Cursuri Visan

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2

Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare
 Note de curs-Pentru uzul studenților 
Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019

Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare 1
Note de curs-Pentru pentru uzul studenților, 2018-2019, Curs 1. Introducere în disciplină
Partea a doua: SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE

Curs nr. 1 6. Sisteme flexibile de prelucrare prin deformare plastică la rece
INTRODUCERE ÎN DISCIPLINĂ 7. Sisteme flexibile de prelucrare prin eroziune
8. Sisteme flexibile de prelucrare prin procedee combinate
1. LOCUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINEI
Bibliografie Curs
1.1. Pentru pregătirea în facultate prin
Masterat 1. Amarandei, D., ş.a., Productica - un concept modern de fabricaţie, Bucureşti, OID, 1999.
 Pentru disciplinele de specialitate 2. Ardelea, D., Concepte ale logisticii industriale aplicate în proiectarea şi organizarea spaţială
 Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică a unei întreprinderi din construcţia de maşini-Optimizarea fluxurilor de fabricaţie, Bucureşti,
 Pentru Proiectul de Disertaţie Institului Politehnici București, 1990.
3. Băloiu, L.., M Managementul inovaţiei, Întreprinderea viitorului-viitorul întreprinderii,
1.2. Pentru activitatea de Ingineri
Bucureşti, Editura Eficient, 1995.
 Pentru activitatea din Firmă
4. Bucur-Hera, I., Tipizarea în construcţia de maşini, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980.
 Pentru activitatea de Cercetare
 Pentru activitatea din Învăţământ 5. Buzatu, C., ş.a., Sisteme flexibile de prelucrare prin aşchiere, Bucureşti, Editura Tehnică,
 Pentru pregătirea prin Doctorat 1993.
6. Crişan, I., Tehnologia ca sistem, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.
2. STRUCTURA CALENDARISTICĂ ŞI TITULARUL
7. Drăgoi, G., Guran, M., Sisteme integrate de producţie asistate de calculator, Bucureşti,
DISCIPLINEI
Editura Tehnică, 1997.
 Activităţi: Anul 2, Semestrul 1, Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare:
2 oră Curs + 1 oră Lucr./Săpt., Săptămânile 8-14 8. Dumitraş, C., Vișan, A., ş.a., Ştanţe şi matriţe din elemente modulate, Bucureşti, Editura
 Evaluare: Verificare pe parcurs, Semestrul 1. Tehnică, 1980.
 Titular disciplină Modulul 2: Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN 9. Ispas, C., ş.a., CIM-Computer Integrated Manufacturing-Îndrumar de instruire,
Universitatea POLITEHNICĂ București, 1997.
3. OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC
10. Mitrofanov, S.P., Tehnologia de grup în construcţia de maşini, București, Editura
3.1. Obiectivele disciplinei Tehnică, 1962.
 Prezentarea bazelor teoretice şi aplicative ale Sistemelor Avansate 11. Niculescu-Mizil, G., Sisteme flexibile de prelucrare, București, Editura Tehnică, 1989.
de Fabricare. 12. Pascu, A., Sisteme de producţie integrate cu calculatorul, Bucureşti, OID, 1990.
 Inițierea Studenților în Aplicarea cunoștințelor referitoare la 13. Platon, V., Sisteme avansate de producţie, București, Editura Tehnică, 1990.
Sistemele Avansate de Fabricare în cadrul Dezvoltării Produselor
asociate Lucrării de Disertație 14. Savii, C., Flexibilitatea în fabricaţia de maşini, Timişoara, Editura Facla, ’77.
3.2. Conţinutul ştiinţific 15. Vişan, A., Ionescu, N., Procese Industriale Complexe 2 – Note de curs-Pentru uzul
studenţilor, Bucureşti, Universitatea POLITEHNICA București, Departamentul
A. Curs TCM,. 2018-2019
Partea întâi: BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE 16. ***, Reviste: American Machinist …
DE FABRICARE
1. Noţiuni conceptuale privind sistemele avansate de fabricare
2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei
3. Evoluţia sistemelor flexibile de fabricare
4. Flexibilitatea sistemelor de fabricare
5. Bazele teoretice ale realizării sistemelor flexibile de fabricare
 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în
baza acestora
B. Lucrări
Lista şi cerinţele lucrărilor la disciplina Procese Industriale Complexe 2,
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Sem. I, 2018 - 2019
Lucrarea 1: Caracterizarea sistemelor de producţie .....................................1,5 puncte

Elaboraţi și susțineți o expunere scrisă (2 - 4 pagini) în care să rezolvaţi următoarele cerinţe
(după „modelul” prezentat în capitolul 1):
A. Prezentaţi 1 - 2 exemple, din experienţa dumneavoastră, referitoare la sistemele
de fabricaţie pe care le cunoaşteţi că se aplică în prezent;
B. Precizaţi ce concepte privind proiectarea integrată sau managementul producţiei
cunoaşteţi şi, eventual, daţi detalii despre felul în care le aplicaţi.
Lucrarea 2: Abordarea sistemică a produselor ..............................................10 puncte

Prezentaţi și susțineți abordarea sistemică, rezolvând etapele metodologice după
“modelul” prezentat în studiul de caz din capitolul 2, pentru produsul dezvoltat
în cadrul Lucrării de Disertație.
Lucrarea 3: Evoluţia sistemelor flexibile de fabricaţie .................................1,5 puncte
Elaboraţi o expunere scrisă (2 - 4 pagini) în care să descrieţi (după „modelul” prezentat
în capitolul 3) evoluţia unor sisteme flexibile de fabricare cunoscute:
Lucrarea 4: Aplicarea concepţiei modulare în proiectarea produselor 10 puncte

Prezentaţi și susțineți aplicarea concepției modulare la dezvoltarea produselor,
rezolvând etapele metodologice după “modelul” prezentat în studiul de caz din capitolul
5, pentru produsul dezvoltat în cadrul Lucrării de Disertație.
Bibliografie Lucrări
[1] VIŞAN, A., IONESCU, N., Procese Industriale Complexe 2, Modulul 2 – Procese Avansate
de fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019, București,
UniversitPB, IMST, Departamentul TCM,
baza acestora
4. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DISCIPLINEI
4.1. Predarea cursului

 Expunere liberă.
 Utilizarea proiectorului şi a calculatorului.
 Susţinerea de discuţii, cu participarea studenţilor.
 Prezenţa obligatorie cu notele de curs de pe platformă multiplicate
 Teste cu întrebări din cursul predat anterior.
4.2. Desfăşurarea lucrărilor

 Prezenţa obligatorie, cu toate lucrările efectuate la zi
 Rezolvarea unor lucrări săptămânale de către studenţi
 Notarea studenţilor pentru fiecare şedinţă
4.3. Evaluarea cunoştinţelor
 Condiţii de prezentare la Lucrarea de Evaluare

Finală
 Situaţia încheiată la lucrări, minim 11puncte;
 Prezentarea de către fiecare student a Notelor de Curs
personale şi a Notelor de Curs Postate pe Platformă.
 Modul de notare pentru nota finală la disciplină:
Activitate pe semestru ASEM = 50 puncte, dintre care:
 23 puncte Lucrări Elaborate și Susținute Săptămânal
de Studenți.
 7 puncte Alte Notări, 1 punct Prezență Curs/Ședință
 20 puncte Lucrare Finală de Evaluare
 Total 50 puncte Modulul 2
 Punctaj Minim de Promovare Modul 2= 25 Puncte
 Modul de evaluare
Evaluare pe bază de lucrări, respectiv:
 Lucrări Realizate de Studenți în timpul Semestrului;
 Lucrare Finală de Evaluare Susținută în Ultima Ședință
de Curs.
baza acestora
ANEXA nr. 3 la metodologie 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
FIŞA DISCIPLINEI 7.1 Obiectivul  Prezentarea bazelor teoretice şi aplicative ale sistemelor avansate de fabricare
1. Date despre program general al disciplinei  Insușirea de către studenți a cunoștințelor necesare lucrului cu un instrument software modern de
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea POLITEHNICA din București proiectare asistată
7.2 Obiectivele  Capacitatea de a proiecta procese şi sisteme industriale complexe folosind tehnologii avansate de
1.2 Facultatea Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice
specifice fabricare şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii maxime din aplicarea acestor
1.3 Departamentul Tehnologia Construcțiilor de Mașini procese şi din transfer tehnologic.
1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială  Însuşirea conceptelor şi terminologiei utilizate în lucrul cu pachete software de proiectare asistată
1.5 Ciclul de studii 1) Master  Dobândirea cunoștințelor privind utilizarea instrumentelor asistate de proiectare mecanică a
1.6 Programul de studii/Calificarea Ingineria Nanostructurilor și Proceselor Neconvenționale solidelor
 Dobândirea cunoștințelor privind utilizarea instrumentelor asistate de realizare a pieselor şi a
2. Date despre disciplină ansamblurilor de piese
2.1 Denumirea disciplinei Procese Industriale Complexe 2  Dobândirea cunoștințelor privind modelarea suprafețelor utilizând comenzi specifice de proiectare
Cod disciplină: UPB.06.M3.O.02‐01 asistată

2.2 Titularul activităţilor de curs Modulul 1 ‐ Șef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA
8. Conţinuturi
Modulul 2 ‐ Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN
2) 8.1 Curs Modulul 1‐Șef Lucr. Dr. Ing. Ionuț Gabriel GHIONEA Metode de predare Nr. ore
2.3 Titularul activităților de laborator Modulul 1 ‐ Șef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA
1. Modelarea suprafețelor. Prezentarea interfeței, terminologie, realizarea suprafețelor bazate pe
Modulul 2 ‐ Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN 6
schițe realizate de artist plastic, crearea curbelor 3D, precum si deformarea liberă și analiza acestora.
2.4 Anul de studiu II 2.5. I 2.6. Tipul de evaluare V 2.7. Regimul disciplinei Conținut 3) DA 2. Simularea FEM a pieselor si ansamblurilor. Concepte și terminologie asupra metodei
Semestrul Obligativitate 4) DI elementelor finite. Stabilirea constrângerilor şi a încărcărilor. Interpretarea rezultelor obţinute în

4
urma simulărilor. Identificarea soluţiilor corecte de rafinare a reţelelor de elemente finite pentru
3. Timpul total estimat (ore pe semestru de activităţi didactice) reducerea erorilor. Studii de caz.
3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2. curs 2 3.3. lucrări 1 3.4. proiect 2 3. Metode de realizare a simulărilor privind prelucrările mecanice folosind comanda numerică.
3.5 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.6. curs 28 3.7. lucrări 14 3.8. proiect 28 Introducere în NC Machining. Stabilirea semifabricatului şi a piesei finite. Stabilirea sculelor şi a 4
regimurilor de aşchiere. Stabilirea constrângerilor de lucru. Studii de caz.
Distribuția fondului de timp ore
8.1 Curs Modulul 2‐Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8
1. Noţiuni conceptuale privind sistemele avansate de fabricaţie. Caracteristicile principalelor tipuri
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme de specialitate şi pe teren 1 de sisteme de fabricaţie. Modelul conceptual al sistemelor avansate de fabricaţie. Principalele 2 h
Pregătire seminarii/laboratoare/lucrări practice/proiecte, teme, referate 14 strategii de dezvoltare a sistemelor de fabricaţie. Predarea cursurilor
Tutorat 1 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei. Noţiuni conceptuale privind se face la tablă şi cu
Examinări 2 abordarea sistemică. Necesitatea abordării sistemice a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei. utilizarea
2 h
Alte activități: consultare site‐uri specializate 2 Abordarea sistemică a sistemul de producţie, de fabricaţie şi sistemului tehnologic. Studiu de caz
calculatorului portabil
3.9. Total ore studiu individual 28 privind abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei.
şi a
3.10. Total ore pe semestru 84 3. Flexibilitatea sistemelor de fabricaţie. Conceptul de flexibilitate a sistemelor de fabricaţie.
Parametrii şi caracteristicile sistemelor flexibile. Modele pentru aprecierea flexibilităţii sistemelor şi videoproiectorului 2 h
3. 11. Numărul de credite 5) 5 mijloacelor tehnologice. Determinarea flexibilităţii optime a sistemelor de producţie.

4. Bazele teoretice și aplicative ale realizării sistemelor flexibile de fabricaţie. Principalele concepţii şi Studenţii primesc
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) metode utilizate pentru realizarea sistemelor flexibile de producţie. Concepţia constructivă a materialele în format
4.1 de curriculum  Desen tehnic, Tolerante produselor‐Standardizarea, Normalizarea, Tipizarea, Simplificarea, Unificarea și Concepţia modulară a electronic şi tipărit
4.2 de Competențe profesionale 2 h
produselor. Concepţia funcţională. Concepţia operaţiilor şi proceselor tehnologice de fabricare. (după opţiunea
competenţe C1. Efectuarea de calcule, demonstraţii şi aplicaţii, pentru rezolvarea de sarcini specifice Concepţia mijloacelor tehnologice de fabricare. Concepţia logisticii sistemelor tehnologice de fabricare. fiecăruia)
ingineriei industriale pe baza cunoștințelor din științele fundamentale. Concepţia sistemelor tehnologice de fabricare. Concepţia proiectării tehnologiei de fabricare.
C3. Organizarea și adaptarea cunoașterii din științele fundamentale și inginerești, tehnice și 5. Sisteme flexibile de prelucrare prin deformare la rece. Procese tehnologice flexibile de
Cursul este publicat
economico ‐ manageriale ale domeniului pentru integrarea acesteia în sisteme informatice prelucrare prin deformare la rece‐ procese tehnologice de grup de prelucrare prin deformare la
rece, proiectarea flexibilă cu calculatorul a tehnologiei de prelucrare prin deformare la rece. Maşini
în editură
industriale 2 h
şi prese flexibile cu comandă numerică. Ștanţe şi matriţe de grup și modulate. Centre de prelucrare recunoscută CNCSIS
Competențe transversale
prin ştanţare cu CNC. Celule flexibile de prelucrare prin deformare la rece. Linii flexibile de
‐ prelucrare prin deformare la rece.

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 6. Sisteme flexibile de prelucrare prin eroziune. Mijloace tehnologice flexibile de prelucrare prin
eroziune‐sistemele ISOCUT și ORBICUT de prelucrare cu mișcare orbitală. Maşini şi instalaţii flexibile
5.1. de desfăşurare a cursului  Existenţa unui amfiteatru dotat corespunzător care să asigure
de prelucrare prin electroeroziune cu CNC‐mașini de prelucrare cu electrod masiv‐ROBOFORM, AGIE
minim 1 m2/student (vezi centralizator săli și orar) MONDO STAR, Sodick etc. și mașini de prelucrare cu electrod filiform‐ROBOFIL, AGIECUT, Sodick etc.
2 h
5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului  Existenţa unui laborator dotat corespunzător care să asigure Centre de prelucrare prin electroeroziune. Centre de prelucrare cu laser. Centre de tăiere cu jet de
si proiectului minim 4 m2/student (vezi centralizator săli și orar) apă şi jet abraziv. Centre de tăiere cu plasmă.

7. Sisteme flexibile de prelucrare prin procedee combinate. Centre de perforare şi tăiere cu laser
6. Competenţele specifice acumulate
TRUMATIC LASERPRESS seria 200. Centre de perforare, îndoire, nervurare, extrudare şi tăiere cu laser
Conform grilei G1, disciplina participă împreună cu alte discipline la formarea următoarelor competenţe profesionale: 2 h
TruMatic SERIILE 3000 şi 6000. Centre de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS
C2. Asocierea cunoștințelor, principiilor și metodelor din științele tehnice și economice ale domeniului cu modele
profesionale
Competenţe
300PW. Maşini de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă Sodick.
grafice, matematice și procedurale, pentru rezolvarea de sarcini specifice. TOTAL 28 h
C4. Dezvoltarea de cunoștințe, tehnologii digitale și aplicații software pentru realizarea de produse, utilaje, Bibliografie Curs Modulul 1‐Șef. Lucr. Dr. Ing. Ionuț Gabriel GHIONEA
echipamente de fabricare și unelte inteligente, integrate în sisteme informatice. 1. Ghionea, I., 2004 ‐ Module de proiectare asistată în CATIA v5 cu aplicaţii în construcţia de maşini. Editura BREN, ISBN 973‐648‐
C5. Dezvoltarea de sisteme informatice inteligente și utilizarea acestora pentru planificarea și conducerea proceselor 317‐7, Bucureşti, 230 pag.
tehnologice și logistice industriale 2. Ghionea, I., 2007 ‐ Proiectare asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐654‐8,
CT3 Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi utilizarea eficientă, pentru propria dezvoltare, a surselor Bucureşti, 462 pag.
transversa
Competen
informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii 3. Ghionea, I., 2009 – CATIA v5. Aplicaţii în inginerie mecanică. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐843‐6, Bucureşti, 258 pag.
ţe
le
software de specialitate, baze de date, cursuri on‐line etc.) atât în limba romana, cât şi într‐o limbă de circulaţie 4. Barlier, C., Paulet, B., Mémotech génie mécanique. Productique, mecanique. Deuxiéme édition, ISBN 2‐7135‐2063‐0. Editions
internaţională. Casteilla, Paris.
5. Chung, A. Ch., 2004, Simulation, Modeling. Handbook. A Practical Approach. Industrial and manufacturing engineering series. CRC 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităților epistemice, asociaţiilor
Press LLC, ISBN 0‐8493‐1241‐8, Boca Raton London, New York Washington. profesionale şi angajatorilor din domeniul aferent programului
6. Dubbel, 1998, Manualul inginerului mecanic. Fundamente. Editura Tehnică, ISBN 973‐31‐1271‐2, Bucureşti. Dezbaterile cu reprezentanții comunității epistemice, asociațiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
7. Tache, V., Ungureanu, I., Stroe, C., 1985, Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini‐unelte. Editura Tehnică, Bucureşti. Inginerie și management au loc permanent, astfel:
8. Vlase, A., 1996, Tehnologia construcţiilor de maşini. ISBN 973‐31‐0777‐8, Editura Tehnică, Bucureşti. - Cu ocazia constituirii (consultare inițiala şi consultări periodice) consorțiului de Inginerie și management;
9. ***, Notiţe de curs, tutoriale video online. - Cu ocazia practicii studenților, organizată pe baza de parteneriate încheiate cu angajatorii sau în cadrul unor proiecte
10. ***, Dassault Systemes, CATIA v5. Documentație oficială. POSDRU;
Bibliografie Curs Modulul 2‐Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN - Feed‐back de la angajatori cu diverse ocazii.
1. Băloiu, L. M., Managementul inovaţiei, Întreprinderea viitorului‐viitorul întreprinderii, Bucureşti, Editura Eficient, 1995.
2. Bucur‐Hera, I., Tipizarea în construcţia de maşini, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980. Din toate aceste dezbateri, așteptările în ceea ce privește disciplina sunt următoarele:
3. Buzatu, C., ş.a., Sisteme flexibile de prelucrare prin aşchiere, Bucureşti, Editura Tehnică, 1993. ‐ interpretarea corectă a desenelor tehnice de ansamblu;
4. Crişan, I., Tehnologia ca sistem, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980. ‐ realizarea rapidă şi corectă a modelelor 3D pentru piese in cadrul ansamblurilor;
5. Drăgoi, G., Guran, M., Sisteme integrate de producţie asistate de calculator, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997. ‐ realizarea şi înscrierea corectă în desenele de ansamblu a diverselor caracteristici ale produselor.
6. Dumitraş, C., Vișan, A., ş.a., Ştanţe şi matriţe din elemente modulate, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980.
7. Ispas, C., ş.a., CIM‐Computer Integrated Manufacturing‐Îndrumar de instruire, UPB, 1997. 10. Evaluare
8. Niculescu‐Mizil, G., Sisteme flexibile de prelucrare, București, Editura Tehnică, 1989. 10.3. Pondere
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare
9. Pascu, A., Sisteme de producţie integrate cu calculatorul, Bucureşti, OID, 1990. din nota finală
10. Platon, V., Sisteme avansate de producţie, București, Editura Tehnică, 1990.
11. Vişan, A., Ionescu, N., Procese Industriale Complexe 2, Note de curs‐Pentru uzul studenţilor, Bucureşti, UPB, Depart. TCM, 2018‐ Realizarea pieselor din cadrul unui ansamblu și stabilirea
2019. corectă a constrângerilor de asamblare.
12. ***, Reviste: American Machinist, 1990 ‐ 2019. Lucrare pentru Verificare
10.4 Curs Cunoaşterea noţiunilor teoretice fundamentale și semestrială 20 %
8.2. Proiect Metode de predare Nr. ore aplicative necesare dezvoltării și aplicării unor sisteme
In cadrul activitatii de proiect se reiau notiunile fundamentale legate de modelarea parametrica a avansate de prelucrare‐clasice și neconvenționale.
pieselor din suprafete complexe, apoi studentii invata despre realizarea ansamblurilor. Fiecare
student primeste o tema de proiect in care trebuie sa modeleze si sa asambleze piese in cadrul mai
multor ansambluri. Modelarea si asamblarea au caracter parametric, sunt stabilite constrangeri de 10.5 Seminar/ Realizarea unei teme de casă ‐Proiect Evaluare orală și aplicativă în
asamblare, sunt evaluate problemele care pot aparea in cadrul ansamblurilor (constrangeri lipsa, Laborator/lucrări Elaborarea și susținerea lucrărilor de laborator cadrul ședințelor de lucrări 80 %
manipularea componentelor, interferenta intre componente, vizualizarea si editarea acestora in Studenţii primesc practice/proiect Prezența la lucrările de laborator și proiect de laborator și de proiect
cadrul ansamblului etc). Pentru unele piese si ansambluri se realizeaza calcule cu elemente finite, iar materialele în format
pentru o piesa se va realiza programul CNC. electronic şi tipărit
10.6. Standard minim de performanță
Studenții sunt încurajați să lucreze în mod colaborativ pe grupe. (după opţiunea  Rezolvarea corectă a unor probleme de complexitate medie care necesită coroborarea cunoştinţelor din cadrul ştiinţelor tehnice
28 h ale domeniului cu reprezentări grafice – desen tehnic (interpretarea şi reprezentarea corectă a unor desene tehnice –
Activități principale: fiecăruia)
• Identificarea suprafeţelor reperelor; reprezentări grafice de complexitate medie, specificarea condiţiilor tehnice, asocierea dintre caracteristicile prescrise şi rolul
• Funcţiile reperelor şi suprafeţelor; Se va lucra pe grupe de funcţional al suprafeţelor, reperelor, subansamblurilor şi ansamblurilor, realizarea unor calcule de dimensionare şi de rezistenţă prin
• Modelare ansamblu; 4‐5 studenţi metoda FEM etc.)
• Solicitările ansamblului în timpul funcționării;  Rezolvarea corectă a unor probleme specifice, de complexitate medie, de programare, gestionare si prelucrare de date
• Caracteristici de material prescrise; experimentale şi modelare 2D şi 3D, cu preponderentă din domeniul tehnologiei construcţiei de maşini.
• Tratamente termice, acoperiri metalice şi de protecţie pentru componente;  Rezolvarea corectă a unor probleme specifice dezvoltării și aplicării unor sisteme avansate de fabricare.
• Determinarea masei reperelor și ansamblurilor;
• Realizarea programului CNC pentru o piesa. Data completării Titulari de curs, Titulari de Lucrări
TOTAL 28 h 26.09.2018 Şef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA Şef. Lucr. Dr. Ing. Ionuţ Gabriel GHIONEA
8.3. Laborator Modulul 1 – Șef Lucr. Dr. Ing. Ionuț GHIONEA Metode de predare Nr. ore
1. Modelarea parametrică si cu ajutorul suprafetelor a unor piese: suport, arbore, capac etc 1h
2. Editarea unui ansamblu în funcţie de schimbarea constrângerilor de asamblare 2h
3. Analiza FEM a unor piese: placă, disc, ax şi a unui ansamblu Studenţii primesc 2h
4. Simularea unor operaţii de prelucrare cu ajutorul comenzii numerice materialele în format Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN
2h
electronic şi tipărit
8.3. Laborator Modulul 2 – Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN (după opţiunea
1. Caracterizarea sistemelor de producție. fiecăruia) 0,5 h

2. Abordarea sistemică a produselor. Studii de caz pentru produsele dezvoltate la Lucrările de 3 h
Disertație. Se va lucra pe grupe
3. Studiul evoluției sistemelor flexibile de fabricare de 4‐5 studenţi 0,5 h Data avizării în Consiliul Facultăţii
4. Aplicarea concepției modulare în dezvoltarea produselor. Studii de caz pentru produsele Director Departament TCM,
3 h
dezvoltate la Lucrările de Disertație. 2 h

TOTAL 14 h

Bibliografie Laborator și Proiect Modulul 1 ‐ Șef Lucr. Dr. Ing. Ionuț GHIONEA
1. Ghionea, I., 2004 ‐ Module de proiectare asistată în CATIA v5 cu aplicaţii în construcţia de maşini. Editura BREN, ISBN 973‐648‐
317‐7, Bucureşti, 230 pag. Prof. Dr. Ing. Tom SAVU
2. Ghionea, I., 2007 ‐ Proiectare asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐654‐8,
Bucureşti, 462 pag.
3. Ghionea, I., 2009 – CATIA v5. Aplicaţii în inginerie mecanică. Editura BREN, ISBN 978‐973‐648‐843‐6, Bucureşti, 258 pag.
Bibliografie Laborator Modulul 2 – Prof. Dr. Ing. Aurelian VIȘAN
1. Crişan, I., Tehnologia ca sistem, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.
2. Drăgoi, G., Guran, M., Sisteme integrate de producţie asistate de calculator, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997.
3. Dumitraş, C., Vișan, A., ş.a., Ştanţe şi matriţe din elemente modulate, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980.
4. Ispas, C., ş.a., CIM‐Computer Integrated Manufacturing‐Îndrumar de instruire, UPB, 1997.
5. Vişan, A., Ionescu, N., Procese Industriale Complexe 2, Note de curs, Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018‐2019.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 2
Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019
C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e
Capitolul 1
N O Ţ I U N I C O N C E P TU A L E P R I V I N D S I S T EM EL E
A VA N S A T E D E F A B R I C A R E
1.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR TIPURI

DE SISTEME DE FABRICARE
 PRINCIPALELE TIPURI DE SISTEME DE FABRICARE
I. Sistemul de fabricaţie MANUFACTURIER;

II. Sistemul de fabricaţie MAŞINIST;
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2 III. Sistemul de fabricaţie AVANSAT.

1.1.1. SISTEMUL DE FABRICARE MANUFACTURIER
- Caracteristici
 Note de curs -Pentru uzul st udenț ilor 
1. Are o răspândire foarte redusă.
2. Foloseşte cele mai moderne maşini, utilaje, scule,
calculatoare, materiale neconvenţionale.
Part ea întâi 3. Rolul decisiv îl are omul, care are o pregătire foarte
BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE înaltă.
DE FABRICARE 4. Realizează produse unicat, în serii foarte mici.
5.
1
Calitatea produselor este “excepţională”.
Capitolul
6. Preţurile produselor sunt foarte mari.
NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND SISTEMELE
7. Schimbarea produselor se realizează relativ uşor.
AVANSATE DE FABRICARE
8. Cele mai multe se găsesc în industria automobilelor,
la firme de prestigiu precum:
 Rolls - Royce;
 Jaguar;
 Porsche;
 Ferrari.
Bucur eşt i, UPB, IMST, Departament ul TCM, 2018-20198  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 3 P r o f . Dr . I n g . A. V I Ş AN , P r o f . D r . I n g . N . I O NE S CU – P r o ce s e I n d u s tr i a l e C o m p l ex e 2 4
Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Modulul 2-Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019
C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e C a p i t o l u l 1 . No ţi u n i c o n ce p tu a l e p r i v i n d S i s te m e l e A va n s a te d e F ab r i ca r e
1.1.2. SISTEMUL DE FABRICARE MAŞINIST 1.2. MODELUL CONCEPTUAL AL SISTEMELOR AVA NSATE
- Caracteristici
DE FABRICARE
1. Are cea mai mare răspândire.
2. Este caracterizat de un înalt grad de automatizare şi  PRINCIPALELE CATEGORII DE CONCEPTE ŞI METODE
mecanizare.
3. Rolul forţei de muncă este redus, omul realizând doar CARE STAU LA BAZA SISTEMELOR AVANSATE DE
unele operaţii care se repetă.
FABRICARE
4. Realizează producţii mari din acelaşi produs.
5. Calitatea produselor este foarte bun ă. I. Concepte şi metode privind Proiectarea Integrată
a Produselor, Proceselor şi Sistemelor Tehnologice.
6. Preţurile produselor sunt foarte mici.
7. Schimbarea produsului se realizează greu, deoarece II. Concepte şi metode privind Managementul
aceasta impune modificarea liniilor de fabricaţie. Producţiei .
8. Sunt folosite în foarte multe domenii ale producţiei pentru
produse precum: 1 . 2 . 1 . CONCEPTE ŞI METODE PRIVIND PROIECTAREA
 Autoturisme; INTEGRATĂ A P R O D U S E L O R , P R O C E S E L O R
 Radiouri; ŞI SISTEMELOR
 Televizoare;  Princ ip alele con cep te p rivin d proiectarea integ ra tă
 Ceasuri; a produselor, proceselor şi sistemelor
 Rulmenţi. 1. Metoda Desfăşurarea Funcţiei Calitate - Quality Function
9. În prezent ele evoluează spre sistemele avansate. Deployment – QFD.
1.1.3. SISTEMUL DE FABRICARE AVANSAT 2. Conceptul Proiectarea Integrată.
- Caracteristici 3. Conceptele Proiectarea pentru Fabricare – DFM, pentru
Asamblare – DFA sau DFMA, pentru Mediu – DFE, pentru
1. Are, în prezent, răspândirea cea mai redusă. Calitate – DFQ, DFX sau pentru Ciclul de Viaţă – DFLC.
2. Foloseşte cele mai recente realizări în domeniul maşinilor,
utilajelor, sculelor, calculatoarelor şi materialelor. 4. Metoda Teoria Rezolvării Inventive a Problemelor – TRIZ;
3. Rolul decisiv îl are creaţia umană. 5. Conceptul Proiectarea Robustă al lui Taguchi - Robust
4. Realizează produse în serii mici. Design.
5. Calitatea produselor este foarte bun ă. 6. Metodele Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor -
6. Preţurile produselor sunt relativ mici. Failure Modes and Effects Analysis - FMEA şi Analiza
7. Se foloseşte mult în domenii de vârf, precum cel spaţial, Arborelui Erorilor – Fault Tree Analysis - FTA.
electronic, militar, auto etc. 7. Metoda Analizei şi Ingineriei Valorii - AIV.
8. Are o serie de avantaje faţă de sistemele maşiniste, 8. Metodele Procedeul Analitic de Ierarhizare – Analytical
precum: Hierarchy Process – AHP şi Procedeul Analitic de Reţea – ANP.
 Flexibilitate foarte mare;
9. Conceptul Gândirea Bazată pe Studiul de Caz – Case
 Productivitate bună;
 Grad foarte ridicat de robotizare. Base Reasoning – CBR.
 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
1.2.2. CONCEPTE ŞI METODE PRIVIND MANAGEMENTUL MODELUL CONCEPTUAL

FABRICĂRII AL SISTEMELOR AVANSATE DE FABRICARE
SISTEM AVANSAT DE FABRICARE

 Principalele concepte privind managementul Fabricaţie de Clasă Mondială - World Class Manufacturing
producţiei
I. Concepte şi metode privind II. Concepte şi metode privind
proiectarea integrată a produselor, managementul producţiei
1. Conceptul Sistem Flexibil de Fabricaţie - Flexible proceselor şi sistemelor
Manufacturing Systems – FMS.

1. Desfăşurarea Funcţiei 1. Sistem Flexibil de Fabricaţie-
2. Conceptul Exact la Timp – Just In Time – JIT/ Fabricaţie Calitate/ Quality Function SFF - Flexible Manufacturing
Deployment-QFD System-FMS
P
Trasă - Pull Manufacturing.
R 2. Exact la Timp – Just In Time
3. Conceptul Managementul Total al Calităţii - Total Quality 2. Proiectarea Integrată
– JIT/ Fabricaţie Trasă – Pull
O
Manufacturing
Management – TQM. D
4. Conceptul Şase Sigma – Siz Sigma - 6. 3. Proiectarea pentru Fabricare/ U 3. Managementul Total al Calităţii
Asamblare - Design for
C -Total Quality Management-
5. Metoda Capabilitatea Proceselor - Process Capability – PC. Manufacturing /Assambly –
TQM
DFM/DFA/DFMA Ă
6. Conceptul Perfecţionarea Continuă - Continous T
4. Teoria Rezolvării Inventive a 4. Şase Sigma – Six Sigma
Improvement - Kaizen. Problemelor - TRIZ O - 6
R
7. Conceptul Inginerie Simultană sau Inginerie Concurentă. 5. Proiectarea Robustă – 5. Capabilitatea Proceselor –
Taguchi /Robust Design – RD Process Capability - PC
8. Conceptul Sistem de Producţie Integrat cu Calculatorul -
-
Computer Integrated Manufacturing - CIM. 6. Analiza Modurilor de Defectare 6. Perfecţionarea Continuă –
şi a Efectelor – FMEA/ Analiza Continuos Improvement -
Arborelui Erorilor - FTA C Kaizen
L
7. Analiza şi Ingineria Valorii - 7. Inginerie Simultană
AIV I sau Inginerie Concurentă
E
8. Procedeul Analitic de 8. Sistem de Producţie Integrat
N
Ierarhizare – AHP / Procedeul cu Calculatorul – Computer
Analitic de Reţea - ANP T Integrated Manufacturing - CIM
9. Gândirea Bazată pe studiul de

Caz - CBR
Fig. 1.1. Modelul conceptual al Sistemelor Avansate de Producţie

1 . 3 . PRINCIPALELE STRATEGII DE DEZVOLTARE A SISTEMELOR C. Strategii BAZATE PE CALITATE

DE FABRICARE
 Factori ai competitivităţii şi strategii de dezvoltare Strategiile bazate pe calitate sunt aplicate de firme care
a sistemelor de fabricARE prezintă o serie de caracteristici tehnice superioare, precum:
Principalii factori care au determinat competitivitatea 1. Dispun de tehnologii şi utilaje avansate;
organizaţiilor industriale în secolul XX: 2. Pot asigura o înaltă calitate produselor realizate, din toate
1. Salariile scăzute; punctele de vedere, respectiv:
2. Automatizarea producţiei;  Tehnic;
3. Calitatea produselor;  Economic;
 Estetic;
4. Capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei.
 Social etc.
Principalele strategii de dezvoltare a sistemelor de producţie
pentru creşterea competitivităţii: 3. Preţul este considerat “o problemă secundară”, deoarece
clienţii care solicită aceste produse, denumite, “perfecte”,
 Strategii bazate pe costuri scăzute; acceptă creşteri de preţ mari;
 Strategii bazate pe creşterea producţiei; 4. Produsele realizate se adresează unui segment “special”,
 Strategii bazate pe calitate; restrâns, de beneficiari.
 Strategii bazate pe timp şi varietate.
D. Strategii bazate PE TIMP ŞI VARIETATE
A. Strategii BAZATE PE COSTURI SCĂZUTE
Strategiile bazate pe timp şi varietate au impus apariţia unui
Strategiile bazate pe costuri scăzute sunt folosite, în mod
nou tip de firmă, denumită “firma bazată pe timp”.
deosebit, de acele firme care vor să-şi promoveze produsele.
Caracteristicile esenţiale ale acestui nou tip de firmă, în care
Principalele caracteristici ale firmelor care adoptă aceste
timpul de răspuns este minim, sunt:
strategii:
1. Folosesc materii prime ieftine; 1. Utilizarea întregului potenţial al sistemelor avansate de
2. Aplică costuri reduse ale forţei de muncă; care dispun firmele;
3. Nu dispun de tehnologii avansate; 2. Valorificarea superioară a timpului, ca principală sursă de
avantaj competitiv, care poate fi echivalat cu:
4. Nu realizează produse de nivel tehnic şi calitativ ridicat.
 Fondurile băneşti;
B. Strategii BAZATE PE CREŞTEREA PRODUCŢIEI  Utilajele moderne;
 Concepţia şi inovaţia etc.
Principalele caracteristici ale acestor strategii:
1. Creşterea producţiei, cu scopul obţinerii unor preţuri 3. Toate activităţile se desfăşoară astfel încât timpul de
unitare reduse, care să contracareze mărirea costurilor de răspuns la solicitările variabile de produse este minim.
producţie directe;
2. Nesatisfacerea cererii din ce în ce mai variate a pieţei,
datorită, în special, liniilor de fabricaţie rigide, proprii
producţiei de serie mare şi masă.
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Capitolul 2
ABORDAREA SISTEMICĂ A PRODUCŢIEI, FABRICAŢIEI
ŞI TEHNOLOGIEI
2.1. NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND ABORDAREA SISTEMICĂ
În prezent, în evoluţia sistemelor de producţie asistăm la afirmarea celei de-a treia etape
şi anume aceea a sistemelor avansate de fabricaţie. Această etapă constituie o sinteză a celorlalte
două etape parcurse, respectiv etapa manufacturieră şi cea maşinistă.
În acest sens, A. Toffler afirma încă din 1981 că "în timp ce unele industrii trec
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU de la producţia în masă la producţia în serie mică, altele au depăşit-o şi pe aceasta, îndreptându-se
spre producţia în flux continuu de bunuri individualizate" [25].
Caracteristicile esenţiale ale sistemelor avansate, proprii etapei actuale de producţie,
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2 precizate şi în capitolul 1, sunt:
1. Factorul uman are rolul esenţial în obţinerea unei producţii competitive, prin
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare creativitatea sa;
2. Maşinile şi utilajele devin flexibile, permiţând realizarea unor produse unicate,
 Note de curs -Pentru uzul studenților  cu costuri comparabile cu cele obţinute în producţia de serie mare;
3. Tehnica de calcul, bazată pe utilizarea calculatoarele, devine componenta de bază,
indispensabilă, asigurând coordonarea şi conducerea proceselor de producţie;
4. Activitatea productivă este considerată sistemic, toate componentele fiind integrate
şi subordonate scopului comun - producţia.
Partea întâi Aceste caracteristici impun lămurirea în continuare a conceptelor de sistem şi de abordare
BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE sistemică a producţiei, a fabricaţiei şi a tehnologiei.
DE FABRICARE
2.1.1. Conceptele de sistem şi de abordare sistemică
Capitolul 2
ABORDAREA SISTEMICĂ A PRODUCŢIEI, FABRICAŢIEI Tratarea sistemică a unei unităţi productive presupune determinarea interacţiunilor dintre
toate elementele componente ale acesteia în vederea realizării scopului final.
ŞI TEHNOLOGIEI
Sistemul se defineşte ca fiind “o reuniune de elemente care interacţionează între
ele şi funcţionează în scopul realizării unui obiectiv comun”. Conceptul de "sistem" este o realizare
a gândirii anilor '60 - '80. În general, prin sistem se înţelege “un ansamblu de elemente aflate într-o
relaţie structurată, de interdependenţă şi interacţiune reciprocă, formând un tot organizat, funcţional”.
Abordarea sistemică sau "teoria sistemelor" este o metodologie generală de gândire,
comună tuturor ştiinţelor. Esenţa abordării sistemice constă în faptul că:
1. Întregului i se acordă prioritate faţă de elementele sale componente;
2. Relaţiile dintre elementele componente se studiază în condiţii dinamice, de continuă
transformare a relaţiilor dintre ansamblu - întreg şi mediu.

 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-2019, Capitolul 2. Abordarea sistemică a producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei
2.2. NECESITATEA ABORDĂRII SISTEMICE A PRODUCŢIEI,

FABRICAŢIEI ŞI TEHNOLOGIEI
În prezent, acţiunea unui număr mare de factori tehnici, economici şi sociali conduce
la necesitatea abordării sistemice a problemelor de producţie, fabricaţie şi de tehnologie. Dintre
cei mai importanţi factori se consideră a fi cei prezentaţi în continuare.
1. Prioritatea concepţiei de ansamblu. Aceasta este impusă de convingerea
că în cadrul studiilor proceselor de muncă trebuie acordată prioritate concepţiei de ansamblu
Figura 2.1. Reprezentarea unui sistem a sistemului destinat să producă, fiecare procedeu de lucru aplicat integrându-se în mod armonios.
Concepţia tehnologică nu trebuie să pornească de la modul în care trebuie executată fiecare operaţie
Imaginea sugestivă a sistemului şi a abordării sistemice este aceea a unei "cutii negre" care în parte, ci de la eficienţa ansamblului de elemente necesare îndeplinirii în condiţiile cele mai bune
închide un ansamblu de elemente, legate între ele prin relaţii (fig. 2.1). a sarcinii stabilită prin temă.
2. Creşterea complexităţii proceselor tehnologice. Aceasta este determinată
de sporirea şi diversificarea parametrilor de care depinde desfăşurarea acestora. În prezent, problema
2.1.2. C a r a c t e r i s t i c i l e ş i r e p r e z e n t a r e a s i s t e m e l o r optimizării producţiei, fabricaţiei şi tehnologiei nu se mai poate pune la modul simplist de optimizare
a unui singur parametru, de exemplu costul, fără a lua în considerare şi influenţele altor parametri.
Caracteristicile oricărui sistem sunt (fig. 2.1): 3. Optimizarea în raport cu un număr mare de parametri este o problemă
ce nu poate fi rezolvată decât în cadrul unei concepţii de sistem adaptabil, posibil a fi determinat printr-
1. Elementele componente 1, 2, 3,…,…, n, care formează un ansamblu; o abordare sistemică.
2. Relaţiile dintre elementele componente ; 4. Detaşarea automatizării flexibile ca principală soluţie a progresului
3. Relaţiile dintre sistem şi mediu care se denumesc intrări, X şi, respectiv, ieşiri, Y; contemporan. Automatizarea complexă flexibilă a muncii, realizarea fabricilor automate, a roboţilor
tehnologici au devenit condiţii de competitivitate calitativă şi economică a producţiei. Automatizarea
4. Intrările, x1 , x 2, x 3 ,..., x n . Acestea reprezintă acţiunile mediului asupra sistemului;
flexibilă implică şi este influenţată de desfăşurarea procesului în cadrul unui ansamblu integrat
5. Ieşirile, y1 , y 2 , y3 ,..., y n , care sunt acţiunile sistemului asupra mediului; de mijloace tehnice, care să funcţioneze ca un ansamblu cibernetic, capabil să execute anumite acţiuni
conform dispoziţiilor înscrise într-un program.
6. Funcţiunile sistemului. Acestea sunt descrise de relaţiile dintre intrările şi ieşirile
sistemului. Funcţia sistemului este de a transforma intrarea X în ieşirea Y; Aceşti factori, dar şi alţii, impun în prezent abordarea sistemică în cadrul căreia se detaşează
7. Structura sistemului, definită de natura elementelor care îl compun şi de relaţiile conceptele de sistem de producţie, sistem de fabricaţie şi sistem tehnologic.
stabilite între acestea.
Proprietăţile unui sistem sunt:
1. Interconectarea elementelor componente, ca o condiţie de existentă a sistemului;
2. Valoarea unui sistem, VS , care este mai mare decât suma valorilor elementelor sale
componente, v i , respectiv:
n
VS   vi . (2.1)
i 1
 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
2.3. NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND SISTEMUL DE PRODUCŢIE, C. Caracteristicile sistemului de producţie

DE FABRICAŢIE ŞI SISTEMUL TEHNOLOGIC Caracteristicile unui sistem de producţie sunt (fig. 2.2):
1. Sistemul de producţie este străbătut de fluxuri de materie primă, F.M, de informaţii,
2.3.1. Sistemul de producţie. Definire, structură, caracteristici F.I şi de energie, F.E. Acestea constituie intrările X ale sistemului;
2. Principala componentă a sistemului de producţie este subsistemul de fabricaţie - S.F.
A. Definirea producţiei şi a sistemului de producţie
Acesta este "înconjurat" de celelalte subsisteme, care îi asigură buna funcţionare;
Producţia reprezintă "activitatea socială în care oamenii, cu ajutorul mijloacelor
3. Funcţionarea corectă a sistemului de fabricaţie depinde de toate subsistemele
de producţie, în cadrul unor forme sociale determinate, exploatează şi modifică elemente din natură
componente, fără excepţie.
în vederea satisfacerii necesităţilor de consum, realizând bunuri materiale". Termenul de "producţie
" trebuie înţeles în sensul său general şi anume acela de a face să crească utilitatea unui produs,
de tip produs material sau serviciu. Sub denumirea de “producţie” se pot grupa activităţi foarte diverse, 2.3.2. Sistemul de fabricaţie. Definire, structură, caracteristici
precum: realizarea unor piese, subansambluri, ansambluri, difuzarea ştirilor, regizarea filmelor, A. Definirea fabricaţiei şi a sistemului de fabricaţie
a pieselor de teatru etc.
Fabricaţia constituie “un proces parţial al producţiei de bunuri prin care se realizează
Sistemul de producţie se defineşte ca fiind “ansamblul elementelor fizice, naturale configuraţia şi proprietăţile finale ale produselor”.
şi artificiale, conceptelor - teorii, metode, reguli, experienţei şi îndemânării, astfel organizate încât
să rezulte capacitatea de realizare a unor scopuri prestabilite”. Sistemul de fabricaţie este “un subsistem component al sistemului de producţie, în care
se realizează concret transformarea fizică sau chimică a fluxurilor de materiale prin intermediul
fluxurilor de energie, transformându-se şi informaţia tehnologică aferentă”.
B. Structura sistemului de producţie
Un sistem de producţie pentru produse materiale poate fi reprezentat ca în figura 2.2. B. Structura sistemului de fabricaţie
Structura unui sistem de fabricaţie poate fi reprezentată ca în figura 2.3.
Figura 2.3. Structura minimă a unui sistem de fabricaţie

Figura 2.2. Structura simplificată a unui sistem de producţie pentru produse materiale
Structura minimă conţine patru tipuri invariante de subsisteme de rang imediat inferior, R 1 ,
Un astfel de sistem, pentru produse industriale sau de uz casnic, poate avea în structura sa
subsistemele componente reprezentate în figura 2.2, respectiv: respectiv:
1. Subsistemul de personal, S.Pr; 1. Subsistemul logistic - S. LG, care efectuează operaţii de transfer poziţional, transport
şi de transfer în timp şi de depozitare a materiale-lor supuse procesului de fabricare. El are
2. Subsistemul de aprovizionare, S.A;
o inportanţă deosebită având în vedere că 65-85% din durata totală a unui ciclu de fabricaţie
3. Subsistemul financiar contabil, S.Fc; se consumă cu operaţii de tip logistic-manipulare, transport, depozitare;
4. Subsistemul de întreţinere, S.Î;
2. Subsistemul efector - S. EF, care realizează modificarea proprietăţilor obiectelor
5. Subsistemul de concepţie - proiectare, S.Cp;
muncii prin combinarea nemijlocită a fluxurilor de materiale şi a celor de informaţii prin intermediul
6. Subsistemul de conducere şi organizare, S.Co; fluxurilor de energie. Acest sistem este impropriu definit “de prelucrare".
7. Subsistemul de fabricaţie, S.F;
8. Subsistemul de desfacere, S.D.
El are caracteristici specifice fiecărui proces tehnologic în parte şi trebuie definit în legătură D. Structura sistemului efector
cu acesta. In orice structură, subsistemul efector constituie elementul esenţial al sistemului
Structura unui sistem de fabricaţie prezentată în figura 2.3 are în vedere cadrul cel mai larg
de fabricare, funcţionarea sa depinzând de buna funcţionare a celorlalte subsisteme.
al conceptului de fabricaţie. Acesta permite ca prin termenul de subsistem efector (vezi fig. 2.3)
3. Subsistemul de comandă - S. CD, cu funcţia de transformare şi de distribuţie să se considere, conform definiţiei sale, oricare dintre subsistemele care participă nemijlocit
a fluxurilor informaţionale, astfel încât prin realizarea unei interacţiuni coordonate a tuturor la modificarea proprietăţilor obiectelor muncii. In cazul general, subsistemul efector este constituit
subsistemelor să se îndeplinească funcţia generală a sistemelor de fabricaţie. din subsisteme de rang inferior, R 2 , denumite după tipul procesului tehnologic.
4. Subsistemul de control - S. C, sau de inspecţie, care are funcţia de a determina În sens mai restrâns, specific tehnologiei produselor materiale, industriale sau de uz general,
valorile realizate-efective ale caracteristicilor care definesc calitatea produselor (piese, subansambluri, se poate considera că în cazul cel mai general, când pentru realizarea unui produs participă în cadrul
ansambluri etc.), de a le compara cu valorile prescrise, în vederea stabilirii abaterilor efective aceleaşi unităţi economice toate activităţile tehnologice, sistemele efectoare sunt constituite
şi de a comunica rezultatele obţinute sistemelor efector şi de comandă. din principalele subsisteme, respectiv:
 De prelucrare - pentru semifabricare şi intermediară sau/şi finală;
C. Caracteristicile sistemului de fabricaţie  De inspecţie - control;
 De asamblare - montaj;
 De manipulare - transport.
Caracteristicile esenţiale ale sistemului de fabricaţie se consideră a fi cele de mai jos.
1. Sistemul de fabricaţie este străbătut de trei tipuri de fluxuri, respectiv: Pe aceasta bază, se consideră că un astfel de sistem efector poate fi reprezentat ca în figura
2.4.
 Fluxul de materiale, care constituie intrări sub formă de materii prime,
semifabricate etc. şi ieşiri sub formă de produse;
 Fluxul de energie, care se constituie ca o mărime de intrare specifică,
dar nu întotdeauna şi ca mărime de ieşire sub aceeaşi formă. În timpul procesului
de fabricaţie au loc pierderi atât materiale cât şi energetice;
 Fluxul de informaţii, care străbate întregul sistem şi conţine date tehnice
referitoare la procesul de fabricaţie şi la produse şi date cu caracter economic,
pentru conducerea generală a sistemului de fabricaţie. Datele referitoare
la produse se regăsesc în produsele finite care conţin o cantitate mai mare
de informaţii decât materialul de intrare.
2. Delimitarea sistemelor de fabricaţie se bazează pe următoarele premise:
 Într-un sistem de fabricaţie trebuie să existe cel puţin un subsistem în care Figura 2.4. Structura unui sistem efector
materia, energia şi informaţia se interconectează direct, rezultând produsul - Structura unui sistem efector din cadrul unui sistem de producţie de produse materiale conţine
piesa, subansamblul etc.; următoarele subsisteme principale (fig. 2.4):
 Intrările de materiale, energie şi informaţii au structuri care nu le permit accesul
direct în sistemul de fabricaţie, acestea necesitând operaţii de pregătire 1. Subsistemul de prelucrare, S.P, format din sistemul de prelucrare primară
şi transformare. de semifabricare, SPsf şi sistemul de prelucrare intermediară sau/şi finală, SPif;
2. Subsistemul de inspecţie - control, S.I - C;
3. Subsistemul de asamblare - montaj, S.A - M.
Având în vedere tematica cursului, referitoare la "sisteme flexibile de producţie",
în continuare, întreaga problematică se va prezenta cu referire expresă la aceste trei subsisteme.
2.3.3. Sistemul tehnologic. Definire, structură, caracteristici Produsele sau obiectele muncii, după caz, pot fi:
 Piesa sau subansamblul de prelucrat: de turnat, de ştanţat, de forjat, de vopsit,
A. Conceptele de tehnologie, proces şi sistem tehnologic.
de aşchiat, de erodat, de tratat etc.;
Definire şi caracterizare
 Piesa, subansamblul sau ansamblul de controlat;
Pentru evidenţierea aspectelor referitoare la fabricaţia flexibilă pentru fiecare "mijloc  Piesa, subansamblul sau ansamblul de montat.
tehnologic" se impune prezentarea conceptului de tehnologie şi “adâncirea" analizei structurii
sistemelor până la nivel de sistem tehnologic.
B. Structura sistemului tehnologic de fabricare
Conceptul de tehnologie are în vedere conform DEX [35] două sensuri, respectiv:
1. "Ştiinţă a metodelor şi a mijloacelor de prelucrare a materialelor”, deci “tehnologia În cazul unui sistem de fabricare pentru produse materiale, industriale sau de uz general,
ca ştiinţă a metodelor şi mijloacelor de prelucrare"; subsistemele efectoare de prelucrare, de control, de asamblare-montaj şi de manipulare - transport sunt
2. "Ansamblul proceselor, metodelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui constituite dintr-unul sau mai multe sisteme tehnologice elementare, respectiv:
anumit produs", deci “tehnologia ca sumă de procese, metode şi activităţi”.
 De prelucrare primară pentru semifabricare: SPsf1, SPsf2,…, SPsf3…, SPsfn;
Semnificaţia conceptului de tehnologie a evoluat de la sensul restrâns al "ştiinţei
metodelor producţiei" la sensul larg al "ştiinţei tehnicilor umane". În prezent asistăm la o lărgire  De prelucrare intermediară sau/şi finală: SPif1,SPif2…, SPifi,…, SPifn;
a conţinutului acestei noţiuni, argumentată pe baza unor elemente, precum:  De control sau inspecţie: SC1, SC2,…, SCi,…, SCn;
 Limitat iniţial la "metode de muncă", conceptul a cuprins şi “mijloace tehnice  De asamblare - montaj: SAM1, SAM2,…, SAMi,…, SAMn;
de producţie";  De manipulare - transport.
 În ultimul timp acest concept implică sistematizarea ştiinţifică a cunoştinţelor În caz general, un sistem tehnologic de fabricare - de prelucrare, de control sau de asamblare -
de elaborare a unor scheme logice coerente de construire a sistemelor tehnologice montaj, poate fi reprezentat ca în figura 2.5.
moderne;
 În trecut noţiunea de tehnologie era strâns legată de producţia de bunuri materiale;
 O dezvoltare nouă în direcţia perfecţionării metodelor şi mijloacelor de muncă folosite
în activitatea de cercetare;
 Tehnologia tehnologiei tinde să devină un obiect prioritar de studiu.
În prezent se manifestă tendinţa extinderii termenului tehnologie şi în alte domenii, practic
în toate, respectiv prestaţii de servicii, cu caracter tehnic dar şi de altă natură, precum transporturi,
reparaţii, gospodăria comunală, gospodăria casnică etc., creaţia artistică şi difuzarea acesteia, sport,
turism etc., înregistrându-se o dezvoltare a domeniului de acţiune.
Procesul tehnologic reprezintă "totalitatea operaţiilor simultane sau ordonate în timp, Figura 2.5. Structura unui sistem tehnologic de fabricare
necesare pentru obţinerea, întreţinerea sau repararea unui sistem tehnic - produs". Rezultă că termenul Acesta este constituit din elemente de tipul:
de tehnologie cuprinde atât metodele şi mijloacele, cât şi procesele tehnologice pentru realizarea unui 1. Utilaj;
produs. Pe această bază, pentru conceptul de tehnologie se consideră definiţia prezentată mai jos. 2. Element activ de fabricare: sculă de prelucrare sau de asamblare - montaj, agent
Tehnologie = ansamblul metodelor, mijloacelor şi proceselor tehnologice pentru obţinerea, sau mediu de tratament etc.;
întreţinerea sau repararea unui produs de orice fel: piesă, serviciu, operă, film, carte, program etc.
3. Dispozitiv(e);
Sistemul tehnologic din cadrul sistemelor de producţie de produse materiale “este
elementul structural de bază al subsistemelor efectoare care formează sistemul de fabricaţie, format 4. Produs;
din produs-piesă, subansamblu, ansamblu, aflat la un anumit stadiu şi mijloacele sau sistemul tehnic”. 5. Verificator.
Mijloacele tehnologice sau tehnice, constituie sistemul tehnic şi sunt formate, pentru
oricare dintre sistemele tehnologice de prelucrare (pentru semifabricare, de prelucrare intermediară
sau/şi finală - prin aşchiere, eroziune, deformare plastică etc.), de control şi de asamblare-montaj,
din următoarele elemente componente:
 Utilaje: maşina de format, presa, maşina-unealtă etc.;
 Scule: de formare, de deformare, de aşchiere, de eroziune etc.
 Dispozitive: pentru prinderea produsului, sculei, de control activ etc.;
 Verificatoare: pentru dimensiuni, formă, rugozitate, poziţie relativă etc.
C. Structura sistemului tehnologic de prelucrare 2.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND ABORDAREA SISTEMICĂ A PRODUCŢIEI,
FABRICAŢIEI ŞI TEHNOLOGIEI
Structura unui sistem tehnologic de prelucrare - prin aşchiere, deformare plastică la rece
sau la cald, eroziune, tratament sau acoperire, prezintă următoarele elemente componente (fig. 2.6): 2.4.1. Etapele metodologice ale abordării sistemice
1. Prezentarea sistemului
1. Maşină unealtă, M-U sau instalaţie de prelucrare;
2. Reprezentarea sistemică a sistemului
2. Dispozitiv de prindere a sculei - de poziţionare, orientare şi fixare, Dp - S;
3. Abordarea sistemică a sistemului
3. Sculă, S sau element activ de prelucrare - agent sau mediu de prelucrare etc.; 4. Analiza factorilor caracteristici ai sistemului
4. Dispozitiv de prindere a piesei - de poziţionare, orientare şi fixare, Dp - P;
2.4.2. Abordarea sistemică a produsului “ Seringă pentru ornat
5. Piesă, P;
6. Dispozitiv pentru control - inspecţie activ, Dc - A. prăjituri”
Etapa 1. Prezentarea sistemului - produsului
Figura 2.6. Structura unui sistem tehnologic de prelucrare
În continuare, întreaga problematică a sistemelor flexibile de producţie se va trata pentru

fiecare sistem tehnologic din care se constituie cele trei sisteme de fabricare - de prelucrare, de control Figura 2.7. Produsul “Seringă pentru ornat prăjituri”
şi de asamblare-montaj, luând în analiză flexibilitatea fiecărui element component în parte şi, în final,
a întregului sistem tehnologic în ansamblul său. Etapa 2. Reprezentarea sistemică a produsului
Intrări Ieşiri
X Y
Figura 2.8. Reprezentarea sistemică a produsului “Seringă pentru ornat prăjituri”
Etapa 3. Abordarea sistemică a produsului
Intrări Ieşiri
1. Tijă 2. Capac 3. Corp
X Y
4. Taler 5. Suport 6. Con
Figura 2.9. Reprezentarea abordării sistemice a produsului “Seringă pentru ornat prăjituri”
Etapa 4. Analiza factorilor caracteristici ai sistemului
I. Factori II. Factori III. Factori de ieşire
de intrare de sistem Caracteristicile produsului
1. Parametri de intrare 2. Parametri de sistem 3. Parametri de ieşire
Variabile independente Variabile semidependente Variabile dependente
1. Studiile de piaţă în legătură cu
1. Numărul decoraţiunilor
cerinţele clienţilor şi cu
pe care le realizează.
produsele concurente.
2. Resursele financiare. 2. Forma decoraţiunilor.
3. Resursele umane. 3. Precizia de dozare
4. Documentaţia tehnică: a pastei.
- Desenul de ansamblu; 4. Timpul de decorare.
- Desenele de execuţie.
6. Tehnologia şi echipamentele 5. Manevrabilitatea.
utilizate. 6. Durabilitatea.
7. Materialele utilizate: 7. Curăţirea uşoară.
- Caracteristicile mecanice;
- Compoziţia chimică; 8. Siguranţa pentru
- Rezistenţa la temperaturi; utilizator.
- Rezistenţa mecanică 9. Ergonomia.
la solicitări mecanice; 10. Confortul şi uşurarea
- Prelucrabilitatea. muncii utilizatorului.
8. Pasta utilizată pentru decorare:
11. Aspectul - designul
- Caracteristicile chimice;
plăcut.
- Densitatea;
- Omogenitatea. 12. Prezentarea (plăcută
5. Promovarea produsului: /ambalarea).
- Publicitatea; 13. Informarea.
- Ofertele promoţionale. 14. Serviciul oferit.
6. Sistemul de management.
7. Segmentul de piaţă căruia 15. Costul.
îi este destinat produsul.
8. Zona geografică
de comercializare.
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 2
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019,
C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re
Capitolul 3
EVOLUŢIA SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE
3.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR ETAPE ALE DEZVOLTĂRII

ŞI ORGANIZĂRII SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE
3.1.1. Etapa MANUFACTURIERĂ DE FABRICARE, cca. 1700-1900
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU 1. Operatorul realizează produse unicate, având o calificare foarte înaltă.
2. Toate activităţile de producţie - proiectare, aprovizionare, fabricare, desfacere -
sunt realizate de aceeaşi persoană, care cunoaşte toate etapele procesului.
3. Recondiţionarea si întreţinerea se realizează de către producător.
4. Utilajele si SDV - urile sunt simple.
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2 5. Productivitatea este scăzută.
6. Flexibilitatea fabricaţiei este mare.
7. Creşterea cererii de produse impune începerea lucrului simultan la mai multe
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare produse, prefigurând producţia de serie.
 Note de curs -Pentru uzul studenților  3.1.2. Etapa MAŞINISTĂ DE FABRICARE, cca. 1900-1950
1. Producţia se structurează în compartimente specializate, cu sarcini precise.
2. Procesul de fabricaţie este împărţit în procese parţiale, operaţii si faze.
3. Se introduce lucrul la bandă, care permite defalcarea operaţiilor până la fazele cele mai simple.
Partea întâi 4. Operatorul este specializat în realizarea unei singure operaţii, sau a unei faze, având o
BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE DE FABRICARE calificare scăzută.
5. Rolul utilajelor şi SDV - urilor este predominant, iar cel al operatorului se reduce foarte
Capitolul 3 6.
mult, acestuia revenindu-i numai sarcini de execuţie.
Productivitatea este mare, iar producţia uniformă de serie mare.
EVOLUŢIA SISTEMELOR FLEXIBILE 7. Compartimentele cu atribuţii specializate funcţionează separat.
8. Schimbarea structurii producţiei impune înlocuirea parţială sau totală a utilajelor
DE FABRICARE şi SDV - urilor, care sunt strict specializate pentru un produs sau o operaţie tehnologică.
9. Flexibilitatea fabricaţiei este scăzută, realizându-se, doar, produse uniforme în serii mari.
3.1.3. Etapa sistemelor AVANSATE DE FABRICARE

1. Realizarea unor produse foarte diversificate într-un număr mic de exemplare,
individualizate, în condiţii de eficientă maximă si timp de răspuns minim.
2. Factorul uman are rolul esenţial, valorificându-şi din plin creativitatea si inteligenta.
3. Maşinile şi utilajele sunt flexibile, permiţând realizarea unor produse unicate cu costuri
comparabile cu cele obţinute în producţia de serie mare sau de masă.
4. Calculatoarele sunt componente de bază ale sistemelor, asigurând conducerea
centralizată a proceselor de producţie.
5. Activitatea productivă este considerată sistemic, toate compartimentele producţiei fiind
integrate si subordonate producţiei.
 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără
acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 3 Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 4
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019, Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019,
C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re
3.2. SCURT ISTORIC PRIVIND APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA 3.2 .2. E v o l uţ ia sis tem el or f le xib il e de f abr ica re
SISTEMELOR FLEXIBILE DE FABRICARE 1. Maşina UNIVERSALĂ
3.2.1. Realizări care au contribuit la apariţia şi dezvoltarea Prima maşină - unealtă cu caracteristici de flexibilitate.
sistemelor flexibile de fabricare
Tabelul 3.1 2. MAŞINA CU COMANDĂ NUMERICĂ
DENUMIREA
Anul Ansambluri Componente Echipamente şi Elemente
 Definiţie
Maşini - Unelte
şi Elemente de Control de Comandă “Maşină – unealtă, cu caracteristici de flexibilitate, dotată
1751 Maşină de rabotat
1765 Maşină de alezat
cu echipamente cu comandă numerică, care permit schimbarea rapidă
1800 Strung normal a programului de prelucrare”.
1812 Raboteză
1835 Strung carusel
1837 Variator cu fricţiune
1843 Şeping
1845 Cap revolver
1849 Sanie multicuţit
1860 Strung revolver
1862 Strung automat
Maşină de rectificat
1872
Strung automat longitudinal
1873 Ax cu came
Bloc port-axe pentru strunguri
1879
multiaxe
1880 Strung automat monoax
1886 Strung automat multiax cu came
Acţionare electrică indiv.
1890
Ax auxiliar al camelor
1900 Micrometru
1909 Arbore principal cu rulmenţi
1925 Acţionare hidraulică
Regulator electric automat
1930
pentru turaţii
1938 Ghidaje metalice aplicate
1940 Comparator
1942 COMANDĂ NUMERICĂ - NC
1945 Comparator electric
1949 MAŞINĂ-UNEALTĂ CU CN
1950 Talyrand CIRCUIT INTEGRAT
1958 CENTRU DE PRELUCRARE
1960 Talystep
1961 LIMBAJ DE PROGRAMARE APT
1965 Programare structurată
SISTEM FLEXIBIL DE
1967 Comandă numerică directă - DNC
PRELUCRARE Figura 3.1. Maşină de găurit adânc cu CN [ 9 ] Figura 3.2. Maşină de alezat şi frezat cu CN [ 9 ]
1968 ROBOT Ingineria programării
1970 Interferometru laser
1971 MICROPROCESOR  Caracteristici - avantaje
COMANDĂ NUMERICĂ CU CALC. - CNC
1972
Circuit MSI (10 3 ) 1. Permite trecerea uşoară şi rapidă de la o piesă la alta, cu configuraţie
1973 AUTOMAT PROGRAMABIL diferită, indiferent de gradul său de complexitate.
CALCULATOR DE PROCES cu softw-
1975
are specializat 2. Determină creşterea preciziei pieselor fabricate.
MICROCALCULATOR SPECIALIZAT 3. Conduce la creşterea gradului de securitate a operatorului.
1978
tip bit-slice, microprogramabil
1979 ROBOT DE CONTROL
STRUCTURI MICROPROCESOR, cu 4. Determină creşterea productivităţii muncii.
memorie nevolatilă, pentru programe
1980
5
Circuit LSI (10 ) şi CNC interactiv
6
5. Are o însuşire deosebită denumită FLEXIBILITATE.
1985 Circuit VLSI (10 )
3. CENTRUL DE PRELUCRARE SISTEMUL DE PALETIZARE

 Definiţie
“PALETA este un echipament care realizează prinderea - poziţionarea,
“Maşină-unealtă, cu comandă numerică, dotată cu o magazie de scule orientarea şi fixarea - pieselor de către operatorul uman chiar în timpul
şi cu mecanism de transfer, care poate efectua, în ciclu automat, funcţionării maşinii”.
schimbarea sculelor între postul de schimb al magaziei şi arborele
principal”.
 Avantaje PALETA este preluată în mod automat de către sistem şi pusă la dispoziţia
centrului de prelucrare într–un timp foarte scurt (cca. 12….15 sec.).
1. Eliminarea interven-
ţiei operatorului în
alimentarea maşinii -
unelte cu sculele
necesare.
2. Depăşirea unora
dintre dificultăţile
legate de posibilitatea
exe-cutării unui
număr foarte mare
de operaţii dintr-o
singură prindere.
3. Reducerea timpilor
auxiliari, referitori la
schimbarea sculelor.
4. Creşterea gradului de
încărcare a maşinii,
prin posibilităţile sale Figura 3.5. Paletă cu dispozitiv modular de fixare Figura 3.6. Paletă cu elemente modulare
Fig. 3.3. Centru de prelucrare cu ax orizontal, cu masă deplasabilă [30 ] tehnologice.
 Dezavantaje
1. Timpul mare necesar

prinderii-poziţionării,
orientării şi fixării
pieselor.
2. Necesitatea opririi
maşinii pentru
prinderea sculelor,
pieselor şi dispozitivelor
de lucru.
3. Productivitatea încă Figura 3.7. Centru de frezare deservit de un sistem carusel cu palete
nesatisfăcătoare.
Fig. 3.4. Centru de prelucrare cu ax orizontal, cu coloană deplasabilă [30]
4. CELULA FLEXIBILĂ DE PRELUCRARE III. INSTALAŢIE PENTRU ÎNCĂRCAREA, TRANSFERUL, DESCĂRCAREA

ŞI DEPOZITAREA PIESELOR, alcătuită din:
 Definiţie 7 Post de încărcare;
“Este veriga de bază a sistemului flexibil de prelucrare, unitate de prelucrare 8 Mecanism pentru transferul pieselor;
autonomă, având din structura centrului de prelucrare mecanisme pentru 9 Posturi de depozitare;
înmagazinarea şi manipularea-transferul sculelor şi echipamente pentru comandă 10 Post de descărcare.
numerică şi care a rezultat în urma completării centrului de prelucrare cu
IV. MODUL ECHIPAMENTE PENTRU COMANDĂ NUMERICĂ, CONDUCERE ŞI
 Mecanisme pentru înmagazinarea, manipularea-transferul şi încărcarea- PROGRAMARE, constituit din:
descărcarea pieselor, 11 Echipament pentru programarea mâinii mecanice, comanda mecanismului de transfer
 Mecanisme pentru prereglarea şi măsurarea sculelor, şi a întregului modul;
 Echipamente pentru curăţirea - spălarea pieselor, 12 Echipament pentru comanda numerică a maşinii-unelte;
13 Echipament pentru conducerea şi comanda mecanismului de transfer a pieselor;
 Echipamente pentru conducerea şi programarea sistemului cu calculatorul”.
14 Minicalculator, care împreună cu operatorul conduce celula de prelucrare.
 Caracteristica fundamentală
Celula flexibilă de prelucrare permite executarea automată sau dirijată de
operator a prelucrării unor loturi de piese diferite, cu număr diferit, oricât de mic.
1 Magazin palete.
2 Post pentru distribui-
rea paletelor libere.
3 Cărucior suveică.
4 Post intrare/ieşire palete.
5 Post de încărcare/des-
cărcare.
6 Post de poziţionare
şi orientare.
7 Post pentru marcarea
şi măsurarea grosimii
semifabricatelor.
8 Presă şi ştanţă cu masă
rotativă indexabilă.
9 Magazin de scule.
10 Post opţional pentru
Figura 3.8. Schema bloc - funcţională a unei celule flexibile de prelucrare operaţii suplimentare
de ştanţare.
 Subsisteme componente 11 Post cu dispozitiv de
ridicare pentru stoca-
I. CENTRU DE PRELUCRARE, constituit din: rea tolelor rotoarelor.
1 Maşină cu comandă numerică, MUCN; 12 Post cu dispozitiv de
2 Echipament pentru răcire şi ungere; ridicare pentru stoca-
3 Instalaţie pentru evacuarea şi depozitarea aşchiilor. rea tolelor statoarelor.
13 Robot cu două braţe.
II. MECANISM PENTRU ÎNMAGAZINAREA, MANIPULAREA - TRANSFERUL, 14 Electromagneţi.
PREREGLAREA ŞI MĂSURAREA SCULELOR, format din: 15 Conveior.
4 Magazie modulară pentru scule; 16 Perete special pentru
5 Manipulator de scule; atenuarea zgomotului.
Fig. 3.9. Celulă flexibilă pentru ştanţarea tolelor motoarelor electrice [29]
6 Mână mecanică - ROBOT, pentru transferul sculelor.
5. SISTEMUL FLEXIBIL DE FABRICAŢIE
 Definiţie generală
“Un ansamblu integrat de maşini - unelte de acelaşi tip sau care

se completează - de exemplu strunguri şi maşini de frezat,
 De tip centre de prelucrare sau/şi celule de fabricaţie,
 Deservite de către un sistem automat de transport, manipulare şi depozitare
a semifabricatelor, pieselor finite, sculelor şi instrumentelor,
 Prevăzut cu echipamente automatizate de măsurare şi testare,
 Capabil să realizeze, sub comanda unui calculator central fabricaţia
completă, simultană sau succesivă, a unor piese diferite aparţinând
unei anumite familii de produse,
 În condiţii de intervenţie minimă a operatorului uman şi cu timpi
de reglare reduşi”.
 Definiţie - din punct de vedere al complexităţii Figura 3.10. Sistem flexibil de fabricaţie al firmei Kawasaki Unimate [ 31 ]
1…6 - Centre de prelucrare; 7 - Depozit automat pentru semifabricate şi piese finite; 8 - Conveier cu
şi ariei de cuprindere role; 9 - Cărucior robotizat pe şine; 10 - Sistem pentru evacuarea şpanului; 11 - Calculator electronic
central
“Un sistem de fabricaţie complex constituit
 Din mai multe celule flexibile de fabricare
 Conectate prin sisteme automate de transport, de tip vehicule ghidate
automat şi controlate de calculator,
 Care deplasează paletele, piesele şi sculele între maşini”.
 Principalele caracteristici ale unui sistem flexibil

de fabricaţie
1. Constituirea din centre de prelucrare sau/şi celule de fabricaţie

de acelaşi tip sau care se completează - strunguri, freze etc.;
2. Transportul automat al semifabricatelor şi pieselor finite
de la depozitare la fixarea în dispozitivul de lucru;
3. Transportul, manipularea şi depozitarea sculelor;
4. Automatizarea inspecţiei caracteristicilor de precizie ale pieselor;
5. Efectuarea unei game largi de prelucrări sau procedee - strunjire,
alezare, frezare, găurire etc.;
6. Prelucrarea unor loturi de piese care pot avea număr variabil; Figura 3.11. Sistem flexibil de fabricaţie al firmei Komatsu [ 31 ]
1 - Strung vertical; 2…4 - Centre de prelucrare; 5 - Strung vertical; 6 - Maşină de alezat;
7. Fabricaţia completă a unor familii de piese - arbori, carcase etc.
7 - Strunguri; 8 - Cărucior; 9 - Depozit; 10 - Cărucior; 11 - Magazin de palete
6. ATELIERUL FLEXIBIL SAU SECŢIA FLEXIBILĂ

 Definiţie
“Sisteme de fabricaţie compuse din una sau mai multe linii flexibile,
legate complex - în serie, în paralel sau mixt - care realizează unul sau
mai multe produse”.
 Caracteristici constructiv - funcţionale

Sunt constituite, în principal, din aceleaşi componente ca şi sistemele
flexibile de prelucrare, cu unele deosebiri, respectiv:
 Echipamentul de comandă este mult mai complex, corespunzător numărului
mare de maşini, dispozitive de manipulare şi operaţii tehnologice
de controlat;
 Sunt organizate pe principiul inteligenţei distribuite, cuprinzând
calculatoare, structurate ierarhic la două până la patru nivele;
 Piesele, subansamblurile şi ansamblurile sunt identificate automat, de-a lungul
itinerariului tehnologic, cu un cod cu bare, citit de un traductor cu laser;
 Sistemul de manipulare este complex şi asigură parcursuri de sute de metri.
Figura 3.13. Atelier flexibil al firmei Toshiba Ltd. [ 31 ]
1…5 - Centre de prelucrare de strunjire; 6…12 - Centre de prelucrare; 13 - Depozit automatizat; 14 -
Macara manipulator tip portal; 15 - Staţie de încărcare; 16 - Staţie de pregătire a sculelor; 17 -
Calculator electronic
Figura 3.14. Atelier flexibil de fabricaţie integrat de prelucrare şi montaj al firmei Fuji Denki [ 31 ]
Fig. 3.12. Linie flexibilă de prelucrare formată din maşini cu comandă numerică şi centre de prelucrare 1 - Linie flexibilă de prelucrare prin aşchiere; 2 - Linie flexibilă de montaj; 3 - Maşini-unelte;
1 – Maşină de frezat; 2 – Strung; 3…8 – Centre de prelucrare; 9, 10 – Maşini de rectificat 4 - Roboţi-manipulatoare tip portal; 5 - Conveier; 6 - Robot de montaj; 7- Calculator electronic
7. S I ST E MU L F LEX I BI L D E P RO DU C ŢI E În figura 3.16 este reprezentată o uzină a firmei Fuji Fanuc Ltd. pentru producţia de
motoare [31], în care:
- UZINA SAU FABRICA FLEXIBILĂ
1. Depozit automatizat;
2. Atelier flexibil de prelucrare mecanică;
3. Atelier flexibil de montaj;
 Definiţie 4. Cărucioare ghidate inductiv.
SISTEMUL FLEXIBIL DE PRODUCŢIE este un „ s istem

de producţie complex, precum uzina sau fabrica flexibilă, în care întregul
proces, de la intrarea materiilor prime şi înmagazinarea lor, până
la fabricarea şi depozitarea acestora, se realizează în ateliere sau secţii
flexibile de fabricare”.
 Caracteristica fundamentală
SISTEMUL FLEXIBIL DE PRODUCŢIE este condus cu calculatorul,

prezenţa operatorului fiind necesară doar la supravegherea deciziilor
şi la controlul sistemului în caz de avarie.
Figura 3.16. Uzină flexibilă a firmei Fuji Fanuc Ltd. pentru producţia de motoare [31]
1 - Depozit automatizat; 2 - Atelier flexibil de prelucrare mecanică; 3 - Atelier flexibil de montaj;
4 - Cărucioare ghidate inductiv
Figura 3.15. Uzină flexibilă a firmei Fanuc Fanuc Ltd. [31]

1, 2 - Depozite automatizate; 3 - Atelier flexibil de prelucrare mecanică; 4 - Atelier flexibil de montaj;
5 - Secţie flexibilă de control; 6 - Secţie flexibilă de sudură; 7 - Cărucioare ghidate inductiv;
8 - Calculator electronic central
Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng. N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 15
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs - Pentru uzul studenților, 2018-02019,
C a pi to l ul 3. Ev ol u ţia Si stem elor Fle xibil e d e Fabr ica re
În figura 3.17 este reprezentată o fabrică flexibilă de îmbrăcăminte din Japonia, în

care:
1. Sosirea materialului;
2. Depozit;
3. Camera de conducere şi control a calculatorului;
4. Sistem de tăiere cu laser controlat cu calculatorul;
5. Sistem pentru avans;
6. Conveier de transport;
7. Sistem de transport;
8. Maşină de tăiat cu CNC;
9. Maşină programabilă de trasat după şablon;
10. Linie de procesare a părţilor principale, faţă-spate;
11. Maşină programabilă de tăiat a părţilor principale, faţă-spate;
12. Linie de prelucrare a gulerului;
13. Centru de alimentare-avans a gulerului;
14. Centru de tăiere programabil;
15. Linie de prelucrare a mânecii;
16. Rejector pentru haine defecte;
17. Robot de tăiat tridimensional;
18. Linie de asamblare;
19. Dispozitiv de încărcare-descărcare;
20. Staţii-posturi de finisare;
21. Linie de ambalare;
22. Livrarea produselor la distribuitor.
Figura 3.17. Fabrică flexibilă de îmbrăcăminte

Conceptul de flexibilitate a industriei textile japoneze [ 34 ]
 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără
acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 2
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019
Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re
Capitolul 4
FLEXIBILITATEA SISTEMELOR DE FABRICARE
4.1. CONCEPTUL DE FLEXIBILITATE A SISTEMELOR DE FABRICARE
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU 4.1.1. Definiţia flexibilităţii
Definiţia 1
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2 “Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic este capacitatea
sa de a se adapta la sarcini de producţie diferite, atât din punct
de vedere al formei şi dimensiunilor produsului, cât şi din punct
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare de vedere al procesului tehnologic ce trebuie efectuat”.
 Note de curs - Pentru uzul studenților  Definiţia 2
“Flexibilitatea unui sistem tehnologic de fabricaţie este capacitatea

acestuia de a se adapta schimbărilor ce intervin în programul
Partea întâi de producţie”.
BAZELE CONCEPTUALE ALE SISTEMELOR AVANSATE DE FABRICARE
Definiţia 3
Capitolul 4 “Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic este capacitatea

sa de a realiza o varietate cât mai mare de tipuri de produse
FLEXIBILITATEA SISTEMELOR cu un efort de adaptare mic”.
DE FABRICARE
Definiţia 4
“Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic se defineşte

ca fiind capacitatea acestuia de a produce serii scurte care cunosc
variaţii de volum sau variaţii ale parametrilor ce definesc produsul,
sau sunt susceptibile de a fi frecvent modificate”.
acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. acordul autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 3 Pr o f. Dr. I n g. A. V IŞAN , Pr o f. D r . I ng . N. I O NES CU – P roc es e I n dus tr i ale Comple xe 2 4
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019 Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare, Note de curs-Pentru uzul studenților, 2018-2019
Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re Ca p i tol ul 4. Fl exi bi li tatea Si stemel or de Fabri ca re
4.1.2. PLANURILE DE ABORDARE A FLEXIBILITĂŢII 4. 2. PARAMETRII ŞI CARACTERISTICILE SISTEMELOR

FLEXIBILE
1. Operarea CU VOLUME DIFERITE

4.2.1. Parametrii SISTEMELOR FLEXIBILE
 FLEXIBILITATEA DE UTILIZARE: “capacitatea sistemului
de fabricaţie de a realiza un număr cât mai mare de tipuri 1. DIMENSIUNEA FAMILIEI SAU GRUPEI de piese fabricate într-un
de produse, repere, variate din punct de vedere al caracteristicilor sistem flexibil, pe baza căreia se apreciază că “cu cât este
constructive şi tehnologice”; mai mare şi mai diversificat nomenclatorul produselor de fabricaţie
cu atât sistemul posedă o flexibilitate mai ridicată”. Această
 FLEXIBILITATEA DE VOLUM: “capacitatea unui sistem de fabricaţie componentă se numeşte FLEXIBILITATE TEHNOLOGICĂ.
de a se adapta la volume diferite de producţie sau la variaţii
ale acestor volume”. 2. PERIOADA DE TIMP necesară pentru adaptare sistemului,
în vederea producerii altui tip de produse, care arată că “cu cât
perioada de adaptare a unui sistem este mai mică cu atât
2. Operarea CU SERII SCURTE flexibilitatea acestuia este mai mare”. Acest factor este determinat
într-o măsură mare de nivelul de automatizare al procesului.
 FLEXIBILITATEA DE GAMĂ, “mix flexibility”: “capacitatea unui 3. VOLUMUL DE MUNCĂ necesar pentru adaptarea sistemului
sistem de fabricaţie de a produce în paralel o diversitate mare de fabricaţie, conform căruia “cu cât volumul de muncă este
de produse”; mai mic cu atât este mai mare flexibilitatea sistemului”.
 FLEXIBILITATEA DE ADAPTARE, “parts flexibility”: “capacitatea
unui sistem de fabricaţie de a se adapta cu un efort minim pentru a-şi 4.2.2. Caracteristicile SISTEMELOR FLEXIBILE
schimba sarcina de fabricaţie trecând de la realizarea unui tip de
reper la altul”; 1. INTEGRABILITATEA, este “capacitatea unui sistem de fabricaţie
de a fi compatibil cu celelalte subsisteme ale sistemului
 FLEXIBILITATEA DE VARIANTĂ, “design change flexibility”: de producţie, în cadrul căruia se integrează”.
“capacitatea unui sistem de fabricaţie de a prelua rapid
2. ADAPTABILITATEA, definită ca fiind “capacitatea unui sistem
o modificare parţială a produselor fabricate”.
de fabricaţie de a trece cu uşurinţă şi într-un timp foarte scurt,
de la o sarcină de producţie la alta” şi considerată
ca o caracteristică definitorie a sistemului flexibil. Adaptabilitatea
3. Polivalenţa SISTEMELOR FLEXIBILE presupune şi un DINAMISM STRUCTURAL, întrucât noua sarcină
de producţie poate cere un alt itinerariu al materiilor de prelucrat
 FLEXIBILITATEA DE PROCES, “routing flexibility”: “capacitatea pe fluxul de utilaje.
unui sistem de fabricaţie de a adapta rapid mai multe mijloace
de producţie diferite la fabricarea aceluiaşi produs”; 3. ADECVAREA, apreciată prin “însuşirea sistemului de a conţine
realizate şi care asigură, în acelaşi timp, o exploatare optimă
 FLEXIBILITATEA DE ORGANIZARE, “customizing flexibility”: a acestora”.
“capacitatea unui sistem de fabricaţie de a redistribui diferite 4. AUTONOMIA FUNCŢIONALĂ, definită de “capacitatea sistemului
procese de fabricaţie între mai multe ateliere”. de a putea funcţiona fără intervenţia directă a omului”. Sistemele
evoluate sunt AUTOPERFECTIBILE, în sensul că pot “învăţa”
din experienţa anterioară, utilizând programe software
de inteligenţă artificială, fără intervenţia directă a omului.
Fig. 4.1. Variaţia costurilor în funcţie Fig. 4.2. Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile
de tipul sistemului de utilizare a diferitelor sisteme tehnologice
Fig. 4.2(2). Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme

tehnologice – Varianta 2


4 . 3 . APRECIEREA FLEXIBILITĂŢII SISTEMELOR ŞI MIJLOACELOR 2. Flexibilitatea DE ADAPTARE, F A

TEHNOLOGICE
Reprezintă flexibilitatea în raport cu efortul de adaptare
4.3.1. Modele pentru APRECIEREA FLEXIBILITĂŢII a sistemului pentru a trece de la o sarcină de fabricaţie la alta:
4.3.1.1. Modelul COSTURILOR "Capacitatea sistemului de a se adapta cu un efort minim, pentru
a-şi schimba sarcina de fabricaţie, trecând de la realizarea unui
CC tip de reper la altul".
F , (4.1)
CA
C C reprezintă costul componentelor, din structura unui sistem tehnologic, Aprecierea FLEXIBILITĂŢII MAŞINILOR - UNELTE
comune tuturor reperelor de executat,
 Maşina unealtă UNIVERSALĂ
C A sunt cheltuielile de adaptare a sistemului pentru realizarea unui anumit reper.
 Are o flexibilitate redusă, deoarece trecerea de la un reper la altul implică
4.3.1.2. Modelul COMPONENTELOR FLEXIBILITĂŢII reglaje manuale, echiparea cu noi dispozitive şi, în general, o pregătire
Flexibilitatea SE MANIFESTĂ ÎN DOUĂ PLANURI: laborioasă, ca efort şi durată, pentru realizarea unei noi sarcini
de producţie.
 Flexibilitatea în raport cu conţinutul sarcinii de producţie;
 Flexibilitatea în raport cu efortul de adaptare a sistemului.  Maşina AUTOMATĂ
Se definesc două componente ale flexibilităţii:  Este mai flexibilă, deoarece trecerea de la un reper la altul impune
1. Flexibilitatea DE UTILIZARE, FU o pregătire minimă, uneori nefiind necesară decât comutarea blocului
Indică flexibilitatea în raport cu conţinutul sarcinii de producţie de comandă pe alt program.
a sistemului de fabricaţie:
"Capacitatea unui sistem de a realiza un număr cât mai mare Defi nire a fl exi bi li t ăţ ii CONFORM MODELULUI COMPONENTELOR
de tipuri de produse, repere, variate din punct de vedere
al caracteristicilor constructive şi tehnologice". “Capacitatea unui sistem de a realiza o varietate cât mai mare
de tipuri de produse - piese, subansambluri, ansambluri - cu un efort
Aprecierea flexibilităţii MAŞINILOR - UNELTE de adaptare cât mai mic”.
 Maşina universală: STRUNGUL FAŢĂ DE MAŞINA AUTOMATĂ
 Se comportă mai flexibil, în limitele prelucrărilor de strunjire şi a unei
game tipo-dimensionale date, decât o maşină automată din cadrul unei linii
automate în flux, proiectată special pentru a realiza o anumită operaţie de
strunjire la un anumit tip de reper.
 Are capacitatea de a realiza o mare varietate de prelucrări prin strunjire
pentru diferitele repere, în timp ce maşina automată nu poate executa decât
o singură operaţie şi anume aceea pentru care a fost proiectată.
 Centrul DE PRELUCRARE
 Este mai flexibil în utilizare decât strungul universal.
 Centrul de prelucrare poate realiza o gamă mai mare de sarcini
de fabricaţie, care impune prelucrări tehnologice diferite - strunjiri, frezări,
alezări, găuriri etc., faţă de un strung universal, care nu poate realiza decât
operaţii de strunjire.
4.3.2. Indicatorii GRADULUI DE FLEXIBILITATE 4 . 4 . DETERMINAREA FLEXIBILITĂŢII OPTIME A SISTEMELOR

DE PRODUCŢIE
 Flexibilitatea de utilizare, F U , se exprimă prin numărul de tipuri
4. 4. 1 . Parametrii variabili AI SISTEMELOR FLEXIBILE
de produse, repere - piese, subansambluri, ansambluri, pe care
le poate realiza sistemul; 1. Variaţia planului de producţie in timp, P p  t  ;
 Flexibilitatea de adaptare, F A , se exprimă prin timpul sau prin 2. Variaţia costurilor fondurilor fixe necesare sistemului tehnologic, C ff  t  ;
costul mediu necesare pentru a comuta sistemul de la realizarea
unui tip de produs la altul. 3. Variaţia costurilor necesare exploatării şi conducerii sistemului, C ec  t  .
4.3.2.1. Gradul FLEXIBILITĂŢII DE UTILIZARE 4 . 4 . 2 . S t a b i l i r e a C O N D I Ţ I E I D E F L E X I B I L I T A T E O P T I MĂ

 Funcţia DE RĂSPUNS
 Flexibilitatea DE UTILIZARE, F U
Pe baza parametrilor P p  t  , C ff  t  şi C ec  t  , se studiază funcţia
“Valoarea probabilităţii ca o sarcină de fabricaţie dintr-un domeniu
care aparţine sistemului să poată fi executată". 
de răspuns F C ff  t  , C ec  t   f P p  t    la variaţia in timpul t a funcţiei
 Gradul FLEXIBILITĂŢII DE UTILIZARE A SISTEMULUI , GU  

f P p  t  , adică dependenţa:
“Raportul dintre numărul de sarcini de fabricaţie (evenimente)
realizabile, n r şi numărul total de sarcini de fabricaţie (evenimente),   
F C ff t , C ec t   f P p t   (4.5)
n t , dintr-un nomenclator dat”:
 Variaţia FUNCŢIILOR
GU  n r . (4.2)
nt Variaţiei în timp a parametrului P p ii corespunde o variaţie a parametrilor
C ff t  şi C ec t  şi deci o variaţie a funcţiilor F şi f, respectiv:
4.3.2.2. Gradul FLEXIBILITĂŢII DE ADAPTARE
dF F dCf f  F d C ec
    şi (4.6)
 Flexibilitatea DE ADAPTARE, F A dt  C ff dt  C ec dt
“Raportul dintre efortul de adaptare a unui sistem la o nouă sarcină df df d P p
  . (4.7)
de fabricaţie, măsurat prin timpul de reechipare t R sau prin dt d P p dt
cheltuielile de reechipare C R şi efortul corespunzător necesar unui  Condiţia DE ADAPTARE A SISTEMULUI
sistem de referinţă, cuantificat prin timpul de reechipare t Ro sau prin Pentru adaptarea sistemului, se impune condiţia ca ambele funcţii să aibă
costul de reechipare C Ro ”. aceeaşi viteză de variaţie , adică:
Gradul FLEXIBILITĂŢII DE ADAPTARE: dF df

  . (4.8)
dt dt
C
G Ac  e  R (4.3)  Condiţia DE FLEXIBILITATE A SISTEMULUI
   df  P p t   x .
C Ro
dF C ff  t   y , C ec  t   z
t (4.9)
G At  e  R , (4.4) dt dt
t Ro  Condiţia DE FLEXIBILITATE OPTIMĂ A SISTEMULUI
* G Ac reprezintă gradul flexibilităţii de adaptare, exprimat prin costuri. dF df dx
* G At este gradul flexibilităţii de adaptare, exprimat prin timp.   0. (4.10)
dt dx dt
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 2
C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e
Capitolul 5
BAZELE TEORETICE ALE REALIZĂRII SISTEMELOR
FLEXIBILE DE FABRICARE
5.1. PRINCIPALELE CONCEPŢII ŞI METODE UTILIZATE PENTRU

REALIZAREA SISTEMELOR FLEXIBILE DE PRODUCŢIE
 Principalele CONCEPŢII
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Prof. Dr. Ing. Nicolae IONESCU I. Concepţia constructivă a produselor;
II. Concepţia operaţiilor şi proceselor tehnologice de fabricare;
III. Concepţia mijloacelor tehnologice de fabricare;
IV. Concepţia logisticii sistemelor tehnologice de fabricare;
V. Concepţia sistemelor tehnologice de fabricare;
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2 VI. Concepţia proiectării tehnologiei de fabricare;
VII.Concepţia sistemelor de producţie.
Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare I. Concepţia CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR – Metode şi tehnici
 Note de curs -Pentru uzul studenților  1. Standardizarea produselor;
2. Normalizarea produselor;
3. Tipizarea produselor;
4. Simplificarea produselor;
Partea întâi 5. Unificarea produselor;
BAZELE CONCEPTUALE ALE PROCESELOR AVANSATE DE FABRICARE 6. Concepţia modulară a produselor;
7. Concepţia funcţională.
Capitolul 5 II. Concepţia OPERAŢIILOR ŞI PROCESELOR TEHNOLOGICE DE
FABRICARE - Metode şi tehnici
BAZELE TEORETICE ALE REALIZĂRII SISTEMELOR 1. Abordarea sistemică a tehnologiei;
FLEXIBILE DE FABRICARE 2. Tipizarea condiţiilor tehnologice;
3. Tipizarea operaţiilor tehnologice;
4. Tipizarea proceselor tehnologice;
5. Proiectarea proceselor tehnologice pe principiul tehnologiei de grup;
III. Concepţia MIJLOACELOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE - Metode
şi tehnici
1. Aplicarea concepţiei funcţionale;
2. Normalizarea mijloacelor tehnologice;
3. Tipizarea mijloacelor tehnologice;
4. Standardizarea mijloacelor tehnologice;
5. Proiectarea mijloacelor tehnologice de grup;
6. Proiectarea mijloacelor tehnologice modulare;
7. Proiectarea mijloacelor tehnologice universale;
Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 3 Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 4
C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e
8. Automatizarea flexibilă a comenzii şi controlului mijloacelor 5.2. CONCEPŢIA CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR

tehnologice:
 Definiţie
 Maşini-unelte automate,
"Concepţia constructivă exprimă măsura în care proiectarea
 SDV - uri automate;
produselor - piese, subansambluri, ansambluri etc., corespunde
9. Dezvoltarea programabilităţii mijloacelor tehnologice:
cerinţelor de fabricare flexibilă a acestora".
 Maşini-unelte cu CN;
 Metode şi tehnici de realizare
 Maşini-unelte cu CNC.
1. Standardizarea produselor;
IV. Concepţia LOGISTICII SISTEMELOR TEHNOLOGICE 2. Normalizarea produselor;
DE FABRICARE-Metode şi tehnici 3. Tipizarea produselor;
1. Aplicarea teoriei organizării sistemelor de producţie; 4. Simplificarea produselor;
2. Mecanizarea logisticii; 5. Unificarea produselor;
3. Automatizarea flexibilă a logisticii; 6. Concepţia modulară a produselor.
4. Robotizarea logisticii.
5.2.1. Standardizarea, normalizarea, tipizarea, simplificarea
V. Concepţia SISTEMELOR TEHNOLOGICE DE FABRICARE şi unificarea constructivă a produselor
- Metode şi tehnici 5.2.1.1. Noţiuni conceptuale privind standardizarea, normalizarea,
1. Aplicarea concepţiei funcţionale; tipizarea, simplificarea şi unificarea constructivă a produselor
2. Automatizarea flexibilă a programabilităţii, comenzii, controlului
şi logisticii sculelor şi pieselor: A. Standardizarea constructivă a produselor
 Centre de fabricare;  Definiţia standardizării
 Celule flexibile de fabricare. “Standardizarea este procesul de stabilire şi de aplicare a unor
3. Automatizarea flexibilă şi robotizarea sistemelor de fabricare: norme, în scopul introducerii ordinii într-un domeniu de activitate
 Linii flexibile de fabricare; dat, în interesul şi cu colaborarea tuturor părţilor interesate,
 Ateliere flexibile de fabricare. avându-se în vedere promovarea în interesul general a unei economii
optime, ţinând seama în măsura cuvenită de condiţiile funcţionale
VI. Concepţia PROIECTĂRII TEHNOLOGIEI DE FABRICARE ale produselor şi exigenţele securităţii”.
- Metode şi tehnici  Caracteristicile standardizării
1. Proiectarea produselor cu calculatorul; 1. Standardizarea reprezintă o componentă de bază pentru
2. Proiectarea operaţiilor tehnologice cu calculatorul; raţionalizarea economică.
3. Proiectarea proceselor tehnologice cu calculatorul; 2. Standardizarea cuprinde întregul sistem de reglementare a
4. Proiectarea mijloacelor tehnologice cu calculatorul; dimensiunilor şi calităţii produselor, realizat prin intermediul
5. Proiectarea sistemelor de fabricare cu calculatorul. standardelor.
Definiţia standardului
VII. Concepţia SISTEMELOR DE PRODUCŢIE-Metode şi tehnici “O dată de referinţa obţinută printr-o alegere colectivă chibzuită,
1. Aplicarea teoriei sistemelor automate; în scopul de a servi ca bază de înţelegere pentru soluţionarea unei
2. Informatizarea sistemelor de producţie; probleme cu caracter repetitiv”.
3. Conducerea proceselor de producţie cu calculatorul; Conform "DEX"
4. Utilizarea inteligenţei artificiale; "Normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea,
5. Realizarea fabricilor fără operatori umani. caracteristicile, forma etc. unui produs", respectiv "document în
care sunt consemnate aceste norme".
 Caracteristicile tipizării
1. Conţinutul tipizării
 Tipizarea are în vedere configuraţia produselor - pieselor,
subansamblurilor, ansamblurilor etc. - procesele tehnologice şi soluţiile de
pregătire a fabricaţiei.
 Prin tipizare produsele sunt aduse la forme, norme şi dimensiuni raţionale, în
concordanţă cu destinaţia lor funcţională.
2. Scopul tipizării
 S tabilirea caracteristicile definitorii ale întregii game de produse destinate
aceluiaşi scop, similare din punct de vedere constructiv, dar diferite ca
mărime sau ca parametri funcţionali.
Figura 5.1. Schema activităţii de standardizare  C onstruirea tipurilor de produse - maşini, aparate, scule etc. - pe baza
seriilor sau şirurilor raţionale de valori ale parametrilor principali, denumite
B. Normalizarea constructivă a produselor serii tipodimensionale sau parametrice. Exemple:
 Definiţia normalizării - seriile tipodimensionale ale maşinilor, ştanţelor şi matriţelor etc.;
“Normalizarea este un concept, sinonim cu standardizarea, care desemnează - seriile tipodimensionale ale reazemelor, dispozitivelor tipizate etc.
o activitate de ordonare a producţiei”.
 Caracteristicile normalizării 3. Deosebirea DINTRE TIPIZARE ŞI STANDARDIZARE
1. A fost promovată de firme şi întreprinderi cu tradiţie pe baza experienţei din a. Sfera de acţiune A STANDARDIZĂRII
necesitatea raţionalizării activităţilor proprii.  Standardizarea cuprinde tipizarea dar şi alte aspecte (fig. 5.2):
2. Documentele elaborate, denumite norme, au fost preluate şi generalizate de
restul întreprinderilor similare ca profil.
3. Introducerea obligativităţii respectării normelor în economie a determinat
transformarea acestora în standarde de stat.
4. Normalizarea este o activitate care precede standardizarea.
C. Tipizarea constructivă a produselor
 Definiţia tipizării
"Tipizarea este o latură a standardizării caracterizată prin funcţiile selectivă
şi constructivă".
 Funcţiile tipizării
1. Funcţia selectivă b. Caracterul şi aria de activitate a documentelor tehnico-
 Limitarea sortimentului produselor la niveluri minime, prin extinderea producţiei normative utilizate
unor tipuri de produse recunoscute ca cele mai corespunzătoare scopului dat  Standardizarea se bazează pe standarde obligatorii la scara întregii economii
 Eliminarea din fabricaţie a acelor tipuri de produse care satisfac aceeaşi nevoie naţionale;
dar care au, în mod inutil, caracteristici constructive diferite.  Tipizarea se bazează pe norme de tipizare, la nivel de ramură şi
2. Funcţia constructivă întreprindere, precum şi pe proiecte tip pentru construcţii;
 Orientarea construcţiei produselor astfel încât acestea să se poată adapta şi  Când produsul interesează mai multe ramuri economice, documentul tehnico-
încadra cât mai fidel cerinţelor tehnologice în continuă diversificarea. normativ de tipizare se fundamentează mai bine şi se transformă în standard
 Impunerea realizării unei largi diversităţi sortimentale de produse prin de stat;
utilizarea unui număr restrâns de elemente constructive şi tipuri tehnologice de  Simplificarea, unificarea şi modularea se consideră forme ale tipizării, care
bază, multiplu combinate. accentuează una sau alta dintre laturile acesteia.
D. Simplificarea CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR 5.2.1.2. Influenţa standardizării, normalizării, tipizării, simplificării şi

unificării constructive a produselor asupra fabricaţiei flexibile
 Definiţia simplificării
1. Standardizarea, normalizarea, tipizarea, simplificarea şi unificarea
“Simplificarea este activitatea de reducere a sortimentului constructivă a reperelor, subansamblurilor şi ansamblurilor asigură
producţiei industriale de o anumită nomenclatură şi de creşterea seriilor de fabricaţie în domeniul producţiilor de unicate şi de
stabilire a unui program minimal de maşini şi materiale, serie mică.
necesar pentru satisfacerea cerinţelor curente ale economiei
2. Standardizarea, normalizarea, tipizarea, simplificarea şi unificarea
naţionale”.
constructivă a reperelor creează bazele practicării unor principii de
 Caracteristicile simplificării construcţie modulară a produselor.
3. Standardele şi normele de tipizare au rolul de “dicţionare“, care
1. Simplificarea presupune existenţa unei producţii industriale
creează posibilitatea comparării produselor pe baza unor criterii
dezvoltate a cărei nomenclatură trebuie sistematizată şi
obiective.
ordonată;
4. Standardizarea şi tipizarea sunt metode de optimizare folosite în
2. Simplificarea reduce sortimentul producţiei cu scopul scăderii
costului produselor, prin diminuarea cheltuielilor de pregătire concepţia tehnică a produselor, denumită “optimizarea în funcţie de
a fabricaţiei ce revin unităţii de produs şi mărirea diversitate, definită de (fig. 5.3):
productivităţii muncii:  Cheltuielile de pregătire a fabricaţiei, C pf , cresc cu creşterea
 Preţul unui produs fabricat în serie scade proporţional gradului de diversificare;

cu rădăcina a patra a numărului de exemplare fabricate.  Cheltuielile de exploatare, C ex , scad cu cât numărul de sortimente creşte;
 Soluţia optimă se găseşte în punctul în care suma acestor
cheltuieli, C T , are o valoare minimă.
E. Unificarea CONSTRUCTIVĂ A PRODUSELOR
5. Standardizarea, unifi-
 Definiţia unificării Costuri carea şi tipizarea con-
 stituie soluţia optimizată
“Unificarea este o metodă de tipizare îmbunătăţită prin CT C pf  C ex a contradicţiei dintre
care însuşirile şi condiţiile de bază pentru câteva dimensiuni de
produse sunt asociate într-o dimensiune tip, selectată dintre cele diversificare şi unifi-
existente sau concepută din nou”. care.
 Caracteristicile unificării 6. Standardizarea asi-

C T min gură realizarea con-
1. Produsele obţinute prin unificare posedă similitudine ceptului actual în
constructivă, fiind rezultatul folosirii şi combinării de proiectarea produselor
subansambluri şi piese unificate: C pf C ex de
 Şirurile de maşini şi aparate obţinute prin unificare se “creare a noului cu
denumesc “şiruri parametrice unificate constructiv”; Nr. optim Nr. de sortimente minim de elemente de
2. Un element structural unificat - piesă, subansamblu etc. - noutate”, respectiv de
Figura 5.3. Optimizarea în funcţie de diversitate
poate fi utilizat fără modificări în cel puţin două produse “creare a noului folosind
diferite ca mărime şi destinaţie, aparţinând unei serii unitare elemente cunoscute”.
sau familii de produse unificate constructiv.
5.2.2. Concepţia MODULARĂ A PRODUSELOR  Exemple DE MODULE

Exemplul 1. Orice maşină cu performanţe deosebite este alcătuită din părţi
5.2.2.1. Noţiuni conceptuale privind CONCEPŢIA MODULARĂ, componente, capete de forţă, mese rotative, blocuri hidraulice de acţionare, denumite
MODULUL ŞI SISTEMUL MODULAR module, pe care le regăsim şi la alte maşini speciale din aceeaşi fabrică şi chiar din alte
fabrici, cu profil total diferit;
A. Concepţia modulară. Definire, caracteristici
Exemplul 2. Clădirile moderne au o construcţie modulară realizată pe bază de
 Definiţia concepţiei modulare module de tipul modulelor plane sau pereţilor prefabricaţi din beton, având instalaţiile
“Realizarea unei familii de produse astfel încât în construcţia diferiţilor electrice, de apă şi gaze incluse, sau al modulelor spaţiale, camere întregi cu acelaşi înalt
membri ai acesteia să se regăsească ansambluri componente identice”. grad de prefabricare;
Exemplul 3. Televizoarele recente sunt realizate într-o structură modulară. Modulele
 Caracteristicile CONCEPŢIEI MODULARE - selectoarele de canale, transformatoarele, sistemele de deflecţie, permit obţinerea unor
1. Concepţia modulară este elementul de bază al unificării constructive a aparate de o mare diversitate a caracteristicilor constructiv-funcţionale;
produselor şi reprezintă una din căile prin care tehnologia contemporană Exemplul 4. Aparatele fotografice, din aceeaşi familie produse de o firmă, sunt
încearcă să dea o soluţie dilemei “diversificare-unificare”. realizate într-o concepţie modulară. Modulele - obiectivele, vizoarele reflex, obturatoarele,
de diferite categorii, se pot schimba de la un aparat la altul şi în diferite combinaţii
2. Concepţia permite o diferenţiere fără limite a structurilor complexe constituie diferitele tipuri de aparate produse.
diverse rezultate prin combinarea în variante infinite a aceloraşi elemente
componente, denumite module: C. Conceptul DE SISTEM MODULAT. DEFINIRE, CARACTERISTICI
 maşini-unelte, scule, dispozitive, verificatoare;
 aparate radio, televizoare etc., utilaje tehnologice.  Definiţia SISTEMULUI MODULAT
“Sistemul modulat reprezintă mulţimea de module care
3. Concepţia modulară este o trăsătură specifică a tehnologiei
contemporane, aplicaţiile ei se extind practic fără limite: îndeplineşte aceeaşi funcţiune”
 liniile automate de prelucrare prin aşchiere, instalaţiile de galvanizare, fabricile  Exemple DE SISTEME MODULATE
de pâine, roboţii de bucătărie etc.; Exemplul 1. Elementele tipizate pentru construcţia dispozitivelor modulate de
 creionul cu pastă, ceasul de mână, televizorul; prelucrare formează un sistem modulat (DISROM, BAUKASTEN SYSTEM etc.).
 construcţiile moderne de clădiri; Exemplul 2. Elementele tipizate pentru construcţia maşinilor agregat modulate
 electronica modernă. formează un alt sistem.
4. Etapa pe care o parcurgem este cea a “începutului modularismului”, Exemplul 3. Elementele tipizate pentru construcţia ştanţelor şi matriţelor modulate
concepţia modulară oferind încă posibilităţi extrem de vaste de diversificare formează alt sistem modulat etc.
a produselor, în condiţiile diferenţierii relativ reduse a fabricaţiei acestora.  Caracteristicile SISTEMULUI MODULAT
1. Funcţia sistemului modulat de a furniza sistemelor de fabricaţie
B. Conceptul de modul. Definire, caracteristici
modulele necesare executării unei anumite tehnologii, este mai
 Definiţia MODULULUI complexă decât aceea a unui sistem de fabricaţie dat.
“Modulul este un ansamblu tehnologic realizat ca parte componentă a unei
familii sau grupe de ansambluri destinat să îndeplinească o funcţiune 2. Caracterul de sistem static al sistemului modulat, spre deosebire
tehnologică comună şi conceput astfel încât să poată funcţiona interconectat de sistemul de fabricaţie care este dinamic deoarece în timpul
cu module de altă funcţionalitate”. funcţionării trece de la o stare la alta.
 Caracteristicile MODULULUI 3. Acoperirea unui număr cât mai mare de funcţiuni cu un număr cât
1. Caracterul său de – sine - stătător, care-i permite să funcţioneze şi să fie mai mic de module diferite.
testat în mod independent;
4. Stabilirea caracteristicilor funcţionale ale modulelor într-o strictă
2. Capacitatea modulului de a-şi îndeplini funcţia într-o mare varietate de corelaţie reciprocă, asigurând astfel interconectarea ansamblurilor
condiţii sau capacitatea sa de a fi interconectat cu alte module, în cazul modulare în cadrul sistemelor complexe.
unei mulţimi de sisteme de rang superior.
5.2.2.2. Metodologia APLICĂRII CONCEPŢIEI MODULARE ETAPA 2. DESCOMPUNEREA SISTEMULUI ÎN SUBSISTEME

ÎN PROIECTAREA PRODUSELOR
În această etapă, produsul este descompus în subsisteme pe
baza stabilirii structurii acestuia (fig. 5.5). Pentru exemplul 3,
A. Aspecte caracteristice PRIVIND APLICAREA CONCEPŢIEI subsistemele sunt (fig. 5.6):
MODULARE ÎN PROIECTAREA PRODUSELOR I. Port poansoane şi plăci
PRODUS  SISTEM active;
1. Primul aspect este acela că proiectarea unui produs în concepţie II. De aşezare şi susţinere;
X x1 y1 = x2 y2 = xi yI = xn yn Y
modulară este o problemă complexă. Exemple: S1 S2 Si Sn III. De ghidare;
 Proiectarea unui sistem de transport – de cărbuni, de mărfuri - de IV. De poziţionare a elem.;
V. De strângere a elemen.;
obţinere a energiei electrice etc.;
VI. De pozitionare a semif.;
 Proiectarea unui televizor, stilou sau aparat foto etc.; Figura 5.5. Proiectarea structurii modulate a produselor
VII. De apăsare şi scoatere;
 Proiectarea unui sistem modular pentru dispozitive, scule, ştanţe şi
matriţe etc.
2. Al doilea aspect este cel legat de modul de rezolvare, care impune
ca proiectarea în concepţie modulară a produselor să se facă numai
printr-o abordare sistemică, pe baza căreia produsul, de orice fel,
trebuie privit ca SISTEM.
3. Al treilea aspect este cel referitor la etapele aplicării metodei
concepţiei modulare şi la conţinutul acestora, identic pentru orice
tip de produs.
B. Etapele aplicării CONCEPŢIEI MODULARE

Î N P R O I E C T A R E A PRODUSELOR
ET A PA 1. D E F I N I R EA S I S TE M U L U I PR IN IN T R Ă R I L E
Ş I I E ŞI R I L E SALE
În această etapă produsul se consideră un sistem şi se definesc

intrările X, ca acţiuni ale mediului asupra sistemului şi ieşirile Y, ca
acţiuni ale sistemului asupra mediului (fig. 5.4).
Drept Y
intrări se consideră
X
Produs = Sistem condiţiile iniţiale impuse prin temă,
iar ieşirile sunt caracteristicile care
Figura 5.4. Definirea produsului ca sistem se impun fiecărui produs sau care se
prin intrările X şi ieşirile Y estimează a se obţine.
Exemplul 1: Proiectarea unui televizor;
Exemplul 2: Proiectarea unui sistem de obţinere a energiei electrice prin
arderea unui material anume;
Exemplul 3: Proiectarea unui sistem modulat pentru ştanţe şi matriţe. Figura 5.6. Structura modulată a unei ştanţe de perforare şi decupare [15]
ETAPA 3. IDENTIFICAREA SUBSISTEMELOR cunoscute ŞI c. Reducerea VARIETĂŢII ELEMENTELOR SISTEMULUI

PROIECTAREA SUBSISTEMELOR NOI necesare
În această etapă, în funcţie de subsistemele rezultate în Etapa 2, se Numărul total de elemente diferite, module, care se obţine pentru o cutie
identifică subsistemele cunoscute dintre cele existente şi se proiectează morfologică este dat de relaţia:
subsistemele noi necesare. Proiectarea subsistemelor noi se face pe baza N T  n1 n 2  ...  n i , (5.1)
stabilirii variantelor tehnic posibile şi a selectării variantelor efectiv necesare cu
metoda analizei morfologice. in care n i este numărul de clase corespunzător unui criteriu "i".
APLICAREA METODEI ANALIZEI MORFOLOGICE LA PROIECTAREA
MODULARĂ A PRODUSELOR. CONSTRUIREA CUTIEI MORFOLOGICE
Pentru exemplul prezentat în figura 4.6, numărul total de module este:
Exemplu: Proiectarea subsistemului S1 - port poansoane şi plăci active, al N T  n1 n 2  n 3  n 4  2  3  4  3  72 module. (5.2)
sistemului din exemplul 3 – “ştanţă de perforare şi decupare” (fig. 5.6).
Dacă se renunţă la clasa “forma pătrată” şi corespunzător criteriului 3 clasele
METODOLOGIA DE PROIECTARE A SUBSISTEMELOR NOI asociate acestui criteriu se pot grupa în două, respectiv “prelucrări de tăiere” -
a. Stabilirea CRITERIILOR DE DIFERENŢIERE ŞI A CODURILOR decupare, perforare etc. şi de “deformare plastică” - îndoire, ambutisare etc. rezultă că
ASOCIATE ACESTORA n3  2 .
2. Funcţia modulului 3. Forma modulului
Numărul total de module obţinut prin tipizarea - unificarea, N TU , va fi:
 Modul port poansoane – cod 1  Modul circular – cod 1
 Modul port plăci active – cod 2  Modul pătrat – cod 2
N TU  n1 n 2  n 3  n 4  2  2  2  3  24 module. (5.3)
4. Felul prelucrării 5. Înălţimea activă H
 Modul pentru decupare – cod 1  Modul pentru H  20 – cod 1 Gradul de tipizare - unificare a sistemului, G TU , se calculează cu relaţia:
 Modul pentru perforare – cod 2  Modul pentru 20  H  60 – cod 2
 Modul pentru îndoire – cod 3  Modul pentru 60  H  100 – cod 3
NT 72
 Modul pentru ambutisare – cod 4 G TU    3. (5.4)
N TU 24
b. Construirea CUTIEI MORFOLOGICE (fig. 5.7)
Nr. CRITERII CLASA C. Stabilirea GRADULUI DE INTEGRARE A MODULELOR

etaj Denumire Cod - Denumire
Din punct de vedere al gradului de integrare se disting trei
1 Tip subsistem 1 Subsistemul port poansoane şi plăci active
categorii de module, respectiv:
2 Funcţia 1 Port poansoane 2 Port plăci active
3 Forma 1 Circular 2 Pătrat 3 Dreptunghiular 1. Module cu funcţii elementare, organe de asamblare-şuruburi,
4 Felul prelucrării 1 Decupare 2 Perforare 3 Îndoire 4 Ambutisare piuliţe, nituri etc., componente electronice-rezistenţe conductoare
5 Înălţimea activă 1 H  20 2 20  H  60 3 60  H  100 electrice etc.;
Figura 5.7. Cutia morfologică pentru subsistemul de module port elemente active din structura sistemului
modulat pentru ştanţe şi matriţe 2. Module cu funcţii unitare, motoare termice sau electrice,
Un element oarecare al subsistemului este definit printr-o traiectorie care reductoare, compresoare, pompe etc.;
traversează toate etajele cutiei (fig. 5.7). Exemple:
 Modul port poansoane - cod 1.1, circular - cod 1.1.1, pentru decupare – cod 3. Module cu funcţii complexe, cazane, turbine, acţionări-electrice,
1.1.1.1, cu înălţimea activă cuprinsă în intervalul 20  H  60-cod final 1.1.1.1.2; maşini-electrice, maşini unelte, roboţi industriali etc.
 Modul port plăci active - cod 1.2, pătrat - cod 1.2.2, pentru îndoire - cod
1.2.2.3, cu înălţimea activă H 20mm - cod final 1.2.2.3.1; ş.a.m.d.
Pr o f . D r . I n g . A . VI ŞA N , P ro f. D r . In g . N . I ON ES C U – Pr o c e se In d u s t r ia le C o m p l ex e 2 15
C a p i t o l u l 5 . B a z e l e t eo r e t ic e a le r ea l iz ă r i i Si st e me l o r F l ex i b il e d e F ab r i c ar e
5.2.2.3. Influenţa concepţiei modulare A PRODUSELOR

ASUPRA FLEXIBILITĂŢII FABRICĂRII
Avantajele concepţiei modulare obţinute se înregistrează în toate

cele trei mari domenii ale activităţii umane, respectiv:
 În creaţie;
 În fabricaţie;
 În utilizarea produselor
 Avantajele aplicării concepţiei modulare în proiectarea produselor
1. Reducerea la minim a duratei realizării proiectului prin

eliminarea eforturilor inutile şi concentrarea acestora asupra
elementelor noi.
 În acest sens, regula cunoscută "de a nu inventa din nou ceea ce a fost
demult inventat de alţii" îşi găseşte o aplicare obligatorie prin adoptarea
concepţiei modulare în proiectarea produselor.
 Câştigarea "luptei cu timpul", în ingineria tehnologică, se poate face
aplicând expresia, aparent paradoxală, “crearea noului folosind
elemente cunoscute".
2. Diversificarea produselor şi restrângerea gamei tipo-

dimensionale a reperelor şi subansamblurilor componente de
bază.
 Concepţia modulară este o cale esenţială prin care tehnologia
contemporană modernă dă o soluţie dilemei care caracterizează etapa
actuală de dezvoltare, respectiv, cea referitoare la "diversificare-
unificare" a produselor.
3. Creşterea seriilor de fabricaţie în domeniul producţiei de

unicate şi de serie mică pe seama restrângerii gamei tipo-
dimensionale a reperelor şi a subansamblurilor componente.
4. Reducerea numărului şi varietăţii pieselor de schimb necesare

întreţinerii produselor. În loc de a se stoca un număr mare şi o varietate
deosebită de piese de schimb, pentru reparaţii se pun la dispoziţie module
complexe de rezervă.
5. Reducerea timpilor necesari reparaţiilor. Pe baza concepţiei

modulare identificarea defectelor este mai promptă deoarece în loc să se
încerce descoperirea piesei defecte, se depistează uşor modulul defect.
6. Industrializarea reparaţiilor, prin generalizarea organizării

tehnologice a reparaţiilor pe principiul înlocuirii de module şi
organizării reparării centralizate, în condiţii industriale, a modulelor
defecte.
 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără
acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2
2
C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce
Capitolul 6
SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE
PRIN DEFORMARE LA RECE
6.1. PROCESE TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE PRELUCRARE
6.1.1. PROCESE TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE GRUP

DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE LA RECE
P r o f . D r . I n g . A u r e l i an V I Ş A N , P r o f . D r . I n g . N i c o l a e I O N E S C U
6.1.1.1. M et o do l o g i a p r oi ec t ă r i i pr o ce s e l o r t e h n o l o gi ce g r up
de prelucrare prin deformare la rece
Etapa 1. Codificarea şi clasificarea pieselor
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2 şi constituirea grupelor de piese
Figura 6.1. Stabilirea formei în care se încadrează prelucrările de perforare şi decupare

Partea a doua
SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE
Capitolul 6
Figura 6.2. Stabilirea formei în care se încadrează prelucrările de îndoire în V şi U
Figura 6.3. Stabilirea formei în care se încadrează prelucrările de îndoire, ambutisare şi bordurare
P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 3 P r o f. D r . I n g . A. V I Ş AN, P r o f. D r . I n g . N . I O N E S C U – P r o c es e I n d u str i a l e C o m p l e xe 2 4
C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce C ap i t o l u l 6. S i s t em e f l e xi b i l e d e p r e l u c r a r e p r i n d e f o r m a r e l a r e ce
Et apa 2. Proiectarea piesei repr ezentative
Figura 6.5. Proiectarea piesei reprezentative
Etapa 3. Pr oiectarea pr ocesului t ehnologic flexibil de grup
a.
b.
Figura 6.4. Cod tehnologic pentru codificarea şi clasificarea pieselor prelucrate prin deformare plastică Figura 6.6. Procese tehnologice de grup pentru prelucrarea prin deformare (ex. a – proces tehnologic pentru
la rece pe principiul tehnologiei de grup piesa “D” din figura 7.5)
6.1.1.2. Proiect ar ea ştanţelor şi matriţ elor flexibile de grup 6.1.2. PROIECTAREA FLEXIBILĂ A TEHNOLOGIEI DE PRELUCRARE
6.1.2.1. Metodologia proiectării cu calculatorul a proceselor

tehnologice de ştanţare şi matriţare
Et apa 1. Definir ea geometr ică a piesei cu calculat or ul
Figura 6.7. Ştanţe şi matriţe de grup pentru prelucrarea piesei reprezentative “D” din figura 7.5
a. b.
c. d.
Figura 6.8. Definirea geometrică a piesei cu calculatorul, principalele funcţii utilizate: a – lansare
program de definire piesă – DEF_PI, b – definirea elementelor piesei, c – încadrarea conturului,
d – definirea conturului exterior
e. f. g.
Figura 6.12. Analiza tehnologicităţii cu calculatorul: e – verificarea dimensiunilor perforărilor,
f – verificarea poziţiei relative a perforărilor între ele, g – verificarea poziţiei perforărilor în raport de
conturul exterior
e. f.
Figura 6.9. Definirea geometrică a piesei cu calculatorul, principalele funcţii utilizate: e – legarea Etapa 3. Proiectarea schemei de croire a semifabricat ului
elementelor de contur, f – definirea perforărilor
cu calculatorul
E t a p a 2 . A n a l i z a t e hn o l o g i c i t ăţ i i p i e s e i c u c a l c u l a t o r ul
a. b.
Fig. 6.13. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: a – generarea unei piese cu conturul exterior
mărit cu valoarea puntiţei, b – generarea unei noi piese şi desfăşurarea programului de croire
a. b.
Figura 6.10. Analiza tehnologicităţii cu calculatorul: a – lansarea programului, b – introducerea
caracteristicilor materialului piesei
c. d.
c. d. Figura 6.14. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: c şi d – faze intermediare de lucru, rotirea
Figura 6.11. Analiza tehnologicităţii cu calculatorul: c – modelul cerinţelor de tehnologicitate, piesei, pentru generarea schemei de croire optimă
d - verificarea elementelor conturului exterior
Etapa 4. Proiectarea schemei t ehnologice cu calculatorul
e. f.
Figura 6.15. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: e şi f – faze intermediare de lucru, translaţia
piesei după axele OX şi OY, pentru generarea schemei de croire optimă
a. b.
Figura 6.17. Proiectarea schemei tehnologice cu calculatorul: a şi b – definirea poziţiei poansoanelor
c. d.
g. h.
Figura 6.16. Proiectarea schemei de croire cu calculatorul: g - faza finală de obţinere a schemei de croire
optimă, h – calculul coeficientului de folosire a materialului
e. f.
Figura 6.18. Proiectarea schemei tehnologice cu calculatorul: c, d, e şi f – verificarea şi mutarea poziţiei
poansoanelor
6.2. MIJLOACE TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE PRELUCRARE

6.2.1. MAŞINI ŞI PRESE FLEXIBILE
6.2.1.1. Maşini şi pr ese AUTOMATE
A. Maşini automate BEMA pent ru deformat capete de ţevi
g. h.
Figura 6.19. Proiectarea schemei tehnologice cu calculatorul: g şi h – generarea schemei tehnologice optime
6.1.2.2. Proiect ar ea ştanţelor şi matriţelor cu calculatorul
Figura 6.21. Maşină automată BEMA pentru deformat capete de ţevi, cu magazin de scule rotativ
şi schimbarea automată a sculei
Figura 6.20. Proiectarea ştanţei cu calculatorul pe baza schemei tehnologice din figura 6. 19h
B. Prese automate hidr aulice BEMA pent ru îndoit ţ evi C. Maşini automate BEMA pent ru îndoit ţ evi şi profile
Figura 6.23. Maşini automate BEMA pentru îndoit ţevi şi profile
Figura Presă automată hidraulică BEMA pentru îndoirea şi perforarea mai multor ţevi simultan
D. Maşini automate BEMA programabile pentru îndoit ţevi şi profile, 6.2.1.2. Maşini şi pr ese cu Comandă Numer ică - CN
cu direcţie de deformare variabilă
A. Maşini VECTORBEND cu CNC pentru curbat tuburi
Figura 6.25. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi
Figura 6.24. Maşină hidraulică automată BEMA pentru îndoit ţevi cu direcţie de deformare variabilă
stânga - dreapta
Figura 6.26. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi – componente:
1 – capul de centrare, 2 – comanda numerică
Figura 6.27. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi – componente:
3 – capul mobil, 4 – grup hidraulic
Figura 6.29. Maşină VECTORBEND, model 100 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi: exemplu de piesă
realizată
a. b.
Figura 6.28. Maşină VECTORBEND, model 12 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi: a - scule utilizate,
b - piese realizate Figura 6.30. Maşini VECTORBEND, model 50 HP şi 100 HPM, cu CNC, pentru curbat tuburi: exemplu
de piesă realizată
B. Maşini DATABEND cu CNC pentru curbat tuburi
a. b. c.
Fig. 6.32. Maşină DATABEND, model 25 - 100 CNC, pentru curbat tuburi: a - reglarea la cotă,
b – reglarea fălcilor de strângere, c – elementele active folosite la deformare
Fig. 6.33. Maşină DATABEND, model 25 - 100 CNC, pentru curbat tuburi: vederea din faţă
a sistemului automat pentru încărcare şi descărcare
Fig. 6.31. Maşină DATABEND, model 25 - 100 CNC, pentru curbat tuburi: exemple de piese realizate
6.2.2. ŞTANŢE ŞI MATRIŢE FLEXIBILE
6.2.2.1. Ştanţe şi matriţe DE GRUP
A. Sistem de ştanţe şi matriţe DE GRUP CIRCULARE PENTRU

PRELUCRAREA DE PRECIZIE NORMALĂ
Fig. 6.34. Modelul unei ştanţe sau matriţe de grup circulare pentru o gamă dimensională, pentru Fig. 6.35. Desenul de ansamblu al unei ştanţe sau matriţe de grup circulară pentru o gamă dimensională,
prelucrarea de precizie normală pentru prelucrarea de precizie normală
Fig. 6.36. Ştanţe de grup circulare, simple, pentru decupare şi perforare, realizate pentru o gamă
dimensională pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.35, pentru prelucrarea de precizie normală
a. b.
Fig. 6.38. Ştanţe de grup circulare, combinate, cu acţiune simultană, pentru decupare şi perforare,
realizate pentru o gamă dimensională pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.35, pentru prelucrarea de
precizie normală: a – cu extractor pe coloanele de ghidare, b – cu extractor pe poansonul inferior
Fig. 6.37. Matriţă de grup circulară, simplă, pentru ambutisare, realizată pentru o gamă dimensională
pe baza ştanţei sau matriţei din figura 7.35, pentru prelucrarea de precizie normală
B. Sistem de ştanţe şi matriţe DE GRUP DREPTUNGHIULARE

PENTRU PRELUCRAREA DE PRECIZIE NORMALĂ
Fig. 6.40. Desenul de ansamblu al unei ştanţe sau matriţe de grup dreptunghiulară pentru o gamă
dimensională, pentru prelucrarea de precizie normală
Fig. 6.39. Modelul unei ştanţe sau matriţe de grup dreptunghiulare pentru o gamă dimensională, pentru
prelucrarea de precizie normală
Fig. 6. 42. Matriţe de grup dreptunghiulare, simple, pentru îndoire în V şi în U, realizate pentru o gamă
Fig. 6.41. Ştanţă de grup dreptunghiulară, simplă, pentru decupare, realizată pentru o gamă
C. Sistem de ştanţe DE GRUP PENTRU ŞTANŢAREA 6.2.2.2. Ştanţe şi mat riţe MODULATE
DE PRECIZIE
a. Caracteristicile procesului de ştanţare de precizie A. Ştanţ e şi mat riţe MODULATE SIMPLE
Fig. 6.43. Piese prelucrate prin ştanţare de precizie

b. Caracteristicile ştanţelor de grup pentru ştanţarea de precizie
Fig. 6.45. Ştanţă modulată dreptunghiulară simplă pentru decupare sau perforare
Fig. 6.44. Ştanţă de grup circulară pentru ştanţarea de precizie
Fig. 6.46. Ştanţă modulată dreptunghiulară simplă pentru îndoire în V Fig. 6.47. Ştanţă modulată dreptunghiulară simplă pentru îndoire în U
B. Ştanţ e şi mat riţe MODULATE COMPLEXE
Fig. 6.48. Ştanţă modulată circulară simplă pentru ambutisare
Fig. 6.49. Ştanţă modulată dreptunghiulară complexă cu acţiune succesivă pentru perforare şi decupare
6 . 2 . 3 . P O A N S O A N E Ş I P L Ă C I A C T I V E F L E X I B IL E 6.2.3.2. Poansoane şi plăci active DUALFORM
A. Caracteristicile sistemului de prelucrare PRIN DEFORMARE

6.2.3.1. Poansoane şi plăci active UNIVERSALE PUNCTIFORME LA RECE DUALFORM
Fig. 6.50. Sistem de prelucrare prin deformare plastică la rece cu CNC cu poansoane şi plăci active
universale punctiforme - sferice
Fig. 6.51. Sistemul tehnologic de prelucrare prin deformare la rece DUALFORM
B. Principalele et ape ale r ealizării POANSOANELOR C. Echipamentele sistemului tehnologic DUALFORM

ŞI PLĂCILOR ACTIVE DUALFORM
Fig. 6.53. Poanson şi placă activă realizate în sistemul DUALFORM
D. Principalele aplicaţii ale sistemului de pr elucrare prin

deformare la rece DUALFORM
Fig. 6.52. Principalele etape şi faze necesare realizării poansoanelor şi plăcilor active DUALFORM
Fig. 6.54. Microbuze cu piese componente realizate în sistemele de prelucrare DUALFORM
a. Zil Russia – Inner Bonnet b. Ural Russia – Inner Door Panel
c. Astra Indonesia – Outer Door Panel d. SDP Austria – Double bumper Pressing
Fig. 6.55. Produse tipice realizate în sistemele de prelucrare DUALFORM Fig. 6.56. Piese realizate în sistemele de prelucrare DUALFORM în diferite ţări
6 . 3 . S I S T E M E T E H N O L O G I C E F L E X I B I L E D E P R E LU C R A R E B. Caracteristicile de prelucrare ale centrului MINIMATIC 100

6.3.1. CENTRE DE PRELUCRARE PRIN ŞTANŢARE CU CNC
6.3.1.1. Centr ul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE MINIMATIC a.

100
A. Descrierea centrului de PRELUCRARE MINIMATIC 100
a.
b.
b.
Fig. 6.58. Caracteristici de prelucrare ale centrului CNC

MINIMATIC 100: a – vedere a zonei active de generare
Fig. 6.57. Centrul de prelucrare prin ştanţare cu CNC MINIMATIC 100
a suprafeţelor; b – construcţia ştanţelor utilizate pe
centrul de prelucrare
c.
6.3.1.2. Centr ul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE TRUMATIC 120 B. Caracteristicile de prelucrare ale centrului TRUMATIC 120 ROTATION
ROTATION
A. Descrierea centrului de prelucrare TRUMATIC 120 ROTATION
a.
a.
b.
b.
Fig. 6.59. Centrul de prelucrare prin ştanţare cu CNC TRUMATIC 120 ROTATION
c.
Fig. 6.60. Etapele prelucrării pe centrul CNC

TRUMATIC 120 ROTATION:c. a - decupare; b -
perforare; c - retezarea puntiţelor şi evacuarea
piesei
C. Generarea suprafeţelor pe centrul TRUMATIC 120 ROTATION D. Construcţia ştanţelor, plăcilor active şi poansoanelor centrului
TRUMATIC 120 ROTATION
a.
a.
b.
b.
c.
c. Fig. 6.62. Ştanţe folosite pe centrele de prelucrare

cu CNC TRUMATIC 120: a - ştanţă simplă;
b - ştanţă complexă; c - construcţia poansoanelor
Fig. 6.61. Generarea suprafeţelor pe centrele CNC
şi variaţia forţei de tăiere
TRUMATIC 120: a - zona de lucru; b - principiul
generării; c - exemplu de piesă prelucrată
6.3.1.3. Centr ul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE TRUMATIC 200 B. Caracteristicile de concepţie ale CENTRULUI TRUMATIC
ROTATION 200 ROTATION

– CU ROTAŢIA TUTUROR SCULELOR
a.
b.
Fig. 6.63. Centrul de prelucrare prin stanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION pentru perforare
şi formare, cu rotaţia tuturor sculelor
c.
Fig. 6.64. Caracteristici de concepţie ale Centrului

de ştanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION:
a – capul de lucru, b – piesă reprezentativă, c –
variaţia zgomotului
C. Caracteristicile de prelucrare ale CENTRULUI TRUMATIC D. Caracteristicile constructive ale CENTRULUI TRUMATIC 200
200 ROTATION ROTATION
a. a.
b. b.
c. c.
Fig. 6.65. Caracteristici de prelucrare ale Centrul Fig. 6.66. Caracteristici de generare ale Centrul
de stanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION: de stanţare cu CNC TRUMATIC 200 ROTATION:
a – magazinul de ştanţe, b – prelucrarea şi a – ştanţe, plăci active şi poansoane utilizate,
evacuarea pieselor, c – plăci active şi poansoane b – magazinul de ştanţe, c – variaţia numărului
părţilor finisate
6.3.1.4. Centr ul de prelucrare prin ştanţare TRUMATIC 240 B. Caracteristicile de concepţie ALE CENTRULUI TRUMATIC
a.
a.
b.
c.
b.
Fig. 6.68. Caracteristici de concepţie ale Centrul

Fig. 6.67. Centrul de prelucrare prin stanţare cu CNC de stanţare cu CNC TRUMATIC 240 ROTATION:
TRUMATIC 240 ROTATION: a – imaginea a – vedere a capului de lucru, b – modul de acţionare
de ansamblu a centrului; b – partea activă de lucru a capului de lucru, c – scule utilizate
C. Caracteristicile de prelucrare ALE CENTRULUI TRUMATIC D. Caracteristicile de generare ALE CENTRULUI TRUMATIC 240
240 ROTATION ROTATION
a.
a.
b.
b.
c.
c.
Fig. 6.70. Caracteristici de generare ale Centrul

Fig. 6.69. Caracteristici de prelucrare ale Centrul de stanţare cu CNC TRUMATIC 240 ROTATION:
de stanţare cu CNC TRUMATIC 240 ROTATION: a – evidenţierea generării suprafeţelor, b – modul
a – prinderea tablei pe masa centrului, de acţionare a capului de lucru, c – modul de
b şi c – generarea suprafeţelor şi evacuarea pieselor generare cu ştanţe complexe multipoansoane
6.3.1.5. Centrul de prelucrare PRIN ŞTANŢARE, RONŢĂIRE B. Caracterist icile funcţionale ale CENTRULUI TRUMATIC
ŞI ÎNDOIRE TRUMATIC 260 ROTATION 260 ROTATION
a.
a.
b.
b.
c.
Fig. 6.71. Centrul de prelucrare cu CNC TRUMATIC

260 ROTATION: a – imaginea de ansamblu a centrului; Fig. 6.72. Caracteristici funcţionale ale Centrului
b – zona activă de lucru cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION:
a – generarea suprafeţelor, b – construcţia capului
de lucru, c – pachete ale ştanţelor utilizate
C. Caracteristicile de generare ALE CENTRULUI TRUMATIC 260 D. Caracteristicile constructive ALE CENTRULUI TRUMATIC
a. a.
b. b.
c.
c.
Fig. 6.73. Caracteristici de generare ale Centrului

Fig. 6.74. Caracteristici constructive ale Centrului
cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION:
cu CNC TRUMATIC 260 ROTATION:
a – faze ale generării suprafeţelor, b – concepţia
a – conceptul de generare a suprafeţelor,
generării prin rotire, c – generarea unei suprafeţe
b – pachete cu poansoane şi plăci active cu orificii
curbe prin perforări cu poansoane cu profile
diferite, c – schimbarea ştanţelor în capul de lucru
diferite: circular, alungit, trapezoidal
E. Caracteristicile de flexibilitate, automatizare si de producţie 6.3.1.6. Centrele de prelucrare PRIN PERFORARE ÎN CNC
ale cent rului TRUMATIC 260 ROTATION TRUPUNCH SERIILE 1000, 2000, 3000 ŞI 5000
A. Descrierea unui centru de perforare în CNC tip TruPunch
a.
Fig. 6.77. Vederea de ansamblu a unui centru de perforare în CNC TruPunch
B. Centrul de prelucrare prin perforare în CNC TruPunch 1000
b. a.
1000
c. b.
Fig. 6.75. Caracteristicile de flexibilitate Fig. 6.76. Caracteristici organizatorice ale

şi automatizare ale Centrului cu CNC Centrului ale Centrului cu CNC TRUMATIC 260 a b
TRUMATIC 260 ROTATION: ROTATION:
a – zona TRUMALIFT, b – zona de reglare, a – vedere generală a centrului, b – secţia Fig. 6.78. Centrul de perforare în CNC TruPunch 1000: a – vederea generala a capului de lucru,
c – zona TRUMATOOL de asamblare b – exemplu de piesă reprezentativă prelucrată prin perforare în CNC pe centrul TruPunch 1000
C. Centrul de prelucrare PRIN PERFORARE ÎN CNC TRUPUNCH E. Centrul de prelucrare prin perforare în CNC TruPunch 5000
2020
5000
2020
Fig. 6.79. Centrul de perforare în CNC TruPunch 2020: vederea generală a capului de lucru şi a unor
piese reprezentative prelucrate
D. Centrul de prelucrare PRIN PERFORARE ÎN CNC TRUPUNCH

3000
3000 piese reprezentative prelucrate
F. Şt anţele car acter istice utilizate pe centr ele de pr elucrare
pr in perforare cu CNC Tr uPunch Ser iile 1000, 2000, 3000
şi 5000
a b c
Fig. 6.82. Ştanţe utilizate pe centrele de prelucrare prin perforare cu CNC TruPunch Seriile 1000, 2000,
3000 şi 5000: a şi b – ştanţe simple, c - ştanţe complexe cu profile active diferite
piese reprezentative prelucrate
6.3.1.7. Centr ele de pr elucrare PRIN ÎNDOIRE TRUBEND 6.3.2. CELULE FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE
SERIILE 3000, 5000, 8000 ŞI 8400 LA RECE
A. Descrierea unui centru DE PRELUCRARE PRIN ÎNDOIRE 6.3.2.1. Celule flexibile de ştanţare a tolelor rotoarelor şi statoarelor
TruBend
A. Schema constructiv- funcţională A CELULEI FLEXIBILE DE ŞTANŢARE
A TOLELOR ROTOARELOR ŞI STATOARELOR
Fig. 6.83. Centrul de prelucrare prin îndoire TruBend 3120: vederea generală a centrului şi a zonei
active de îndoire
B. Caracterist icile de pr elucrare ale unui centr u de îndoire

TruBend
Fig. 6.84. Piese caracteristice prelucrate prin îndoire pe centrele TruBend Fig. 6.85. Schema constructiv – funcţională a celulei pentru ştanţarea tolelor rotoarelor şi statoarelor
B. Elementele componente ALE CELULEI FLEXIBILE DE ŞTANŢARE C. Principalele faze de lucru ALE CELULEI PENTRU ŞTANŢAREA
A TOLELOR ROTOARELOR ŞI STATOARELOR TOLELOR ROTOARELOR ŞI STATOARELOR
Celula flexibilă de ştanţare a tolelor, reprezentată în figura 7.70, este constituită din
următoarele părţi componente:
1. Magazin palete.
2. Post pentru distribuirea paletelor libere.
3. Cărucior suveică.
4. Post intrare/ieşire palete.
5. Post de încărcare/descărcare.
6. Post de poziţionare şi orientare.
7. Post pentru marcarea şi măsurarea grosimii semifabricatelor.
8. Presă şi ştanţă cu masă rotativă indexabilă.
9. Magazin de scule.
10. Post opţional pentru operaţii suplimentare de ştanţare.
11. Post cu dispozitiv de ridicare pentru stocarea tolelor rotoarelor.
12. Post cu dispozitiv de ridicare pentru stoca-rea tolelor statoarelor.
13. Robot cu două braţe.
14. Electromagneţi. a. b. c.
15. Conveior.
16. Perete special pentru atenuarea zgomotului.
d. e. f.
Fig. 6.86. Principalele faze de lucru ale celulei pentru ştanţarea tolelor rotoarelor şi statoarelor:
d - destacking, centering and feeding blank, e - stator, completed, is stacked, f - rotor, stacked after,
finishing
D. Caracterist icile const ruct ive – SCHIMBAREA SCULELOR 6.3.2.2. Celule flexibile DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM
400
A. Descrierea celulei flexibile DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE

TRUMAFORM 400
Fig. 6.87. Sistemul de schimbare automată a sculelor celulei flexibile pentru ştanţarea tolelor rotoarelor
şi statoarelor
E. Car acterist icile de prelucrar e
Fig. 6.89. Celulă flexibilă de prelucrare prin stanţare şi îndoire TRUMAFORM 400
Fig. 6.88. Zona activă de prelucrare a tolelor rotoarelor şi statoarelor
B. Caracteristicile constructive ALE CELULEI FLEXIBILE C. Caracteristicile funcţionale ALE CELULEI FLEXIBILE
DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400 DE ŞTANŢARE ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400
a. a.
b. b.
c.
c.
Fig. 6.91. Caracteristicile funcţionale ale celulei de
Fig. 6.90. Caracteristicile constructive ale celulei de stanţare şi îndoire TRUMAFORM 400:
stanţare şi îndoire TRUMAFORM 400: a – magazinul de scule, b – schimbarea poan-
a – poziţionarea pieselor, b şi c – transferul automat soanelor de îndoit, c – fixarea şi îndoirea pieselor
al pieselor şi sculelor
D. Piese realizate ÎN CELULA FLEXIBILE DE ŞTANŢARE 6.3.3. LINII FLEXIBILE DE PRELUCRARE PRIN DEFORMARE
ŞI ÎNDOIRE TRUMAFORM 400 LA RECE
A. Structura liniei flexibile FLEXIPRESS DE PRELUCRARE

Fig. 6. 93. Structura liniei flexibile FLEXIPRESS de prelucrare prin deformare la rece
B. Funcţ ionarea liniei flexibile FLEXIPRESS de prelucr ar e

pr in defor mare la r ece
Fig. 6.92. Exemple de piese realizate în celula flexibilă de ştanţare şi îndoire TRUMAFORM 400
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2
2
C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e
Capitolul 7
PRIN EROZIUNE
7 .1. M IJ L O A CE T EH N O L O G IC E F L E X I B IL E DE P RE L UC R AR E
P R I N E R O Z IU N E
7.1.1. DISPOZITIVE ŞI ECHIPAMENTE FLEXIBILE DE PRELUCRARE

PRIN ELECTROEROZIUNE
A. Sistemul de prelucrare prin electroeroziune ISOCUT al firmei
CHARMILLES
a. Caracteristicile de generare ale sistemului ISOCUT
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2 1. Realizarea unor translaţii omnidirecţionale ale electrodului efectuate pe suprafaţa
unor conuri succesive coaxiale de diametru crescător care permit generarea
orificiilor cu degajări pozitive rectilinii (fig. 8.1a) sau curbilinii (8.1b) cu ajutorul
unor electrozi masivi cu profil constant.
Partea a doua
SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE
Capitolul 7 a b
Fig. 7.1. Generarea degajărilor pozitive rectilinii (a) şi curbilinii (b) cu sistemul ISOCUT
SISTEME FLEXIBILE DE PRELUCRARE 2. Realizarea unor translaţii omnidirecţionale ale electrodului efectuate pe suprafaţa
PRIN EROZIUNE unor conuri succesive coaxiale de diametru descrescător care permit generarea
orificiilor cu degajări negative rectilinii (fig. 8.2a) sau curbilinii (8.2b) cu ajutorul
unor electrozi masivi cu profil constant.
a b
Fig. 7.2. Generarea degajărilor negative rectilinii (a) şi curbilinii (b) cu sistemul ISOCUT
Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare /
utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c e s e I n d u s t r i a le C o m p le x e 2 3 P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES CU – P r o c es e I n d u s tr i a le C o m p le x e 2 4
C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e C a p it o lu l 7 . Si s t e m e F le x ib il e d e P r e l u c r a r e p r in Er o z iu n e
3. Realizarea unor translaţii omnidirecţionale ale electrodului efectuate pe suprafaţa c. Posibilităţile de prelucrare ale sistemului ISOCUT
unui con combinată cu rotaţia electrodului în jurul axei sale care permit rectificarea
prin electroeroziune a orificiilor sau a cavităţilor de secţiune circulară cu muchii 1. Prelucrarea de degroşare şi de finisare a orificiilor active şi a degajărilor
înclinate sau nu, într-o singură trecere cu un singur electrod cu secţiune circulară cu pozitive - în trepte (fig. 8.7a), înclinate (fig. 8.7b) şi curbe (fig. 8.7c), ale plăcilor
profil constant sau variabil. active ale ştanţelor cu acelaşi electrod cu profil constant (fig. 8.7)
Fig. 7.3. Rectificarea prin electroeroziune a orificiilor sau a cavităţilor de secţiune circulară a b c
cu sistemul ISOCUT Fig. 7.7. Degroşarea şi finisarea cu acelaşi electrod cu profil constant a orificiilor active şi a degajărilor în
trepte (a), rectilinii (b) şi curbilinii (c) ale plăcilor active ale ştanţelor cu sistemul ISOCUT
b. Caracteristicile de prelucrare ale sistemului ISOCUT 2. Prelucrarea de degroşare şi de finisare a orificiilor active şi a degajărilor
negative - înclinate (fig. 8.8a) şi curbe (fig. 8.8 b şi fig. 8.8 c), ale plăcilor active
1. Finisarea rapidă a suprafeţelor frontale şi laterale ale pieselor prin deplasarea ale ştanţelor cu acelaşi electrod cu profil constant (fig. 8.8)
tridimensională a electrodului (fig. 8.4)
Fig. 7.4. Finisarea suprafeţelor frontale şi laterale ale pieselor cu sistemul ISOCUT
2. Realizarea cavităţilor cu interstiţii laterale şi frontale egale (fig. 8.5)
a b c
Fig. 7.8. Degroşarea şi finisarea cu acelaşi electrod cu profil constant a orificiilor active şi degajărilor
negative înclinate (a) şi curbilinii (b şi c) ale plăcilor active ale ştanţelor cu sistemul ISOCUT
3. Prelucrarea de degroşare şi de finisare a găurilor (fig. 8.9a) şi cavităţilor (fig. 8.9
b) concentrice şi a fantelor, cavităţilor şi orificiilor înclinate la orice unghi (fig.
8.9c) cu acelaşi electrod cu profil constant (fig. 8.9)
Fig. 7.5. Obţinerea cavităţilor cu interstiţii laterale şi frontale egale cu sistemul ISOCUT
3. Obţinerea unor suprafeţe laterale şi frontale cu caracteristici identice la fiecare
fază de finisare (fig. 8.6)
a b c
Fig. 7.6. Obţinerea unor suprafeţe laterale şi frontale cu caracteristici identice la Fig. 7.9. Degroşarea şi finisarea cu acelaşi electrod cu profil constant a găurilor şi cavităţilor
fiecare fază de finisare cu sistemul ISOCUT concentrice şi a fantelor (a), cavităţilor (b)şi orificiilor înclinate (c) cu sistemul ISOCUT
 Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare /  Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare /
utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. utilizare fără acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor/copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
d. Caracteristicile tehnologice ale sistemului ISOCUT B. Sistemul de prelucrare prin electroeroziune ORBICUT
al firmei AGIE
1. Prelucrarea unor suprafeţe care nu se pot realiza prin prelucrare clasică. a. Caracteristicile constructive ale sistemului ORBICUT
2. Suprafeţele şi dimensiunile finale ale acestora sunt ajustabile în trei direcţii
la fiecare regim de prelucrare.
3. Obţinerea unor suprafeţe uniforme în trei direcţii la fiecare regim de
prelucrare.
4. Finisarea rapidă într-o singură trecere a cavităţilor şi orificiilor înclinate sau
drepte.
5. Obţinerea unor productivităţi superioare prelucrării clasice.
6. Obţinerea unor uzuri foarte mici faţă de prelucrarea clasică. a b
Fig. 7.10. Dispozitive de prelucrare prin electroeroziune cu mişcare orbitală ORBICUT: a – sistemul
Mini Simplex 3R-321.7 cu mandrină hidraulică schimbabilă (Φ 20mm) cu introducerea manuală a vitezei
orbitale şi a adâncimii; b - sistemul Mini Simplex 3R-321.71 cu mandrină hidraulică schimbabilă
(Φ 20mm) cu mişcare orbitală cu servocomandă şi deplasare radială comandată electronic
a b
Fig. 7.11. Dispozitive de prelucrare prin electroeroziune cu mişcare orbitală ORBICUT: a – sistemul
Mini Simplex 3R-6.57 cu mandrină cu electromagnet rotitor (Φ 100 mm) cu introducerea manuală a
vitezei orbitale şi a deplasărilor; b - sistemul Mini Servo 3R-6.571 cu mandrină cu electromagnet rotitor
(Φ 100mm) cu mişcare orbitală servocontrolată şi deplasare radială comandată electronic
b. Posibilităţile de prelucrare ale sistemului ORBICUT
a b c d e f
Fig. 7.12. Posibilităţile de prelucrare ale sistemului ORBICUT: a – prelucrarea orbitală a orificiilor,
b – prelucrarea orbitală a cavităţilor, c - prelucrarea orbitală a degajărilor pozitive în trepte,
d - prelucrarea orbitală a filetelor, e - prelucrarea orbitală a cavităţilor simetrice, f - prelucrarea orbitală a
fantelor, canalelor şi degajărilor laterale.
7.1.2. MAŞINI ŞI INSTALAŢII FLEXIBILE DE PRELUCRARE b. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii de prelucrare prin
PRIN ELECTROEROZIUNE CU CNC electroeroziune cu electrod masiv cu CNC ROBOFORM 20
7.1.2.1. MAŞINI DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE

CU ELECTROD MASIV CU CNC
A. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv

cu CNC ROBOFORM 20 a firmei CHARMILLES
a. Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu

CNC ROBOFORM 20
Fig. 7.13. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu CNC ROBOFORM 20
Fig. 7.15. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii ROBOFORM 20: DOWN – pătrundere
/adâncire, ORB – prelucrare orbitală, VECT – prelucrare pe una, două sau trei axe, ANGUL –
prelucrare direcţionată, EXPAN – prelucrare orbitală într-un plan perpendicular pe direcţia de avans
vertical, CONE – prelucrare înclinată, HELIC – prelucrare elicoidală, SPIN – rotaţia electrodului de la
0 – 20rot/min, VECT „C” – prelucrare vectorială pe 1, 2, 3 sau 4 axe, GOTO – indexarea poziţiei
Fig. 7.14. Suprafeţe caracteristice prelucrate prin electroeroziune pe maşina cu CNC ROBOFORM 20 electrodului.
B. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv

cu CNC AGIE MONDO STAR a firmei AGIE
CNC AGIE MONDO STAR
Fig. 7.16. Maşina de prelucrare prin

electroeroziune cu CNC AGIE MONDO STAR
Fig. 7.18. Schimbarea electrozilor din magazinele de scule la prelucrarea pe maşina AGIE MONDO
STAR
Fig. 7.17. Capul de lucru rotativ al maşinii

AGIE MONDO STAR
b. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii de prelucrare prin

electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AGIE MONDO STAR
a
b
i
h
c
Fig. 7.20. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii AGIE MONDO STAR: a - posibilităţi
de centrare, b – suprafeţe prelucrate, c – prelucrarea cavităţilor în două dimensiuni, d - prelucrare 2D
Fig. 7.19. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii AGIE MONDO STAR: a – prelucrare vector, e - prelucrare înclinată 3D vector, f – prelucrarea cavităţilor multiple, g - prelucrare 3D vector, h
orbitală, b - prelucrare de canelare, c - prelucrare cu rotirea electrodului - prelucrare orbitală circulară, i - prelucrare orbitală continuă
C. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv b. Comparaţie între caracteristicile maşinilor AD3L şi AM 3L ale firmei SODICK
cu CNC AD3L a firmei SODICK

CNC AD3L a firmei SODICK
Fig. 7.23. Comparaţie între construcţia maşinilor AM3L şi AD3L ale firmei SODICK
Fig. 7.21. Vedere de ansamblu a maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC
AD3L a firmei SODICK
Fig. 7.22. Posibilităţile de deplasare pentru elementele componente ale maşinii de prelucrare prin
electroeroziune cu electrod masiv cu CNC AD3L a firmei SODICK Fig. 7.24. Comparaţie între caracteristicile maşinilor AM3L şi AD3L ale firmei SODICK
c. Caracteristicile esenţiale ale tehnologiei firmei SODICK
3.
1.
2.
Fig. 7.27. Evidenţierea îmbunătăţirii factorului de umplere realizată de firma Sodick
4. 5.
Fig. 7.25. Caracteristicile esenţiale ale tehnologiei firmei SODICK: 1 – Ceramics, 2 – Discharge unit,
3 – NC control, 4 – Linear motor, 5 – Motion control
Fig. 7.28. Evidenţierea suprafeţelor obţinute în urma prelucrării cu abateri de formă macrogeometrică
în cazul spălării clasice tangenţiale
Fig. 7.26. Caracteristicile esenţiale ale motorului liniar al firmei Sodick
7.1.2.2. MAŞINI DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE

CU ELECTROD FILIFORM CU CNC
A. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform

cu CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES
a. Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu

CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES
Fig. 7.29. Evidenţierea modului de prelucrare cu spălarea interstiţiului „în regim pulsatoriu”
şi suprafaţa prelucrată obţinută fără abateri
Fig. 7.30. Vedere de ansamblu a maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu
b. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii cu electrod filiform cu

a
b c
a
Fig. 7.32. Posibilităţi de prelucrare ale maşinii cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510:
a – prelucrarea orificiilor „drepte”( ale plăcilor active), b şi c – prelucrarea arborilor (poansoanelor)
Fig. 7.31. Mişcarea separată a

ghidajelor electrodului filiform la
maşina cu CNC ROBOFIL 510 a firmei
CHARMILLES Fig. 7.33. Prelucrarea orificiilor înclinate pe maşina cu electrod filiform cu CNC ROBOFIL 510
B . Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform b. Principalele posibilităţi de prelucrare ale maşinii cu electrod filiform cu
cu CNC AGIECUT a firmei AGIE CNC ROBOFIL 510 a firmei CHARMILLES
a. Construcţia maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform cu

CNC AGIECUT a firmei AGIE
Fig. 7.34. Vedere de ansamblu a maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform
cu CNC AGIECUT a firmei AGIE a
Fig. 7.35. Vederea zonei active a maşinii de prelucrare cu electrod filiform cu CNC AGIECUT b
a firmei AGIE Fig. 7.36. Principalelor tipuri de suprafeţe prelucrate cu maşina cu CNC AGIECUT a firmei AGIE
C. Maşini de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform

cu CNC ale firmei SODICK
a. Construcţia maşinilor de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform

cu CNC ale firmei SODICK
a b
1- 4-5-
2-3-
6-7- 9-
8-
Fig. 7.38. Principalele maşini de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform ale firmei Sodick: 1
– maşina AQ300L, 2 şi 3 - maşinile AQ327L şi AQ 537L, 4 şi 5 - maşinile AQ750L şi AQ900L, 6 şi 7 -
maşinile AP450L şi AP500L, 8 - maşina AP200L, 9 – maşina EXC100L
Fig. 7.37. Piese cu suprafeţe caracteristice, a, b şi c - alezaje şi arbori, prelucrate cu maşina cu CNC
AGIECUT a firmei AGIE
4-
Fig. 7.39. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ300L a firmei Sodick Fig. 7.41. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ750L a firmei Sodick
5-
2-3-
Fig. 7.40. Maşinile de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ327L şi AQ537L Premium
ale firmei Sodick Fig. 7.42. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ900L a firmei Sodick
7-
Fig. 7.45. Caracteristicile maşinii de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AP200L
a firmei Sodick
Fig. 7.43. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ500L a firmei Sodick
9-
8-
Fig. 7.46. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform EXC100L a firmei Sodick
Fig. 7.44. Maşina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AP200L a firmei Sodick
b. Caracteristicile de prelucrare ale maşinilor de prelucrare prin electroeroziune

cu electrod filiform cu CNC ale firmei SODICK
b
b
Fig. 7.47. Structura maşinilor de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform AQ327L şi Fig. 7.48. Caracteristici de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform obţinute cu maşinile
AQ537L ale firmei Sodick AQ327L şi AQ537L ale firmei Sodick
Fig. 7.49. Caracteristici constructive şi de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform obţinute b
cu maşina AP200L a firmei Sodick Fig. 7.50 Caracteristici de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform obţinute cu maşina
AP200L a firmei Sodick
7.2. SISTEME TEHNOLOGICE FLEXIBILE DE PRELUCRARE

PRIN EROZIUNE
7.2.1. CENTRUL DECKEL DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE
A. Descrierea centrului de prelucrare prin electroeroziune

cu electrod masiv cu CNC DECKEL
a b
Fig. 7.52. Construcţia centrului de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv Deckel: a - capul de
lucru şi magazinul de scule, b – schimbarea electrodului din magazinul de scule al centrului
de prelucrare DECKEL
a b
Fig. 7.51. Centrul de prelucrare prin electroeroziune cu electrod masiv DECKEL: a - vedere cu cuva de
lucru închisă, b - vedere cu cuva de lucru deschisă
B. Caracteristicile constructiv-funcţionale ale centrului de prelucrare C. Posibilităţile de prelucrare ale centrului de prelucrare prin
prin electroeroziune cu electrod masiv cu CNC DECKEL electroeroziune cu electrod masiv cu CNC DECKEL
1. 4.
1. Prelucrarea orbitală circulară

 Prelucrarea orbitală circulară este utilizată
pentru realizarea cavităţilor sau orificiilor cu
profil circular.
 Intrarea electrodului în prelucrare se face cu
2. raza „r” şi mărimea avansului de ∆S.
5.  Electrodul se deplasează prin comandă
numerică cu avansul ∆S într-o rotaţie
completă şi se reîntoarce în poziţia iniţială
Fig. 7.54. Prelucrarea orbitală centrală.
circulară
2. Prelucrarea orbitală circulară cu paşi

3. 6. unghiulari
 Prelucrarea orbitală circulară cu paşi
unghiulari este utilizată pentru realizarea
cavităţilor sau orificiilor cu profil poligonal
echilateral.
raza „r” şi direcţia de început „α”.
 Electrodul se deplasează prin comandă
numerică la raza „r” şi apoi este reîntors în
Fig. 7.53. Evidenţierea caracteristicilor constructiv - funcţionale ale centrului de prelucrare poziţia centrală şi avansat din nou în direcţia
prin electroeroziune cu electrod masiv DECKEL prelucrării cu unghiul „2 α.
Fig. 7.55. Prelucrarea orbitală circulară
Principalele caracteristici constructiv-funcţionale ale centrului Deckel, evidenţiate cu paşi unghiulari  Ciclul se repetă până la realizarea unei rotaţii
şi grafic în figura 8.34, sunt:
completă de 3600.
1. Controlul numeric al mişcărilor electrodului pe toate cele trei axe şi plane de prelucrare,
care asigură continuitatea procesului electroeroziv prin repoziţionarea piesei;
2. Rotaţia axului principal în CN pentru poziţionarea unghiulară şi mişcarea electrodului
în jurul axei proprii, care extinde gama suprafeţelor prelucrate şi elimină erorile de 3. Prelucrarea orbitală unghiulară
poziţionarea electrodului sau piesei;  Prelucrarea orbitală unghiulară este utilizată
3. Posibilitatea de coborâre şi de ridicare a cuvei de lucru, care facilitează prinderea piesei şi pentru realizarea colţurilor cavităţilor sau
reduce timpul auxiliar; orificiilor cu profile diferite.
4. Programarea simplă, bazată pe principiul „dialogului”, operatorul nefiind obligat să înveţe  Intrarea electrodului în prelucrare se face cu
limbajul de programare, fiind „îndrumat” de întrebările apărute pe display; raza de lărgire „r” şi direcţia de lărgire „α”.
5. Existenţa unei unităţi de CN pentru controlul particulelor care impurifică dielectricul,
 Fiecare colţ este prelucrat separat într-un
evitându-se astfel condiţiile necorespunzătoare de lucru care reduc productivitatea şi cresc
ciclu complet, de sine stătător.
uzura electrodului;
6. Dotarea cu un generator de impulsuri performant, care permite o selectare liberă a  Prelucrarea are avantajul prelucrării
tensiunii de lucru şi a curentului în descărcare cu valori în trepte foarte apropiate, cu avantaje Fig. 7.56. Prelucrarea orbitală contururilor poligonale cu profile neregulate.
mari în obţinerea unor suprafeţe de calitate superioară. unghiulară
7.2.2. CENTRE DE PRELUCRARE CU LASER

4. Prelucrarea orbitală liniară
 Prelucrarea orbitală liniară este utilizată
pentru realizarea laturilor cavităţilor sau 7.2.2.1. Centrul de prelucrare prin deformare plastică prin procedeul
orificiilor cu profile rectilinii diferite. LASERFORMING
raza de lărgire „r” şi direcţia de lărgire „α”.
A. Schema constructiv – funcţională a centrului de prelucrare
 Fiecare latură este prelucrată separat într-un LASERFORMING
ciclu complet, de sine stătător.
 Funcţia de prelucrare orbitală este o condiţie
necesară pentru realizarea acestei prelucrări
Fig. 7.57. Prelucrarea orbitală deoarece aceasta este utilizată, în special,
liniară
pentru formele rectilinii.
5. Prelucrarea orbitală a orificiilor conice

 Prelucrarea este utilizată pentru realizarea
orificiilor conice diferite.
 Parametrii de intrare în prelucrare sunt
înălţimea conului, „z”, unghiul conului, „ε”,
mărimea avansului, „∆S”, şi raza de început,
„r”.
 Direcţia în care diametrul se măreşte este Fig. 7.60. Principiul prelucrării prin deformare plastică prin procedeul LASERFORMING
Fig. 7.58. Prelucrarea orbitală a orificiilor comandată de funcţiile orbitale.
conice
6. Prelucrarea orbitală a orificiilor sferice

 Prelucrarea este utilizată pentru realizarea
orificiilor sferice diferite.
 Parametrii de intrare în prelucrare sunt raza
sferei, „z”, mărimea avansului, „∆S”, şi raza
de început, „r”.
 Direcţia în care diametrul se măreşte este
Fig. 7.59. Prelucrarea orbitala a orificiilor comandată de funcţiile orbitale.
sferice
a b
Fig. 7.61. Centrul de prelucrare prin deformare plastică prin procedeul LASERFORMING:
a – vederea generală a centrului, b – schema de principiu a centrului LASERFORMING
B. Posibilităţile de prelucrare ale centrului LASERFORMING 7.2.2.2. Centrul de prelucrare cu laser TRUMPF LASER TLF 750
TURBO
A. Construcţia centrului de prelucrare cu laser TRUMPF LASER

TLF 750 TURBO
a b
c d
Fig. 7.63. Capete laser utilizate în cadrul centrului de prelucrare cu laser TRUMPF LASER TLF 750
TURBO
e f
Fig. 7.62. Piese prelucrate prin deformare plastică prin procedeul
LASERFORMING: a şi b – piese realizate prin îndoire, c şi d –
piese realizate prin ambutisare, e, f, g şi h – piese realizate prin
roluire/rulare
a b
Fig. 7.64. Caracteristicile capului laser utilizat în cadrul centrului de prelucrare cu laser TRUMPF
LASER TLF 750 TURBO: a – principiul de funcţionare, b – dependenţa vitezei de tăiere de grosimea
materialului în funcţie de tipul capului laser
B. Posibilităţile de prelucrare ale centrului TRUMPF LASER TLF 7.2.2.3. Centrul de inscripţionare şi găurire cu laser a bielelor
750 TURBO
a b
Fig. 7.66. Concepţia centrului de inscripţionare şi găurire cu laser a bielelor: a – schema generală
a liniei de fabricare, b – schemele realizării operaţiilor de inscripţionare şi găurire cu laser
a
Fig. 7.65. Prelucrări realizate pe centrul TRUMPF LASER TLF 750 TURBO: a – prelucrarea unor
orificii cu profile complexe pe suprafeţe spaţiale, b – durificarea sau/şi găurirea unor suprafeţe
Fig. 7.67. Vederea generală a unei palete cu biele pentru inscripţionare şi găurire cu laser
7 .2. 2.4 . Centre de tăiere cu LASER b. Posibilităţile de prelucrare ale centrului TRUMATIC L 2503 LASERCUT
A. Centrul de tăiere cu laser TRUMATIC L 2503 LASERCUT
a. Caracteristicile constructive ale centrului TRUMATIC L 2503 LASERCUT
b
Fig. 7.69. Piese reprezentative realizate prin tăiere cu
laser pe centrul TRUMATIC L 2503 LASERCUT
b
Fig. 7.68. Construcţia centrului TRUMATIC L 2503 LASERCUT: a – vedere de ansamblu a centrului, b
– capul laser de tăiere
B. Centrele de tăiere cu laser TRUMPF TruLaser Seriile 2000, 3000,

5000 şi 7000
Series
a. Caracteristicile constructive ale centrelor de tăiere cu laser TRUMPF
TruLaser Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000
Fig. 7.70. Vederea de ansamblu a unui centru de tăiere cu laser TRUMPH TruLaser, Seria 3000 –
respectiv 3530
Fig. 7.72. Capul de tăiere cu laser a unui centru TRUMPH TruLaser Seria 2000 - respectiv
seriile 2025, 2030 şi 2525
Series
Fig. 7.71. Vederea de ansamblu a unui zonei de prelucrare a unui centru de tăiere cu laser TRUMPH Fig. 7.73. Capul de tăiere cu laser a unui centru TRUMPH TruLaser Seria 3000 - respectiv
TruLaser seriile 3030, 3040, 3060 şi 3530
Series
Fig.7.76. Mişcările după axele X şi Y realizate de componentele centrelor dec tăiere cu laser TRUMPH
TruLaser
Fig. 7.74. Vederea capului de tăiere cu laser a unui centru TRUMPH TruLaser Seria 7000,
respectiv seriile 7025 şi 7040
Fig. 7.75. Prelucrarea cu două capete laser la un centru TRUMPH TruLaser Seria 7000
Fig.7.77. „Ghidarea” fasciculului laser spre capul laser de tăiere la centrele TRUMPH TruLaser
Fig. 7.80. Caracteristicile tehnice ale centrelor de tăiere cu laser TRUMPH TruLaser 3530
Fig. 7.78. Construcţia capetelor de tăiere laser utilizate de centrele TRUMPH TruLaser
Fig. 7.79. Sistemul de evacuare a deşeurilor din structura centrelor de tăire cu laser TRUMPH TruLaser
Fig. 7.81. Caracteristicile tehnice ale laserele din structura centrelor TRUMPH TruLaser 3530
b. Modalităţile de prelucrare ale centrelor TRUMPH TruLaser Seriile 2000, c. Fazele de prelucrare pentru generarea suprafeţelor aplicate pe centrele
3000, 5000 şi 7000 TRUMPH TruLaser Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000
a b
c d
Fig. 7.83. Fazele de prelucrare pentru generarea suprafeţelor aplicate pe centrele

TRUMPH TruLaser: a – faza 1 - prelucrarea găurii de început pentru conturul interior,
b - faza 2 – prelucrarea conturului interior şi faza 3 - prelucrarea găurii de început a conturului
c exterior, c – faza 4 - prelucrarea conturului exterior, d – piesa tăiată în starea finală
Fig. 7.82. Cele trei modalităţi de prelucrare ale
centrelor TRUMPH TruLaser 3530: a – tăiere cu
fascicul laser, a – tăiere cu oxigen în gazul de tăiere,
c – tăiere cu nitrogen în gazul de tăiere
d. Principalele aplicaţii ale centrelor de tăiere cu laser TRUMPH TruLaser 7.2.3. CENTRE DE TĂIERE CU JET DE APĂ ŞI JET ABRAZIV
Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000 WS 2500, 4000 şi 4020
A. Caracteristicile constructive ale centrelor de tăiere cu jet

de apă cu abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020
Fig. 7.85. Centrul de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 2500 cu un singur cap de tăiere
Fig. 7.84. Piese reprezentative realizate prin tăiere cu laser pe centrele TRUMPF TruLaser
- Seriile 2000, 3000, 5000 şi 7000
Fig. 7.86. Capul de tăiere cu jet de apă cu abraziv al centrului TRUMATIC WS 2500
Fig. 7.87. Centrul de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 4020 cu două capete de tăiere
Fig. 7.89. Caracteristicile tehnice ale centrelor de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC
WS 2500, 4000 şi 4020
Fig. 7.88. Cele două capete de tăiere cu jet de apă cu abraziv ale centrului TRUMATIC WS 4020
B. Caracteristicile de concepţie şi de funcţionare ale centrelor

de tăiere cu jet de apă cu abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi
4020
Fig. 7.90. Reprezentarea caracteristicilor privind proiectare, sistemul de presiune înaltă şi calitatea Fig. 7.91. Reprezentarea caracteristicilor privind aria de lucru, obţinerea jetului de apă şi abraziv
tăierilor ale centrelor de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020 şi controlului cu CNC ale centrelor de tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020
C. Posibilităţile de prelucrare ale centrelor de tăiere cu jet de apă

cu abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020
Fig. 7.92. Piese din materiale şi aliaje metalice, compozite şi materiale plastice prelucrate pe centrele de Fig. 7.93. Piese din sticlă, lemn, marmură şi ceramică prelucrate pe centrele de tăiere cu jet de apă
tăiere cu jet de apă şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020 şi abraziv TRUMATIC WS 2500, 4000 şi 4020
7.2.4. CENTRE DE TĂIERE CU PLASMĂ B. Caracteristicile constructive ale robotului de tăiere termică
STIMAR Q DEB al firmei STIMEL
7.2.4.1. Robotul de tăiere termică STIMAR Q DEB al firmei
STIMEL - România
A. Descrierea robotului de tăiere termică STIMAR Q DEB
Fig.7.94. Vederea generală a robotului de tăiere termică STIMAR Q DEB

Fig. 7.95. Caracteristicile constructive ale robotului de tăiere termică STIMAR Q DEB
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2
2
C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te
Capitolul 8
PRIN PROCEDEE COMBINATE
8.1. CENTRE DE PERFORARE ŞI TĂIERE CU LASER TRUMATIC

LASERPRESS SERIA 200
A. Descrierea centrelor de perforare şi tăiere cu laser

TRUMATIC LASERPRESS seria 200: 240 şi 260
Pr o f . D r . I n g . A ur e l i a n V I Ş A N , P r o f . D r . I n g. N i c ol ae I O N E SC U
PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2

Partea a doua
SISTEME FLEXIBILE DE FABRICARE
Capitolul 8
PRIN PROCEDEE COMBINATE
Fig. 8.1. Centrul de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS 240 şi concepţia acestuia
acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora acordul autorilor contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 3 P r o f . D r . I n g . A . V IŞ AN , Pr o f . D r . I n g . N . IO N ES C U – P r o c es e I n d u s t ri a le C o m p le x e 2 4
C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te C ap it o lu l 8 . S is te m e F l ex i b il e d e P r el u c r ar e p r in Pr o c e d e e C o m b i n a te
B. Caracteristicile laserelor utilizate de centrelor de perforare şi tăiere

cu laser TRUMATIC LASERPRESS seria 200: 240 şi 260
c
Fig. 8.2. Caracteristicile laserului utilizat de centrele de perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC Fig. 8.3. Structura şi concepţia capului laser utilizat de centrele de
LASERPRESS 240 şi 260 perforare şi tăiere cu laser TRUMATIC LASERPRESS 240 şi 260
C. Caracteristicile capetelor de perforare ale centrelor

TRUMATIC LASERPRESS seria 200: 240 şi 260
Fig. 8.4. Caracteristicile constructive şi funcţionale ale centrului de perforare şi tăiere cu laser Fig. 8.5. Caracteristicile constructive şi funcţionale ale capetelor de perforare din structura centrelor
TRUMATIC LASERPRESS 240 TRUMATIC LASERPRESS 240
8.2. CENTRE DE PERFORARE, ÎNDOIRE, NERVURARE, EXTRUDARE

ŞI TĂIERE CU LASER TruMatic SERIILE 3000 ŞI 6000
A. Concepţia centrelor de perforare, îndoire, nervurare, extrudare

şi tăiere cu laser TruMatic seriile 3000 şi 6000
b
Fig. 8.7. Vederea generală a unui centru de perforare, îndoire, nervurare, extrudare şi tăiere cu laser
Fig. 8.6. Caracteristicile ştanţelor capetelor de perforare din structura centrelor TRUMATIC TruMatic: a – vederea generală a centrului, b – vederea celor două capete de lucru, respectiv capul laser
LASERPRESS 240 şi capul de ştanţare şi îndoire
B. Caracteristicile capului de perforare, îndoire, nervurare

şi extrudare din structura centrelor TruMatic seriile 3000
şi 6000
a b c d
3000
Fig. 8.9. Scule de prelucrare prin deformare plastică la rece utilizate pe centrele TruMatic seriile 3000
şi 6000: a - magazinul liniar de scule, b - ştanţe cu orificii şi poansoane multiple de perforare, c – piesă
cu suprafeţe obţinute prin extrudare, d – matriţă pentru îndoire şi piesă realizată prin îndoire
b
Fig. 8.10. Schemă de îndoire a pieselor utilizată pe centrele TruMatic seriile 3000 şi 6000
Fig. 8.8. Capul de ştanţare al centrului TruMatic 3000: a - vedere generală, b – caracteristici tehnice
C. Caracteristicile capului laser din structura centrelor

TruMatic seriile 3000 şi 6000
6000
Fig. 8.13. Capul laser al centrului TruMatic 3000
2
6
Fig. 8.11. Capul laser al centrului TruMatic 6000 3
9
7
5
4
Fig. 8.14. Unitatea laser TruCoax 2000 din componenţa centrului TruMatic 3000: 1 – resonator,
2 – premix gas bottle, 3 – beam shaping, 4 – matchbox, 5 – end block, 6 – power sensor, 7 – water
manifold, 8 – actuator – sensor boxes, 9 - shutter
Fig. 8.12. Unitatea laser TruFlow din componenţa centrului TruMatic 6000 şi caracteristicile acesteia
D. Posibilităţile de prelucrare ale centrelor de ştanţare, îndoire, 8.3. CENTRELE DE PERFORARE ŞI TĂIERE CU PLASMĂ
nervurare, extrudare şi tăiere cu laser TruMatic seriile ÎN CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300PW
3000 şi 6000
A. Descrierea centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC
TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW
Fig. 8.16. Centrul de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW
şi concepţia acestuia
Fig. 8.15. Piese realizate pe centrele de ştanţare, îndoire şi tăiere cu laser TruMatic seriile 3000 şi 6000
B. Concepţia centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă C. Caracteristicile constructive ale centrelor de perforare şi tăiere
în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW
Fig. 8.18. Vederea celor două capete de lucru - capul de perforare şi capul de tăiere cu plasmă,
Fig. 8.17. Piesă realizată pe un centru de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC ale centrului TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW şi prezentarea tehnicii de prelucrare pe aceste
PLASMAPRESS 300 PW şi concepţia acestuia centre
D. Tehnica prelucrării prin tăiere cu plasmă pe centrele de perforare

şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW
Fig. 8.19. Caracteristicile tehnice ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC Fig. 8.20. Tehnica prelucrării prin tăiere cu plasmă pe centrele de perforare şi tăiere cu plasmă
PLASMAPRESS 300 PW în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW
E. Tehnica prelucrării prin perforare pe centrele de perforare F. Caracteristicile de utilizare ale centrelor de perforare şi tăiere
şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW
Fig. 8.21. Tehnica prelucrării prin perforare pe centrele de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC Fig. 8.22. Caracteristicile de utilizare ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC TRUMATIC
TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW PLASMAPRESS 300 PW
G. Caracteristicile de flexibilitate ale centrelor de perforare şi tăiere 8.4. MAŞINA DE PRELUCRARE PRIN TĂIERE PRIN ELECTROEROZIUNE
cu plasmă în CNC TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW CU ELECTROD FILIFORM ŞI CU JET DE APĂ A FIRMEI SODICK
A. Descrierea maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune

cu electrod filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick
b
Fig. 8.23. Caracteristicile de flexibilitate ale centrelor de perforare şi tăiere cu plasmă în CNC Fig. 8.24. Maşina de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă
TRUMATIC PLASMAPRESS 300 PW Hybrid Wire a firmei Sodick: a – vedere de ansamblu a maşinii, b – caracteristicile tehnice ale maşinii
B. Concepţia maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune

cu electrod filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick
2.
1.
Fig. 8.25. Posibilităţile de utilizare a procedeelor combinate în viziunea firmei Sodick

Fig. 8.27. Concepţia constructivă a maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod
filiform şi cu jet de apă Hybrid Wire a firmei Sodick: 1 - capul de tăiere cu jet de apă, 2 – capul de tăiere
prin electroeroziune cu electrod filiform
Fig. 8.26. Concepţia maşinii de prelucrare prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet
de apă Hybrid Wire a firmei Sodick: „o maşină 3 posibilităţi”
C. Mecanismul procesului de prelucrare prin tăiere cu jet D. Tehnologia prelucrării prin tăiere prin electroeroziune cu electrod
de apă aplicat pe maşina Hybrid Wire a firmei Sodick filiform şi cu jet de apă pe maşina Hybrid Wire a firmei Sodick
a
Fig. 8.29. Evidenţierea tehnologiei prelucrării prin tăiere prin electroeroziune cu electrod filiform
şi cu jet de apă pe maşina Hybrid Wire a firmei Sodick:
1. Operaţia 1: prelucrarea găurii de început cu jet de apă;
2. Operaţia 2: prelucrarea de degroşare a suprafeţei prin electroeroziune cu electrod filiform
sau cu jet de apă;
3. Operaţia 3: prelucrarea de finisare a suprafeţei prin electroeroziune cu electrod filiform.
b
Fig. 8.28. Schema mecanismului procesului de tăiere cu jet de apă aplicat pe maşina Hybrid Wire
a firmei Sodick
E. Caracteristicile maşinii Hybrid Wire de prelucrare prin tăiere

prin electroeroziune cu electrod filiform şi cu jet de apă
Fig. 8.32. Evidenţierea caracteristicii 3 a maşinii Hybrid Wire: prelucrarea de finisare prin
electroeroziune cu electrod filiform după prelucrarea de degroşare cu jet de apă
Fig. 8.30. Evidenţierea caracteristicii 1 a maşinii Hybrid Wire: prelucrarea găurii de început (pentru
introducerea electrodului filiform) cu jet de apă
Fig. 8.31. Evidenţierea caracteristicii 2 a maşinii Hybrid Wire: prelucrarea de degroşare prin tăiere
cu jet de apă care permite căderea liberă a miezului rezultat în urma tăierii

Cursuri Visan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Visan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

PROCESE INDUSTRIALE COMPLEXE 2

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019

Partea a doua: SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE

Lucrarea 1: Caracterizarea sistemelor de producţie .....................................1,5 puncte

Lucrarea 2: Abordarea sistemică a produselor ..............................................10 puncte

Lucrarea 4: Aplicarea concepţiei modulare în proiectarea produselor 10 puncte

4. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DISCIPLINEI

4.1. Predarea cursului

4.2. Desfăşurarea lucrărilor

 Condiţii de prezentare la Lucrarea de Evaluare

1.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR TIPURI

I. Sistemul de fabricaţie MANUFACTURIER;

Modulul 2 – Procese Avansate de Fabricare

1.2.2. CONCEPTE ŞI METODE PRIVIND MANAGEMENTUL MODELUL CONCEPTUAL

SISTEM AVANSAT DE FABRICARE

Manufacturing Systems – FMS.

9. Gândirea Bazată pe studiul de

Fig. 1.1. Modelul conceptual al Sistemelor Avansate de Producţie

1 . 3 . PRINCIPALELE STRATEGII DE DEZVOLTARE A SISTEMELOR C. Strategii BAZATE PE CALITATE

2.1. NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND ABORDAREA SISTEMICĂ

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019

2.2. NECESITATEA ABORDĂRII SISTEMICE A PRODUCŢIEI,

2.3. NOŢIUNI CONCEPTUALE PRIVIND SISTEMUL DE PRODUCŢIE, C. Caracteristicile sistemului de producţie

Figura 2.3. Structura minimă a unui sistem de fabricaţie

Figura 2.6. Structura unui sistem tehnologic de prelucrare

În continuare, întreaga problematică a sistemelor flexibile de producţie se va trata pentru

Figura 2.8. Reprezentarea sistemică a produsului “Seringă pentru ornat prăjituri”

Etapa 3. Abordarea sistemică a produsului

4. Taler 5. Suport 6. Con

3.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR ETAPE ALE DEZVOLTĂRII

3.1.1. Etapa MANUFACTURIERĂ DE FABRICARE, cca. 1700-1900

3.1.3. Etapa sistemelor AVANSATE DE FABRICARE

3. CENTRUL DE PRELUCRARE SISTEMUL DE PALETIZARE

1. Timpul mare necesar

4. CELULA FLEXIBILĂ DE PRELUCRARE III. INSTALAŢIE PENTRU ÎNCĂRCAREA, TRANSFERUL, DESCĂRCAREA

5. SISTEMUL FLEXIBIL DE FABRICAŢIE

“Un ansamblu integrat de maşini - unelte de acelaşi tip sau care

 Principalele caracteristici ale unui sistem flexibil

1. Constituirea din centre de prelucrare sau/şi celule de fabricaţie

6. ATELIERUL FLEXIBIL SAU SECŢIA FLEXIBILĂ

 Caracteristici constructiv - funcţionale

SISTEMUL FLEXIBIL DE PRODUCŢIE este un „ s istem

SISTEMUL FLEXIBIL DE PRODUCŢIE este condus cu calculatorul,

Figura 3.15. Uzină flexibilă a firmei Fanuc Fanuc Ltd. [31]

În figura 3.17 este reprezentată o fabrică flexibilă de îmbrăcăminte din Japonia, în

Figura 3.17. Fabrică flexibilă de îmbrăcăminte

4.1. CONCEPTUL DE FLEXIBILITATE A SISTEMELOR DE FABRICARE

 Note de curs - Pentru uzul studenților  Definiţia 2

“Flexibilitatea unui sistem tehnologic de fabricaţie este capacitatea

Capitolul 4 “Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic este capacitatea

“Flexibilitatea unui sistem sau mijloc tehnologic se defineşte

Bucureşti, UPB, IMST, Departamentul TCM, 2018-2019

4.1.2. PLANURILE DE ABORDARE A FLEXIBILITĂŢII 4. 2. PARAMETRII ŞI CARACTERISTICILE SISTEMELOR

1. Operarea CU VOLUME DIFERITE

Fig. 4.2(2). Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme

Fig. 4.2(1). Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme

Fig. 4.2(3). Relaţia productivitate – flexibilitate şi domeniile de utilizare a diferitelor sisteme

4 . 3 . APRECIEREA FLEXIBILITĂŢII SISTEMELOR ŞI MIJLOACELOR 2. Flexibilitatea DE ADAPTARE, F A

4.3.2. Indicatorii GRADULUI DE FLEXIBILITATE 4 . 4 . DETERMINAREA FLEXIBILITĂŢII OPTIME A SISTEMELOR

4.3.2.1. Gradul FLEXIBILITĂŢII DE UTILIZARE 4 . 4 . 2 . S t a b i l i r e a C O N D I Ţ I E I D E F L E X I B I L I T A T E O P T I MĂ

 Gradul FLEXIBILITĂŢII DE UTILIZARE A SISTEMULUI , GU  

Gradul FLEXIBILITĂŢII DE ADAPTARE: dF df