Lucrarea de laborator nr.

Prezentarea ecranului AutoCAD 2002

Ecranul AutoCAD 2002

 1.1. Formatul de lucru

In partiţia (drive-ul) D creaţi un folder cu numele şi grupa.

1. Se deschide programul AutoCAD 2002 în mod obişnuit.
2. Se salvează fişierul cu denumirea Format desen în folderul creat.
3. Se stabilesc unităţile de măsură, urmând paşii:
Format  Units (din bara de meniuri) sau se tastează:
units  ( apare scris în linia de comandă). (   ENTER).
Atenţie: Comenzile Bold (ex. Format) se activează din bara de meniuri
sau bara de stare; comenzile Bold Italic
(ex. units) se introduc de la tastatură.
Apare fereastra de dialog alăturată, fig. 1.1.
Se setează ca în fereastră:
- se lucrează în sistemul zecimal (Decimal);
- admitem o precizie de o zecime;
(Precision);
- unitatea de măsurare - mm (Millimeters).
Se iese cu OK.
4. Se personalizează ecranul de lucru:
View  Toolbars
Apare o fereastră de dialog în care se
bifează următoarele bare de lucru:
Dimension, Draw, Inquiry, Modify, Object
Properties, Object Snap, Standard Toolbar,
Zoom.
Ca exerciţiu, se bifează şi se
debifează succesiv, identificând pe monitor
fiecare bară cu butoane grafice. Acestea pot Fig. 1.1. Setarea unităţilor
fi reamplasate prin “tragere” de cele două
linii paralele, usor ieşite în evidenţă, din capul barei. Aveţi grijă să nu le
suprapuneţi!
In continuare aveţi bara de stare cu butoanele GRID, ORTHO, OSNAP,
MODEL activate:
.
Recomand ca la instalarea personală a softului AutoCad să aveţi setată
ca ţară România, din Control panel  Regional Settings.

Atenţie: Comenzile din AutoCAD se validează cu ENTER (  );

Se iese din comandă cu ESCAPE;
Coordonatele se separă prin virgulă (ex: A(125, 80));
Zecimalele se separă prin punct (ex:   3.14 ).
5. Se stabilesc dimensiunile formatului (ex: A3(420x297)).
Format  Drawing Limits sau
limits 
Se introduce succesiv (conform cu cerinţele din linia de comandă):
0,0 
420,297 
6. Se construieşte o reţea de puncte distanţate la 10 mm între ele:
grid 
10 
7. Se vizualizează formatul de lucru:
zoom 
all  sau z
a  sau (MCS) din bara de Zoom.
(MCS  mouse clic stânga; MCD  mouse clic dreapta).
Dacă aţi dat clic pe un buton grafic, nu mai daţi şi ENTER.

1.2. Construcţia chenarului

Comenzi utilizate: Line, Rectangle

Notă: In linia de stare trebuie să fie activate:
GRID, OSNAP, MODEL (încercaţi şi cu modul ORTHO activat).
a) Utilizand comanda LINE (line  sau l  sau Draw  Line sau din
bara cu comenzi de desenare - Draw).
Cu această comandă se dau coordonatele punctului de început şi de
sfârsit ale unei linii (sau coordonatele de început şi lungimea segmentului).
In fig.1.2 sunt date elemente de construcţie ale chenarului prin diverse
modlităţi.

1. Utilizând coordonate absolute:

line 
10,10 
410,10 
410,287 
10,287 
c  (c  close).
Fig. 1.2. Modalităţi de construcţie a
chenarului
Se şterg liniile construite
selectându-le (MCS pe fiecare) urmat de Delete de pe tastatură.
2. Utilizând coordonate relative:
line 
10,10 
@400,0 
@0,277 
@-400,0 
c (Se citeşte permanent linia de comandă)
Se şterg liniile construite.

3. Tastând lungimea segmentelor ce trebuiesc construite (ORTHO activat):

line 
10,10 
Se deplasează mouse-ul spre dreapta (se dă direcţia de trasare a liniei) şi se
tastează:
400 
Se deplasează mouse-ul pe verticală în sus şi se tastează:
277 
Se deplasează mouse-ul spre stânga şi se tastează:
400 
c
Se şterge chenarul construit cu selecţie crossing (cu fereastră ca la selecţia
mai multor fişiere) şi Delete de pe tastatură.
b) Utilizând comanda Draw  Rectangle sau rectangle  sau (MCS)
de pe bara de desenare.
Cu această comandă se dau coordonatele absolute a două vârfuri opuse ale
unui dreptunghi.
rectangle 
10,10 
410,287 

1.3. Elemente ale comenzii OSNAP (Object Snap)

OSNAP (MCD din bara de stare)  Settings (MCS). Apare fereastra

Drafting Settings.
Se activează butonul Object Snap şi se bifează: Endpoint, Midpoint,
Center, Intersection, Perpendicular, Tangent, Nearest.
Se activează butonul Polar Tracking, se alege sau introduce unghiul de 150
(Increment angle) şi se bifează Additional angles.
Se iese cu OK pentru ca setările să fie salvate.
 Fig. 1.3. Simboluri grafice ale elementelor barei OSNAP
In fig.1.3 sunt prezentate semnele caracteristice (simbolurile grafice)
ale fiecărui element OSNAP evidenţiat iar în fig. 1.4 este prezentată bara
OSNAP.

Fig. 1.4. Bara OSNAP (Object Snap)

Aplicaţie:
a) Se va construi o dreaptă
determinată de două puncte
de coordonate (fig.1.5)
A(180, 50) şi B (300, 200).
Se va dezactiva ORTHO din
linia de stare.
Din punctul de coordonate
C(130,130) se vor construi
drepte, succesiv, care vor
avea ca punct final un cap de
segment (Endpoint), Fig. 1.5. Utilizarea unor elemente OSNAP
mijlocul segmentului de
dreaptă (Midpoint), un punct curent pe segment (Nearest), punctul de
perpendiculară (Perpendicular).
Rezolvare în fig. 1.5:
- construcţia primei drepte A-B:
line 
180,50 
300,200 
(Dacă a rămas colimatorul ”agăţat”, desprindeţi-l cu ESCAPE sau ENTER).
- se construieşte punctul (C) de început al celei de-a doua drepte:
line 
130,130 
- se deplasează mouse-ul şi se observă cum se materializează dreapta ce
pleacă din punctul C(130,130). Se deplasează colimatorul în lungul primei
drepte şi se observă apariţia semnelor OSNAP. Se va executa clic atunci
când apare un semn, chiar dacă nu a ajuns colimatorul în punctul dorit. Se
va repeta operaţiunea pentru fiecare element Osnap.
Observaţie: Dacă nu apare semnul dorit, fără a ieşi din comandă, se execută
clic pe butonul grafic din bara de Object Snap (ex. , MCS), după care se
caută punctul dorit pe prima dreaptă construită.

b) Se va construi un cerc cu centrul în punctul de coordonate D(300,100),

tangent unei drepte AB (aceeaşi din aplicaţia precedentă).
Rezolvare:
- se construieşte segmentul determinat de punctele A (180, 50) şi
B (300, 200), ca în aplicaţia a);
- se construieşte cercul cu centrul în punctul de coordonate D(300,100):
Draw  Circle  Center, Radius
300,100 
sau circle 
300,100  sau (MCS)
300,100 

a b c
Fig.1.6. Construcţia unui cerc tangent la o dreaptă
 După parcurgerea oricărui set de comenzi de mai sus se va
materializa centrul cercului (D) ca în fig.1.6.a. Prin deplasarea mouse-ului
se va pune în evidentă un cerc de rază variabilă. Se va apropia colimatorul
de segmentul de dreaptă (AB) şi, dacă nu apare semnul de tangenţă, se
execută MCS pe butonul de Snap to Tangent din bara de Object Snap (fară
a ieşi din comandă), după care se apropie iarăşi colimatorul de segmentul
de dreaptă. Când apare semnul de Tangent (fig.1.6.b), se execută MCS,
obţinându-se construcţia din fig.1.6.c.

1.4. Comenzi de editare: OFFSET, TRIM

OFFSET
Cu această comandă se construieşte un obiect (ex.un segment) identic
cu unul deja existent sau asemenea cu acesta (ex. un poligon), la distanţa
dorită.

Aplicaţie:
a) Se va construi un segment de dreaptă d2, identic cu unul dat d1, la
distanţa de 20, în semispaţiul de sub linie.
Rezolvare:
Se va construi un segment, liber pe ecran d1, tastând line şi executând clic
(MCS) în două puncte distincte de pe ecran (fig.1.7.a).

a b c
Fig.1.7. Utilizarea comenzii OFFSET
Urmează comanda:
Modify  Offset
20  sau offset 
20  sau (MCS)
20  sau o 
20 
După parcurgerea oricărui set de comenzi se va executa clic pe
segmentul d1 ( ca de exemplu în punctul P1) şi apoi deasupra, dedesubtul, la
dreapta sau la stânga segmentului existent, ca de exemplu în P2. Se va
obţine dreapta d2 la distanţa de 20 faţa de d1, ca în fig.1.7.b. Se vor urmări
permanent indicaţiile şi cerinţele din linia de comandă.
b) Se va construi un dreptunghi (Rectangle) asemenea cu unul dat, la
distanţa de 10, în interiorul acestuia (fig.1.7.b).
Rezolvare:
Se va construi un dreptunghi, liber pe ecran (vezi construcţia chenarului).
Pentru aceasta se tastează comanda rectangle  după care se
execută clic în două puncte distincte pe ecran (care sunt de fapt două
vârfuri diagonal opuse ale dreptunghiului). Se obţine dreptunghiul (1).
In continuare se executa: offset 
10 
Se execută clic (MCS) pe una din laturile dreptunghiului (P1) şi apoi MCS
în interiorul dreptunghiului existent (P2). Se obţine dreptunghiul marcat cu
(2). Dacă se păstrează distanţa de offsetare se execută clic în P3 şi apoi în
P4 obţinându-se şi dreptunghiul (3).
Pentru construcţia unor cercuri concentrice (fig.1.7.c.) se poate folosi
comanda offset. Aceasta este utilă la reprezentarea unor cercuri generate
prin teşire.

Atenţie:
In AutoCAD 2002, între două comenzi offset utilizate pentru realizarea
unor distanţe diferite ca valoare, daţi un ESCAPE.

TRIM
Comanda TRIM permite ştergerea unui segment sau arc de cerc
delimitat de alte linii sau arce (cutting edges). Ne propunem să ştergem
segmentul AB. Pentru exemplificare se parcurg etapele:

a b c
Fig.1.8. Utilizarea comenzii TRIM

- se construiesc, liber pe ecran, trei drepte, ca în figura alăturată (fig.1.8.a);

Sugestie:
După ce aţi construit drepta d1 nu daţi ESCAPE pentru desprinderea
colimatorului de punctul B. Daţi de două ori consecutiv ENTER (adică
  ). Primul ENTER validează execuţia dreptei d1 (se desprinde
colimatorul). Al doilea ENTER repetă comanda precedentă de line. Puteţi
trece la construcţia dreptei d2 fără a mai lua comanda de line (mesajul
computerului din linia de comandă vă confirmă acest lucru).

- trim  sau tr  sau

-clic pe dreapta d1
(MCS, se selectează d1 ca margine tăietoare -cutting edges, precum în
fig.1.8.b);
-  (se execută ENTER pentru a valida selecţia );
- se execută MCS în oricare din punctele P1, P2 sau P3.
Vedeţi ce se întâmplă. Observaţi că segmentul din d2 rămas după trimarea
oricărei părţi din acesta nu mai poate fi trimat. El mai poate fi şters cu
Delete de pe tastatură.
Procedaţi analog ca în fig. 1.8.c, selectând ca margini tăietoare dreptele d 1
şi d3. (Se va exersa, căutând să se şteargă diferite porţiuni de linie, din
figura deja construită, putând reveni la desenul iniţial cu Undo sau
Ctrl+Z).

Aprofundaţi:

1. Dreapta
Vom vedea ce se mai poate face cu o dreaptă.
Activaţi modul ORTHO din bara de stare. Construiţi liber pe ecran
dreptele d1 şi d2. Dezactivaţi modul ORTHO şi construiţi şi dreapta d3
(fig.1.9.a).
Selectaţi dreapta d1 executând clic simplu pe aceasta (fig.1.9.b). Veţi
observa că aspectul acesteia se schimbă. Devine întreruptă (selectată) iat la
capete şi în mijloc apar trei vertexuri (pătrăţele): A, B, şi C. Executaţi
simplu clic pe unul dintre vertexuri şi deplasaţi mouse-ul (butonul nu se
menţine apăsat) unde doriţi d-tră. Executaţi simplu clic şi veţi observa că
dreapta s-a lungit, scurtat, rotit sau s-a deplasat paralel cu ea însăşi, în
funcţie de vertexul asupra căruia aţi acţionat. Repetaţi operaţiunea cu
fiecare vertex, apoi cu fiecare dintre drepte. “Scurtaţi” dreapta d1 până la
dreapta d2, respectiv d2 până la d3.
Activaţi modul ORTHO şi repetaţi operaţiunile precedente. Observaţi
constrângerile la care acesta vă obligă.
 a b
Fig.1.9. Posibilităţi oferite de o dreptă

2. Selecţia crossing

Orice obiect poate fi selectat executând simplu clic pe acesta, aşa cum
aţi văzut la selectarea unei drepte. Selecţia se poate face şi crossing (cu
fereastră): obiectul care trebuie selectat se încadrează cu un dreptunghi
(fără a lua vreo comandă), ca la selectarea unui grup de fişiere. Pentru ca
obiectul să fie selectat trebuie încadrat în totalitate dacă selecţia se face de
la stânga la dreapta, dacă selecţia se face de la dreapta la stânga este
duficient ca doar o parte a sa să intre sub selecţie. Vom exemplifica cu un
grup de drepte, construite liber pe ecran, ca în fig.1.10.a.
Dacă selecţia se face de la stânga la dreapta, P1 fiind punctul de început
iar P2 de sfârşit de selecţie, se va observa că dreapta d1 nu va fi selectată
deoarece aceasta nu a fost cuprinsă în totalitate sub dreptunghiul de
selecţie.

a b
Fig.1.10. Selecţia crossing
Dacă selecţia se realizează de la dreapta la stânga, P1 fiind punctul de
început iar P2 de sfârşit de selecţie, se va observa că dreapta d3 nu va fi
selectată deoarece aceasta nu a fost “atinsă” de dreptunghiul de selecţie.
Dreptele d1 şi d2 vor fi selectate deoarece au fost afectate de dreptunghiul
de selecţie.