
comunitare.
Trecerea la utilizarea monedei unice euro constituie mijlocul cel mai important de
intensificare sau de crestere a eficientei Pietei Unice.
Moneda unica va scadea costurile tranzactiilor comerciale si va suprima riscurile valutare
legate de comertul si investitiile trans frontaliere , iar utilizarea acesteia va imbunatati
transparenta in materie de pret intensificand astfel concurenta pe Piata Interna Unica si
oferind un evantai mai larg de alegere pentru consumatori.
In conditiile in care recunoasterea mutuala castiga in anumite domenii un rol tot mai
important si aceasta recunoastere tine tot mai mult de increderea reciproca este esentiala
pentru a explica de ce in negocierile pentru aderare se pune accent nu atat pe ponderea acquis-
ului comunitar , cat mai ales pe punerea in aplicare si aplicarea de catre autoritati a unor
anumite reguli.
Libera circulatie a marfurilor in U.E. are importanta deosebita nu numai pentru procesul de
negociere pentru aderarea tarilor candidate ci a devenit in acelasi timp obiectul unor tratative
si incercari de abordare si solutionare la nivel international cu participarea mai multor tari.
Bibliografie

Dan Velicu - Drept european - suport de curs

Radu Simona Luminita - Politici economice europene - suport de curs
Vatasescu Mircea - Relatii economice internationale , Editura Vox , Bucuresti , 2009.
Miron D. - Economia Uniunii Europene , Editura Luceafarul , Bucuresti , 2004.
,,Piata unica a Uniunii Europene - brosura editata de catre Delegatia Comisiei Europene in
Romania , in colectia ,,Europa , Bucuresti , ianuarie 1999.