I.5.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE

LA INTEVENII AUTONOME, INTERVENII DELEGATE sI TRATAMENT DE SPECIALITATE

I.5.a. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INVESTIGAII
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea clinica a bolnavului.
Participarea acesteia este o datorie sau o obligatie profesionala. Ajutnd medicul si bolnavul, asistenta creaza un
climat favorabil pentru relatia medic-pacient-asistenta.

Pentru aceasta, asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:

-sa pregateasca fizic si psihic pacientul;

-sa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinarii;

-sa asigure conditiile de desfasurare a examinarii;

-sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de observatie

clinica, rezultatele examinarii);

-asigura iluminatia necesara examinarii unor cavitati naturale a organismului;

-fereste pacientul de traumatisme, curenti de aer;

-asigura linistea necesara desfasurarii examenului;

-pregateste produse biologice ale pacientului, pentru a le arata medicului la

vizita.
Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice le trece n fisele de observatie.
Completeaza simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimnd modificarile aparute n morfologia,
fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia
bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.

Utilitatea si obiectivitatea examinarilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza
si de modul cum se efectueaza examenul de laborator.

Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala care trebuie sa respecte urmatoarele norme
generale:

-orarul recoltarilor;

-efectueaza pregatirea fizica si psihica a pacientului;

 -pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare pentru
recoltare;

-tehnica de recoltare propiu-zisa;

-completarea buletinului de trimitere la laborotor si etichetarea

produselor recoltate;

-pastrarea si transportul n conditii optime a produselor recoltate.

Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta n instruirea acestuia privind comportamentul sau n timpul
recoltarii, colaborarea sa pentru reusita tehnicii. Pacientul este pregatit psihic printr-un regim alimentar, repaus la
pat, asezndu-l ntr-o anumita pozitie n functie de recoltarea ce se va efectua.

RECOLTAREA SNGELUI
Pentru recoltarea sngelui se folosesc materiale si instrumente n functie de scopul pentru care se fac acestea,
dar si de locul unde se va recolta sngele.

RECOLTAREA SNGELUI PENTRU V.S.H.

Asistenta medicala pregateste materialele necesare:

-seringa de 2ml de unica folosinta;

-ace sterile de unica folosinta;

-solutie de Citrat de Na 3,8%;

-periuta musama, eprubete, tavite renale, garou, vata, alcool 70o.

Se pregateste pacientul psihic, explicndu-i cu 24h nainte necesitatea efectuarii examinarii. Se pregateste
pacientul fizic. Se anunta sa nu mannce si sa pastreze repaos fizic.

EFECTUAREA TEHNICII

-asistenta medicala se spala pe mini cu apa si sapun;

-mbraca mnusile sterile;

-aspira n seringa 0,4ml Citrat de Na 3,8%;

-aplica garoul pacientului pentru a pune n evidenta vena;

-punctioneaz vena si desface garoul;

-aspira snge pna la 2ml (1,6ml);

-retrage acul si aplica un tampon cu alcool;

-scurge amestecul snge-citrat n eprubeta si omogenizeaza lent;

-aseaza eprubeta n stativ;

-ngrijeste pacientul dupa punctie;

-pregateste produsul pentru laborator, completnd buletinul;

-eticheteaza produsul si-l trimite la laborotor;

-reorganizeaza locul de munca.

RECOLTAREA SNGELUI PENTRU H.L.G.+F.L.+I.

Recoltarea se face prin punctie nervoasa strict 2ml de snge pe cristale E.D.T.A.(acid-etilen-diamino-tetraacetic
1%) 0,5ml.

RECOLTAREA SNGELUI

Pentru:

-uree: 5-10ml snge pv;

-creatina: 5-10ml snge pv;

-aci uric: 5-10ml snge pv;

-glicemie: 2ml sg/florura Na 4mg pv;

-fibrinogen: 0,5ml Citrat de Na 3,8%+ 4,5ml snge pv.

RECOLTAREA CU VACUTAINER

Eprubete cu dop MOV

Se recolteaz HLG +F+T.

Contine autocoagulant (E.D.T.A.)

Eprubete cu dop NEGRU

Se recolteaz V.S.H.

Contine coagulant (citrat de Na 3,8%)

Eprubete cu dop ROsU

Nu contine anticoagulant

Se recolteaz analie de bio-chimie (ex: uree, creatinina, acid uric)

Eprubete cu dop BLEU

Se recolteaz Fibrinogene.

Contine anticoagulant (citrat de Na 3,8%).

Eprubete cu dop GRI

Se recolteaz Glicemie.

Contine anticoagulant (florura de Na).

RECOLTAREA URINII
Examen sumar de urina

Se face sediment urina + ex. Biochimic

Materiale:

Urinar, plosca, musama, alez, materiale pentru igiena organelor externe.

Se pregteste pacientul psihic:

Se instrueste privind folosirea bazinetului; s urineze fr defecatie, s

verse imediat urina n vasul colector.

Se pregteste pacientul fizic:

Se face toaleta organelor genitale externe.

Se aseaz plosca sub pacient.

Se recolteaz prima urin de dimineat.

Dup recoltare urina se eticheteaz si se trimite la laborator (un esantion

de 100-150 ml).
Proba ADDIS-HAMBURGER

Pune n evident studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor.

 Se nvat pacientul ca la ora stabilit (3) s urineze si urina se arunc.

Dup trei ore n care pacientul nu mai consum lichide, urineaz toat
cantitatea ntr-un bazinet curat.

Toat urina se colecteaz ntr-un recipient si se trimite la laborator, dup

ce n prealabil s-a etichetat.
Recoltarea urinii pentru urocultur

Urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urin.

Se recolteaz urina de dimineat.

Se pregteste pacientul psihic.

Se informeaz pacientul asupra tehnicii.

Acest examen este indicat a se face naintea nceperii tratamentului cu

antibiotice.

Prima cantitate de urina emis 50ml se elimin. Apoi, fr s ntrerupem

jetul urinar se recolteaz aproximativ 5 ml de urin ntr-o eprubet de unic
folosint, dup care etichetm.

Se transport la laborator unde se nsmnteaz si se pune la termostat.

RADIOGRAFIA RENAL SIMPL
Definitie

Explorarea radiologic fr substant de contrast, care poate evidentia

controlul si pozitia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci.

Materiale necesare:

-crbune;

-ulei de ricin;

-materiale necasare explorrii clismei, evacuatoare.

Se pregteste pacientul din punct de vedere psihic.

Se anunt si se explic necesitatea tehnicii.

I se va explica tehnica si regmul alimentar necesar pentru reusita acesteia.
 Se face pregtirea alimentar a pacientului.

Cu 2-3 zile naintea examenului va consuma un regim alimentar fr

alimente ce contin celuloz (adic fr fructe, legume, zarzavaturi, paste
finoase, pine) si ape gazoase.

In ziua precedent examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai,

ap.

In seara precedent examenului va consuma o can cu ceai si o felie de

pine prjit.

In dimineata examenului nu mnnc si nu consum lichide.

Dup examen regimul alimentar este obisnuit.

Pregtirea medicamentoas a pacientului

Cu 2-3 zile naintea examenului se administreaz crbune si triferment de

3 ori pe zi cte 2 tablete.

In dimineata si seara precedente examenului se administreaz 2 linguri de

ulei de ricin si se efectueaz clisma evacuatoare simpl.

Inaintea examinrii pacientul si goleste vezica urinar si se controleaz

radioscopic dac nu mai exist aer n intestin.

Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat s se dezbrace

si s se aseze n decubit dorsal pe masa radiologic.

Dup efectuarea radioscopiei bolnavul este condus n salon si instalat

comod n pat.

Examenul se noteaz n Foaia de observatie.

UROGRAFIA
Definitie

Este o metod curent de examinare morfofunctional a rinichilor si a

cilor urinare, utiliznd substante iodate hidrosolubile, administrate intra-venos.
Materiale necesare

-toate materiale necesare radiografiei renale simple;

-substante de contrast: Odiston 30-60-75%;

-medicamente antihistamice;

-medicamentatia de urgent;

-seringi de 20;10;2 ml de unic folosint;

-ace de unic folosint pentru intra-venoase si intra-musculare.

Se pregtesc materialele.

Se efectueaz pregtirea psihic, alimentar si medicamentoas descris

la radiografia renal simpl (n plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul
cunoscut).

Se face testarea sensibilittii organismului la substanta de contrast.

Se injecteaz un ml Odiston intra-venos prin omogenizare cu snge.

Se comunic pacientului s nu se sperie la unele simptome ce pot s

apar: ameteli, greturi sau dureri abdominale care dispar repede si fr
consecinte.

Dac pacientul prezint reactii hiperalergice se ntrerupe administrarea si

se anunt medicul.

Dac toleranta este bun se administreaz intra-venos substante de

contrast:

-pentru adulti: -20 ml Odiston 75%

-25 ml Odiston 60%

-pentru copii - n functie de vrst

-5-15 ml Odiston 60% sau 50%

La 8-10 minute de la efectuarea injectiei se execut radiografii n serie,

aproximativ la 30;60;90;180 minute.

Dup examen pacientul este condus la salon.

Examenul se noteaz n Foaia de observatie.

I.5.b INTERVENIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND

NGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRIT
 Asigurarea conditiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului,
temperatura de 37oC.

Asigurarea repausului la pat.

Aplicarea de cldur pe regiunea lombar.

Asigurarea unei alimentatii echilibrate, complete excluznd alcoolul,

cofeina, condimentele, lichidele n cantitate mare.

Regimul acidifiant contine carne, ou, cereale finoase. Acesta

influenteaz pH-ul n sens acid.

Regimul alcanizant contine fructe, lactate care influenteaz pH-ul n sens

bazic.

Regimul este prescris de medic si se noteaz n foaia de temperatur.

Administrarea tratamenului prescris de medic (antibiotice, analgezice).

Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator s se fac corect.

Igiena organelor genitale si a regiuni.

Asanarea oricror procese infectioase de vecintate (vulvo-vaginal), a

litiazei renale.

Dispensarea diabeticilor corect.

Evitarea distensiei VU prin golirea complet.

Dobndirea obisnuitelor corecte de eliminare.

Educatia pacientului.

I.5.c PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE

TERAPEUTICE

Tratamentul se administreaz de asistenta medical doar la indicatiile

medicilor.

In general, tratamentul are drept scop ndeprtarea infectiei urinare si apoi

tratamentul simptomatic.
 Tratamentul etiologic antiinfectios const n indentificarea germenului
prin trei uroculturi consecutive si testarea sensibilittii prin antibiogram.

In formele grave se administreaz antibiotice majore:

-AMPICILIN -activ n infectii cu Escherichia, Colli, Proteus;

-inactiv pentru Pseudomonas Aeruginosa

(Pioccianic) Klebsiella;

-nu este toxic: efecte secundare apar rar (great vr-

sturi, diaree);

-reactii de hipersensibilitate (cazinofilie);

-se adminstreaz per os sau intra-muscular 500 mg - 1g de 4

ori/zi.

-KANAMICIN -activ n infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus;

-inactiv pentru Pseudomonas Aeruginosa;

-este nefrotoxic si ototoxic, dozele vor fi reduse n caz de

I.R. si la btrni;

-se adminstreaz intra-muscular sau intra-venos 500 mg la

12 ore (cure scurte).

-GENTAMICIN -activ n infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus,

Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococ;

-este nefrotoxic, dozele mari administrate la pacientii cu I.R

produc leziuni vestibulare ireversibile;

-se adminstreaz intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg,

repartizate n 3 doze la interval de 8 ore.

-CEFALEXIN -activ n infectiile cu E. Colli, Klebsiella, Proteus,

Pseudomonas, Stafilococ;

- reactii secundare (great vrsturi, diaree);

- dac se depseste doza de 4 g/zi se contraindic n caz de

I.R.;
 -nu este nefrotoxic n doze mici;

-se administreaz per os 500 mg de 4 ori/zi;

-n formele mai putin grave se adminstreaz sulfamide.

-NITROFURANTOIN

-actiune bactericid pentru germeni: Gram(-) si Gram (+)

-produce semne de intolerant gastric (greturi, vrsturi

cefalee, eruptii cutanate);

- reactii secundare (great vrsturi, diaree);

- contraindicat la pacientii cu I.R.;

-se administreaz per os 5-10 mg/kg corp/zi repartizat in 4

prize;

-n tratamentul de lung durere se administreaz jumtate din

doza obisnuit.

-CICLOSERIN -actiune bactericid pentru E.Colli, Proteus, Pseudomonas;

- contraindicat la pacientii cu I.R. care pot prezenta

convulsii, stri depresive;

-se administreaz in tratamentul de atac <50 mg/2 ori/zi

14 zile;

-n tratamentul de ntretinere 250 mg /zi sau la 2 zile.

-ACID NALIDIXIC sau NEGRAM

-activ infectiile cu bacterii Gram(-)

-inactiv la Pseudomonas;

-nu este nefrotoxic, dar dezvolt rapid forme rezistente de

bacterii;

-reactii secundare (great vrsturi, diaree, cefalee, edem

papilar);
 -se administreaz per os 1g la 6 ore;
Tratamentul simptomatic const n administrarea de:

-analgezice:

-antispastice:

-pentru scderea valorilor tensionale:

-acidifierea urinii se face cu clorur de amoniu sau METENAMIN,

contraindicate la bolnavii cu acidoz.

Se pot face asocieri de antibiotice:

ex: AMPICILIN+KANAMICIN

AMPICILIN+GENTAMICIN

Nu se prescriu antibiotice si sulfamide la persoanele alergice.

Tratamentul dureaz 1-3 luni, respectndu-se regulat urocultura cu

antibiograma.
v