Sunteți pe pagina 1din 15

3.

REPREZENTAREA UNOR PIESE ÎN DOUĂ


PROIECŢII

3.1. Aplicaţie: Capac în reprezentare


jumătate vedere-jumătate secţiune
Pentru a se trece la reprezentarea unor piese de complexitate medie
se va construi şi personaliza formatul de lucru după care se vor seta
layerele (straturile). Setarea acestora este prezentată în bara de OBJECT
PROPERTIES.
Se parcurg paşii:
-MCS pe managerul
de layere;
- MCS pe New;
-se schimbă denumirea layerului din Layer1 în contur (linie groasă);
- MCS pe White şi se alege culoarea galben (yellow) din bara de
Standard color, se iese din fereastră cu OK;
- MCS pe Default si se alege grosimea liniei de 0.70; OK .
Toate liniile, cu excepţia liniei de axă, au aspectul Continuous.
Pentru setarea acesteia se va merge la bara de OBJECT PROPERTIES,
pag. 89.
Din toate ferestrele se va ieşi cu OK pentru salvarea setărilor.
Alegerea pentru desenare a unui tip de layer se va face din fereastra:

Aveţi grijă să nu “stingeţi” beculeţul, să nu “îngheţati” layerul sau


să-l “blocaţi” cu lacătul. Veţi executa clic în spaţiul alb sau pe triunghiul
negru. Apelarea layerelor din celelalte ferestre, în necunoştinţă de cauză,
crează confuzie. Se vor adopta layerele:
Name Color Linetype Lineweight
(denumire layer) (culoare) (aspect) (grosime linie)
Contur (linie groasă) Yellow (galben) Continuous 0.70
Linie subţire Green (verde) Continuous 0.35
Haşură Cyan (turcoaz) Continuous 0.35
Cote Magenta (violet) Continuous 0.35
Axe Red (roşu) ACAD_ISO 0.35
10W100
Linie intreruptă White (alb) DASHED2 0.35
Fig. 3.1.1. Capac în reprezentare 3D Fig. 3.1.2. Capac în reprezentare
jumătate vedere -jumătate secţiune
Pentru înţelegerea desenului şi a cotării s-a prezentat o succesiune a
operaţiilor de prelucrare mecanică a reperului capac.
S-a început cu fig. 3.1.3 în care este prezentată piesa după debitarea
acesteia din bara laminată. Bara are diametrul standardizat, de dimensiune
mai mare decât Ø68, iar lungimea debitată este mai mare decât 60 mm.
Aceste dimensiuni se obţin după o prelucrare de strunjire longitudinală
la diametrul de Ø68 şi două strunjiri frontale la lungimea de 60 mm.
Prelucrările sunt necesare pentru încadrarea în dimensiuni, repectarea
standardelor de toleranţe şi a prescripţiilor de calitate a suprafeţelor.

Fig. 3.1.3. Debitare semifabricat din bara laminată

Fig. 3.1.4. Strunjire longitudinală la diametrul de Ø60 pe lungimea de 36

In figură se observă şi modul de prindere a piesei în universalul cu trei


bacuri al maşinii unelte.
Fig. 3.1.5. Strunjire frontală la diametrul de Ø36 pe adâncimea de 3

Fig. 3.1.6. Racordare cu R3 şi teşire la 4x450

Fig. 3.1.7. Găurire pe toată lungimea la diametrul de Ø29


Fig. 3.1.8. Strunjirea unei degajări circulare cu
lăţimea de 2, la adâncimea de 5 şi la diametrul exterior Ø32

Fig. 3.1.9. Lărgire gaură la Ø40 pe lungimea de 53 (s-a schimbat prinderea)

Fig. 3.1.10. Lărgire gaură la Ø50 pe lungimea de 52


Fig. 3.1.11. Lărgire gaură la Ø52 pe lungimea de 18

Fig. 3.1.12. Strunjirea unei degajări circulare cu lăţimea de 4,


la adâncimea de 14 şi la diametrul interior Ø58

Fig. 3.1.13. Lărgire gaură la Ø54


Fig. 3.1.14. Teşire la interior 1x450 si la exterior 1.5x450

Fig. 3.1.15. Filetare la interior la M56 (operaţie executată prin strunjire)

In continuare sunt prezentate etapele realizării desenului 2D al


reperului capac jumătate vedere - jumătate secţiune.
Pentru această reprezentare a fost eliminat prin secţionare un sfert
din reper. Aşezând reperul cu axa longitudinală orizontală, reprezentarea
apare jumătate vedere-jumătate secţiune.
Se lucrează în modul ORTHO.
- se construiesc layerele ca la pag. 89 şi
90;
- se alege layerul de axă, comanda line şi
se construieşte linia de axă;
- se alege layerul de contur, se pleacă
dintr-un punct de pe axă (A), după ce a
apărut semnul de Snap to Nearest şi se
construiesc segmentele AC, CD… cu
direcţiile şi lungimile din figură, rezultate
din dimensiunile reperului. La închiderea
Fig. 3.1.16. Contur exterior
conturului în punctul B trebuie să apară
semnul de Snap to Perpendicular.

Se execută teşiturile de 1,5x450, 4x450 şi


racordarea R3.
- pentru teşitura de 1,5x450 se parcurg
paşii (vezi pag. 87):

cha  sau
d
1.5 
1.5 
- se execută clic stânga pe segmentele
AC şi CD.
Fig. 3.1.17. Executare teşiturile - pentru teşitura de 4x450 se procedează
exterioare şi racordarea analog, executându-se clic pe segmentele
CD şi DE.
- pentru racordarea R3 se ia comanda:

fillet  sau (vezi pag. 88)


r
3
Se execută clic pe segmentele EF şi FG.
(segmentele la care se fac referirile sunt
reprezentate în fig. 3.1.16)
Se oglindeşte conturul exterior construit.
Se ia comanda:
- mi 
- Se selectează conturul cu fereastră
(crossing - ca la selectarea unui grup de
fişiere) sau obiect cu obiect (fiecare linie
inclusiv racordarea).
-  (s-a validat selecţia)
- se execută clic în două puncte distincte
pe axă (văzute de Osnap).
-
Fig. 3.1.18. Oglindire contur
exterior

Se construiesc muchiile rezultate în


urma teşirii precum şi linia de contur ce
pleacă din racordare.
Se foloseşte layerul de contur.

Fig. 3.1.19. Definitivare vedere

Se construieşte conturul interior plecând


din punctul A.
Pentru a nu se face multe diferenţe pe
rază se va realiza conturul ce pleacă din
A şi se încheie în T, apoi se construieşte
conturul ce pleacă din T şi se încheie în
L.
Fig. 3.1.20. Contur interior

Pentru construcţia degajării circulare se


pleacă din punctul B conform săgeţii şi
se construiesc segmentele cu valorile din
fig. 3.1.21.

Fig. 3.1.21. Degajare circulară


1. Se construieşte teşitura de 1x450cu
comanda chamfer. Comanda se
realizează în trim mode. Ca atare va
trebui prelungit segmentul care se va
întrerupe. Prelungirea se poate face prin
“tragere” sau cu comanda extend (pag.
86).
2. Din teşitură se va construi fundul
filetului cu layerul de linie subţire. Se va
Fig. 3.1.22. Definitivare interior avea grijă ca acesta să se termine cu
semnul de Snap to Peperndicular.
3. Se construiesc muchiile rezultate din
construcţia degajării.

Pentru haşurare se foloseşte comanda


hatch. Se alege layerul de haşura.
1. Recomand utilizarea butonului
Apare caseta pentru haşuri.
2. Din caseta Boundary Hatch  Advanced
se intră în fereastra Pattern. Clic pe ANGLE
şi se alege tipul de haşură ANSI31.
3. Se execută clic pe butonul din faţa lui
Pick points pentru a selecta zona de
haşurare din desen. Dispare caseta şi
Fig. 3.1.23. Haşurare reapare desenul.
4. Se executa clic într-un punct de pe
suprafaţa ce trebuie haşurată, inclusiv între
fundul şi vârful filetului, adică între linia
subtire si contur.

5. (Clic pe ) OK.
Pentru alte elemente de setare a haşurilor
(Angle sau Scale ), vezi pag. 74.
Fig. 3.1.24. Construcţie vedere laterală

Pentru realizarea vederii laterale se prelungeşte axa orizontală şi se


construieşte o axă verticală, perpendiculară pe aceasta, în punctul O.
Se construiesc cercurile de raze 34, 32.5, 27, 26, 25, 20, 14.5 cu
comanda Circle sau butonul de cerc. Se foloseşte layerul de contur. Astfel:
1. Clic pe butonul de cerc
2. Clic în centrul cercului, O.
3. Se tastează raza cercului, de exemplu:
34  .
Cercul de fund de filet (corespunzător dimensiunii M56) se
construieşte cu linie subţire, trei sferturi, rotit cu 50…100:
Se ia layerul de linie subţire. Se construieşte cercul cu raza de 28 şi
cu centrul în O.
Se trimează un sfert de cerc:
- trim 
- se execută clic pe cele două axe perpendiculare (s-au selectat
marginile tăietoare);
-  (s-a validat selecţia);
- se execută clic pe cercul de fund de filet, apoi  sau ESC.

Se roteşte cu 100 cercul trei sferturi:

- rotate  sau
- clic pe cercul trimat (selecţia);
-  (se validează selecţia);
- clic în centrul cercului (centrul de rotaţie);
- 10  (s-a introdus unghiul de rotaţie).
1. Se selectează layerul de cote.
2. Se execută clic pe butonul de linear
dimension din bara de
Dimension.
3. Se execută clic succesiv în vârfurile
din e şi f şi se deplasează mouse-ul
spre dreapta. Se execută clic atunci
când distanţa liniei de cotă faţă de
contur se situează cam la 10 mm. Va
apărea cota de 36. Analog se
procedează pentru cota de 4. Pentru
Fig. 3.1.25. Cotarea dimensiunilor rearanjarea poziţiei cotelor se
liniare utilizează butonul (Dimension Text
Edit).
Pentru cota de M56 se execută clic în
vârful c care aparţine şi liniei de fund
de filet, şi undeva pe verticală, întrun
punct arbitrar, d. Va apărea înscrisă o
cotă oarecare, nu neapărat 37.13.
Pentru înscrierea cotei M56 se procedează astfel:
- se tastează:
ddedit 
- se execută clic pe cotă (pe valoarea de 37.13 în exemplul prezentat), pe
linia de cotă sau pe linia ajutătoare de cotă;
- apare caseta de Multiline Text Editor (Autocad 2002) sau Text Formating
(Autocad 2010);
- se şterg parantezele;
- se tastează M56;
- se execută clic pe OK.
- se acţionează asupra butonului de explode( )din bara de editare;
- se selectează cota (ca după ddedit);
- se şterge săgeata de jos şi se lungeşte sau se scurtează linia de cotă astfel
încât aceasta să depăşească axa cu 2…5 mm.
Pentru înscrierea cotei 36 se
procedează astfel:
- se tastează:
ddedit 
- se execută clic pe cota de 36;
- în caseta de Multiline Text Editor se
şterg parantezele şi se tastează:
- %%c36
- se execută clic pe OK.
Pentru alte elemente de cotare
şi setare a cotării vezi pag. 91-94.
Fig. 3.1.26. Definitivare cotare
diametre

Se construieşte linia frântă c- e - f.


1. Se selectează layerul de cote.
2. Se selectează modul POLAR din linia de stare în care
este realizată setarea de la pag. 95.
3. Cu comanda line se pleacă din punctul c spre stânga şi
a) în sus astfel încât sa apară înscris unghiul de 1350
(multiplu de 450). Cealată valoare afişată reprezintă
lungimea liniei în coordonate polare, pe care o neglijăm în
acest context. Dacă a apărut unghiul de 1350 si ne situăm la
aproximativ 10 mm de contur executăm clic, apoi
continuăm cu linia verticală ca în fig. 3.1.27.a).
Pentru scrierea textului 1x450se procedează astfel:
b) - dtext 
Fig. 3.1.27. - se execută clic în punctul de început al textului
Cotarea teşiturii (aproximativ în e)
- 3  (înălţimea textului);
- 90  (se tastează 90 pentru text scris pe verticală şi 0
pentru text scris pe orizontală);
- 1x45%% d  
In continuare se prezintă construcţia traseului de secţionare (vezi
pag. 71).
1. In prelungirea capătului de axă se construieşte
cu layer de contur segmentul NM, cu lungimea
de 10 mm.
Se ia comanda:
- pline  sau
- se execută clic în punctul de start (pornire) care
este mijlocul (Midpoint) segmentului NM,
punctul P;
- se deplasează mouse-ul spre dreapta cât mai
a)
mult (pe direcţia PR) şi se ia mâna de pe el.
2. In continuare se construieşte săgeata cu
comenzile:
w
0
3
7
w
0.7 
0.7 
7
b) ESCAPE
3. Pentru înscrierea literei A a traseului de
secţionare se ia întăi layerul de contur, apoi se
execută clic pe litera A din bara de desenare.
Se delimitează pe spaţiul de lucru un dreptunghi
în care va fi înscrisă litera.
Apare caseta de Multiline Text Editor.
- se scrie litera A.
- se selectează litera ca la orice selecţie din
word.
- se scrie mărimea fontului de 6 (dublul mărimii
caracterelor de cotare).
- se execută clic pe OK.
Se deplasează litera A deasupra sageţii:
c) - se execută clic pe literă;
Fig. 3.1.28. - cu butonul din dreapta al mouse-ului se trage
Traseu secţionare litera deasupra săgeţii;
- se eliberează butonul;
- se selectează Move Here.
5. Se copiază săgeata şi litera cu Copy Object.
- se selectează săgeata şi litera A;
-  (se validează sfârşitul selecţiei);
- se execută clic în vârful săgeţii (se marchează “punctul de prindere”);
- se execută clic în punctul S (Midpoint segment) ce marchează sfârşitul
traseului de secţionare.
Se vizualizează frumos comanda de Copy Object dacă este dezactivat
modul ORTHO din linia de stare.

Pentru înscrierea simbolului  şi a cotei 29 din proiecţia laterală


(fig. 3.1.30.) se execută MCS pe butonul Diameter Dimension ( ) din
bara DIMENSION (fig. 3.1.29).

Fig. 3.1.29. Bara DIMENSION

Se execută clic întrun punct pe cerc (de ex. punctul P) după care se
deplasează cursorul întro poziţie diametral opusă în afara cercului şi se mai
execută o dată clic.
Pentru înscrierea razei de racordare R3 (fig. 3.1.31.) se execută MCS
pe butonul Radius Dimension ( ) după care se execută clic întrun punct
de pe racordare, de exemplu punctul N, urmat de un al doilea clic după
poziţionarea convenabilă a cotei.

Fig. 3.1.30. Cotare diametru Fig. 3.1.31. Cotare racordare