Elemente de teoria mecanismelor

LUCRAREA$LI,,

TEMA: Analiza structurald a cuplelor cinematice

l. Consideralii teoretice
\{ecanismul este un lan! cinematic cdruia i se imobi|izeazitun element. numit element
m:- :atiu sau bazi.
Elementele cinematice ale mecanismului sunt legate intre ele prin cuple cinematice gi au

'mmlr ie a transmite gi a transforma migcdrile.

Cupla cinematicl este o leg[tur[ mecanici, care are rolul funcfional de a introduce un
,aru-::::.:t numdr de restricfii asupra migcrrii relative a elementelor legate.

Ciasificarea cuplelor cinematice se face in raport cu urmdtoarele criterii:

-\. Criteriul cinematic

\.1. Criteriul mobilit[lilor qi respectiv criteriul legdturilor, care detennini o impdr{ire a
I

IsLr -'ror rn clase $l specil.

I

i 5. noteazd cu L numdrul gradelor de libertate r[mase elementelor dup[ legarea lor in cupla
t

i,,m,erratica gi cu k, numdrul de restricfii introduse de clasa C

I
.

t L:6-k (1)

lmu:*:e: k:1,2,3,,4.5 (k:0 corespunde situaliei cAnd corpurile sunt libere; k:6 corespunde situatriei
ifrn ;are intre cele doud corpuri existi o legdturd rigida gi din punct de vedere cinematic, acestea

r fci:reazi un singur element).

-\.2. Criteriul miqc[rilor

\{igcdrile simple ale unui element cinematic in raport cu altul sunt miqclri de rotalie R qi

lce translalie T, care se realizeaz[ in jurul sau in lungul unei singure axe. ln spaliu, cuplele
r q:ematice se pot clasifica dupd numdrul de axe, in raport cu gradul de mobilitate sau clas5, dupi
i frlul migcirilor R sau T (tab. 1.i).

-{.3. Criteriul care ia in considerare migcirile particulare ale unui element cinematic in
::!on cu altul:

- cuple plane -P- care permit o migcare relativS, plan[ (traiectoriile sunt plane);

- cuple sferice -S- permit o miqcare relativ[ sferic[ (traiectoriile sunt curbe sferice);

-5-
 - cuple cilindrice -c- care permit o migcare relativd cilindricd (elicoidal[); C-!

- cuple spaliale (generale) -G- pentru care traiectoriile sunt curbe strAmbe
in spafiu' -&t
-t!
Tabelul 1.1 diffi I

Nr. axe I Axd II Axe III Axe D"

Clasa ffi
L:l Rotalie R -o
k:5 Translatrie T -o
t
Elicoidal[ H fuum
Rototransla[ie -t
L:2 cilindricd TR-C R+T:T+R M
k:4 2R:R+R -E
2T:T+T *d
2R+T:C+R 2R+T:R+R+T h
L:3 2T+R:C+T lf+ft:ft+T+T dm
k:3 3R:R+R+R
3T:T+T+T
L
2R+2T:C+C 2Pa21:f+R+T .h
sdreru
L:4
B131:e+T+T
k:2 t
3R+T:C+R+R
fr
L:5 1ft1?f:f+C+R
-lulrh
k:1 3T+2R=C+C+T

I
C - cupl6 cilindricd - rota(ia qi transla(ia se fac fatra de aceeaqi axd, independent una de n

cealalt6;
{LEI
H - cupld elicoidal[ - rotalia gi translatria se fac fap de aceeaqi ax[ gi sunt legate printr-un sMrrt
factor constant (pasul elicei).

B. Criteriul geometric
I

B. i . Criteriul in care se ia ln considerare geometria zonelor de contact:

l
se \-orr
- cuple inferioare, la care contactul se rcaltzeaz[ pe o suprafa![;

- cuple superioare, la care contactul este liniar sau punctiform. -.1

-6-
 C. Criteriul constructiv, care se refer[ la modalit5lile de realizare ale cupleior:

- cuple inchise, la care desfacerea cuplei se face prin demontarea sau distrugerea
ei;
- cuple deschise, la care legltura intre elementele legate se men[ine prin
forfi
(pneumatic[,
dasticl, magneticl).

D. Criteriul structural care se referi la modalitlfile de realizare ale leg[turilor intre

demenre:

- cupla simpll, la care contactul este direct;

- cupla complexr sau multiplr de ordinul p, care reprezintd legdtura directi intre (p+1)
demente;

- multicupla sau cupla compusr de ordinul p, care reprezintl legdtura indirect[ intre doui
clemente, intre care se glsesc (p-1) elemente intermediare:

- cupla variabilS, la care structura este variabild, in timpul funcfiondrii se

schimb[ contactul
Ei zonele de contact.

In anexa 1 sunt cuprinse schemele cinematice utilizate mai des pentru: migc[ri, cuple gi
*mente cinematice.

2. Instala{ia experimentalf,

,Instalafia
experimental[ este constituitl dintr-un dulap, care cuprinde in compartimentele
sale o coleclie de 30 de cuple cinematice d.e diferite tipuri.

3. Obiectivele lucrdrii

- Se vor analiza caracteristicile cinematice, geometrice, constructive

$i structurale ale
orplelor din colecfie.

4. Desffigurarea lucrlrii
de Fiecare cupl[ cinematicd va fi analizatd gi va fi repr ezentatd. convenfional (schemd
srructurall). Elementele cuplei vor fi notate prin cifre (0,i,...).De elementul 0 se va fixa un
printr-un sistem trirectangular de axe, fa\dde care se vor analizamigcirile celorlalte elemente.

5. Reprezent[ri

Pentru u$urarea reprezent[rii in desen a diferitelor cuple cinematice gi elemente cinematice,

se vor utihza reprezentlrile grafice convenfionale conform STAS 1543-75.

Anexa I .2 con[ine scheme conven]ionale corespu nzdtoare cuplelor.

/

-7-
 6. Prelucrarea schemelor experimentale

Schema fieclrei cuple se va trece in formularul lucrlrii (Anexa i.1). SE

in coloana (1) se inregistreaz[ numIrul de ordine al cuplei cinematice din coleclie. in

coloana (2) se deseneazl schema convenfiona1[ a cuplei cinematice.

in coioana (3) se precizeaz[ caracteristicile cinematice, geometrice, constructive qi

structurale ale cuPlei:

A,- clasa cuplei t, numdrul migc[rilor simple permise R sau T;

Ar- numirul de axe cu repartizarea miqcdrilor simple in jurul qi in lungul lor (vezi tab.' 1.1);
A,- geometria zonei de contact,(inferioare sau superioare);

Ao-forma constructivl (inchi s[ sau deschis[) ;

A,-structura cuplei (simpl[, compus[, complexi).

Anexa 1.1

Nr. Reprezentarea cuplelor Nr. Caracteristicile

crt. cuplelor

Ar

A2

Al
A4

As

-8-
 LUCRAREA$L2')

TEMA: Analiza structurald a mecanismelor plane

1. Considera{ii teoretice

Analiza structural4 are drept scop lncadrarea mecanismului analizatin clasificarea generald
-
$i, in consecinli, stabilirea gi aplicarea unor metode unitare pentru calculul cinematic,
cinetostatic sau dinamic al acestora.
./
Mecanisn\ul estg un lantr cinematic cdruia i
-. s-a imobilizat un element, numit element zero.
batiu sau baza. Rolul mecanismului este de a transmite sau de a transforma migcarea de la
elementul conducdtor, prin intermediul elementelor conduse, pAnI Ia elementul cinematic de
lucru.

Mecanismele plane sunt mecanismele la care traiectoriile diferitelor puncte ale elementelor
-,
cinematice sunt curbe plane, conlinute in acelaqi plan sau in plane paralele diferite.

Cuplele sau legiturile acestor mecanisme sunt cuple pl*>_

- inferioare C, (rotafie R; transla]ie T);
,

- superioare Co(rezemxe simpld plan[ RT intre dou6 curbe).

La cuplele inferioare C, contactul intre elementele cinematice este de supraf-ala, iar la cele
superioare Co contactul are loc dup[ o linie sau intr-un punct.

Rela{ia gradului de mobilitate penku mecanismele plane este:

M-.:3n-2Cr-C4 (1)
unde:,n este numlrul elementelor mobile.

C, -numdrul cuplelor inferioare;

Co -numlrul cuplelor superioare.

Mecanismele plane indeplinesc intotdeauna conditriaG numlrul gradelor de

mobilitate este egal cu numdrul elementelor conduc[toare).

Cea mai util[ clasificare a mecanismelor plane are la bazd, formatriunile de grup5 structurall

gi de mecanism inilial (motor, conducdtor).

Mecanismul inilial este format din batiu gi elementele conducitoare. Grupele structurale

sunt fonnafiuni structurale mecanice care posed6 cuple potenfiale (exterioare) cu care se leagi de

- 13-
 elementele mecanismului inilial (sau de alt mecanism), form6nd mecanisme mai complicate.

- Grupeie structurale Assur reprezintd o combinatrie de n' elemente cinematice cu C1 cuple

cinematice cu grupa de mobiiitate zero:

3n'-2C5-C4=0 (2)

Grupele structurale au rolul unor module cu ajutorul cirora se pot forma diferite

mecanisme. Ele sunt complet determinate cinematic, cinetostatic sau dinamic.

-* Clasa grupei structurale este dat[ de numdrul de cuple inferioare (R ;i T) care mlrginesc

cel mai complicat contur din grup[ (defbrmabil sau nedeformabil)'

-. Ordinul grupei stncturale este reprezentat de numdrul cuplelor potentriale (exterioare)

utilizate pentru legarea grupei in lanlul cinematic al mecanismului.

Clasa qi orclinul unui mecanir* .rnidlffinlte de clasa gi ordinul grupei structurale cu

clasa maximd.

in tabelele 2.1 qi2.2 sunt prezentate exemple de grupe structuraie.

- Schema cinematic{ esie o reprezentare 1a scari a unui mecanism prin simboluri

standardizate (vezi lucrarea 1 - anexa 1.2). Cu ajutorul schemei cinenlatice se poate urmdri

transmiterea migcdrii mecanice cle la elementele conducltoare la eiementele conduse pAnd la

elementul de execulie.
I
I l- --- Schema structuraid a unui mecanism este o reprezentare in plan, scotAnd in eviden{[
LL- .--
/ grrp.l. cinernatice Assur comqgqruta.bAceasti scheml aratd modul cum sunt legate diferitele

/L"'gr.,p.
"u' structurale componente. modul de legare a eletnentului
conclucdtor la baza.f

;; ;;";;';.;;.; ;:,,,.re r,.buie,",,. *,.;.- ;;,,;,,.,Y

- cupiele reprezentate in aceasti schemd sunt numai cuple inferioare C. (R sau T) care se

reprezintl cu simbolul cuplei de rota{ie. Cuplele superioare C,, se inlocuiesc cu echivalentul 1or

structural (un element gi doud cuple inferioare Cr);

- cuplele supraplrse (multiple sau complexe) se reprezintd desflcute in cuple simple;

- elementele cinematice se reprezintd ca poligoane cu atitea virfuri cAte cuple posedd.

Schema structural[ ne ajutd s[ rezolvdm urmltoarele probleme:

- sd determindm gradul de mobilitate fird autthza fomrula structuraii;

- s[ stabilim ordinea pentru studiul cinematic ai dinamic al mecanismului;

- sd cletermindm clasa Si ordinul mecanismului. dupd separarea in grupe structurale Assur.

-14-
i.
I
i

t-. 2. Instalalia experimentald

lcomphcate.
I
t-
tsce cu C1 cup
Instalatria experimentall este fomat[ dintr-un pa]rou, pe care au fost modelate
l'l mecanisme folosite in practicl in diferite domeniir(fi g.2.1) gi o coleclie de mecanisme.
i
Pe panou, cele i4 mecanisme sunt acgionate individuai. Pornirea gi oprirea se face cie ia
(2)
rul de comandr (fig.2.1), unde sunt agezate comutatoarele basculante.

;1. Obiectir.ele lucrlrii

Se vor indica schcmcle cinematice gi structurale ale mecanismelor, cu deterininarea
ului cie mobilitate a mecanismului motor. a grupelor structuraie gi a ciasei gi ordinuiui
ismelor analizate.

4. Modul de experimentare
Fiecare mecanism de pe panou va fi studi il atet in stare de repaus, cdt qi in stare de
ionare, observAnd migcdrile diferitelor elemente.

Pentru unul din mecanismele din coleclie, se va face schema cinematici la scar[, mdsurand

aceasta, elementele geometrice ale mecanismului ales pentru studiu.

! Prelucrarea schemelor experimentale

Schemele cinematice gi structurale pentru fiecare mecanism de pe panou $i din colecfie se

in formularul tip al lucrlrii (anexa 2.1). in coloana (1) se inregistreazl numirul de ordine al
ismului, in coloana (2) se deseneazl schema cinematicS. a mecanismuiui, notind cu cifle

elementele qi cu majuscule cuplele. Coloana (3) cuprinde schema structurald, iar in coloana

1- gradul de mobilitate al mecanismului;

2- grupele structurale in ordinea extragerii;

3- clasa gi ordinul mecanismului.

Pentru unul din mecanismele din colecfie, se intocmegte schema cinematicd la o scarl
'enabild reprezentirii pe un format Ar, care se ataSeazd,lucrdrii.

-15-
i
tt
i

Forna constructivd Foran construcfivd

Tabelul2.2

t
Simboli-
t generald particulard Aspectul zarea

v
/\ I RRR

2 RRT

A 3 RTR

4 TRT

5 TTR

Anexa 2.1

Nr. Schema cinematic[ de Schema structurali Nr. Caracteristici

crt. principiu

3
 LUCRAREA
*L3'

biel[-maniveld
TEMA: Cinematica analitic[ a mecanismului

se fol0se$te
a mecanismului biel[-manivel['
Pentru abordarea cinematicii analitice
astfel incit rezultatel
coroboratd cu unele afiificii matematice,
contururui vectorial inchis,
al mecanismului'
oblinute din studiur cinematic s[
poatl fi utilizate eficient in studiul dinamic

a. Mecanismul de exPerimentare
qi Maginilor exist[ o machet[ a mecanismulu
in laboratorul de Teoria Mecanismelor
cursa pistonului funcfie de tp,
bie16_maniver[ pe care se pot m[sura erementere geometrice,
astfel grat-rcul su(rp'
conducltor, plecum qi tura{ia manivelei' Se poate trasa
poziliaelementului
graficd se pot obline vrteaza qi acceleretri
pe bazarezultatelor experimentale; prin derivare
sunt mdrimi cunoscut'
culisei. Avind in vedere cil 7a acest mecanism datele de intrare
tehnica de calcui qi vizualizarer
consider[m c[ este oportun studiul cinematicii utilizand
accelerelie s'(q')' vo(qr)' au (Q')
parametrilor cinematici trasind graficele pentru spaliu' vtlezdgi
este prezentata in fig' 3'1'a' iar in fig'3'i'b
Schema cinematic[ a mecanismului

conturul vectorial inchis'

E8

aarh)

(b)
(a)

Fig. 3.1

1- manivela, AnA: r; 2- biela, AB: l; 3- culisa.

-1 8-
 b. Obiectivul lucrlrii
Se urmlregte studiul varialiei spaliului.vitezei
;i occelerotiei Bisto_nutui pentru o roto!.e mrnptetdo
lei, avAnd drept bazl de calcul elementele geometrice ale mecanismului si viteza
iulard a elementului conducltor.

c. Modul de desfrgurare al lucrlrii

metod
1. Se m[soarl sau se consideri cunoscute elementele geometrice ale mecanismului gi viteza
t rezultat
ularr ro,. Se considerd cunoscute r $i Isau r gi )" =
1p*u*etru constructiv), r a 1
smului. | =
2,5"'8'
2. Se traseazd conturul vectorial inchis (fig. 3.1.b), dupi care se proiecteaz[ vectorii pe cele

axe de coordonate.

mecanismul
r+ l+Ss(g1) = 0 (1)
func1ie de q
+l.cosrp, -ss(q, ) =
graficul su(q, i'lr.coser 0
(2)
l.r.singr+[.sinq, -0
gi accelere{i care s-a (inut seama cd <p.:180o,cos<p,:-1, sinipr:Q.
cunos
3. Se scoate relalia spa!iului ju(,p,).
qi vizuali Se observ[ cI <p,:360-q 9i relafiile (2) devin:
vs(qr), ae (er
' lr.cosqr +l.cos,1/5ot*,
'lr.sin,p,
)
fig.3.1.b (3)
es
=l.sin\i

.I
sln ,l: - 'sinq1 = ),.sincpr
u./ (4)

v = Jl- .sin2 rp,

coSr.j/ = dt - sin2 ),.2 (s)
Relafia (5) se introduce in prima relafie din (3), obtinindu-se:

ss(qr)= r(cos<p, *l.t-i, **,p\ i (6)

4. in relatria spaliului (6) se face dezvoltarearadicalului in serie Mac-Laurin plecAnd de la

mia binomului generalizat dincare se p5streazr primii patru termeni:

f(x):(1+x)p; f(x) = f(0) *fi.r,10; .* f,,101+...+{.1(n)10)+...

Pentru x:-2"2.sin2rp, gi p:li2, se obline:

-19-
 1a
I - /"- 'Srn- tp1 =t-].)"2'sin2,p, -*'7"a'sina,p, -*'i6'sin6 Qt+"'

5. Se transformi func{iile trigonometrice putere in functrii

trigonometrice de arc rnultipl

sin:<p,=] (l-cos2rp1)

q, = -4'cos2q1 + cos4<p1)
sina
i,r
sin6 q, = + (10- l5'cos2<p1+6'cos4rp1-cos6<p1)
3l
Se obtrine astfel, urmdtoarea relafie pentru spaliu:
(7)
se(qr): r'(Ao+A,'costp,*Ar'cos2rp,*A*'cos4tP,+Au'cos6tP,+"')
unde:

1 i 3i"3 57j ,, Ar:1; Az= )" ): 15'f *"';

Ao =
2"
-tO-;-i** ' 4*G* StZ
't\ iii i'
e+ :-(O++ Au=iU*" ;
*)+.'.:
Derivancl relalia 17tin raport cu iimpul' se obline:

, \ dsu(a1). - -r'c0r'(B,
vs(qr/=-dt 'sinQr +B:'sin2q, +B+'sin4rp, +Bu'sin6cP,+"') (8)

unde: B,:A r,".Br:2Ar.^ B,,:4A., Bu:6Ar'

pentru accelerafie:
Derivand relatria (8) in raport cu timpui, se obline relalia

, \ du"(q,)= , +Cr.cos2qr +C,r'cos4cpr +Cu'cos6q,+"')

as(,qrl=
-# -r.coi .1C,.cosrp,

unde: C,:A l, C2:4A2, Co:1640; Cu:36A0'

c[ ]- este subunitar, se pot neglija termenii ce conEin ne ]t]a puteri
AvAnd in vedere

mari sau egale cu 3. Coeficienfii de mai sus se pot aproxima cu:

1 i," l"
eo = -7; A,:i; Az- O; l+^,0; 46 =0
l"
pentru cele trei m
Avf,nd in vedere aceste considerente, se pot scrie relafiile de lucru

cinentatice:
1]")u
v se(cpr) - t'(t- O
+coscp,*t cos2q,)
(e)
vn(qr) * -r'or '(sinq, +|'sin2q,)
as(qr) = -r'r')? '(cos9, +i' 'to'2tP,1

-20-

i
tl9r+... d. Prelucrarea datelor

r'
Cu relaliile de lucru (9) se calculeazd spa{iul. vitezagi accelerafia pistonului pentru l2 sau
ce de arc multipl multe pozilii. Se intocmesc tabelele de varialie ca cel al[turat, pentru spafiu, vitezd gi

:
lera(ie, marcdndu-se punctele de extrem gi inflexiune,

q,lgradl 00 3600

vs (q,)

sir (<P, ) vb (q,)

va(Qr)
(7)
fmis]

as(9r)

ab (q,)

(8)

ln continuare, se traseazl graficele s"(rp,), ve(er) $i as(g,) pe acelagi sistem de axe, la scdri
adaptate (fi9.3.2). ii.

s6gr +...
m
se(qr), k.[-]
mm
1" la pu m/s
vn(gr), k.[- I
mm
m/s2
as(gr), k.[- ]
mm

cele trei

3600
q,[grad] t,,[4]
'mm
Fig.3.2
:e)

-21-
E
h

LUCRARF.AOOL4"

TEMA: Cinematica analiticd a mecanismului $EPING

a. Mecanismul de exPerimentare
(fig. 4.i), format din baz[ (0) qi
Se foloseqte macheta unui mecanism $eping
(2) qi (a)'
eiemenre mobiie: manivela (1), bralul
principal (3), sa-rua porl-culit (5) si culisele

a3fft)
eJ(Vt)

Fig.4.1

principal; ol,[radls] - viteza

oA: r - lungirnea manivelei; o,B:R - lungimea braluiui
I: 9=1 (parametru constructiv)'
unghiulard a manivelei; e - excen trtcitatea;

biel[-maniveli' nu se foioseqte o anumitl

$i la mecanismul $eping, ca qi la mecanismul
din matematici (trigonometrie)'
metodl analitic[ pur[, utilizAndu-se relalii ajut[toare

b. Obiectivul lucrdrii

Seurm[reqtestudiulvarialieicursei,vitezeigiacceleralieisanieiport.cufitS(q,),v(q,),
principal rrl:(q,), e:(q,), avand drept bazl
de
a(qr), vrtezeigi acceleraliei unghiulare ale bralului
1)'
o,a elementului conducitor (manivela
calcul elementele geometrice qi viteza unghiular[
1,)
.LL-
 c. Modul de desfrgurare a lucrlrii
1. AvAnd ln vedere considerentele de la mecanismul biel[-manivel[, se mlsoar[ sau se dau

h tedate de calcul, elementele geometrice gi viteza unghiulard a manivelei.

i,
I 2. Calculul cursei s(9,)

Din triunghiurile dreptunghice orEB gi o,FA, asemenea, se scriu rapoartele:

orE EB
(1)
orF FA
Ln (0) qi cinci care: OlE:R.cosry; O,F:e* r.cosqr; EB:s(rp,); FA: r.sing,.
{2);i (a). - Se poate scrie, astfel:

R.cosr.l_r _ s(q1)
(2)
e+r.cosq1 r.sin<p,

De unde se poate scoate expresia pentru s(<pr):

s(gr)= R.cos,y. f'sinq' = R.cosry.^t'n*' (3)

e + r'cosgt /" + cosql

Se inlocuie$te cosv cu expresii ce depind d",p,. Astfel:

cos\u =ffi'1 tgv =

FA
qF
r.singl
=;;r-, =
sine,
ti
r*.or,p, = ;
e

i
l
I
Rezult5:

), + cosql
I
t
t
I
* +2.7,.cos<p1 +1
r

I
expresia pentru cursl:
I

i R.sinql
I (qr) = (4)
)3 +2.X. .cos<p, + 1
:
i: 3. Calculul vitezei saniei port-cutrit v(rp,)
Frcl.t - vtteza
Yrteza saniei port-cufit se obline prin derivarea ln raport cu timpul a relafiei cursei (4):

ds(qr) n (l+1".cosql).(l+cosql)
v(cpr)=-d-=R.*,t (s)
F$te o
N.
ffi
I
4. Calculul accelera{iei saniei port-cugit a(q,)
b).
I

Se obtrine prin derivarea relaliei (5), a vitezei, in func1ie de timp:

[p,
,(q,), u(,p,

I drept bazl

iivela 1).
 5. Studiul punctelor de extrem ale parametrilor s(q,), v(q,), a(<p,)

a) Pentru cursa saniei port-cu{it, s(tp,).

se anuleaz[ v(q1):0 gi se g[seqte unghiul corespunz[tor pentru ty*^:

(1+)".cosq1).(),+cos<p') = g = 1+)".costp1 = 0;?"*cosQ1 =0

Singura rldlcin[ acceptabild este datd de cos(<p1) = -], g1 = &rccos,-*r, de

rezulth:

,ir,[ur..or{-;r]
slnql
ta\l/*^.
u Mro =_--=
}" + costp 1

l. *.or[ur.."r,- ir]
de unde: rpr*u,

R
Se poate - R .sin iyn-,",. = ; [s(qr)]n,u* =-)"
1 + tg2,.1-,,r.,r,
*

b) Pentru viteza saniei port-culit v(cp,)

Din triunghiul O,EB dreptunghic, se poate scrie: s(q,):R'siny'

Prin derivarea acestei relafii in raport cu timpul, se obline o alt[ rela[ie pentru vitezd:
(7)
v(qr) = R'.tr'cos\ll = R'cor'cos\ll
Cu relalia qiy se pot caicula vitezele maxime ale saniei port-culit pentru cursa activd

cursa de mer$ in gol, linindu-se seama de relaliile:

\U
. f-,slnql
= arctg
/" + cosq,

1r o,
(0rrn*)u.riru = =
)* I a* r"'ot

(03r"*)..r, in gol = - I_ l'0r = -a_r'r,),

- R.tD,
(v**)urtiuu = R' (o:*u*)activa' cosOo =
T;i
R.(o,
(vrr*)goi = R'(crl:ru")go1 'cos0o= -
^:i y:0.
in care s-a {inut seama cd (tDr,,u),".. in snl S0 obline pentru Qr:fr, deci pentru

Acceieralia saniei port-culit corespunz[toare cursei maxirne s(9,).u, se determi

-24-
 ucand pe gr = arccos(-+) in relaqia (6) qi dupa calcule elementare, se obfine:
t"

R.or?
)"

6. Calculul vitezei unghiulare ar:(qr) a bratrului principal:

/ .t
r,r:(qr) = {,= [*.,g.:I!9-]
\ - rr,+cosq1/ =-.-l-Setl-
I'*2j,..o*, *i'', = (8)

7. Calculul accelerafiei unghiulare e:(rpr) a bra{ului principal:

tu .(1- L2; .sinq,

',,1 (e)
(* +2.),.cosq1+1)2 12

Valorile extreme ale vitezei unghiulare sunt date de unghiurile rp, ob{inute din er(q,):O.
oblin q,:{0,n} pentru care se oblin valorile:

((]Jj,r^)acrira = *
1r
0r =
A+l e+r '

-'(Dr
I
(O3*ur),n.r, in gol = -* *, 'uJ
A-l e-r 1

Relatriile de lucru pentru parametrii cinematici ai mecanismului

$eping, sunt:
R.sinrp,
qyl,
-
il'*2.)..cosg,+l I
I
( + ),,.cosg I ) (7" + .
tr cos<p1
r'(Qr)=R'ro,'-
\ T I ' -- '- I
2
)
\
(X2 +2.),.cosq1 + l)l

a(qr) = R'cor 2
slnql [: I (1+],.cose,).(].+cosro,) I
(f +2'1.'costp, +l)''' L tr' +Z.),.cosqr + I)2 -'_]
7, .coscp, + 1
ro:(qr) = .(l)1
..!'cosrpl + I
'a
1."(1- 12; .sinrp,
e:(qr) = 'at2
(f +2'),'cosg, +t)2

d. Prelucrarea datelor

1. Se calculeazl s(q,), v(q,), a(gr), r,i:(qr), e:(qr) pentru minim l2 pozitrii succesive ale

ei ; rezultatele se centrahzeazd, tabelar.

2. Se traseazr curbele de variatrie ale parametrilor cinematici studiatri, pe acelaqi sistem de

. adoptindu-se scdri adecvate.

-25-
q, fgrad] Valori extreme

m
s, k.[-]
mm
rn/s
v, k"[-.-]
mm
,2
m/s
a, k^[-
-- mm ]
radls
c't,, k.,[-mm ]
a
IAO/S
e,, k,l-mm I

srad
q,[grad] k,"[-]
-mm

-26-
g LUCRAREA,,L5 (LC,)"

I
Analiza cinematicd a mecanismelor plane avAnd in componen![
___]
euple einematice de translagie peste care se suprapun cuple
I
cinematice de rota{ie, transla{ia efectu6ndu-se pe bazd,, folosind
I

metoda ecua{iilor vectoriale ,

rl I
I

1. Considera{ii teoretice
\{etoda ecuafiilor vectoriale este o metodi grafo,analitici des utilizatd pentru rcalizarea
,l I

i cinematice a mecanismelor plane. Aplicarea acestei metode presupune, in nrimul rAnd,

ecualiilor vectoriale de determinarc avitezelor gi accelera{iilor principalelor puncte de pe

ism, precum gi a vitezelor qi acceleraliilor unghiulare ale elementelor cinematice. Apoi, pe

acestor ecualii vectoriale se realizeazd grafic poligonul vitezelor gi poligonul acceleraliilor

permit determinarea, {in6nd seama de sc[rile de reprezentare, a parametrilor cinematici mai

menliona{i. Sciriie utilizate in Teoria Maginiior gi Mecanismelor pentru reprezentdli

sunt dimensionale. in acest caz yor fi utilizate urmdtoarele scdri:

- scara lungimilor:

L _
lm r1\
", - -I-t
(l) tmm,
I

- scara vitezelor:
hrad.
kr v m/s
k,=^[-] (2)
v,/ rlurr
\

- scara accelerafiilor:

a mls2
k"=_i-l
" (a)' mrn - (3)

Pentru construirea poligoanelor de viteze qi accelerafii se alege un pol al vttezelor (p.,) gi un

ai acceleraliilor (p.), acestea reprezentandbaza mecanismului. Toate vitezele absolute vor

originea in polul vitezelor. Analog, toate acceleratriile absolute vor avea originea in polul

ii1or.

Scrierea ecuafiilor vectoriale, pe baza clrora se rcahzeazd. analiza cinematic[ a

.,,1
 av6nd in componenld
cuple cinematice de translaii:::::
mecailismelor plane ::--, Euler
pe bazi, se face utilizind ecua(iile
_;. ;;;. rotatie, rranslalia efeciuinr,u-se

Rivals,precumqiteoremaasem[ndriidincinematicamecanismelorplane' (fig'
oaiecare din componenla mecanismr-rlui
cinematic
considerirrd un element

ecua{ia Euier poate fi scrisi sub forma:

Fig.5.1

-
Ve=Te+oxAB
sau:

VB=VAruBa

unde:

VBA=c'l*AB
cinematic'
rrr fiind vttezaunghitrlar[ a eiementuiui
Deci,vitezaTseesteperpendicular[pta=e(vBAIm)qivaaveamodulul:
vBA = rrl'AB

Pentruacceleratrii,utilizindecualialuiRivals,poatefiscrislrela1ia(ftg.5.2):

,
I
I a1
,
,
,

Fig. 5.2

-28-
t-
t

[r. .*" se supr, ds =5,4. +exAB+ro x(rrt *AB) <>

(8)
pd ecualiile Eul ds =da +e *AB+(r,r.eB).r,t -c,l2.AB

t
acceleratria unghiular[ a elementului cinematic. in cazul mecanismelor plane:
F
hnsmulur (trs.
i'-
i
(o AB) .rrl = 0 (e)
rh acest caz relalia(8) se scrie sub forma:
t _f
?B = flA +abA +dii,q = aA +aBA (10)

dla=exAB (1 1)

acceleralia tangenfiali tn migcarea punctului B in raport cu punctul A:

[aiorae
(12)
lulo = e 'AB

dia = -ro2'AB (1 3)

accelerafia normal[ in migcarea punctului B in raport cu punctul A. Aceastl accelerafie

(4) cn vectorul AB qi are sensul de la B spre A (B-+A), iar modulul ei este dat de
l

(5) 7

afia = co2 .AB: }.AB (t4)

h'

I
(6) Se observi ca (fig. 5.2):
t
I

i
(uio)' + (alo)' e'+0) (1 s)
I

hrlul:
I .alot = )
rgQ= (16)
(7)
" (D-aiia
I

t,5.2): Llnghiul rp se mlsoarI in sensul lui e , de la accelerafia a"o spre direcliu gA. Accelerafia
I(
6oe cu direc{ia AB unghiul 180o-q, mdsurat in sensul accelerafiei unghiulare a .

h ceea ce priveqte aplicarea teoremei asemlnlrii, considerind un element cinematic

(fig. 5.3), pentru care se cunosc V4,V6,asdq,rrl gi e ,rezultdcd,viteza gi acceleralia

i B pot fi determinate cu relaliile:

AB BC AC K,
(17)
(ab) (bc) (ac) o
AB BC AC ku
(18)
(ab) (bc) (ac) [, . #
-= -=
-29-
in care k , respectiv k , sunt sc[rile de reprezentare ale epurii de viteze (fig' 5.3.b), respectiv
accelerdtrii (frg. 5.3.c).

uoc #c
J-AB

nBA
n1
J8r

(b) (c)
(al
Fio 5i

VArfurile vitezeior absolute formeaz[ un poligon asemenea cu conturul poligonal

elementului cinematic, dar rotit cu 90o in sensul lui f-tl , aCeSt lucru exprimind teo

asem[ndrii pentru viteze.

VArfurile acceleraliilor absolute formeazd un contur poligonai asemenea cu con

q
poligonal al elementului cinematic, rotit in sensul lui e cu unghiul 180o-ip, in care unghiul

calculeazi trinand seama de relalia (i6). Acest lucru exprim[ teorema asemdndrii

acceleralii.

2. Obiectivul lucrlrii
Se urmlreqte determinarea vitezelor gi acceleraliilor principalelor puncte apar{

mecanismului propus pentru a fi studiat, precum gi a vitezelor 9i acceleraliilor unghiulare

elementelor cinematice, folosind metoda ecualiilor vectoriale.

3. Modul de lucru
Se exemplificd, rcalizarea analizei cinematice a mecanismelor plane avind in com

cuple cinematice de translalie peste care se suprapun cuple cinematice de rota[ie,

trans

efectuAndu-sepe baz[, folosind metoda ecuafiilor vectoriale, pe mecanismul din figura 5'4'

Se presupun cunoscute lungimile elementelor cinematice, unghiul

q, qi viteza unghi

elementului conducltor rr:,.

-30-
 b), respectiv

?br

Fig. 5.4
a) Se verifici desmodromia mecanismului prin calculul gradului de mobilitate al acestuia:
Ms :3n-2C:-C+: 3.5-2.7-0 = 1 (1 e)
(c) Se rcalizeazd apoi schema structurald a mecanismului (frg. 5.5):

cu cont
unghiul q

rll pe

Fig. 5.5
Schema stnrctr-rali a mecanismului este formatd din diadele (4,5), (2,3) gi elementul
1. Mecanismul este de clasa a II-a gi ordinul 2.
b) Se scriu ecualiile vectoriale de determinare a vitezelor:
unghiulare
vA = or'OA, V^IOA; sensul este dat de ro, (2.0)
t-
u, = V4 *Vp,1i VDAIAD
I (21)
lvD//(x-x)
m compon Ytteza V" se determind prin asemlnare (fig. 5.d):

trans AB AD
("b) = (rd) =(ab) (22)
frgura 5.4.

unghiu
l-
= V, +Vrs; VEBIBE
]ru
t- (23)
lVu = vF + vEF, vr = 0: VE*IEF

-3 1-
 m/s
Se realizeazi epura de viteze, dupl ce in prealabil s-a ales scara de r€prezentar. k" [ ,,r*
t fig. 5.6 t.

IEB

Fig.5.6

Din epur[ rczultd.:

VD = k, '(Prd); vB = k, '(Prb); vE = k, '(Pre);

vDA = k"'(ad) - rDr'AD
= o,
vEB = k" (eb) * (D4'EB coo Q4)
=
vEF = k"'(P,e) - o j'EF co,
=
0j=0
Se trec pe schema cinematicd (fig. 5.a) sensurile vitezelor unghiulare 0) 2,(D 4 $i r,:s.

c) Se sciiu ecuafiile vectoriale de deteminare a acceleraliilor:

(.25)
aa = oli 'OA: ao , 'OA, A -+ O

ju, =a^ +afio *abo: aB,q =t,li'AD:afio r IAD;D+ A

(26)
lar r rrx-x) abolM
Acceleralia as se determind prin aseminale (fig. 5.7):

AB AD
(ab) (27)
(ab) (ad) =
+al"; aln = co!'En; ain I IEB;E + B; ai"rnn
I

lap = a, + aio (28)

i
lu. = ar + al,. + alr: dr = 0: alr = 03 'EF;A[e l IEF:E -+ F; aiofff

Se reaiizeazy eputa de accelerafii, alegind in prealabil scara de reprezentare k, I

(fie.5.7).

-32^
 Fig. 5.7

Din epura acceleraliilcr rezultl:

&D = k-u '(p"d); 4B = k, (p,b); ?E = ku '(pue);

ate = ku'(n,d) = ez'AD 3 ez

ale = ku '(nre) = e+ 'EB 3 s+ (2e)

aln = ko '(n:e) = es 'EF 3 es

C- : O

$e trec pe schema cinematicd (fig. 5.a) sensurile acceleraliilor unghiulare t1,e 4 $i e:.

{. Modul de desf[qurare al lucr[rii 9i prelucrarea datelor

Dentru fiecare mecanism propus a fi studiat se parcurg in ordine punctele a), b) 9i c) din

prezentat Ia punctul 3).

Reprezentdrile grafice serealizeazl pe un format A,, ca in f,rgura 5'8:

- in pozitria i se reprezintl schema cinematic[ a mecanismului la scard, in pozigta

unghiului e1 cunoscut;
qi
-^rn pozilia II se reprezintd schema structural[ a mecanismului, cu determinarea clasei

- in pozitria III se reprezintl epura de viteze, iar in pozilia IV epura de acceleratii.

I II

III IV

Fig. 5.8
11
-JJ.
L_

LUCRAR.F.A*L1"

grad de mobititate M.
TEMA: Analiza cinematic[ a mecanismelor plane cu
ioiosind metoda funeliiior de transmitere sau tie transfer

1. Consideralii teoretice

in aplicI metoda functiiior <ie ffansmitere sau de transfer

aceastd lucrare se
graciul de rnobilitate Mr:1 qi
realtzarea artalizci cinematice a unui rrrecartism plarr' avind

cinematice mobiie, dintre care un elcment cinematic conducltor Pi

"n-1" elem
elemente

cinematice conduse.

Se noteaza cu ql parametrul de poziiie al elementuluri cinematic conducdtor care poate

de rotaJie' sau c1,:s, in cazul unei mtqcart

Qr:gr, atunci cancl acesta efectueaz[ o migcare
translalie. De asemenea, se noteazd cu qk palametrul de pozilie
al elementului cinematic co

k, k : 2^n. poate h: gu pentrti rotalie 9i s* pentru translalie.

"ur"
pentru orice contur independent ce intrl in componenla mecanismului, intre parametlii

;i qu se poate stabili o func1ie de forma:

(1)
R* (q,, QJ: o

de ordinul zero
denumitl funcfie de transfer de ordinul zero. in general, tuncliile de transfer
oblinute folosind metoda proiecliilor contururilor inchise 9i independente'

Derivind in raport cu timpul relafia (i), rezultd:

aRk
t 4r- dR*'9t
. =Un (2)
^
cgt -'
c'9r

Deci:
(3)
Qr. = Rr.'qr

in care:
6Ru
(4)
*; = --#:
aq-

Funclia Rp este denumiti func1ie de transfer de ordinul unu.

-40-
 in raport cu timpul relafia (2) qi lin6nd seama de relatriile (3) pi (4), se obline

litate M cir. = Rr'4? *no'8, (s)

transfer
42R,. , 42R,. ,) 42R,.
:+2.Ru *Ru-. - -"
Aqi - --K 6q,.dqo ^ dqi
Rk=- (6)

dqr

transfer ia Rl este denumit[ functrie de transfer de ordinul doi.

Mr=l gi concluzie, relaliile de lucru pentru metoda funcliilor de transmitere sau de transfer sunt:
i "n-1"
[R*(q,,ep ) = o:
jd*=R*'Q,:
I

k=2-n (7)
care poate
t,, : R*'Qi +Rr.'<ir
l4r :

unel mlscarl
Rk , Rk, Ru sunt functriile de transfer de ordinul zero, unu gi respectiv doi.
cinematic c

2. Obiectivul lucrlrii
Se urmlreqte determinarea vitezelor gi acceleratriilor unghiulare ale elementelor cinematice,

qi a vitezelor gi accelera{iilor principalelor puncte aparlinind mecanismului propus

(1)
a fi studiat, folosind metoda func[iilor de transmitere sau de transfer.
ordinul zero

3.Modul de lucru
Se exemplificd,realizatea anahzei cinematice a mecanismelor plane cu gradul de mobilitate

(2) folosind metoda Ihncfiilor de transmitere (de transfer), pe mecanismul patrulater (fig. 7.1).

(3)

(4)

Fig 7.1

-4t-
 Se cunosc:

-eiementele geometrice: OA: 0,2m;AB : 0,4m; BC = 0'45m; OC:0'55m;

-vttezaunghiular[ a elementului conduc[tor: or: 20 rad/s;

-acceleralia unghiular[ a elementului conducltor: t1

: 0 rad/s2'

a) Se verific[ condilia de existenfd a manivelei ( condilia Grashof ):

(8)
lrin*1*u*(P
1, +1, +1, +lo (e)
,2
n:----

unde: l,: OA; 1r: AB, : BC, 1o: OC;

1,
(10)

f.in*Lnu, = 0'2+0'55 : 0'75m

(1 1)

p: (0,2+0,4+0,45+0,55)/2 : 0,8m (12)

Se observi cI este indeplinitd conditria de existenld a manivelei.

proiec{
b) Se determin[ func]iile de transmitere de ordinul zero, folosind metoda
contururilor inchise gi independente'
(IJ)
Oa+AS+BC+C'O=0
Proiectand relalia (13) pe axeie (ox) si (oy), alese ca in figura 7.1 9i linind seama

notaliile (1 0), rezult5:

t, 'costp, + l, 'costp, + l, 'costp, + l, 'costp, = 0 (14)

f
'lt, 'rir,p, l, 'sinq, + 'sin9o = 0
+ 1, 'sin<p, + 1o

Jinind seama in 114) ca qo: n' prin eliminarea lui q'' rezultd':
(1 5)
Rz(Qr,Qz) = Ar'cosq2 +Bz'sin<p' +C2 = 0

in care:
I

lAr=2'lt'12'cosqr -2.10.12 (16)

]t"B, = 2 'lr '12 'sin q,

l.r=rf+rl +tfr-tl -2.10.1,'cosq,

Analog, prin eliminarea lui qr, rezultl:
(r7)
R3(cpr,e:) = Ar'cos g: + B: 'sinrP, + C3 = 0

in care:

2'lt'1,' costp, - 2' lo'

Ia, =
13

(1 8)
1B, =2'\'1r'sin<P,
[., = li + r; + rfr -i -2 'lo ' lr 'cosqr

-42-
 iile de transfer de ordinul zero, Rr(cpr,gz) $i R:(q,,q:). date de relaliile (15),
(17), pot fi utilizate pentru determinarea unghiurilor q, qi rpr. Acest lucru se realizeazd

'area unei ecuafii de forma:

A.cosip+B'sinrp+C=0 (1e)

una dintre metodele propuse pentru acest cazin trigonometrie.

(8)
Utilizdnd relafia (a). functiile de transfer de ordinul unu, Rz $i R3, vol avea expresiile:

(e) OR,

rr, dqr 2.\'l2.sin(rp, -qr)+2-Io.lt.sinq,

(20)
(10) '
r\^____-
9rt -A2.sinrp, +Bz.cosq2'
(1 1) Arp,

(r2) dR.
, 2DO, .1, .1, .sin(rp,
- <p,) + 2 .1, .1, .sinrp,
R; = -aRi = _ (21)
*A3.sing, +Br.cosq,
prolec a,p,

ind rela{ia (3), vitezele unghiulare rrl, gi ro, vor fi:

f:1, = R2'{D1 (22)

ol, = R3'co' (23)

Utilizand rela[ia (6). functriile de transfer de ordinul doi, Ri $1 R3 , vor avea expresiile:

(14) a2R. a2R. , ) a2 R.

p, __ oqi
- dgi.dp2 - dq;
(24)
dR,
(1s) 0q,

a2R.
= -2'7r'1,'cos(q2 -qr) + 2'lo'lt'cosqr
(16) ,{
a2R"
;:-=f
oQr'o9z
- 2'1, .lr'cos(gz -er)
(2s)
a2R,
(17) -S
dq;
- -A2 'cosq2 - 82 .sin q,
aR.
;-
OQz
= -A, 'sin g: + Bz 'cosq2

(18) R, este datd de relatia (20).

-43-
 u\ n2.R, 4 *R,' O,R,
aqi ' cqLi,lt-- dqr (26)
R:=- OR:
oq.

in care:

^2n
i+ = -Z.lt lr.cos(q3 -Qr) +2'10'11 'cosq1
dQr

6'R, -r
:- ^ = /-'tt'tl'cos(q3 - ql)
1

dQr'oQ: (27)
^2-
;f = -Al 'cosq' - B' 'sinq'
AR,
= -A''sinQr + B'''cosql
fr
(21)'
iar funclia R, este dat[ de relatria

Folosind relalia (5), rezultd:

(28)
tz = Rz '0]? + Rz 'tt
(2e)
eI=Rr''? +R: er
B, precum gi Proiec
e)CurelalialuiEulerpotfideterminatevitezelepunctelorAqi
acestora Pe axele (Ox) 9i (OY):

(30)
Ve=(DrxOA
^l
(vA ); + ( \'A )y

(3 1)

punctelor A Ei B' plecum 91

Folosind relalia lui fuvals, se determin[ acceleralia

acestora Pe axele (Ox) 9i (OY):

(aa)" * -c1'1,'siniPr -co?'1,'cosq1

(32)
dt :Er* oa - tf 'ba (ae)y = tr'lr'cosq1 -tf 1,'sinq'
=
. .') .2
?A= (a4 )i + (aA )v

-44-
 = (aa)* -ez.lz.sing2 -al.lr.cosq2
--t-:
:?A*erxAB-ari l
= (aA)y +tr.lr.cosq2 -al.lr.sinrp, (33)

(ar)] + (a*)l

I prezentat a fost transpus intr-un program de calculator, utilizind limbajgl Turbo

(anexa 1).

rullrii programului, pentru pozilra e,:15o s-au obfinut urmltoarele rezultate:

-12,941 raci/s; o:, = -8,789 radis;
(27)
-12,723 radlsz t, = 282,A19 radis2 ;

: -1,035 m/s; (vJ, : 3,863 mls; vo : 4 m/s;

:3,65 m/s; (vr), = 1,55 m/s; vo:3,96 m/s;
: -77,274 mlsz (ao), : -20,705 mlsz; ao : 80 m/s2;
:-1A3,2m1s2; (a"), : -82,5 nt/s2; ar:132,1m/s2.

(28) de desfrgurare al Iucrlrii gi prelucrarea datelor

fiecare mecanism propus a fi studiat se parcurg urmdtoarele etape:

(2e)
Se determind contururile independente. utilizAnd graful ata$at mecanismuiui. Apoi, se
gi pro
ilenF pe schema cinematicd a mecanismului parametrii de pozilie qk, corespunzdtori

cinematic component k.

htru fiecare contur independent, se parcurg in ordine punctele b), c), d), e), din
(30)
lrezerfiat la punctul 3. Algoritmul obfinut se transpune intr-un program de calculator
[tin rularea programului se determind vitezele gi accelerafiile unghiulare ale elementelor

precum gi vitezele qi acceleraliile principalelor puncte de pe mecanism, pentru

lii ale elementului conducdtor.

(3 1)

(32)

-45-
 LUCRAREA'0L13"

':i ales.
l,udlfirc!'area profilului evolventic al ro[ilor dinfate cu profil normalgi
incarcd cu fi
xrrr f,rl deplasat prin metoda rostogolirii

illmrr d c ra! ii teoretice

lerusilr m
.-:"" :...r dinpte cilindrice poate h oblinut[ prin: turnare, forjare (presare sau tulare

lr,;:" -- - s:u prin agchiere. Caiitatea suprafelei dintelui gi erorile de form6 qi de pas ale
tls. 12.5.d.
" - -..: prin turnare sau forjare, face ca aceste metode sd fie utilizate pentru angrenaje
- -., >. de importanld micl (maqini agricole). Danturile oblinute prin gtanfare se
-::naje cu grosimi ale ro(ilor mici (ceasorniclrie). Prelucrarea danturii prin
-.-

,,,,. --- mai largi utilizare, aceasta putAnd asigura formei gi dimensiunilor dintelui o

.: i\trem de strAnse.
:,etodele cle prelucrare a danturii prin a;chiere este prelucrarea danturilor ctr ctrlit
r 'OA = 35S pieptene. Cu{itul pieptene este cea mai simpld qi

cea mai ieftind sculi pentru prelucrarea rolilor

.=1858N (l
cilindrice. in fig. 13.1 este prezentatd schila unui

astfel de cutit. El materializeaz[ cremaliera de

referinfd a danturii care se prelucreazi cu el.

Generarea profilului in evolvent[ se face de

citre muchiile aqchietoare ale acestuia, muchii

Fig. 13.1 care se materializeazd' prin tangenta T-T la

-:ta ce sti pe loc, in timp ce roata se rostogoleqte fird alunecare pe dreapta N-N.

:-:rqia in care distanla dintre axele celor dou[ ro{i.care formeazd. angrenajul este mai

-"i mare decAt distanfa dintre axe normald, prelucrarea se face cu scule normale, dupd

:i deplasarea de profil. Prin aplicarea deplas[rii de profil, poate creqte gradui de

s, grosimea dintelui misurat[ pe cercui de divizare, in timp ce mdrimea golului

:: acelaqi cerc poate scade. Practic, dantura cu protil deplasat se obline prin deplasarea

. :irec{ie radiai[ catre centrul rofii sau cdtre exterior. in general, mdrimile deplas[rilor de

-- . date in tabele, in funclie de scopul urmdrit prin modificarea danturii.

-81-
 2. Aparatura de lucru

Lucrarea se efectueazE cu ajutorul unui dispozitiv prezentat in fig. 13.2.

,/ -L /
,,"I
irt
,,,.
\
Y
j-t
\-l

Fig. 13.2

Elementele componente sunt:

1 - cremaliera (materializeazascula aqchietoare):

2 - disc plan care se rostogolegte fErI alunecare pe un ghidaj (materializ eazd roala):

3 - ghidaje pe care se deplaseazd.rudial cretnalieral

4 - fir de sArmi care este intins in spatele discului;

5 - quruburi de fixare a cremalierei.

La gradafia 0, marcat6 pe cremalierd, linia medie (de divizare) a acesteia este

cercul de divizare al unei roli cu modulul 10 mm 9i numdrul de dinli 18' Prin

cremalierei fa$ de aceast[ pozilie se obline dantura modificat[ (pozitiv sau negativ).

3. Modul de lucru
3.1 . Se pregdtegte dispozitir,ul de lucru;

3.2. pe o bucati de cafion se vor desena dou[ serii de semicercuri dispuse simetric

un diametru. Cele doud serii de semicercuri apa(in cercurilor caracteristice a doul roli

executate pentru modul m:10 mm qi numlr de dinli rl8, una cu coehcient de

x: 0 (dantur[ normal[) qi alta cu coeficient de deplasare x: +0,5 (danturd modificatl)'
Valorile numerice ale diametrelor sunt plezentate in tabelul 13' 1.

-82-
 Tabelul
Simbolul lmml x:
+0.5

1-69,144 169.144

-r -i,: -=l:ir.ri prin intersec(ia a doui diarrreire perpendiculare, din care unui estc

-:iegarii de cercuri;
:.-1e doud rofi, dupd cercul exterior corespunzdtor. in centrui buci{ii se

:r. p.lltru princierea pe placa dispozitivuiui;

-,lli , -:-i .rernaliera spre erterior. prin slibirea gurubului 5:

llHhil
= ,!-r Jiseui. astfei iricat si fle la iiiarginea din sidnga a cremalicrei, in
: :-i,1 iliscr:l de carton cu ajutorul gurubului 6. astfel ca diametrui ce separ:i

-- :--:ntetre si fie inciinar cu 60o fa[a cie orizontaid;i in rireptLri crerrialierei sI

* profil zero;
- -: liametre corespnnzltoare deplasirii de

: - j .iemaliera in dreptul gradaliei zero. la ambele capete $i se strang

izexzd roata); " ---,:,r bine asculit se va unn[ri conturul cremalierei pe discul de carton in
' . " -, Jr1'e Se Suprapun peste cafion;
, ;: : :-scul cu 10o...15" gi se repetdoperatriadescris[ a:rlerior;
"':'-': -<e repetd pAnd cAnd discul ajunge in extremitatea opusi a crernaiierei.
lstela este , **-r-,r contururilor de cremalierd trasate, constituie profilele a 5-6 dintri pe
i 18. Prin

nesativ).
- :-rrta operaliile 3.6 + 3.10, dupd ce cremaliera a fost fixati iapunctul 3.7,in
: ::'-m spre exterior, pentru cealaltd categorie de semicercuri;

.- .:: discul de carton gi se dccupeazl profilele a 3...4 dinli oblinutri pe fiecare

spuse simetric

:e a doul roli :" lrrti,,i t.3 rea datelor

,et-lcient de :ropune vcrificarea elernentelor geomctrice ale rolii oblinute experimenl.al cu

r:rodificatl). : indicar in iiteratura de specialitate pentru ro[i cilinelrice cu dintri drepli. in

:,iicate mdrimile ce urmeazd a fi verificate 9i relaqiile de calcul.

-83-
 Denumirea elementului Formula de calcul

DatE iniliale privind definirea geometricd a danturii rolii din{ate cilindrice

l.lumlrul de dinii
Modulul

Unghiul de presiune de referinld (Valoare standa

STAS 821-82) u :20o

Coeficientril capuiui de reierinld (Vaioare slanda

STAS 82r-82) hl:1,0

Coeficientul jocului de referinl[ (Vaioare -qtandardi

STAS 821-82.1 c--0,25

r-loeilcientul de deplasare a profilului

Calculul elementelor geometrice generale aie rolii dinlate

Diametrul de divizare d: tm lmml

l)iametrul cie picior 4=d-llh+c')m di=d-X\-

inlllimea de referinl[ a dinteiui h=ri+c-rnr

Diametrul de cap de referin;5 4 =d+lt"'t

Diametrul de bazd

Arcul de divizare al dintelui

Ungliiul de presiune ai capului dintelui

Arcul de cap al dintelui

f =4r.j+inc,--;rno.y

Arcul de divizare al golului dintre

dinli
Arcul de cap al golului e. ={(1+inoq-irttcr)