Dare in plata cladire

Intrebare (nr.1 iulie):

Buna ziua,
La o societate care si va restrange activitatea este urmatoarea situatie:
- cladire (ct 212): 27500 lei
- imprumut asociat (ct 455): 126800 lei
Administratorul doreste sa treaca cladirea pe numele lui printr-un act notarial care sa
prevada compensarea valorii cladirii cu o parte din banii imprumutati societatii.Din punct de
vedere fiscal este corecta o astfel de abordare a situatiei, nemaiinregistrandu se venituri ca
urmare a instrainarii cladirii?

Va multumesc.

Raspuns valabil la data de 06.07.2015:

In opinia noastra compensarea datoriei asociatului cu un bun este posibila, iar aceasta
este cunoscuta in limbajul juridic ca fiind instrumentul de dare in plata, prevazut de art.
1492 din Codul civil, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare:
Art. 1492: Darea in plata
(1) Debitorul nu se poate libera executand o alta prestatie decat cea datorata, chiar daca
valoarea prestatiei oferite ar fi egala sau mai mare, decat daca creditorul consimte la aceasta.
In acest din urma caz, obligatia se stinge atunci cand noua prestatie este efectuata.
(2) Daca prestatia oferita in schimb consta in transferul proprietatii sau al unui alt drept,
debitorul este tinut de garantia contra evictiunii si de garantia contra viciilor lucrului, potrivit
regulilor aplicabile in materia vanzarii, cu exceptia cazului in care creditorul prefera sa ceara
prestatia initiala si repararea prejudiciului. In aceste cazuri, garantiile oferite de terti nu renasc.

Astfel, compensarea se poate realiza daca ambele parti sunt de acord, iar actul prin care
se poate face transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul societatii (de
ex.imobil) poate fi contractul de vanzare-cumparare.

Din punct de vedere al TVA conform art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de
bunuri ca si un proprietar. Astfel, transferul dreptului de proprietate asupra imobilului, indiferent
de modalitatea de plata, este considerat livrare de bunuri.

Asadar, acordarea de active din patrimoniul societatii asociatului reprezinta in

opinia noastra o livrare de bunuri cu plata, pentru care societatea va trebui sa colecteze
TVA.

Din punct de vedere contabil si fiscal societatea va trebui sa inregistreze un venit generat
de livrarea bunurilor respective, astfel ca va avea obligatia calcularii si platii impozitului pe
profit/venit.
In baza principiului necompensarii, orice compensare intre elementele de active si
datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de
documente justificative. Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate

1
efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea
veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare.

In opinia noastra, solutia este ca societatea sa realizeze o vanzare catre asociat, livrare
pentru care va aplica regimul de impozitare TVA prevazut in Codul fiscal, in functie de bunurile
ce vor face obiectul contractului, iar pentru decontare societatea si asociatul pot incheia un act
prin intermediul caruia isi exprima acordul de a compensa datoria (imprumutul) de plata catre
asociat cu creanta acestuia aferenta livrarii bunurilor. Astfel se stinge datoria fata de asociat
utilizand activele din patrimoniul societatii.

Intrucat asociatul si societatea sunt entitati afiliate, tranzactiile dintre aceste doua
persoane fac obiectul dosarului de preturi de transfer. Astfel, operatiunea de vanzare a
bunurilor trebuie sa se efectueze la pretul pietei, nu la o valoare aleasa de catre asociat.

In acest sens, este recomandat ca inainte de efectuarea tranzactiei sa fie solicitat un

evaluator independent pentru evaluarea bunului ce va face obiectul contractului de vanzare-
cumparare. Astfel se stabileste valoarea de piata care trebuie sa se reflecte in pretul la care se
face vanzarea.