f i i i t I 1 § i f i 1 I 1 I t i I I i ‘Sistemul muscular MUSCHII ABDOMENULUI Peretele anterior al cavitijii abdominale este format dintr-o zona extinsd ce nu confine ase protectoare. Astfel, straturi intinse si subtiri de mugchi se gisesc in peretele abdomi- nal pentru a ajuta la contentia viscerelor abdominale gi la flexia trunchiului. O linie nu- miti linia alba, se intinde pe linia median’ a peretelui abdominal, de la apofiza xifoida la simfiza pubiana. Linia alba este constituit& in principal din fesut conjunetiv, fra muschi, nervi sau vase mari de singe. Unul dintre muschii importanti ai peretelui abdominal este dreptul abdominal (Fi- gura 9.11). Dreptul abdominal este un muschi lung, lat, asemdnator unei benzi, situat pe fiecare parte a liniei albe. Leag’ oasele pubiene de coaste gi stern si, impreund cu alti muschi abdominali, comprima cavitatea abdominal, ajutind si la flexia coloanei verte- brale, Originea lui este pe creasta pubiand, iar inserfia este pe apofiza xifoida, Un alt muschi important este oblicul extern, Oblicul extern este un mugchi superfi- cial si extins, aseminator unei fisii, ce porneste de la ultimele opt coaste inferioare si se intinde in jos si medial. Se insera printr-o aponevroza pe linia alba si pubis. Oblicul ex- tern comprima peretele abdominal. Un al treilea muschi abdominal este oblicul intern. Acest muschi constituie stratul mijlociu al celor trei straturi musculare, care sunt situate lateral de dreptul abdominal. Fibrele lui au o directie aproape perpendicular fata de cele ale oblicului extern, Oblicul intern are originea pe creasta iliaca gi insertia pe cartilajele telor inferioare, dar si pe linia alba si pe creasta pubiand. Cel mai profund dintre cei trei muschi dispusi lateral de dreptul abdominal, este transyersul abdominal. El are originea pe coastele inferioare si pe apofizele vertebre- Jor lombare si insertia pe linia alba si pe creasta pubiand, Functia lui este de a contracta peretele abdominal. in plus, el contribuie la flexia trunchiului gi la expirul forfat prin impingerea diafragmului in sus. Dreptul abdominal Obieu intern — Transversul abdominal — FIGURA 9.11 Cei mai importani mugchi ai peretelui abdominal208 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina MUSCHII RESPIRATIEI Actul respirator are dow’ faze: inspirul, in timpul cAruia toracele se expansioneaza gi aerul intra in pkimani, si expirul, in timpul cdruia toracele se relaxeaz gi aerul iese din pliméni. Cei mai importanti muschi inspiratori includ diafragmul si muschii inter- costali externi, Inspirul mai profund implied muschi precum pectoralul mare si trapezul. in timpul expiratiei, muschii implicati sunt oblicul in- Labi tern, oblicul extern, transversul abdominal si dreptul abdominal. Totusi, [Apap Mig MeL expiratia este in general un proces pasiv, ce urmeazi relaxarii muschilor (NMS intercostali extern. inspiratori MUSCHII PELVISULUI Muschi pelvisului contribuie la formarea peretilor gi a planseului pelvin. Doi dintre cei mai importanfi mugchi care participa la formarea plangeului pelvin sunt ridic&torul anal si coccigianul, — = Ridicitorul anal este un muschi pereche, care isi are originea pe perefii pelvisului, la nivelul pubisului gi al is chionului. Fiecare mugchi se inser pe muschiul de pe partea opusd forménd un rafeu, in care fibrele musculare se impletese; acest rafeu se termina posterior sub forma unei bandelete (Figura 9.12) care se inser pe coceis. Acest muschi susfine organele pelvine. Muschiul coccigian este un muschi mic, in forma de evantai, care asista ridicitorul anal, Are originea pe spina ischionului si se inser pe coccis, ajutind Ia susfinerea orga- nelor pelvine. = Aaticulatia sacraliacs Coceis _ _-- Mugehiulpiiform Spina isehiagies _ Muschiulcoccigian Musehial obturator intern ~ Canal obtu Vaginul — SECTIUNEA D - Adevirat/Fals: La urmédtoarele enunjuri marcagi cu litera ,,A” afir- matia care este adevératdé. Daca este falsd, modificati cuvantul subliniat pentru ao transforma intr-una adevarata 1. Originea unui mugchi este in general situata mai departe de linia mediand a compu- lui. 2. Muschii sunt frecvent atagafi de oase prin fesut conjunctiv ce constuie ligamentele. 3. Muschii prim motori ai corpului au de obicei muschi care actioneaz’ opus lor, denumiti antagonisti 4, Muschiul antebrajului care produce rotajia antebrafului astfel incat palmele sa fie \dreptate spre anterior, se numeste brahioradial 5. Pectoralul mare coboat umarul in timp ce abduce scapula, i 6. Muschiul care flecteaza bratul fa nivelul articulat brahial este deltoidul. otului impreuna cu bicepsul Opozabilitatea este actiunea prin care muschii scurfi permit policelui si ating varfurile celorlalte degete. 8. Muschiul fefei anterioare a coapsei actioneaza atunci cdnd se ia pozitia de picioare incrucisate a croitorului este iliopsoasul.218 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina 9. 10, 23, 24, 25. |. Orbicularul gurii inconjoard gura si determina fugui Bicepsul femural si semitendinosul sunt doi dintre cei trei muschi ai grupului pliteu. po: Fibrele ce provin din toi cei patru muschi ai evadricepsului femural converg gi se inser pe tuberozitatea tibiala si pe navicular. Grupul muscular al adductorilor, inclusiv adductorul mare si adductorul lung, pro- duc adductia umirului Funcfia principal a fesierului mare este extensia membrului inferior la nivelul articulatiei soldului. Gastrocnemianul produce fl a gambei ia plantara gi este localizat la nivelul fefei anterioare Inserfia gastrocnemianului la unul dintre metatarsiene se face prin intermediul gamentului larg. Peronierul lung si peronierul scurt sunt implicafi in migcarile mainii Unii dintre muschii fefei difera de alti mugchi ai corputui prin faptul c& nu necesi conexiunea cu oasele prin intermediul doanelor. Unul dintre muschii importanti care realizeaza inchiderea gurii este mugchiul oblic inferior Muschi precum orbicularul gurii sau zigomaticul sunt cunoscuti drept muschi sistemici datorit’ insertiilor lor la piele si datorita apropierii lor de suprafafa pielii and coltul guri se ridica in zambet, muschiul care actioneaza este trapezul, a buzelor. Muschii infrahioidieni acopera suprafaja posterioard a gatului gi trag laringele in jos in timpul deglutitiei Linia alba se intinde de la apofiza xifoida pana la din tesut conjunetiv. fiza pubiand gi este alestuitt Oasele pubiene sunt legate de coaste gi stern prin diaftagm, Oblicii inter gi extern sunt muschi ce acopera organele toracelui Att coccigianul, ¢é lor pelvisului. si ridicatorul anal, contribuie la formarea plangeului gi pereti-Sistemul muscular 219 SECTIUNEA E ~ Studiu de caz Mia este alergitoare in echipa de atletism a scolii ei, Ea si-a rupt tendonul calcanean, 0 leziune care a necesitat tratament chirurgical. Ce muschi a fost afectat in principal? Este tendonul calcanean originea sau inserfia acestui mugchi? Ce migcare nu va putea ea si faca pana nu va fi operat? Este aceasta esenfiala pentru alergare? RASPUNSURI SECTIUNEA A Figura 9.13 Ta 10. j 19.8 | Qe Lb 20. m 3. £ 12.0 2l.e 4g 13. p 22. h Si 14. q 23.2 6. aa 15. 24d t 16.0 25. w a Iv 26. x 1 18. k 27.0 Figura 9.14 Lf Ta) 13. g | a 8d 14. a 3k ae 15. j 4m 10. b 16 Sa Wei I 6c 12. f t 7. 8 I 9.220 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind 1 2, 3, 4. 5, eae 10. Te 12. 13, 14. 15 16. 7 18. 19. 20, 21. 22, 23, 24, 25. -CTIUNEA B — Completare - fesut conjunetiv aponevroze . agonisti . antagonisti . dinfatul anterior seapula dorsal mare deltoidul bicepsul brahial olecranon brahialul/bicepsul brahial anterior patratul ulnar opozabilitate antebrajului psoasul mare femurului croitor evadricepsul femural patelei semimembranos semitendinos biceps femural lung 26. 29. coapsei fesierul mare abductie tibial anterior gastrocnemian solear tendonul ahilian tendoane fascia superficial flecteze . extensie temporal pterigoidian lateral ‘muschi cutanati epicranieni . globilor oculari pupilei sternocleidomastoidian muschii infrahioidieni linia alba dreptul abdominal oblicul extern diaftagm ridicatorul anal coecigianul SECTIUNEA C — intrebari cu raspuns la alegere B 6A D 7B @ 8c A 9° B D 10. D UL. 12. 13, 14. 15, 16. C 21. 1A 22, 18. B 23. 19. D 24, 20. C 2s.SECTIUNEA D — Adevarat/Fals ae 9. 10. ul 12 13. SECTIU! paepe inserfia tendoanele A supinator mic brahialul A muschiul sartorius A patel coapsei A posterioare EA E — Studiu de caz 14. 15, 16. 17, 18, 19, 20. 21 22, tendonului abilian piciorului A maseter cutanati zigomaticul A anterioara A . dreptul abdominal abdominale A Sistemul muscular 221 Cel mai afectat muschi al Miei este cel gastrocnemian, deoarece nu se mai realizeaz inserfia acestuia. Ea nu va alergare. mai reugi st execute flexia plantar, o miscare esentiala pentru222 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicindJesutul nervos CE VET! iNVATA Acest capitol descrie structura celulei nervoase si transmiterea nervoasi, Parcurgind | acest capitol, vefi invata si: + clasificati parfile sistemului nervos ca apartinand sistemului nervos central sau celui periferic, celui somatic sau autonom (vegetativ); + deosebiti diferitele tipuri de nevrogliis clasificati neuronii dupa structura si functie, descriind pe scurt structura acestora; descrieti un nod Ranvier; + descrieti nervii si ganglionii nervosis + descriefi un arc reflex; + caracterizati potentialele membranare neuronale produc; + caracterizafi potentialele de actiune; + identificati efectele mielinizarii asupra propagarii potentialelor de actiune; + caracterizai sinapsele neuronale si procesele implicate in transmiterea sinaptica; + identificati neurotransmitatorii, + aplicati cunostingele dobandite factorii celulari care le tr-un studiu de caz, 223 t224 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicind Sistemul nervos coordoneaza pro ele complexe ce au loc in mediul intern al organis- mului. De asemenea, acest sistem asigura integrarea organismului in mediul extern. in acest sens, sistemul nervos facilitea74 vaizul, auzul, gustul sau simful tactil, si rispunde a stimuli, Fara sistemul nervos, celelalte sistemele ale organismului ar functiona haotic, independent unele de altele, fara legatura cu nevoile organismului. De exemplu, muschii nu s-ar mai contracta in mod organizat, temperatura corporal nu ar mai fi reglat®, snge- Je nu ar mai fi distribuit in functie de nevoile tisulare, iar procesele cognitive si emofiile nu ar mai exista OA 3 Sistemul nervos are dou componente principale: sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic (SNP), SNC este compus din creier si miiduva spindrii si ser- veste drept centru de control al intregului organism (Figura 10.1). Anumite componente ale SNC integreaza informatile primite i determina reactiile adecvate. SNP-ul este alcatuit din receptoriiaflaji in organele de simt gi nervii prin care acestia comunica informajiile SNC-ului. SNP-ul contine 12 aa perechi de nervi cranieni si 31 de perechi de nervi spinali. El informeaz (MguiMR IaaU C SNC despre modificarea condifiilor din interiorul organismului si de Ia JAAD Haat lara suprafafa acestuia, iar ulterior transmite rispunsul SNC caitre muschi [apa Deena) u glande, care vor ajusta aceste conditii. ‘: s peer 7 CTY Att SNC, edt gi SNP, confin doua tipuri de nervi, nervi motori gi ee ‘ : Ce ns nervi senzitivi, Nervii senzitivi sau aferenti (cuvant care inseamni sinspre”) conduc mesajele provenite de la receptorii organismului spre \semnand ,,dinspre”) transmit mesajele SNC cdtre muschi sau catre alte organe, care raspund astfel stimulilor Portiunile motorii ale SNP sunt subimparjite in componenta somatic si componen- ta autonoma (vegetativa). Componenta somatic a SNP controleaz muschii scheletici, pe cind cea autonoma controleazt muschii involuntari, muschiul cardiac si glandele, Componenta autonoma a SNP prezinta doua tipuri de nervi motori. Primul tip, nervii simpatici, transporta impulsuri catre organe si determina reactii la situafii de stres, pre- cum reactia ,fight or flight” (,upti sau fugi") (Capitolul 11). Cel de-al doilea tip, nervil Parasimpatici, asigura o stare relaxata organismului gi stimuleaza digestia. CELULELE GLIALE in sistemul nervos exist dou’ tipuri unice de celule: neuronii, sau celulele nervoase, care primesc si transmit informatii biochimice, si celulele gliale, care au functie de su- port. Numarul celulelor gliale din sistemul nervos este aproximativ de 10 ori mai mare decat al neuronilor. Celulele gliale mai poarta si numele generic de nevroglii. Existii mai multe tipuri de celule gliale in SNC. Unul dintre ele este reprezentat de oligodendrocite. Aceste celule se infaigoara in jurul neuronilor, formAnd teci, aledtuite dintr-un material lipidic numit mielina. Un alt tip de celule gliale sunt astrocitele, care au prelungiri citoplasmatice alungite, ce le conferi o forma stelati (Figura 10.2). As-Jesutul nervos 225 trocitele contribuie ta formarea barierei hematoencefalice (singe-creier), care previne sau incetineste accesul substantelor nedorite in fesutul cerebral. Astrocitele ajutd gi la izolarea {esutului nervos lezat creier, | Sistemul nerves centrat Miduva spins i Sistem nervos perifrie FIGURA 10.1 Cele dou’ componente principale ale sistemului nervos uman. Microgliile sunt celule gliale mici, dispersate in creier si in maduva rt spinarii. Aceste celule actioneaza in cazul inflamatiilor sau a leziunilor, i devenind mobile si fagocitind microorganismele. in SNP, celulele Schwann se infisoara in jurul neuronilor localizati JRE eee in afara sistemului nervos central. Ele sintetizeazi teaca de mielina ce BRERA CSTD acopera neuronii din SNP. OS ROE Prone cee ts226 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Astrocit HH capil. . \ — ‘Axon amielinie Oiigodendrocit (0) Substantacenusle (b) substanta abs FIGURA 10.2 Neuronii si celulele gliale din sistemul nervos central, (a) Relajia dintre cele dow’ tipuri de celule in substanta cenusie a creierului si a miduvei spinatii. (b) Relafia dintre celule in substanta alba. NEURONII Neuronii sunt celule specializate in receptionarea si transmiterea informatiei in sistemul nervos. Neuronul este unitatea structural si functional a sistemului nervos. Neuronii se pot diferentia intre ei datorita prelungirilor pe care le prezint&, Neuronii pot fi clasificati dupa structurd sau dupa functie. Din punct de vedere struc tural, neuronii sunt multipolari, bipolari si pseudounipolari. Neuronii multipolari pre- zint& numeroase prelungiri scurte, numite dendrite, si o prelungire unica, hinga, numita axon. Multi neuroni din SNC apartin acestei categorii, Neuronii bipolari au un axon $i © singura dendrita. Ei sunt localizati in retina, urechea interna si mucoasa olfactiva, Neu- ronii pscudounipolari au o singura prelungire, care se divide pentru a forma o dendrita si un axon. Majoritatea neuronilor senzitivi sunt pseudounipolari (Figura 10.3). Neuronii pot fi clasificafi, din punet de vedere functional, in neuroni senzitivi (afe- renti), motori (eferenfi) gi interneuroni (neuroni de asociafie). Neuronii senzitivi trans- mit informatia dinspre receptori inspre SNC, iar neuronii motori transmit mesajele SNC cAtre muschi, inima si glande. Interneuronii (neuronii de asociatie) conecteazii neuronii senzitivi cu cei motori gi, de asemenea, alti interne- aie uroni intre ei, Interneuronii se gisesc in SNC, unde primese informa de la neuronii senzitivi, le integreaza si reactioneaza trimitind mesaje intermediul neuronilor motori. Corpul celular al neuronilor reprezinta doar un mic procent din volumul total al celulei. La acest nivel se gaseste nucleul gi, de asemenea, multe alte organite celulare precum mitocondrii, aparat Golgi si lizozomi. Un organit caracteristic Pentru neuron sunt corpii Nissl, alcatuiti din reticul endoplasmatic rugos (Capitolul 3), in care se sintetizeaz proteine. Dendritele, prelungiri foarte ramificate ale corpului celular, sunt specializate in re- ceptionarea impulsurilor nervoase gi transmiterea lor catre corpul celular, Suprafafa Interneuronii se yisese CT 1 1 ! i ' 1 ' I 1 t i