Sunteți pe pagina 1din 15

FMI a vrut sa ii saraceasca pe romani inainte de 89

July 20, 2013 at 6:19pm

FMI a vrut s-i srceasc pe romni nainte de '89, pentru a-i scoate n strad

Fotografie preluata din articolul: http://adevarul.ro/cultura/istorie/cum-ascuns-ceausescu-fmi-situatia-


reala-economiei-romanesti-1_510825144b62ed5875b5d152/index.html

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/fmi-a-vrut-sa-i-saraceasca-pe-romani-inainte-de-89-pentru-
a-i-scoate-in-strada-245463.html

Un exceptional interviu realizat de catre Sabina FATI - https://www.facebook.com/sabina.fati.7 - cu cu


Annely Ute Gabanyi, cercettoare

22 Noiembrie2011

Annely Ute Gabanyi argumenteaz, bazndu-se pe cercetrile i analizele pe care le-a fcut, c regimul
Ceauescu nu ar fi vrut s-i plteasc datoriile la bncile occidentale, aa cum scriu istoricii romni, ci a
fost obligat s o fac. Astfel, de pild, FMI i-a propus Romniei n perioada 1982-1983 un acord stand-by
prin care datoriile rii s fie re-ealonate i, n schimb, guvernul s aplice msuri de austeritate extrem de
drastice.

Gabanyi explic mai departe c, sub presiunea Occidentului, Romnia a fost nevoit s dea napoi
banii mprumutai n anii '70, chiar cu preul nfometrii populaiei.

n acest fel, cancelariile vestice mizau pe dou efecte: recuperarea banilor i ieirea nstrad a
romnilor umilii.

Ce-i lipsete Romniei pentru a iei din starea de periferie n care se afl?

A.U.G.: Pentru a depi periferia intern sau pe cea extern?

Ambele.

A.U.G.: Problema e destul de complex i n ueste exclus s contrariez cu aceast apreciere. Dup prerea
mea, pe plan extern, Romnia a pit n noua er de dup revoluia din 1989 lipsit de capitalul politic pe
care Occidentul ar fi putut s-l acorde Romniei pentru politica sa de autonomie dus n perioada
rzboiului rece.
tiu ca se maivehiculeaz n anumite cercuri teza conform creia opoziia Romniei, desigur n limitele
posibilului, mpotriva hegemoniei sovietice n Comecon i n Pactul de la Varovia nu ar fi fost real.
Aceste teze de care m-am lovit curent ncadrul cercetrilor mele de peste 40 de ani au fost contrazise i
invalidate de documentele i studiile publicate dup 1989.
n plus, Romnia a pornit ca cea mai srac rud din fostul bloc comunist. Era srac, chiar dac nu avea
datorii la fel ca celelalte ri comuniste care n 1989 erau n pragul falimentului de stat.

Faptul c aieit din comunism fr datorii nu i-a fost de mare folos Romniei.

A.U.G.: Ar fi putut s fie altfel.


ntr-o analiz fcut n februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se arta c acest lucru
era n avantajul Romniei, crend precondiiile pentru ca aceast ar a crei populaie s-a eliberat de
valorile socialiste i care tradiional a fost educat n spiritul destinului comun cu lumea latin s se
orienteze definitiv spre Vest". n aceste condiii, susine mai departe Bogomolov, sprijinul material i
financiar al Occidentului ar putea fi ntr-adevr eficient ntr-o ar care, spune el, posed resurse
economice inaturale ndestultoare.
Din pcate, sprijinul material i financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci ctre Polonia,
Ungaria i mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, i n privina susinerii economice de ctre Occident
exist interpretri diferite.
La ce v referii?

A.U.G.: Se spune curent c Romnia ar fi vrut cu tot dinadinsul s-i replteasc datoriile pe la nceputul
anilor 1980. Or, de fapt, n-a avut ncotro.

Vrei s spunei c FMI a putut s oblige regimul Ceauescu s-i achite datoriile nainte ca ele s fi
devenit scadente?

A.U.G.: Nu este vorba de scadena datoriilor.


Dup criza polon din 1980, statul est-european cu imense datorii la bncile occidentale, acestea au
devenit foarte nervoase, ntrebndu-se dac statele comuniste din estul Europei vor fi capabile s-i achite
datoriile contractate n decursul anilor 1970.
n 1981, Romnia avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceeai datorie o avea i
Ungaria, numai c, din cauz c aceast ar avea doar jumtate din populaia Romniei, datoria per
capita a Ungariei era dubl fa de cea a Romniei.
Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvat de bncile strine
occidentale, n vreme ce Romnia a fost nevoit s-i achite datoriile pn la ultimul ban.

De ce?

A.U.G.: Este tiut c i deciziile de natur economic sunt n esen politice.


n locul unei aprecieri proprii, v prezint rspunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane
Susanne Brandsttter, n filmul ei ah Mat. Strategia unei revoluii": Am vrut s form Romnia s
fac reforme, care n cele din urm ar fi scos populaia n strad, sau s plteasc datoriile, fapt care, n
cele din urm, tot ar fi scos populaia n strad".

Vrei sspunei c FMI, prin faptul c a obligat Romnia s-i plteasc datoriile, a forat de fapt
izbucnirea revoluiei?

A.U.G.: Nendoielnic, politica de austeritate la care a fost supus populaia Romniei n anii 1980 a fost
printre factorii decisivi care au dus oamenii la disperare i, n final, la revolt.

Credei c, fornd nota n Romnia, regimul Ceauescu ar fi putut cdea nainte de cderea Zidului
Berlinului?

A.U.G.: tii c repetiia general" pentru revoluia romn a avut loc n noiembrie 1987.
Dar problema pe care o discutam n 1982-1983 era de ce Romnia a refuzat acordul stand-by cu FMI, de
ncheierea cruia depindea reealonarea datoriilor rii cu bncile occidentale particulare.
Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot
consulta la arhiva Universitii Central Europene de la Budapesta, reiese clar c planul propus de ctre
FMI pentru plata datoriilor Romniei prevedea msuri de austeritate att de drastice nct a fost refuzat de
conducerea de atunci a Romniei, fiind nlocuit cu un program propriu care, dei mai puin sever dect cel
preconizat de FMI, a fost responsabil pentru srcia i lipsurile pe care le-au ndurat oamenii pn n
1989.

Dar cum ajunsese Romnia s aib acele datorii?

A.U.G.: Datoriile la firme occidentale au fost contractate ncepnd din anii 1960, cnd Romnia a nceput
s pun n practic propria strategie de dezvoltare economic, care printre altele urmrea i reducerea
dependenei de livrrile de energie i materii prime din Uniunea Sovietic.
Aceast strategie avea trei componente: obinerea de petrol din ri aflate n lumea a treia cu rezerve de
petrol, n schimbul efecturii de prospeciuni, a livrrii de instalaii de foraj i a formrii de specialiti n
instituiile de nvmnt din Romnia; achiziionarea de tehnologie avansat din Occident pentru
construcia derafinrii n Romnia i, n cele din urm, exportul produselor rafinate cu un profit
substanial pentru Romnia. Dar au aprut rzboiul dintre Iran i Irak, apoi criza petrolului i, n acest
context, Romnia nu a mai fost n stares -i achite datoriile la timp.

Deci Romnia a primit bani din Occident pentru investiii, i-a folosit n acest scop, dar afacerea" n
care a investit a czut i nu a mai putut s dea banii napoi.

A.U.G.: Da. n principiu, fiind singura ar din bloc care devenise membr a FMI nc n 1972, nfruntnd
URSS, Romnia ar fi trebuit s fie tratat preferenial de aceast organizaie i de ctre bncile
occidentale.

i a luat vreodat bani de la FMI nainte de 1989?

A.U.G.: A luat dou trane i pe a treia nu a mai luat-o.

Ce-a fcut cu banii? Ce sum a luat?

A.U.G.: Sume relativ mici. Banii muli au fost luai de la bncile private, cu termene scurte de returnare.
Potrivit, ns, documentelor internaionale pe care le-am cercetat, Romnia nu a vrut cu tot dinadinsul s
plteasc aceste datorii dintr-o dat, dup cum susin analiti i istorici romni.
Numai c Romnia a fost pus la col, iar poporul romn a tras lozul cel mai negru. ntr-un fel, acest lucru
a avut partea lui bun, de vreme ce a dus la cderea regimului.
Nu a fost prea trziu?

A.U.G.: Nu tiu dac a czut prea devreme sau prea trziu, dar a czut prost: a plecat un regim anti-
sovietic pentru ca s vin la putere un regim pro-sovietic. Dac ar fi czut i regimul i sistemul ar fi fost
altceva, dar aa au ajuns nfruntea rii nite persoane care plnuiau s menin Romnia ntr-o zon gri,
de influen a Uniunii Sovietice.

Pn cnd a durat de facto regimul pro-sovietic n Romnia?

A.U.G.: Faza grea a durat pn la scoaterea generalilor complotiti, n frunte cu ministrul Aprrii
Nicolae Militaru numit imediat n decembrie 1989, de la posturile lor, n februarie 1990. A doua faz s-a
terminat o dat cu cderea URSS, cam prin septembrie 1991, iar faza a treia a inut pn la alegerile din
1996, cnd, la alegerile parlamentare i prezideniale din acel an, au fost nlturai din CSAT i ultimii
generali pro-sovietici.

Mai exist i o a patra faz a regimului pro-sovietic?

A.U.G.: Nu, chiar i Ion Iliescu i-a dat seama dup aceea c ara trebuie s mearg ntr-o direcie pro-
occidental.
Din pcate, noul preedinte Emil Constantinescu nu i-a putut onora promisiunea c va duce Romnia
curnd pe drumul integrriieuro/atlantice, Romnia nefiind n 1997 printre acele ri foste comuniste alese
pentru primul ealon pentru integrarea n NATO i n UE. Abia n urma rzboiului din Kosovo, cnd
Romnia, dup spusele preedintelui Constantinescu, s-a comportat ca o ar NATO", ara i-a nceput
negocierile de aderare la UE, iar n 2002 a primit und verde pentru NATO. Deci, n primul deceniu dup
revoluie, Romnia, spre deosebire de celelalte state central-europene care au primit sprijin financiar i
expertiz din partea UE, a fost lsat nderiv, aici fortificndu-se cartelurile economice indigene.

Consolidarea acestor carteluri e o consecin a persistenei vechiului sistem?

A.U.G.: A fost att o consecin a felului n care s-a fcut schimbarea n 1989, ct i a faptului c
Romniei i-a lipsit o perspectiv clar a integrrii n sfera occidental.

Spuneaic imediat dup 1980 doar elita pro-sovietic din Romnia s-a implicat npolitica rii.

A.U.G.: Aceast elit a fost adus la putere printr-o lovitur de stat deghizat n rscoal popular.
Oamenii ieiser n strad cernd Jos comunismul" i s-au trezit cu Jos Ceauescu". A fost o mare
greeal fiindc problema nu era doar Ceauescu, ci comunismul ca sistem.
Totui,chiar i acum, la 21 de ani de la cderea lui Ceauescu, mai mult de jumtate din romni spun
c n comunism era mai bine i c n sine comunismul era oidee bun, prost aplicat. Mai mult chiar,
scriitorul Mircea Crtrescu este deprere c sistemul era groaznic, ns aveam stabilitate i fiecare
tia ce-l ateapt n ziua urmtoare". De ce credei c aceast nostalgie persist ntr-un fel chiar i la
nivelul elitelor?

A.U.G.: Aceast nostalgie persist n toate rile foste comuniste, ns mai ales printre dezavantajai ii
perdanii schimbrilor economice petrecute de atunci. Este cel puin straniu ca un om cult precum Mircea
Crtrescu s-i mrturiseasc nostalgia dup un tip de stabilitate cu Securitatea la poart i nchisoarea
la col.

CV Anneli Ute Gabanyi ,69 de ani

Urmeaz cursuri de Filologie si Stiinte politice la universitatile din Cluj, Munchen,Clermont-Ferrand i la


University of Southern California.

Obinetitlul de doctor n filologie de la Universitat der Bundeswehr din Hamburg. n1963 prsete
Romania, stabilindu-se la Munchen.

Intre 1969si 1987 este analist principal, apoi director al seciei romane de cercetare laRadio Europa
Libera, Munchen.

Intre 1988si 2000 este analist principal la Sudost-Institut, Munchen, apoi analistprincipal asociat la
Departamentul pentru Extinderea U.E. din cadrulInstitutului German pentru Probleme Internationale si de
Securitate StiftungWissenschaft und Politik, Berlin.

Esteautoarea volumelor Partei und Literatur in Rumanien seit 1945.

Untersuchungenzur Gegenwartskunde Sudosteuropas" (1975), Die unvollendete Revolution.Rumanien


zwischen Diktatur und Demokratie" (1990) si Systemwandel inRumanien.

Von derRevolution zur Transformation" (1998), aparut si in limba romn in anul1999 sub titlul
Revoluia neterminat".

LikeShow more reactions


CommentShare

16 Ana Roxana Seidler, Vasilica Vlad and 14 others

13 shares
9 Comments

Comments

Cristian N. Antonescu Interviul original il regasiti aici:


http://www.romanialibera.ro/.../fmi-a-vrut-sa-i...

FMI a vrut s-i srceasc pe romni nainte de '89, pentru a-i scoate n strad | Romania Libera

romanialibera.ro

July 20, 2013 at 6:23pm Like 3 Remove Preview

Ra Flo azi aproape au reusit..

July 21, 2013 at 1:49am Like

Bura Dan-Stelian FMI a vrut s-i srceasc pe romni - i nu numai - dintotdeauna. i acum nu mai vrea!! O
foarte aprig form de manipulare, acest articol. Tb. citit f. bine i analizat. Pn atunci:
a) - este irelevant c FMI-ul ne-a forat s achitm datoria;
b) - Romnia, la momentul 898989, NU ERA SRAC (nici mcar acum nu este), exceptnd achitarea datoriei,
Romnia avea de toate pt. a ajunge o Elveie a Europei de Est, ns avea ceva in plus...
b) - Romnia i avea pe Pacepa, pe Iulian Vlad, pe Brucan, pe Iliescu, Isrescu, Roman, Bsescu... cea mai cumplit
liot de trdtori, din spaiul Pont(a) - Carpato - Dunrean, de la trdarea lui Decebal, a dacilor, de ctre Bicilis i
pn oricnd;
c) - Nu Ceauescu a fost trdat, nu comunismul, nu securitatea, A FOST TRDAT ROMNIA.
Ar tb. fcut un film, nainte de a rmne fr ar: MONSTRUASA TRDARE, cu subtitlul "25 ani de decimare,
Victorioi".
Poate, dac vom ajunge s bntuim prin lume, ca jidanii, fr ar, vom reui s fim mai unii, mai buni, mai
iubitori.
Cei care cred, c deselenind acest mioritico-mirific col de Rai, l prind pe Dumnezeu de picior, se neal amarnic.

July 21, 2013 at 9:35am Unlike 5


Cristian N. Antonescu Avem o imagine identica in Argentina:

https://www.youtube.com/watch?v=ksoha6uPHa4...

Colapsul Economic al Argentinei

Documentar

youtube.com

July 21, 2013 at 10:40am Like Remove Preview

Popescu Constanta Tanta DORMITI LINISTITI! F.M.I. vegheaza!...hihihi

September 26, 2013 at 8:58am Unlike 1

Cristian N. Antonescu ntre 1968 i 1972, Ceauescu a negociat n secret cu FMI i Banca Mondial condiiile
aderrii i oportunitile de creditare cu dobnzi mici. Sovieticii l-au acuzat c s-a vndut capitalitilor. tiri pe
aceeai tem Soii Ceauescu, n vacan american Preedintele Romniei, n vizit oficial n Peru, la patruzeci
de ani... Ceauescu pe nelesul tuturor La nceputul anilor 70, Nicolae Ceauescu a ncercat s gseasc bani
pentru finanarea industriei romneti pe piaa occidental de capital. Credea c marile trusturi bancare vor
aprecia poziia lui dizident n blocul comunist i vor trata preferenial Romnia. S-a nelat deoarece bancherii
capitaliti nu doreau s fac afaceri n pierdere, solicitnd dobnzi la nivelul celor practicate de piaa liber.
Ceauescu s-a vzut astfel obligat s reevalueze ofertele de finanare lansate n trecut de Fondul Monetar
Internaional (FMI) i de Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (Banca Mondial). Soluia FMI
Tratativele cu FMI i Banca Mondial ncepuser n anii 1967-1968, cnd experii celor dou instituii vizitaser
neoficial Bucuretiul pentru a-i prezenta lui Ceauescu avantajele aderrii. Primele discuii oficiale s-au inut n
perioada 3-5 iulie 1968. Pierre-Paul Schweitzer (director general al FMI) i Robert McNamara (preedinte al Bncii
Mondiale) veniser n Bucureti cu ocazia reuniunii Comitetului de Coordonare i Programare al ONU. n timpul
vizitei, nalii oaspei au fost invitai pentru consultri la Ministrul de Finane i la Banca Naional a Romniei.
Dup discuiile tehnice de la ministere, Schweitzer i McNamara au fost oaspeii lui Nicolae Ceauescu la Palatul
Consiliului de Stat. Convorbirile oficiale din 1968 nu s-au concretizat printr-un acord. Partea romn s-a informat
despre obligaiile i avantajele aderrii la FMI i Banca Mondial. Romnia nu era prima ar socialist care intra n
legtur cu FMI i Banca Mondial. Uniunea Sovietic semnase n decembrie 1945 actul de fondare a celor dou
organisme financiare. Guvernul de la Moscova nu a ratificat ns documentul, ca urmare a tensionrii relaiilor
politice dintre Est i Vest. n contextul Rzboiului Rece din FMI i Banca Mondial s-au mai retras Polonia (1950),
Cehoslovacia (1954) i Cuba (1964). Ungaria iniiase discuii de aderare n anii 60, ns negocierile se blocaser.
Ceauescu i-a contactat din nou pe Schweitzer i McNamara n octombrie 1970, n timpul vizitei la New York cu
ocazia sesiunii jubiliare a ONU. Corneliu Bogdan, ambasadorul Romniei n SUA, a fost trimis la sediile celor dou
instituii pentru a prezenta dorina lui Ceauescu de a ncepe negocierile de aderare. Pierre-Paul Schweitzer i
Robert McNamara au fost ncntai de veste, declarnd c vor susine personal cauza Romniei pe lng statele
membre ale FMI i Bncii Mondiale. ns negocierile oficiale trebuiau iniiate de partea romn . n lunile
urmtoare, experi din Ministerul de Finane, Ministerul Comerului Exterior, Ministerul Afacerilor Externe, Banca
Naional i Banca Romn de Comer Exterior s-au deplasat n Statele Unite pentru a cunoate avantajele
aderrii. Fondul Monetar Internaional acorda mprumuturi pe termen scurt (0-5 ani), cu o dobnd avantajoas
de 0,5% pe an. FMI-ul nu finana investiii, furniznd credite doar pentru reglarea balanei de pli (aa-zisele
mprumuturi de trezorerie). Planuri de dezvoltare (construcia de hidrocentrale, regularizarea cursurilor unor ape,
sisteme de irigaii, construirea unor ci de comunicaii) erau susinute de Banca Mondial. rile membre
primeau sume cuprinse ntre 15 i 200 milioane de dolari, cu o dobnd de 7,25% pe an, rambursabile dup cinci
ani. Cele dou instituii funcionau dependent una de alta deoarece puteau adera la Banca Mondial numai
statele membre ale FMI. Date false privind situaia real a economiei Prezidiul Permanent al CC al PCR a aprobat
nceperea negocierilor oficiale n iulie 1971, n baza politicii externe a PCR privind dezvoltarea relaiilor cu toate
statele, indiferent de sistemele lor politice. Ceauescu le-a recomandat negociatorilor s obin nc de la
nceput compensaii pentru eforturile valutare ale Romniei. FMI i Banca Mondial i-au satisfcut dorina
liderului PCR, promind-ui c Romnia putea participa la licitaiile internaionale pentru proiectele finanate de
Banca Mondial n rile n curs de dezvoltare. Drept rsplat, Ceauescu i-a tras n piept pe funcionarii
Fondului. n discuiile oficiale, Romnia a prezentat statisticile publicate n pres privind rezervele valutare i de
aur. Secretarul general al PCR le-a impus negociatorilor romni s pzeasc cu strictee secretele economiei .
Scopul lui Ceauescu a fost obinerea unor credite cu dobnzi ct se putea de mici. n acest scop, n primvara
anului 1972 Romnia s-a adresat instituiilor internaionale pentru a obine statutul de stat n curs de dezvoltare.
Guvernul de la Bucureti argumenta c romnii aveau un venit anual pe cap de locuitor sub 500 de dolari, iar
populaia rii tria n mediul rural n proporie de peste 50%. FMI i Banca Mondial au acceptat s trateze
Romnia drept ar n curs de dezvoltare i a practicat o politic preferenial a dobnzilor . Aranjamentele finale
s-au stabilit la Bucureti n vara anului 1972, la sediul Ministerului de Finane. Delegaia FMI a fost condus de L.A.
Wittome, directorul pentru Europa al Fondului . Prezidiul Permanent al CC al PCR a aprobat condiiile de aderare
la 21 august 1972. Anterior, Ceauescu mai fcuse o ultim intervenie cu iz de neltorie. n operaiunile cu FMI
i Banca Mondial, leul era cotat la 16 uniti pentru un dolar american, n condiiile n care pentru calcularea
venitului naional se opera un curs de 20 de lei pentru un dolar . Ceauescu partenerul imperialitilor Decizia
de aderare la FMI i Banca Mondial a fost supus formal dezbaterii comisiilor permanente ale Marii Adunri
Naionale. Deputai au primit vestea cu aplauze. Cu o excepie notabil. Constantin Prvulescu, binecunoscut
pentru poziia pro-sovietic, l-a ntrebat pe ministrul de Finane dac tia n ce bag Romnia. Prvulescu se
temea c ara va pierde din suveranitate. Pentru a-l liniti pe nfocatul ilegalist, Florea Dumitrescu s-a angajat c
va sluji interesul naional n relaia cu FMI i BIRD . Florea Dumitrescu n-a avut de nfruntat doar criticile lui
Constantin Prvulescu. Ceauescu l-a desemnat pe ministrul de Finane s-i anune oficial pe partenerii socialiti
despre aderarea Romniei la FMI i Banca Mondial cu prilejul unei reuniuni la Moscova. Guvernul de la Bucureti
a fost acuzat de rile freti c sabota interesele socialismului, subordonnd Romnia marii finane
capitaliste. Dumitrescu susine c atitudinea colegilor est-europeni era doar de ochii sovieticilor. n discuiile
private, omologii si l-ar fi ntrebat cum a reuit s ncheie acordurile cu FMI i care erau avantajele aderrii . La
28 noiembrie 1972, Pierre-Paul Schweitzer i Robert McNamara au anunat oficial guvernul de la Bucureti c FMI
i Banca Mondial acceptaser aderarea Romniei. Dintre rile membre s-a opus doar Vietnamul de Sud, iar alte
cteva state s-au abinut. Votul larg n favoarea Romniei ncununa strategia lui Ceauescu de a colabora cu toate
statele lumii, indiferent de ornduirea economic. La 15 decembrie 1972, Romnia a semnat acordul de aderare
la sediul Departamentului de Stat al SUA (statul depozitar al statutelor FMI i Bncii Mondiale). mprumuturi de 6
miliarde de dolari Banca Mondial s-a oferit s crediteze Romnia imediat dup semnarea acordului de aderare.
Florea Dumitrescu susine c Robert McNamara i-a propus un mprumut n valoare de un milion de dolari, pentru
lucrri de infrastructur. Ministrul de Finane a fost luat prin surprindere de ofert. Desigur, Romnia avea nevoie
de acei bani, ns pentru a investi n industrie, nu n drumuri i poduri. McNamara i-ar fi replicat c Banca
Mondial acorda credite doar pentru finanarea infrastructurii. Dumitrescu ar fi declinat oferta, ntorcndu-se la
Bucureti pentru discuii cu Ceauescu. Secretarul general al PCR era de aceiai prere ca i ministrul su de
Finane. Dup cteva sptmni, Robert McNamara a contactat Bucuretiul printr-o scrisoare, anunndu-l pe
Ceauescu c Banca Mondial a decis s renune la politica pe care o practicase timp de dou decenii. Aadar,
eful Bncii Mondiale i atepta n Statele Unite pe demnitarii romni pentru contractarea unor credite de
investiii industriale . Banca Mondial a oferit Romniei 33 de credite de investiii, n valoare de 2,3 miliarde de
dolari . Relaia cu FMI a constat n trei acorduri stand-by. Primul a fost aprobat pe 3 octombrie 1975 i a fost
finalizat cu succes pe 2 octombrie 1976. n cele 12 luni n care a funcionat acordul, Romnia a primit 95 de
milioane DST (Drepturile speciale de tragere moneda global pentru rezervele valutare utilizat n tranzaciile
FMI ncepnd cu 1969. Pn la criza financiar din 1973, DST-ul a fost evaluat la paritate cu dolarul. Ulterior,
valoarea monedei FMI s-a calculat n funcie de rata de schimb a celor mai puternice monede de pe pia. n
perioada 1981-1985, 1 DST a valorat n medie 0.54 dolari americani.) . Al doilea acord a fost aprobat pe 9
septembrie 1977 i a fost ncheiat pe 8 septembrie 1978. Romnia a primit 64,1 milioane DST. Cel de-al treilea
acord, n valoare de 1.102,5 milioane DST, a fost ncheiat pe 15 iunie 1981. A fost ns reziliat dup 30 de luni de la
semnare, pe 14 ianuarie 1984. Romnia mprumutase deja 817,5 milioane DST de la FMI . Aadar, mprumuturile
cumulate de la Banca Mondial i de la FMI au creat o datorie a Romniei de peste 6 miliarde de dolari ! Marea
industrializare Bazndu-se pe creditele FMI-ului i Bncii Mondiale, Ceauescu a iniiat un program amplu de
dezvoltare industrial. Acesta a fost aprobat de Congresul al XI-lea al PCR (noiembrie 1974), cu titlul Programului
de furire a societii socialiste multilateral dezvoltate i naintare a Romniei spre comunism. Conform
documentului de partid, investiiile nghieau o treime din venitul naional. Romnia a nceput s construiasc
foarte mult n domeniul civil i industrial, s retehnologizeze o parte a sectoarelor productive, s practice o
agricultur intensiv. S-au construit sisteme complexe de irigaii, sere pe sute de hectare, s-au recuperat terenuri
arabile prin asanri, fixri de nisipuri, culturi pe soluri srturate sau acide, pe halde de steril sau cenu, pe
grindurile din Delta Dunrii. S-au dat n folosin mari centre de cretere a animalelor i psrilor pentru consum.
Ceauescu a iniiat un program de obinere a independenei energetice prin valorificarea noilor tipuri de
combustibili: nucleari, isturi bituminoase, biomas, biogaz, deeuri menajere. Pentru eficientizarea utilizrii
energiei termice s-au construit centrale i reele de termoficare la scar citadin. S-au intensificat prospeciunile
geologice, inclusiv n platforma continental a Mrii Negre. N-au fost neglijate nici construciile de interes public.
S-au dat n folosin spitale, universiti, licee, coli, magazine universale, baze sportive i de agrement, centrale
telefonice, porturi i antiere navale, canale de navigaie. S-au electrificat linii de cale ferat, s-a construit prima
autostrad din ar, a crescut numrul de autoturisme, de televizoare, de cri, de producii de filme. Conform
statisticilor oficiale, n acea perioad ritmul de cretere al Romniei atinsese 9% anual, o cifr de invidiat chiar i
de rile dezvoltate. Colapsul creditelor Relaiile Romniei cu FMI i Banca Mondial au fost cordiale n primii
ani. Cele dou instituii financiare au fcut concesii, abandonnd rigorile aplicate de obicei statelor creditoare.
FMI i Banca Mondial doreau s ctige piaa statelor socialiste, indicnd drept exemplu colaborarea cu
Romnia. Trebuie menionat c nu s-au abordat domeniile industriale de ultim or dect ntr-o foarte mic
msur. Totui, programe de dezvoltare elaborate mpreun cu FMI i Banca Mondial au avut consecine
benefice pentru Romnia. ncepnd cu 1977, reprezentanii FMI au condiionat colaborarea cu Romnia de
aplicarea unor reforme. ntruct multe dintre acestea aveau caracter antisocialist, se pune ntrebarea dac nu
cumva cele dou instituii au vizat intenionat s rup contactele cu regimul lui Ceauescu. FMI i Banca Mondial
ar fi dorit progrese ale Bucuretiului privind dezvoltarea proprietii particulare. n acest scop, guvernul de la
Bucureti era ncurajat s stimuleze cumprarea de bunuri de ctre populaie (apartamente, autoturisme etc.), cu
scopul de a fi transformate n potenial capital. Statul ar fi trebuit s ofere chiar faciliti. Experii Fondului
constataser c unele preuri practicate de Romnia (la energie, zahr, ulei etc.) nu erau corelate cu piaa
mondial. Trebuia ncetat i acest protecionism. Guvernul de la Bucureti ar fi trebuit s nfiineze un sistem
privat de sntate (policlinici cu plat), n paralel cu cel gratuit de stat. Erau solicitate i reforme ale
nvmntului preuniversitar. Educaia axat pe nsuirea cunotinelor trebuia nlocuit cu un sistem centrat pe
dobndirea competenelor cerute de piaa muncii. Ceauescu nici nu dorea s aud de reforme care ntreau rolul
individului n societate. Dup 1977 au aprut primele clinciuri cu FMI i Banca Mondial . Tensiunile se pare c
au fost provocate intenionat, deoarece n 1978 se mplinea scadena pentru primele credite de la Banca
Mondial. Abia atunci Ceauescu i-a dat seama de prpastia n care intrase. Experii FMI-ului i ai Bncii
Mondiale au nceput negocierile de reealonare. S-a stabilit un moratoriu n urma cruia au crescut preurile la
alimente i alte bunuri de consum . ncepnd cu 1981, Ceauescu a dat semne c-l deranja dependena de
instituiile financiare internaionale. Soluia sa a nfuriat ns lumea capitalului secretarul general al PCR a
obligat guvernul s croiasc un plan de achitare forat a datoriei externe. Romnia a intrat n incapacitate de
plat n 1982, pentru prima oar dup 50 de ani (anterior se ntmplase n 1932, n timpul marii crize economice).
Timp ce nou ani s-a pltit integral datoria ce trebuia achitat timp de 25 de ani. Schimburile externe au fost
forate la maxim, n timp ce importurile au fost controlate drastic .

Citeste mai mult: adev.ro/mhek5n

http://adevarul.ro/.../cum-ascuns-ceausescu.../index.html

November 4, 2016 at 11:00am Edited Like

Cristian N. Antonescu Interesant e faptul ca aceasta nota nu o regasesc sub nicio forma printre notele mele. Pur si
simplu, nu apare. Bine ca s-a pastrat link-ul ei, intr-un comentariu de aici:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=3833675578576&l=ddca7afdd4

Cristian N. Antonescu

December 25, 2013

Ramai in pace, Nicolae CEAUSESCU. 25.12.2013


Pentru multe alte informatii importante, dati click pe link-ul aceste imagini:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=3833675578576&l=ddca7afdd4 si parcurgeti toate
comentariile <3
Dupa 24 de ani, iti pot aprinde o lumanre. Am inteles ce spirit frumos ai fost pentru acest popor.
Chiar daca, majoritatea nu te-am inteles. Hmmm...
Stiu ca ai avut cativa catei pe langa tine, tradatori de neam. Printre care nu ma sfiesc sa-i acuz pe: Pacepa,
Ion Iliescu, Sergu Nicolaescu, Ion Caramitru, Petre Roman, Militaru, Stanculescu si lista este extrem de
lunga... Acum, nu stiu daca si Milea a fost omorat tot de catre ei. Pentru ca nu am auzit despre alte
executii ordonate de catre tine, in acel zile din 1989.
Si totusi, nu inteleg cum, in ciuda Securitatii nenorocite (asa cum o descriu majoritatea) ai reusit sa fii
tradat. Nu vad unde este Securitatea aia nenorocita. Ceea ce ma duce la gandul ca toti cateii de langa tine
au fost, de fapt, niste tradatori. Iar cei ce nu au fost tradatori, nu au avut coaie sa-ti spuna realitatea.
Pentru ca le tremura cacatul in ei.

N-ai avut oameni cu coaie langa tine. Nu stiu de ce. Dar asta este adevarul. Ai avut doar tradatori si
lingai. Lingaii, de obicei sunt cu mult mai slabi decat tradatorii. Pentru ca tradatorii isi asuma riscul:
traiesc sau mor. Pentru o idee, pentru o cauza.

Desigur, as putea sa spun si despre cauza. Daca tradatorii ar a fi avut (sau ar avea) COAIE, s-ar fi luptat
cu tine fata-n fata. Dar Si ei au fost lasi. Le-a fost frica de moarte. In alt fel decat lingailor.

Acum trei ani, Vasile Bologan ma intreba daca doresc sa comunic cu tine. M-a intrigat acea intrebare,
acea invitatie. Nu o intelegeam. Acum, da. Inteleg. Tocmai de aceea scriu aceste randuri.

Iata ca, dupa 24 de ani, iti pot aprinde o lumanre. Nu am intelas pana in anii din urma cine ai fost pentru
acest popor. Pentru ca nu a fost nimeni sa ne spuna. Ai fost ucis miseleste, fara a avea posibilitatea de a te
apara. De a spune ceea ce stii. Pentru ca nu se dorea. Daca ai fi apucat sa spui, LOVILUTIA lor ar fi
fost sortita esecului. Esenta ai spus-o in timpul simulacrului de proces pe care l-ai avut.

Istoria te va aseza in locul potrivit. Dar vai!!!... Dupa cata suferinta a acestui popor! Abia acum intelegem
ca ceea ce tu ai construit in 25 de ani, a fost distrus in mai putin de 10 ani. Si ca incepem sa intelegem
asta, dupa tot atata timp 24 de ani.

Da, nu inteleg de ce nu ai avut o comunicare deschisa cu natiunea. Sa transmiti care era scopul
suferintelor acestei natiuni. Foloseai un limbaj de lemn, pe care noi nu-lintelegeam. Nu stiu cne sunt cateii
care-ti pregateau pietele pline cu alimente, atunci cand le vizitai. Dar nici nu stiu cum de te-ai increzut in
ei si nu ai verificat fara sa-i anunti.

Hmmm...

Apropos, pentru cei ce nu inteleg, ii invit sa citeasca toate materialele din comentarii.

Apoi...

Pentru unul de 23 de ani (cati aveam in 1990) care venea in Piata Universitatii - aka "Golania" - sperand
la ceva mai bun pentru el si pentru tara... lucrurile stateau cu totul altfel. Cand ieseam de la serviciu
treceam prin Piata o ora-doua. Uneori mai mult. Cand eram liber, ma duceam prin Piata. 3-4 ore. Doream
ceva.

Pana in februarie 1990 am lucrat in Costila, la statia TV din Muntii Bucegi . Eram un pro-Iliescu convins.
Chiar imi notam intr-un jurnal ce as vrea sa spun despre "fostii mosieri", care vin ei inapoi sa-si ia
pamanturile, fabricile. Notam ce doream sa spun impotriva acelor "partide istorice" trezite fuguta dupa
"rivolutie".
Cred ca multi am trecut prin acea etapa

Am participat cu mult sarg :) la contramanifestatia impotriva partidelor politice "istorice". Eram in


Bucuresti in zilele libere.

Doar ca, intr-o zi de februarie '90, o prietena studenta la Litere, mi-a spus si despre cei care preluasera
puterea. Si despre lovitura de stat.
Mi-a luat o saptamana pana am inteles ce imi spunea. A fost teribil de greu sa ma trezesc dint-un vis
frumos, din speranta ca Romania va fi ceea ce cedeam eu ca merita. Dupa o saptamana acel vis frumos se
transformase in cosmar (cosmar, care continua si astazi, in noiembrie 2013. :( ). Cosmar pe care mi-am
dorit sa-l opresc, inclusiv prin a fi GOLAN. Golania era locul de unde speram ca acel cosmar se va
transforma, din nou, intr-un vis frumos. De fapt, nu-mi doream sa traiesc un vis frumos , ci sa traiesc ca
intr-un vis frumos. Asta era tot ce imi doream.

Brusc, am inceput sa citesc si "Romania Libera", nu doar "Adevarul". Si le citeam in paralel. Apoi, din
martie '90 am coborat cu serviciul in Bucuresti. Apoi a inceput "Piata Universitatii".

Aveam zilnic scandaluri dure cu tata. El era pro-Iliescu convins.

Degeaba ii spuneam ca Iliescu este unul dintre expozantii celor care au smuls gradele de sublocotenent de
pe epoletii cadetului ce tocmai trebuia sa fie avansat la gradul de locotenent si trebuia sa primeasca
diploma de absolvire a scolii de ofiteri (chiar in ziua ceremoniei, tata si inca cativa au fost scosi in fata
careului si, in loc sa primeasca gradele, a fost dezonorat exact asa cum am spus inainte).

Si asta pentru ca cei din tagma lui Iliescu (se intampla in '52 sau '53 - nu mai stiu exact anul, acum) l-au
considerat ca si avand origini "nesanatoase". E adevarat ca tatal lui (bunicul meu) a avut o carciuma in
Calarasi. Dar la fel de adevarat este faptul ca s-a intors ranit de pe front iar in '47 a murit. Iar familia a
ramas saraca lipita.

Dar tata nu intelegea nimic. El era pro-Iliescu si gata.

Piata Universitatii era singurul loc din Romania unde ne adunam cei care ne scuturasem de comunism.

Pana in 2010 am fost mandru de faptul ca ma fost Golan. De fapt sunt si acum. Doar ca in 2010... Am
vazut cum timp de 20 de ani Romania a fost destructurata sistematic, am vazut cum tot ceea ce s-a
construit in 25 de ani de regim Ceausescu.
Scriam pe 1 iulie 2010 pe FB:
Stau si ma gandesc. Poate ca prostul.
Am ajuns dupa 20 de ani sa apreciez ce a facut Ceausescu.
Ma uit in urma.
Descopar ca tot ce a fost construit si realizat Romania condusa de Ceausescu in 25 de ani, a fost distrus
complet de cativa nenorociti in 20 de ani.
Au distrus tara, au devalizat-o, dar au distrus si doua generatii de oameni: a mea si a parintilor mei.
A mea mai are o sansa: sau o revolutie sau emigrare.
Ce sa aleg?

Anul acesta am inceput chiar ma intreb daca nu cumva comunismul a fost un experiment pentru o noua
lume. Si am inceput sa ma gandesc ce i-a lipsit pentru a fi un proiect de succes.

Pai doua lucruri:


- unul ca a fost impus, au fost numeroase schingiuiri psihice (gen cea a tatalui meu), ca sa nu mai spun
despre torturile fizice.

- altul ca oamenii nu aveau nivelul de constiinta adecvat pentru un astfel de proiect. Si ca i-ar fi trebuit sa
fie mai intai acel salt in constiinta si abia apoi inceput proiectul comunismului. De fapt, comunismul ar fi
putut fi implementat ca si o solutie naturala, ca si o stare de normalitate, odata ce saltul in constiinta ar fi
fost incheiat.

Si din aceasta perspectiva... Mai pot fi mandru ca in 1990 si in urmatorii 20 de ani eram impotriva
comunismului? De fapt... Piata, intr-un fel era Zona libera de Neocomunism.
Pai da. Am fost GOLAN. SI ma bucur ca am avut coaie. Si ca am avut si sansa sa nu mi-o fur de la
mineri (cu siguranta am avut un inger pazitor. In acea dimineata de iunie 1990, indeplineam toate
criteriile pentru a mi-o lua aveam barba, purtam ochelari, ma uitam siderat cum minerii ii bat pe
altii... Ttocmai iesisem din tura de noapte, ascultasem si urmarisem ceea ce se petrecea in Piata si mi-am
zis sa ma duc sa vad cu ochii mei. Chiar am avut sansa sa nu se ia nimeni de mine. Ba chiar un miner m-a
intrebat daca am tigari si i-am dat. Apoi l-a fugarit pe un altul care trecea pe strada si avea aer de
intelectual)

Din perspectiva mea de astazi, comunismul a fost branza buna in burduf de caine. Din pacate, populatia
tarilor care a experimentat mizeria comunismului, l-a respins cu vehementa. Si pe buna dreptate, avand in
vedere sistemul terorii.
Dar, din punct de vedere economic, social, financiar, politic... Era un sistem perfect. Care functiona. Si
care ar putea functiona in continuare... Si care ar putea functiona.

Dar cu o singura conditie: cu cea a saltului in constiinta al Umanitatii.

Despre asta vorbesc absolut toate proiectele, viziunile despre societatea viitorului. O viata in comun...
Pentru ca se bazeaza pe alocarea responsabila a resurselor.

Hmmm... Cine stie ce ne ofera viitorul? Trebuie doar sa deschidem un pic ochiii

<3

PARCURGETI SI COMENTARIILE aici:


https://www.facebook.com/photo.php?fbid=3833675578576&l=ddca7afdd4
Cititi-le pe toate. Vedeti ca sunt peste 50. Drept urmare trebuie sa apasti butonul see more (vezi mai mult)
pentru a le vizualiza. <3

P.S. 10.decembrie.2016
Da, imi pare rau, si mi-e rusine de mine pentru ca am fost Golan. Era doar un vis. Golanii au castigat pana
la urma. Au distrus Romania. Dar nu golanii aia tampiti din Piata. Ailalti, smecherii. Pe care ii vezi
pretutindeni.
Si, cand le vezi averile facute din afacerile cu statul roman, vezi de fapt toate bananele pe care noi nu le-
am manca, vezi de fapt toate portocalele mancate cu portia.
Da, uzinele alea, fabricile alea, orasele alea asa s-au construit.
Mda... mi-e jena de faptul ca am fost Golan in Piata Universitatii. Mda...
Trebuia sa stau acasa. Sau sa iau inca de atunci drumul strainatatii. Habar n-am de ce nu am facut-o
atunci. Stiu de fapt, dar despre asta scriu in alta parte.

January 26, 2015 at 12:38pm Like Remove Preview

Cristian N. Antonescu Nu uitati si ADEVARUL DESPRE LOVILUTIA din '89


https://www.academia.edu/.../ADEVARUL_DESPRE_REVOLUTIA...

ADEVARUL DESPRE REVOLUTIA ROMANA

ADEVARUL DESPRE REVOLUTIA ROMANA


academia.edu

November 4, 2016 at 10:59am Like Remove Preview

Ovidiu Richard Huza Ce insemna pe vremuri 'POLITICA EXTERNA'...


fata de ce vedem ca se intampla azi...
1965-1988 Nicolae Ceausescu vizite in strainatate
http://milisoft.ro/MainPage.php...

November 4, 2016 at 5:18pm Unlike 1