Managementul Comunicarii si al

Conflictului in Clasa de Elevi

Realizat de : Tanas Andrei

Anul III Grupa j131

1
 Managementul Conflictului

Cred ca se poate spune fara riscul de a gresi ca nu exista organizatie fara

conflicte dupa cum nu exista grup social fara frictiuni. De altfel, acolo unde
interactioneaza cel putin doi oameni, se creaza mediul propice aparitiei si
dezvoltarii conflictelor. Si, cu toate acestea, putine persoane stiu ce este cu
adevarat conflictul. El reprezinta un proces de opunere si confruntare ce poate
aparea intre diferiti indivizi sau grupuri.
Clasa de elevi se constituie ca grup social formal, creat n mod artificial
functie de anumite criterii, unde se stabilesc o serie de relatii ntre membrii
componenti, cu consecinte n desfasurarea procesului instructiv-educativ. n
interiorul grupului de elevi pot fi deosebite mai multe tipuri de relatii. James S.
Coleman distinge relatii de comunicare, afective si de dominare-conducere.
Jean Piaget le clasifica si el n trei categorii: intelectuale, afective si
morale. Pe de alta parte, putem deosebi n cadrul grupului relatii formale,
reglementate oficial si relatii informale, care nu sunt reglementate oficial, ci apar
n mod spontan, ca urmare a proceselor de interactiune (Ioan Radu, 1994).
Ca orice grup. clasa de elevi prezinta o organizare dinamica cu o structura
specifica, n cadrul careia membrii componenti ocupa fiecare o anumita pozitie,
are un status al sau plasat pe o anumita treapta a unei ierarhii de status-uri, care
imprima clasei o configuratie specifica. Stuctura este rezultatul relatiilor ce se
stabilesc ntre indivizi. Putem deosebi o structura formala si una informala a
grupului.
Cea formala reprezinta organizarea ierarhica si functionala a acestuia si
se instituie ca urmare a investirii oficiale a indivizilor cu anumite roluri, pe cnd
cea informala se instituie fara ca interactiunea dintre indivizi sa fie impusa si
reglementata oficia!, ci ca rezultat spontan al relatiilor intersubiective de natura
afectiva, reflectnd modul de distribuire a simpatiei si antipatiei, atractia si

2
conflictele, reprezentarile despre ceilalti si despe propria pozitie n cadrul
grupului. Pe lnga cei integrati clasei pot exista indivizi care manifesta
comportamente deviante, opozanti, marginalizati.
Pot aparea chiar grupe ce manifesta tendinte de diferentiere si delimitare,
mai putin integrate, opunndu-se unor sarcini sau norme generale impuse
ntregului grup. Numai atragerea si integrarea tuturor n viata si activitatea
grupului asigura coeziunea acestuia. Cunoasterea aspectelor legate de structura
dinamica a grupului de elevi, modul de manifestare a autoritatii de catre liderii
formali sau informali, influentele dintre membrii si efectele acestora asupra
coeziunii grupului, a comportamentului sau final este hotartoare n procesul
instructiv-educativ.
Obtinerea de rezultate bune este conditionata nu numai de factori de
natura psihologica, ci si sociala, unele probleme, cum ar fi conducerea, controlul,
disciplina clasei gasindu-si rezolvarea mai degraba prin cunoasterea si
stapnirea fenomenelor de natura sociala si aplicarea metodelor de grup.
Socializarea realizata n clasa de elevi constituie o sursa de activare si
conduce la atingerea unor performante superioare. Profesorul poate interveni
permanent asupra instituirii si evolutiei relatiilor dintre elevi, n sensul ntaririi
coeziunii, cu efecte pozitive asupra fiecaruia. Importanta organizarii clasei de
elevi justifica deplasarea preocuparilor de la instructia si educatia centrata pe
individ, la instructia si educatia centrata pe grup, deoarece personalitatea este un
produs al contactului si comunicarii sociale.
In cadrul clasei se produc schimburi de mesaje de la un elev la altul, se
impun norme privitoare la activitatea si preocuparilor lor comune, se stabilesc
relatii functionale si afectiv-emotionale n raport cu natura sarcinii de ndeplinit.
Ca urmare a interactiunilor se formeaza cu timpul anumite modele de
comunicare, se creeaza situatii dintre cele mai diverse: competitive, aversive sau
imitative. In functie de tipul relatiilor stabilite ne putem da seama daca grupul
este constituit dupa criterii afective, preferentiale, daca n interiorul lui exista un
climat calm de simpatie reciproca ntre membrii sau, dimpotriva, exista relatii
conflic-tuale, tensionate. In grupurile unde predomina primul tip de relatii (de

3
colaborare, cu caracter mobilizator) rezultatele sunt superioare fata de cele n
care predomina relatiile conflictuale. Cunoasterea acestora faciliteaza procesul
dirijarii, prin masuri adecvate, a influentei educative.
Fenomenul relational care caracterizeaza realitatea sociala a grupului
clasa de elevi se rasfrnge asupra fiecarui membru, determinndu-i
performantele, comportamentul, judecatile si opiniile. Cunoasterea, comunicarea,
intimitatea dintre indivizi favorizeaza stabilirea unor interactiuni care pot
amplifica, prin cooperare, forta lor creativa, le poate modifica viata afectiva si
atitudinile. Relatiile interpersonale dintre elevi au o influenta directa asupra
formarii si dezvoltarii personalitatii fiecaruia.
Clasa de elevi este locul unde se realizeaza afirmarea de sine,
antagonismele, rivalitatea, competitia si cooperarea. Performantele n realizarea
unei sarcini sunt mai stimulate de cooperare, dect de competitie, sustine
Monteil invocnd cercetarile lui Workie, Brown si Abrams. In timp ce competitia
conduce adeseori la antagonisme, ostilitati, reprezentari negative ale celuilalt,
cooperarea are un efect pozitiv n ce priveste unele dimensiuni ale
comportamentului: stategiile de rationament, motivatia, perceptia celuilalt, etc.
Activitatile care presupun un efort comun pentru rezolvarea unor probleme de
interes general, reusesc sa reduca antagonismele, rivalitatea, actele ostile si
agresive, contribuind la stabilirea unui climat de ntelegere n interiorul grupului.
Schimbul de idei are un efect stimulativ, favoriznd realizarea unor
performante superioare n rezolvarea problemelor, caci grupul dispune, n
principiu, de un repertoriu mult mai variat de solutii, dect unul sau altul dintre
membrii sai.
Surprinderea si relevarea particularitatilor structurale, punerea n evidenta
a fenomenelor sociale ce au loc n grupul clasa de elevi ajuta la descoperirea
unor modalitati rationale de interventie, ndreptata spre optimizarea relatiilor
interpersonale si constituirea unui climat psihosocial favorabil bunei desfasurari a
activitatii didactice.
Dinamizarea si multiplicarea relatiilor interpersonale pozitive, conceperea
si organizarea unor activitati care sa intensifice participarea elevilor la

4
declansarea unor astfel de relatii cu colegii, contribuie la eficientizarea procesului
instructiv-educativ. Nu se pot obtine rezultate superioare n afara antrenarii
nemijlocite a elevilor n stabilirea de relatii cu ceilalti.
De aceea, a preda nseamna si a actiona asupra conduitelor sociale ale
elevilor, dupa cum afirma Monteil, dar acest lucru nu este posibil n lipsa unor
repere pe care doar abordarea sociologica a grupului de elevi ni le ofera.