Sunteți pe pagina 1din 14

Introducere

Apararea imuna nespecifica, cunoscuta si sub numele de rezistenta naturala


reprezinta abilitatea organismului de a reactiona la actiunea virusurilor, bacteriilor si
micozelor, fara a fi avut un contact anterior si reprezinta prima modalitatea de aparare in
cadrul raspunsului imun.

Mecanismele defensive pe care cavitatea bucala le poseda sunt: saliva, integritatea


mucoasei bucale, tesuturile limfoide bucale si mecanismele imune de la nivelul
mucoasei.

Imunologia mucoaselor castiga teren prin captivarea interesului unui numar mare
de specialisti, constituind un plan ce prezentinta un mare potential in dezvoltarea
vaccinelor si a imunoterapiei. In ciuda acestui fapt, cativa imunologi confunda acest
domeniu prin neglijarea terminologiei bine definite si recomandata. Sistemul imun al
mucoasei este chiar mai complex decat partea sistemica, din punct de vedere al
(1)
efectorilor si anatomiei lor.

Imunoglobulina A(IgA) este un anticorp ce joaca un rol extrem de important in


imunitatea mucoaselor. O cantitate mare este produsa zilnic, mai mare decat a tutoror
celorlalti anticorpi, si anume 3-5 g de IgA este secretat in lumenul intestinal zi de zi,
adica aproape 75% din total de imunoglobulina produsa in intregul organism. IgA
constituie un complex de polipeptide ce contine de 2 monomeri ai IgA, lantul conector J
si componenta secretorie. Stabilitatea moleculara si proprietatile puternice anti-
inflamatorii fac ca IgA salivara sa fie adecvata pt a oferi imunitatea suprafetelor
mucoaselor vulnerabile prin preventia invaziei patogenilor inhalati sau ingerati.
Variatiile dintre specii a IgA pun in evidenta importanta elucidarii si analizarii sistemului
IgA in cadrul sistemului imun a diferitelor specii, decat rolul acesteia rezultat din studiile
realizate pe oameni si soareci. Anticorpii IgA secretari sunt mult mai aglutinogeni decat
cei IgA serici. Datorita acestei proprietati, ei intarzie colonizarea bacteriilor pe
suprafetele dure. Probabil ca pentru acest motiv IgA salivara se afla incorporata in placa
dentara si in pelicula de suprafata unde, dupa cum aratam, interfera cu aderarea
bacteriilor la smalt, intr-adevar, un nivel scazut al secretiei de catre parotida a
anticorpilor, IgA este insotit de o colonizare masiva a bacteriilor Streptococcus mutans
pe suprafetele molarului. Acesti anticorpi nu activeaza complementul, dar pot neutraliza

1
diferite specii virale, bacteriene, fungice si pot realiza procese de citotoxicitate mediata
(2)
celular, anticorp-dependenta (ADCC).

PARTE GENERALA

Saliva

Saliva constituie un lichid incolor, opalescent, a carui vascozitate depinde de


provenienta si de conditiile de exretie. De asemenea, ea constituie produsul amestecului
secretiilor celor tri glande salivare mari: submandibulare(contribuind cu aproximativ
65% din cantitatea de secretie salivara), sublinguale(4%) si parotide(2-3%). In plus,
acestora se adauga lichidul gingival. Saliva este formata din apa care reprezinta un
procent de 94,4% si reziduu uscat 0,6%.

Factorii de aparare salivari: lizozimul, peroxidaza, lactoferina, mucinele, aglutininele,


cistaninele, histaninele, complementul, imunoglobulinele.

Lizozimul este o mucoproteina cu numeroase efecte antibacteriene, alcatuita din


129 de aminoacizi si este un rezultat al glandelor salivare(in special de cele
submandibulare). Acesta este situate in aproximativ toate umorile organismului:
ser,lacrimi,saliva, secretie nazala. Aceste formeaza singura enzima capabila sa rupa
legaturile din interiorul peptidoglicanului, prezent in peretele bacterian precum si
chitina fungilor.Prin hidroliza specifica legaturilor glucidice dintre radicalii
N-acetilglucozamin i acidul N-acetilmuramic distruge pretele bacterian, efectul
fiind cel bactericid asupra multora bacteria gram pozitive. Multe specii
bacteriene au dezvoltat strategii de eludare a aciunii

2
complementului i lizozimului, ceea ce ins nu scade importana lor in aprarea
antiinfecioas.

Peroxidaza are efecte antibacteriene, antiviralele si antifungice. Actioneaza


asupra Streptococcus mutans si asupra lui Lactobacillus acidophilus. Unii streptococi
elibereaz n saliv inhibitori ai peroxidazei.

Lactoferina are asemenea peroxidazei efecte antibacteriene si antivirale, dar in


plus manifeste efecte aniparazitare, antitumoral, antiinflamator, imunomodulator. Ea se
gaseste in lacrimi, secretii nazale, urina, sudoare, lichid cefalorahidian, mucus vaginal,
lichid seminal, sange.

Mucinele sunt macromolecule formate din lanuri de polipeptide de care sunt


legate catene glucidice formate din : monozaharide, acizi uronici, hexozamine sulfatate,
hexozamine acetilate (, acid sialic, polizaharide. Mucine mai indeplinesc si alte in functii
in afara celei de aparare, precum :rol in lubrifiere, in formarea bolului alimentar,de
asemenea, asigura masticatia, deglutitia,vorbirea si participa la sistemele salivare. Ele
prezinta vascozitate, o adezivitate crescuta ceea ce le permite sa detina un control asupra
permeabilitatii mucoaselor si sa impiedice intrarea agentilor toxici. Mucinele se clasifica
dupa compozitia lor in: glicoproteine( cele mai abundente mucine salivare), mucine
(3)
neutre, sialomucine si sulfomucine.

Cistatinele sunt proteine care inhib cistin-proteazele si regleaz procesele


inflamatorii, prin inhibarea activitii proteolitice a enzimelor

rezultate prin liza celulelor gazd.

Aglutininele adera la peretele cellular al bacteriilor, precum Streptococcus


sanguis..Placa dentara bacteriana rezulta din aglutinarea bacteriilor. Ele de asemenea
sporesc eficienta unor factori de aparere ai cavitatii bucale.
Histaninelesunt peptide cu o lungime de 7 pana la 38 de aminoacizi ce
neutralizeaza toxinele, inactiveaza unele proteaze, activitate bacteriostatica si
antifungica.

Complementul este un sistem seric de 25 de proteine enzime care se activeaz in


cascad sub aciunea unui trigger. Componentele majore sunt notate cu C1-C9. Cel mai
important este factorul C3 care se elimina in produsul glandelor parotidelor, a glandelor

3
submandibulare i n lichidul gingival. In saliva mixta componentele sistemului
complement, mai ales C3, se regasesc n concentraii extrem de sczute.Rolul biologic
al complementului: declansarea inflamatiei in care esentiale sunt C5a un puternic factor
chemotactic i chemokinetic si C3a i C5a care sunt anafilatoxine, citoliza si
opsonizarea.

Leucocitele trec prin epiteliul jonciunii dento-gingivale i ajung n lichidul gingival,


iar apoi n saliva mixt. Neutrofilele au ponderea cea mai mare in cadrul
leucocitelor(aproximativ 98%), limfocitele ating 1%, iar monocitele si eozinofilele sunt
rareori intalnite.

Imunoglobulinele

Glandele salivare minore produc aproximativ 5-10% din saliva totala si 35% din
totalul de IgA salivar. IgA salivar joaca un rol cheie in imunitatea mucoasei orale si in
apararea antibacteriana. Un studiu publicat recent in European Journal of Oral Sciences
face o analiza a nivelului de IgA salivar produs de glandele salivare minore la trei grupe de
varsta ( copii, adolescenti si adulti). Datele ( colectate in urma analizei ELISA) arata ca
nivelul immunoglobulinei creste o data cu varsta fiind mult mai scazut la copii decat la
adulti. O explicatie poate sta in faptul ca sistemul imunitar este insuficient dezvoltat la
(3)
copii.

Imunoglobulina A are u rol foarte important de aparare la nivelul cavitatii orale,este


sintetizata de catre celule specializate din glandele salivare numite plasmocite si are
numeroase roluri antibacteriene, antifungice, antivirale si neutralizeaza diverse toxine.

Majoritatea molecular de imunoglobulina A sunt reprezentate de IgA salivare cu un


procent de 95%, fata de IgA seric 5%.IgA salivar poate fi produs prin doua mecanisme:
primul- antigenele orale pot stimula proliferarea i diferenierea celulelor limfoide, la nivel
local (glande salivare). Glandele salivare conin esut limfoid, format din macrofage, celule
T i B, antigenele orale pot intra n ductul glandular prin fluxul salivar natural retrograd i
apoi vor fi capturate de ctre macrofage i prezentate celulelor T i B, iar cel de-al doilea-
prin migrarea precursorilor celulelor B (sintetizatoare de IgA) care sunt sensibilizate cu
antigenele orale prin intermediul GALT (Gut Associated Lymphoid Tissue/esutul limfoid
asociat intestinului) la nivelul glandelor salivare; format dintr-o multitudine de noduli
(4 )
limfatici solitari.

4
Functiile biologice ale IgA salivar:

Constituie principal defensiv mpotriva patogenilor ce colonizeaz i invadeaz zonele


acoperite de secreii, protejeaz mpotriva infeciilor cauzate de enteropatogeni i virusuri,
sporeste potenialul de aglutinare bacterian, cel de neutralizare al toxinelor, a enzimelor i
virusurilor. Ig A se gaseste sub forma a doi izotopi, IgA1(aprox 90%) si IgA2(10%).
Raportul dintre IgA1 si IgA2 din celulele secretoare variaza in functie de tesuturile
limfoide diferite a organismului uman. IgA1 este clasa predominanta IgA1 localizata in ser,
astfel incat in majoritatea tesuturilor limfoide cea mai mare parte o reprezinta celulele
producatoare de IgA. Atat IgA1 si IgA2 au fost gasite in lacrimi, colostru, laptele matern
(5)
sau saliva.

Imunoglubulinele M n saliv exist concentraii mici de IgM secretorii (IgMs).


Pentamerii de IgM sunt unii prin lanul J, care permite legarea componentei secretorii la
nivelul Fc. Moleculele de IgMs sunt transportate activ i exocitate la polul luminal al
celulelor glandelor salivare printr-un mecanism asemntor cu IgAs. Ele devin importante
la pacienii cu deficit de IgAs, la care IgMs preiau probabil funciile IgAs deficitare.

Lichidul gingival din capilarele esutului conjunctiv subepitelial al gingiei. Dupa


ce se amestec cu secreia glandelor salivare i mucoase formeaza saliva mixta sau
total. Lichidul gingival are un character asemanator exudatului, fapt datorat spatiilor
largi dintre celulele epiteliului joctional care permit trecerea proteinelor, a unelor
antigene si a elementelor celulare inspre cavitatea bucala. n lichidul gingival se gsesc
IgG, IgM i IgA. Cele mai numeroase, IgG sunt produse n cadrul RIU sistemic,
extravazeaz din capilarele gingiei i apoi exudeaz prin epiteliul joncional. Prezena
enzimelor proteolitice afecteaz parial structura i implicit funciile moleculelor de IgG.
n lichidul gingival se gsesc toate componentele sistemului complement, din ambele ci
clasic i altern. Concentraiile lor sunt mai mici dect n snge, dar mai mari dect n
saliv. Activarea complementului are i efecte negative : din neutrofilele i MF atrase
prin chemotactism se elibereaz enzime lizozomale i radicali de oxigen, care amplific
leziunile tisulare locale. Neutrofilele reprezint peste 90% din celulele care ajung n
cavitatea bucal prin intermediul fluidului gingival. La examenul microscopic aproape
jumtate dintre ele conin bacterii fagocitate. Eficacitatea fagocitozei este mai sczut
comparativ cu neutrofilele sanguine. Peste 80% dintre neutrofile sunt viabile,
comparativ cu mai puin de 40% n saliva mixt. In concluzie, prin lichidul gingival
ajung in cavitatea bucal componentele solubile ale

5
aprrii specifice i nespecifice din sange, in principal imunoglobulinele i

factorii sistemului complement, precum i elementele celulare de aprare.

Integritatea mucoasei bucale


Mucoasa bucala este principala poara de patrundere a antigenelor n organism.
Mucoasa normala nu permite trecerea microorganismelor, datorita structurii sale
complexe. Mucoasa este tapetata la exterior de epiteliul pluristratificat keratinizat i
nekeratinizat. Epiteliul nekeratinizat este situate in epiteliul buzelor, al obrajilor, podelei
cavitii bucale i al palatului moale. Celulele epiteliale sunt legate prin jonciuni strnse
din fibre de citokeratin, in timp ce celulele superficiale sunt unite prin punti
impermeabile numite zonula ocludens, care opresc trecerea antigenelor.Inferior epiteliului
de suprafata se localizeaza stratul granular. In spatial intercelular imunoglobulinele
formeaz complexe imune cu antigenele corespunztoare. O alta bariera cu rol in
protejarea cavitatii bucale importriva antigenelor o reprezinta cavitatea bucala, iar inferior
acesteea se gaseste lamina care are in compozitia sa un numar redus de limfocite. O zona
care reprezinta o vulnerabilitate sporita in fata infectiilor este epiteliul joncional situat
ntre gingie i dinte care comunic prin intermediul membranei parodontale cu oasele
mandibulei i maxilarelor.

Tesuturile limfoide bucale

Mucoasele sunt aparate de un system abreviat MALT(mucous-associated lymphoid


tissue), ce este alcatuit la randul sau din subsiteme abreviate GALT (Gut-associated
lymphoid tissue), BALT (Bronchus-associated lymphoid tissue) si NALT (Nasal-associated
lymphoid tissue).

Tesutul limfoid se imparte in doua categorii:ganglionii limfatici extraorali dreneaza


limfa din mucoasa, gingii i dini

si agregarile limfoide intraorale au functii imunologice incomplet intelese.

Ganglionii limfatici extraorali

Vasele limfatice sunt conturate in zonele superficiale ale mucoasei limbii,

6
planeului bucal, palatului, obrajilor, buzelor, gingiilor, iar acestea prin confulare
formeaza limfatice mai mari care dreneaza in in ganglionii submandibulari, submentali,
cervicali superiori profunzi i retrofaringieni.

Tesutul limfoid intraoral se gaseste sub forma agregarilor limfoide precum: la


nivelul amigdalelor palatine i lingual, la nivelul glandelor salivare, la nivelul gingiilor
si difuz in submucoasa cavitii bucale.

Amigdalele palatine si linguale

Aceste organe limfoide se deosebesc de alte structuri limfoepiteliale prin


formatiunile lor specific denumite cripte, la nivelul carora se poate acumula material
antigenic. Epiteliul criptelor are permeabilitate crescut i permite ptrunderea
antigenelor. Ele sunt situate situate la limita dintre cavitatea bucala i faringe.

Limfocitele B stimulate de antigene migreaza din foliculii limfoizi in centrul


germinativ, unde prolifereaza, apoi migreaza sub form de limfocite B i de plasmocite
in capul nodulului limfoid. Prin imunofluorescent s-a determinat ca majoritatea
plasmocitelor produc IgG si mult mai putine produc IgA, iar plasmocitele care produc
monomeri de IgA nu produc i lanuri J.

Amigdalele linguale au o dimensiune mai redusa dect cele palatine i sunt situate
inapoia papilelor circumvalate, dar au o structura asemanatoare cu amigdalele palatine.
In cadrul lor se regasesc aceleasi cripte care reprezinta locul de varsare al canalelor
glandelor mucoase. Au un rol de aparare nesemnificativ, minor.

Asemanatoare din punct de vedere al structurii celor tipuri de amigdalem


amigdala faringiana care practice nu apartine cavitatii bucale se implica in formarea
inelului de esut limfoid numit inelul Waldeyer care separ cavitatea bucala i nasul de
faringe.

Tesutul limfoid la nivelul gingiilor

Tesutul gingival este caracterizat printr-un mare al leucocitelor. Cnd placa


bacterian este puin dezvoltat predomin limfocitele, mai ales limfocitele B, dar dac
apare gingivita celulele predominante devin plasmocitele. La nivelul gingiilor sistemele de
aprare au i efecte negative : activarea complementului, eliberarea enzimelor lizozomale
din PMN i eliberarea endotoxinelor din bacteriile gram negative lizate contribuie la

7
apariia i persistena gingivitei.
Tesutul limfoid difuz sub mucoasa bucal se gsesc celule limfoide dispuse difuz
ntr-un strat. Ocazional unele limfocite sunt stimulate i prolifereaz, genernd agregate
limfoide de mici dimensiuni.

Mecanisme imune din mucoasa


Descuamarea. Celulele epiteliale sunt permanent reinnoite, la o rat care este
dependent de numrul coloniilor bacteriene. Prin descuamare este indeprtat stratul
superficial epitelial, impreun cu bacteriile ataate de acesta.

Receptorii epiteliali sunt receptori speciali de recunoatere, pentru structure


repetitive, inalt conservate, care fac parte din structura microorganismelor patogene.Au
fost identificate pan in prezent 10 tipuri de receptori Toll-like.Cuplarea receptorilor
Toll-like cu PAMP transmite semnale celulelor epiteliale,care vor produce citokine,
chemokine i peptide cu rol antibiotic numite -defensine.

Flora microbian comensal. Bacteriile comensale, adaptate supravieuii in


cavitatea oral, sintetizeaz factori, cum ar fi bacteriocina, care inhib creterea altor
tipuri de bacterii.

Defensinele au rol chemotactic pentru celulele dendritice i limfocitele T de


memorie i determin activarea i degranularea mastocitelor, cu eliberare de histamin i
prostaglandine.Moleculele de defensin pot forma pori in membranele bogate in
fosfolipide, aflate in structura bacteriilor.

Calprotectina este o protein care a fost identificat iniial in granulele


citoplasmatice ale neutrofilelor,monocitelor i macrofagelor. Epiteliul nekeratinizat are,
de asemenea, capacitatea de a sintetiza calprotectin.Calprotectina are efecte
antibacteriene i antifungice.

Inhibitorul de proteaz leucocitar este o protein de dimensiuni reduse(12 kDa),


secretat de ctre celulele seroase acinare i celulele epiteliale. Funcia principal este de
protecie a mucoasei epiteliale fa de a activitatea elastazei i catepsinei B care sunt
care sunt secretate de neutrofile ca rspuns la o agresiune bacterian.

8
PARTE PERSONALA

Subclasele IgA salivar si riscul de infectie la innotatori de performanta

Maree Gleeson, Sharron T Hall, Warren A McDonald, Adrian J Flanagan si Robert


L. Clancy au elaborat in studiu in care au investigat legatura dintre concentratiile IgA
total, IgA1 si IgA2 si numarul de infectii respiratorii din perioada desfasurarii studiului.
Studiul s-a desfasurat pe o durata de sapte luni si a avut drept obiect de studiou 25 de
innotatori de performanta. Concentratiile de IgA1(P=0.01) in faza incipient a sezonului
se afla intr-o stransa legatura cu numarul de infectii respiratorii. Cu cat era mai scazuta
era concentratia de IgA1, cu atat mai ridicat era numarul de infectii respiratorii. Sportivii
cu patru sau mai multe infectii in timpul sezonului de antrenament prezentau o valoare
mult mai scazuta a concentratiei IgA salivar decat cei cu mai putin de patru infectii ale
aparatului respirator. Proportia IgA1 in saliva sportivilor(80%) era mai ridicata decat in
cazul adultilor care nu realizeaza exercitii fizice(60%). Acest studiu sugereaza ca
masurarea subclaselor de IgA, mai ales IgA1 de la inceputul sezonului de antrenament
poate prezice aparitia unor infectii respiratorii.
Rezultate Nici la concentratiile de IgA total, IgA1 si IgA2 si nici la raportul
IgA1:IgA2 nu s-au inregistrat diferente majore atat in faza incipenta,cat si in cea finala.

9
Nu s-au observant diferente semnificative intre sexe pt concentratiile medii ale IgA2 sau
intre fazele incepienta sau finala a proportiilor in care nu s-a detectat IgA2. Concentratiile
IgA1 si IgA2 au tins spre limita inferioara a domeniilor de referinta. (6)

Receptorul polimeric imunoglobulin

Kaetzel CS. considera ca anticorpii secretori ai clasei IgA formeaza prima linie de
protective imuna antigen-specifica impotriva patogenilor inhalati, ingerati sau transmisi
sexual si antigeni din suprafetele mucoase. Transcitoza epiteliala a IgA polymeric esre
mediate de receptorul polymeric immunoglobulin(pIgR). La suprafata apicala, regiunea
legatura-ligand extracelulara a pIgR(cunoscuta si ca componenta secretoare- SC) este
eliberata sub forma libera sau drept component a IgA secretorie. Studii recente referitoare
la structura domeniului legaturii-ligand extracelulara a pIgR au relevant mecanisme prin
care se leaga pIgA si alti liganzi. In timpul transctozei, pIgA a neutralizat patogeni si
(7)
antigeni in compartimentele veziculare intracelulare.

Intru-un alt studiu Kaetzel CS, Robinson JK, Chintalacharuvu KR, Vaerman JP soi
Lamm ME mentioneaza ca pIgR in celulele epiteliale mucoase leaga dimerul IgA(dIgA)
pe suprafata bazolaterala si mediaza transportul de dIgA catre suprafata apicala.
Rezultate Caile transcitozei epiteliale de IgA liberaa si dIgA IC sunt aceleasi.
Datorita densitatii populatiei ridicate de celule IgA mucoase din plasma si aria enorma de
la suprafata cu pIgR mucos epithelial, este foarte probabil ca transcitoza semnificativa
locala de IgA IC se realizeaza in vivo. Un astfel de proces ar permite eliminarea directa a
IgA IC prin siturile mucoase unde este cel mai probabil sa se formeze, astfel oferind o
(8)
importanta functie de aparare pt IgA.

Sindromul hiper-IgE
Candida orofaringeala este o infectie opurtunista cauzata de ciuperca Candida
Albicans. O incercare de a intelege a imunitatii la candida a fost recent initiate pt a
descoperii identificarea receptorilor tipar-recunoastere micozei precum receptori de
lecitina de tipul C care declanseaza raspunsuri prin T helper la nivelul mucoasei.

10
Rezultatele acestui studiu realizat de H R Conti, O Baker, A F Freeman, W S Jang, S
M Holland, R A Li, M Edgerton and S L Gaffen au aratat ca exista o legatura intre
activitatea candidala redusa a salivei si simultan colonizarea crescuta cu candida. In
plus, IL-17 induce histamine in cellule glandular ale culturii salivare. Acesta reprezinta
(9)
prima dovada ca HIES este asociat cu activitatea salivara defectuoasa.

Receptorii IgA in sanatate cat si in boala

Variatia interactiilor dintre refiune Fc si regiunea IgA cu receptori confera


acestei clase de anticorpi multe dintre proprietatile ei. Receptorul polimeric epithelial
Ig in cellule epiteliale mucoase transporta IgA polimerica (pIgA) produsa de cellule
mucoase B in suprafata mucoasei unde, IgA secretoare(SIgA) exclude o multime din
antigenici din dieta, din mediu si microantigeni care bombardeaza in continuu
mucoasa. In sanatate, aceasta excludere mediate Iga nu numai ca formeaza defensive
initiala impotriva infectiei, ci si cruta sistemul imun systemic de potentiale raspunsuri
la antigeni care pot altfel culmina prin boala vezicii inflamate sau astm. Dincolo de
excluderea antigenului, in contacte apropiate cu antigenii, receptorii IgA au rol in
imuninatetea protectoare cat si in boala. Relatia dintre diferiti receptori IgA afecteaza
complexul imun om boala comuna renala. In final, aplicarea terapeutica a diferitilor
receptori IgA a fost utilizata in domenii precum bli infectioase, vaccinuri si cancer.
(10)

Efectele relaxarii asupra anxietatii si IgA salivar la gravide

De asemenea exista un studiu referitor la conexiunea dintre nivelul IgA salivar si


anxietate. Acest studiu produs de Cndida Caniali Primo1 si Maria Helena Costa
Amorim a avut scopul de evalua effectual tehnicilor de relaxare la nivele de enxietate si
relatia dintre anxietate si nivelul de imunoglobulina A. Studiul a avut loc intr-un spital
din State of Esprito Santo, Brazilia. Grupul de studio a fost alcatuit din 60 de gravide.
Variabilele au fost reprezentare de varsta, educatie, starea civila, tipul de nastere prin
care au fost nascute respectivele. Comportamentul si starea de anxietate au fost bazate
pe STAI(State trait Anxiety Inventory) si nivelul de IgA salivar a fost obtinut prin
imunoturbidimetrie. Aplicarea testelor statistice Mann-Whitney, Wilcoxon si Pearson au

11
aratat o micsorare importanta in nivelele de stadiul al anxietatii in grupul experimental
(p = 0.01); nu e existat nicio legatura intre comportament si variabilele anxietatii si
nivelul IgA salivar. Ambele grupuri(experimental si de control) au manifestatat
(11)
comportament si intensitatea anxietatii la nivel mediu.

REFERINTE

12
1. Per Brandtzaeg , Reinhard Pabst. Let's go mucosal: communication on slippery ground[online].
2004 [cited septembrie 2004]. available from URL:
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1471490604002698

2. Snoeck V, Peters IR, Cox E. The IgA system: a comparison of structure and function in
different species[online]. 2006[cited februarie 2006]. available from URL :
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16611558

3. Prof. Dr. C. Neamtu. Factori proteici ce apar in secretia salivara[online]. available from URL:
http://www.referate-scolare.ro/medicina/FACTORI-PROTEICI-CE-APAR-SECRETIA-
SALIVARA---ENZIMELE-SALIVARE--MUCINELE--PEPTIDE--PROTEINE-ANTICORP--
HORMONI
4. DM Walker. Oral Mucosal Immunology. Ann Acad Med Singapore. 2004.vol. 33. no. 4.27-30.

5. Prof. Dr. C. Neamtu. Factori proteici ce apar in secretia salivara[online]. available from URL:
http://www.referate-scolare.ro/medicina/FACTORI-PROTEICI-CE-APAR-SECRETIA-
SALIVARA---ENZIMELE-SALIVARE--MUCINELE--PEPTIDE--PROTEINE-ANTICORP--
HORMONI.
6. Maree Gleeson, Sharron T Hall, Warren A McDonald, Adrian J Flanaganand Robert L Clancy
Salivary IgA subclasses and infection risk in elite swimmers. Immunology and Cell Biology.
1999. 77. 351355.
7. Kaetzel CS. The polymeric immunoglobulin receptor: bridging innate and adaptive immune
responses at mucosal surfaces. Immunol Rev. 2005.206.83-99.

8. Kaetzel CS, Robinson JK, Chintalacharuvu KR, Vaerman JP, Lamm ME. The polymeric
immunoglobulin receptor (secretory component) mediates transport of immune complexes
across epithelial cells: a local defense function for IgA[online]. Available at URL:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1924341.
9. H R Conti, O Baker, A F Freeman, W S Jang, S M Holland, R A Li et all. New mechanism of
oral immunity to mucosal candidiasis in hyper-IgE syndrome[online]. available at URL:
http://www.nature.com/mi/journal/vaop/ncurrent/full/mi20115a.html.

10. Wines BD, Hogarth PM. IgA receptors in health and disease[online]. available at URL:
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16866880.

11. Cndida Caniali Primo, Maria Helena Costa Amorim. Effect of on anxiety and salivary IgA
levels in puerpurae. Rev Latino-am Enfermagem 2008. 16(1).36-41

13
14