Procese Fizico-Chimice de Suprafata

Studiu asupra importantei densitatii

de curent in tehnologiile de
prelucrare electro-chimice

COORDONATOR:

Conf. univ.dr.ing. Alexandra BANU

STUDENT:

Barbu Georgian-Teofil , grupa 631AB

N.S.N ,

e-mail :
barbu_georgian@yahoo.com

18.01.2016
Densitatea de curent.
Fie, ds, un element de suprafa dintr-o suprafa oarecare, S, a unui
mediu conductor, prin care circul un curent electric. Se poate presupune ca
direcia curentului, adic direcia micrii sarcinilor electrice este aceeai n toate
punctele elementului. Raportul dintre curentul elementar di, ce trece prin elementul
de suprafa ds (perpendicular pe direcia curentului) i aria acestui element se
numete densitate de curent, J, i se exprim cu relaia:

Densitatea de curent este o mrime vectorial a crei direcie coincide cu direcia

de micare a sarcinilor electrice pozitive n punctul respectiv. Dac vectorul J i
normala pozitiv la suprafa formeaz unghiul , atunci:

Fig.1

Integrnd, vom obine valoarea curentului ce trece prin ntreaga suprafa S, adic:

Dac densitatea de curent are aceeai valoare n toate punctele

suprafeei i formeaz cu normala la suprafa pretutindeni acelai unghi, se poate
scrie:

Dac unghiul = 0 , adic direcia curentului este perpendicular pe suprafa,

vom avea:

Relaia este valabil pentru un curent constant n timp i n cazul

conductoarelor liniare, care au dimensiunile transversale mici n raport cu lungimea

2
lor. n sistemul internaional, unitatea de msur pentru intensitatea curentului
electric este amperul, iar pentru densitatea de curent amperul/mp (A/m2 ).

Cloratul de sodiu face parte dintre electroliii care promoveaz procesul de

dizolvare anodic la prelucrarea prin eroziune electric complex. Pentru acest
electrolit cea mai mare parte a procesului de dizolvare anodic are loc la valori
sczute de potenial; fierul se dizolv sub form de fier bivalent Fe+2 care poate fi
oxidat de oxigenul dizolvat la fier trivalent, Fe+3 . Odat cu creterea potenialului
de electrod se atinge o valoare critic a densitii de curent, suprafaa anodului
acoperindu-se cu un strat de oxid, Fe2O3. Prin formarea filmului de oxid procesul de
dizolvare anodic este inhibat, instalndu-se starea de pasivare.

Procesele electrochimice care au loc sunt urmtoarele:

- Reacia anodic de oxidare a fierului care trece n soluia de electrolit sub

form de fier trivalent:

Fe+2 Fe+3 + 1e

- Reacia catodic este degajarea hidrogenului. n decursul procesului de

dizolvare anodic se formeaz NaCl prin reducerea NaClO3 conform urmtoarelor
reacii:

6Fe+2 + NaClO3 + 3H2O 6Fe+3 + NaCl + HO

Aceste rezultate sunt determinate de filmul de oxid format pe suprafaa

anodului, care se consider a fi poros permind trecerea rapid a cationilor, avnd
porii mici i distribuii aleatoriu. Totodat pelicula acioneaz ca o barier care
mpiedic deplasarea produilor de reacie. Viteza de ndeprtare a metalului scade
n timp fiind dependent de grosimea stratului de oxid.

Prin scderea cantitii de metal ndeprtat, o parte din curent este folosit la
generarea de oxigen, reacia de electrod fiind urmtoarea:

2H2O O2 + 4H- + 4e

Cu creterea densitii de curent, filmul de oxid devine subire, astfel nct

crete viteza de ndeprtare a metalului. Deoarece oxidul de fier are solubilitate mai
mare la valori sczute ale pH-ului, scderea grosimii filmului de oxid poate fi
cauzat de valori mici ale pH-ului n apropierea suprafeei anodice.

La concentraii mari ale NaClO4, acest compus va ataca filmul de oxid cauznd
apariia fenomenului de pitting (concentraie mai mare de 0,25M). Prelucrarea prin
eroziune complex a fierului i oelului n electrolii pe baz de NaClO3 este diferit
de prelucrarea nichelului n aceiai electrolii. Rezultatele care s-au obinut la

3
prelucrarea oelului i nichelului ntr-un electrolit pe baz de NaClO3 sunt prezentate
n Fig 2.

Fig.2 .Randamentul de curent la dizolvarea ionului de fier bivalent in

functie de densitatea de curent.

Din tabel rezult c randamentul de curent la ndeprtarea nichelului crete

tot aa de rapid ca pentru oel dar nu ajunge la valori ridicate obinute n cazul
oelului. n condiii identice de operare viteza maxim de prelucrare a nichelului
este jumtate din viteza de prelucrare a oelului. Msurarea rugozitii suprafeelor
obinute a condus la valori cuprinse ntre 0,250,39 m pentru nichel fa de
0,0260,052 m pentru oel. Aceste rezultate sunt n concordan cu msurarea
fenomenului de polarizare ce indic c la poteniale mari de curent, grosimea
filmului anodic pe nichel fa de filmul de oxid de pe oel, n condiii similare, devine
mai subire, mai uniform.

4
Tabel 1.Rezultate obtinute la prelucrarea otelului si nichelului folosind
electrolit pe baza de NaClO3

Din aceste exemplificri rezult importana deosebit n alegerea soluiei de

electrolit, acesta avnd un rol hotrtor n formarea filmului anodic. Ca strategie
experimental s-a urmrit stabilirea semnificaiei materialului obiectului de
prelucrat n condiiile folosirii aceluiai mediu de lucru. n cazul acestor experimente
s-a apelat la metoda regresiei multiple pentru gsirea unor relaoo regresionale de
dependen a productivitii i vitezei de prelucrare de intensitatea curentului
electric.

Bazele fizico-chimice si tehnologice ale prelucrarii

La baza indepartarii adaosului de prelucrare prin procedee electrochimice sta

un proces complex compus din actiunea electrochimica, electroeroziva si
mecanica, exercitate de catre agentul chimic-electrolit, curentul electric si
electrodul scula asupra materialului de prelucrat.

Prelucrarea electrochimica a metalelor cuprinde toate procesele fizico-

chimice ce au loc la anod piesa de prelucrat si care sunt dirijate si utilizate in
vederea prelucrarii prin schimb de sarcini electrice intre anod-piesa, catod-scula
si electrolitul in care sunt imersati.

Ca efect al actiunii electrolitice, ionii metalici proveniti de la anod-piesa

reactioneaza cu ionii negative din electrolit dand nastere la hidroxizii metalici,
mai mult sau mai putin solubili.

Cercetarile experimentale au evidentiat ca toate reactiile proceselor

electrochimice au loc in stratul superficial, la limita dintre metal si electrolitul de
lucru.

In mod obisnuit procesul electrochimic este insotit de un fenomen de

pasivizare (polarizare anodica) a suprafetei electrozilor care provoaca o limitare
a procesului de dizolvare anodica, avand ca efect micsorarea vitezei de
prelucrare.

Acest fenomen de polarizare anodica apare atunci cand viteza de trecere a

ionilor in exterior, acumulandu-se in exces sarcini electrice positive care conduc

5
 la modificarea potentialului anodic si deci a parametrilor electrici ai prelucrarii,
avand ca efect o incetinire a procesului de prelucrare.

Depasivizarea se poate realize natural sau fortat pe cale chimica,

hidrodinamica, electrica sau mecanica si are o influenta hotaratoare asupra
procesului de eroziune chimica.

Metode electrochimice de protecie se bazeaz pe reducerea vitezei de

coroziune a construciilor metalice prin polarizarea lor realizat prin protecie
catodic i anodic

a) Protecia catodic

- cu surs exterioar de curent prin polarizarea catodic a instalaiei

metalice de protejat cu o surs de curent continuu i un anod auxiliar n circuitul de
polarizare (figura a i b).

6
 Protecia catodic cu surs exterioar de curent

- cu anozi activi sau de sacrificiu, care se leag la construcie;drept anozi se

folosesc metale cu un potenial mai electropozitiv dect al Fe cum sunt: Mg, Zn, Al-
Mg, Mg-Al-Zn ( figura a i b).

b) Protecia anodic

Metalele trec din stare activ n stare pasiv prin deplasarea potenialului,
adic prin polarizare anodic cu o surs exterioar de curent (fig. )

Protectia anticoroziva a metalelor si a aliajelor

Protecia anticoroziv a metalelor i a aliajelor se clasific n protecie activ

i pasiv.

7
 Protecia anticoroziv pasiv se realizeaz prin aplicarea de straturi
protectoare care pot fi:

- metalice

- nemetalice

- de natur anorganic.

1. Straturile protectoare metalice pot fi depuse prin: imersie n metal

topit, placare, pulverizare (metalizare), difuziune termic, pe cale
electrochimic.

a) Acoperiri anodice ( de exemplu Zn pe Fe sau oel),cnd potenialul

metalului de baz (Fe) este mai electropozitiv dect a stratul depus (Zn).

b) Acoperiri catodice (de exemplu Sn pe Fe),cnd potenialul stratului

depus (Sn) este mai electropozitiv dect a metalului de baz (Fe).

Depunerea metalelor pe cale electrochimic se realizeaz prin electroliza

soluiilor apoase de sruri simple sau complexe ce conin ionul metalului ce trebuie
depus .

2. Straturile protectoare nemetalice organice sunt: peliculele de

vopsele, grundurile, pelicule de lacuri, acoperiri cu mase plastice.

3. Straturile protectoare de natur anorganic sunt: peliculele de oxizi

sau fosfai obinute artificial

Protecia anticoroziv activ se refer la aciunea de modificare a

sistemului de coroziune care depinde de: materialul folosit, mediul coroziv i
condiiile de corodare (temperatur, pH, concentraia n O2, presiune, durata de
coroziune)

1. Tratarea mediului cu scopul de a micora caracterul lui agresiv

a) ndeprtarea agentului oxidant,

b) Modificarea pH-ului

c) Utilizarea inhibitorilor de coroziune