UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ

BAZELE INGINERIEI
SISTEMELOR DE
PRODUCŢIE

Suport de Curs
(ID)
pentru specializarea:
Inginerie Economică în Domeniul Mecanic
Anul II, Semestrul 4

PARTEA ÎNTÂI

Conf. dr. ing. Andrei Dumitrescu

2013
 Bazele Ingineriei Sistemelor de Producţie (ID)

Introducere

OBIECTUL ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Cursul Bazele ingineriei sistemelor de producţie se adresează studenţilor

anului II de la specializarea Inginerie economică în domeniul mecanic,
domeniul Inginerie şi management.
Obiectivul cursului este însuşirea de către studenţi a noţiunilor de bază
ale Ingineriei sistemelor de producţie, noţiuni care urmează apoi a fi
aprofundate la alte cursuri, dintre care menţionăm: Ingineria sistemelor de
producţie, Ingineria valorii produsului, Modelarea şi simularea sistemelor de
producţie, Analiza economică a sistemelor, Sisteme flexibile de fabricaţie,
Managementul resurselor umane, Tehnologii de fabricaţie, Managementul
proiectelor.
Obiectul disciplinei Ingineria sistemelor de producţie este prezentat în
subsecţiunea 1.3.3 a Unităţii de învăţare 1.
Cursul cuprinde două părţi distincte. Prima parte a cursului este
structurată pe cinci unităţi de învăţare, şi anume:
• Noţiuni introductive (această primă unitate de învăţare cuprinde
definirea conceptelor de bază ale disciplinei, prezentarea obiectului
acesteia, precum şi prezentarea generală a domeniului Cercetării
operaţionale);
• Metode ale ingineriei sistemelor de producţie (această unitate de
învăţare reprezintă o introducere la unele cursuri viitoare, ca:
Ingineria sistemelor de producţie, Ingineria valorii);
• Programarea liniară (această unitate de învăţare este dedicată
studierii metodei programării liniare, cea mai des utilizată metodă a
programării matematice, dar şi a Cercetării operaţionale);
• Probeleme de transport. Elemente de programare neliniară şi
dinamică (această unitate de învăţare este dedicată studierii unui caz
particular al programării liniare, şi anume problemele de transport,
precum şi altor două metode ale programării matematice);
• Teoria jocurilor. Teoria echipamentelor (această unitate de învăţare
este dedicată studierii altor două metode ale Cercetării operaţionale,
teoria jocurilor şi teoria echipamentelor).
În cadrul fiecărei unităţi de învăţare, după fiecare secţiune, sunt incluse o
serie de teste de autoevaluare, precum şi, acolo unde este cazul, probleme
rezolvate şi propuse. Timpul mediu necesar însuşirii cunoştinţelor pentru
fiecare unitate de învăţare, prin studiu individual, este de 8 ore.

3
 Conf. dr. ing. Andrei Dumitrescu

Bibliografie generală
1. Abrudan, I., Cândea, D. (coordonatori), Manual de inginerie
economică – Ingineria şi managementul sistemelor de producţie,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
2. Baciu, A., Pascu, A., Puşcaş, E., Aplicaţii ale cercetării
operaţionale, Editura Militară, Bucureşti, 1988.
3. Baltac, V., Dumitrescu, I., Macri, I., Informatica programării
producţiei întreprinderilor industriale, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1989.
4. Bărbatu, Gh., Ionescu, V., Cercetarea operaţională în
întreprinderile industriale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.
5. Bebea, N., Metode pentru rezolvarea problemelor de optimizare,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.
6. Carabulea, A., Iniţiere în ingineria sistemelor industriale, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1978.
7. Constantinescu, P., Modelarea unitară a genezei şi dezvoltării
sistemelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
8. Dumitrescu, A., Bazele ingineriei sistemelor, Editura
Universităţii din Ploieşti, 2005.
9. Dumitrescu, I., Avram, L., Bucur, Cr., Dumitrescu, A., Săvulescu,
Al., Programarea operativă asistată de calculator în activitatea de
forare a sondelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.
10. Dumitrescu, I. ş.a., Aplicaţii inginereşti ale calculatoarelor, Vol. 2 –
Optimizări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
11. Kaufmann, A., Metode şi modele ale cercetării operaţionale, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
12. Leluţiu, Al., Proiectarea sistemelor de producţie bazate pe
prelucrarea automată a datelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977.
13. Maliţa, M., Gheorghe, Ad., Inginerie industrială – prezent şi
perspective, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1990.
14. Maliţa, M., Zidăroiu, C., Matematica organizării, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1971.
15. Maynard, H.B. (editor şef), Manual de inginerie industrială, Vol. I,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1975.
16. Nica, V., Ciobanu, Gh., ş.a., Cercetări operaţionale, Vol. I, Ed.
Matrix Rom, Bucureşti, 1998.
17. Onicescu, O., Teoria probabilităţilor şi aplicaţii, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1963.
18. Oprişan, Gh., Simion, E., Elemente de cercetări operaţionale şi
criptologie, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2002.
19. Rendi, Dorina-Marieta, Metode ale cercetării operaţionale.
Programare liniară. Teoria jocurilor. Teoria grafurilor, Editura
Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002.
20. Saaty, T.L., Mathematical Methods of Operational Research,
McGraw Hill, 1959.
21. Starr, M.K., Conducerea producţiei. Sisteme şi sinteze, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1970.
22. Vrânceanu, Gh., Mititelu, Şt., Probleme de cercetare operaţională,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1978.