IGIENA SOLULUI

SOLUL-PROPRIETATI
Sub de denumirea de sol intelege acea parte a
scortei in care se petrec procese biologice.
SOLUL este materialul fragil si afinat care
acopera intr-un strat subtire toata suprafata
scoartei terestre. Fara el, continentele ar fi lipsite
de majoritatea faunei si florei. De aici deducem
faptul ca solul depinde mult de forma de relief
deasupra carei se afla.
Pedogeneza.
Dar cum se formeaza solul insusi? Solul se
formeaza la suprafata uscatului din stratul
superior al rocilor pe anumite elemente de relief.
Acest proces este foarte indelungat si consta in
interactiunea mai multor factori de pedogeneza
cum ar fi: roca-mama, organisme vii (animale si
microorganisme), clima, vegetatie, relief, ape
freatice si de suprafata, timpul geologic.
Rolul solului
1) Ecologic regleaz compoziia
atmosferei, hidrosferei, biosferei.
 2) Economic agricultur, produse
alimentare, elemente nutritive pentru plante.
3) Energetic formarea humusului,
procesul de mineralizare.
4) Tehnico-industrial infrastructur,
drumuri, construcii, aeroporturi, stadioane,
telecomunicaii.
Prin fertilitate se intelege proprietatea solului
de a asigura plantele cu substante nutritive
(compusi ai elementelor chimice cu care se
hranesc plantele), apa si aer necesare dezvoltarii
normale in perioada de vegetatie.
-Sub aspect fizic solul este compus din particule
solide de dimensiuni variabile
-Spatiile ramase dintre granule formeaza porii
solului
-Structura mecanica a solului determina o serie
de calitati cu rol sanitaro-igienic
Compozitia chimica
Solul contine totalitatea substantelor
chimice cunoscute
Deci, solul este format atit din substante
organice, cit si din substante minerale.
Solul contine si o anumita cantitate de apa.
Apa dizolva unele substante nutritive pe
care plantele le absorb impreuna cu
ea.Solul contine si aer, care este necesar
pentru respiratia radacinilor plantelor,
animalelor si microorganismelor. Rezulta
ca solul nu este solid. Aproximativ 2/5 din el
este alcatuit din apa si aer.
Excesul sau carenta minerala va determina
excesul sau carenta minerala a apei sau a
plantelor
Au fost incriminate excesul de flor din
sol,gusa endemica,

Permeabilitate

Solurile formate din particule mari ca

pietrisul si nisipul sunt foarte permeabile
pentru aer si apa
Cu cat solul contine o cantitate mare de aer
cu atat procesele biologice sunt mai active
Cu cat compozitia aerului teluric este mai
apropiata de cea a aerului atmosferic cu
atat solul este mai curat
Dealtfel, ntre aerul teluric i aerul
atmosferic este un permanent schimb
determinat, mai ales de temperatura i
presiunea de la suprafaa solului
n general ca urmare a proceselor biologice
i biochimice ce se petrec n sol i n primul
rnd de descompunerea substanelor
organice, calitatea aerului teluric este
diferit de cea a aerului atmosferic,
procentul de oxigen fiind mai sczut, iar cel
de bioxid de carbon, mai ridicat. Tot ca
urmare a proceselor de biodegradare a
substanelor organice n compoziia aerului
din sol, pot aprea i alte gaze: amoniacul,
hidrogenul sulfurat, metanul etc.
Solurile bogate in turba si argila sunt putin
permeabile in comparatie cu nisipul si
pietrisul
Permeabilitatea pentru apa depinde de
marimea porilor si de volumul acestora
Apa din sol are un rol important, mai ales n
ntreinerea vegetaiei, dar i n diverse
procese biologice i biochimice care se
petrec n sol. Eliminarea aerului i
nlocuirea sa cu ap n porii solului, are un
efect nefavorabil asupra gradului de
salubrizare a solului. n absena aerului,
procesele biologice sunt ncetinite, iar solul
se consider insalubru. n acelai timp ns,
solurile care sunt strbtute cu uurin de
ap, nu au capacitatea de a proteja n
suficient msur apa subteran.

Capilaritatea
Proprietate a solului de a permite apei
subterane sa se ridice prin porii sai catre
straturile superficiale
Capilaritatea se prezinta in raport invers cu
permeabilitatea
Capilaritatea are importanta sanitara in
amplasarea toaletelor,rezidurilor ce pot
polua cu usurinta apa subterana

Selectivitatea
Calitatea solului de a retine in pori diverse
impuritati Selectivitatea are la baz
fenomenul de absorbie, mai exact reinere
impuritilor pe granulele de sol
Se nelege c impuritile sunt reinute, n
primul rnd cele de suspensie, inclusiv
microorganismele
Solurile greu permeabile sunt soluri cu grad
mare de selectivitate
Daca se trece printr-un sol cu grad mare de
suspensie microbiana apa care strabate
solul poate ramane perfect sterila rol
selectivitate
Selectivitatea solului este una din cele mai
importante caliti ale acestuia, prin care se
realizeaz protecia apelor subterane i din
acest punct de vedere are un mare rol
igienico-sanitar

Temperatura
Dependenta de structura mecanica ,de natura si
compozitia chimica a solului
Solul primeste caldura de la soare,din centrul
pamantului si din procesele biologice
Rau conducator de caldura inregistrand cu
intarziere variatiile
diurne,nocturne,sezoniere.Peste 8 m variatiile nu
se mai resimt
Temperatura solului creste la fiecare 35 m
adancime cu aproximativ 1 grad Celsius

POLUAREA SOLULUI
Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer
si apa. Intr-adevar, solul este locul de intalnire al
poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice
dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol.
Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti
antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate.
 Aproape toate deseurile solide sunt depozitate
prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe
sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz
pana la autoturismul abandonat, de la picatura de
ulei scursa din tractorul care ara campul pana la
groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt
poluari directe ale solului.
In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau
mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt
depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea
la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul
infiltrarii in panza freatica
POLUAREA BIOLOGICA
-Diseminarea in sol o data cu diverse rezidii a
germenilor patogeni
-Solul este bogat in flora microbiana proprie cu
rol de a participa activ la procesele biochimice din
sol si distrugere a florei patogene.
-Calitatile fizice ale solului nu ofera conditii
propice pentru dezvoltarea florei patologice
Indicatori ai poluarii biologice
Directi-prezenta florei patogene
Indirecti-nr germenilor coliformi arata poluarea
apei si a solului cu continut
fecaloid(contaminarea om-sol-om) precum
:vibrion holeric,virusurile oliomielitice,virusul
hepatitei A,bacili dizenterici.Viabilitatea acestora
este doar de cateva saptamani
-nr germenilor ce se dezvolta la 37 gr
Celsius (mezofili)este in nr- mare risc crescut de
contaminare cu germeni patogeni
-prezenta parazitilor intestinali-
contaminare cu fecaloid
-prezenta germenilor termofili ce se
dezvolata la aproximativ 60 gr Celsius denota
poluarea cu gunoi de grajd
Contaminarea animal-sol-om recunoaste un nr
mare de germeni:bacilul
tetanic,brucelele,leptopirele ,bacilul antracis
,botulinic,etc.
Transmiterea se poate face prin sol cat si prin apa
si alimente.Este necesara si prezenta unor leziuni
cutanate deschise sau consumul de alimente
insuficient preparate termic.
Contaminarea cu paraziti din sol;helmintiazele
tenia,tricocefalul,ascarizii(limbrici)oxiurii,etc se
face cu prin contact direct cu solul mai ales in
cazul copiilor mici prin indroducere in gura a
diverselor obiecte .

Degradarea solului
 - Degradarea prin exces de ap irigaii
incorecte, compactarea solului, defriarea
pdurilor, deselenirea pajitilor, precipitaiile
abundente, relieful accidentat.
- Degradare prin salinizare i alcalinizare
srturarea solurilor ridicarea nivelului
apelor freatice, irigaii cu ape mineralizate.
POLUAREA CHIMICA
Produsa prin rezidii menajere si zootehnice,rezidii
industriale, radioactive ,substante chimice in
agricultura.
Poluarea chimica organica gunoi
menajer,zootehnic,reziduri produse de
intreprinderi alimentare
Persista timp limitat la nivelul solului datorita
capacitatii solului de degradare prin intermediul
microorganismelor telurice.Se realizeaza un ciclu
natural de descompunere al materiei organice in
materie anorganica .Acest ciclu este specific
pentru azot,carbon,sulf,fosfor.
Poluarea industriala-sursa de raspandire a
unor produsi toxiciAproximativ 15% din
deseurile industriale sunt reprezentate de
substante toxice
Consecintele acestor poluari constau in
mare parte in degradarea solului
Prezinta premisa trecerii acestora in apa
subterana sau a culturilor vegetale.

Plantele concentreaz ns cea mai mare

parte a substanelor chimice poluante din
sol. Cercetrile fcute n acest sens pe
pesticide au artat o migrare ctre plante
ntr-un procent de 30-70%, n timp ce
pentru ap procentul scade la 2-18%, iar
pentru aer i mai puin. Fixarea de ctre
plante a substanelor chimice poluante din
sol depinde ns n mare msur de tipul
plantelor cultivate. Tot pentru pesticide s-a
constatat c plantele care concentreaz cea
mai mare cantitate sunt morcovul i
cartoful

Cnd gradul de solubilitate al substanei

este foarte mare i aceasta migreaz
profund solul, plantele cum sunt arborii
fructiferi, mai ales cei tineri care se pare c
fixeaz cantiti mai crescute
Poluarea radioactiva-consta din depuneri
radioactive si depozitarea pe sol a reziduurilor
radiactive
Poluarea radiactiva a solului creste de pana la
30% radioactivitatea naturala
Experienele nucleare efectuate n unele zone ale
Terrei, deeuri radioactive depozitate, precum i
emanaiile de la centrele nucleare unde s-au
produs accidente (cum este cea de la Cernobl-
Ucraina) sunt un foarte mare pericol pentru viaa
oamenilor i animalelor. Cei mai periculoi
radionuclizi sunt cei de via lung emii de
reactoarele nucleare: stroniul 90 rezist 28 de
ani, iar cesiul 137 chiar jumatate de secol!

Aceste elemente radioactive ucigae se

concentreaz n sol, de unde trec uor la plante i
animale
- n zonele nordice ale Europei i Americii, acolo
unde s-au fcut experiene nucleare, lichenii
depoziteaz cesiu radioactiv, iar renii, care se
hrnesc cu licheni, depoziteaz la rndul lor
izotopi. Consumnd carne de ren, laponii sau
ncrcat cu izotopi radioactivi de zeci de ori mai
mult dect alte populaii nordice, care n-au fost
contaminate nuclear.

Efectele poluarii radioactive asupra

organismului uman:
-leziuni cutanate (radiodermite);
-leziuni oculare cu opacifierea cristalinului;
-sterilitate temporara sau definitiva, in functie de
doza;
-iradierea in primele trei luni de sarcind duce la
malformanfii congenitale, retardare mintala
severa;
-cancer: leucemie, cancer tiroidian, mamar,
pulmonar etc.

Poluarea - produsi chimici utilizati in

agricultura
O parte din aceste substante fiind de natura
organica sufera procese de descompunere
Pesticidele ,lindanul,DDT ul se descompun
greu .In cazul pesticidelor organo-clorurate dupa
5 ani s-a mai gasit resturi in solul contaminat. De
asemenea, pesticidele pot trece bariera
placentara. Actioneaza
asupra fatului in diverse stadii de dezvoltare si
duc la diverse malformatii precum lipsa
membrelor sau a degetelor. Hrana produsa cu
ajutorul pesticidelor a dus in ultimii ani la
inregistrarea unei mortalitati infantile la cote
alarmante
Toxicitatea indirect se manifest pe o perioad
lung i poate duce la mutaii, cancer,
malformaii i sterilitate.
Efectele :asupra organismului uman sunt relativ
limitate, dar expunerile pe termen lung au fost
asociate cu boli cronice si cu risc de cancer la
san. De asemenea, expunerea la DDT poate
apare si prin consumul anumitor alimente,
pesticidul fiind detectat pretutindeni in hrana
(oua, legume, fructe, carne) si chiar in laptele
sugarilor.
Poluarea chimica -Indicatorii poluarii chimice
Directi substantele chimice poluante.
Exista concentratii minim admise .Un criteriu
sanitar important este reprezentat de influenta
substantelor chimice asupra florei
telurice.Distrugerea acestei flore impiedica
procesele de autopurificare a solului.Cel mai
frecvent cercetarea se face pentru germenii ce se
dezvolta la aproximativ 20 grade celsius prin
influenta diferitilor compusi asupra florei in
diferite soluri tinant cont de temperatura si
umiditatea acestuia
Indirecti -diversi produsi
intermediari(amoniac,nitriti,azot).Cel mai utilizat
este azotul.
Metode si mijloace de protectie a
solului
Masurile prioritare de conservare a solului
vor cuprinde:
efectuarea de lucrari agricole cu utilaje
si masini, de asolamente;
utilizarea unor procedee agricole cu
impact redus asupra mediului;
practicarea unei agriculturi organice;
elaborarea unui proiect de lege privind
conservarea solului, dupa modelul tarilor
europene;
aplicarea mecanismelor economice de
prevenire a degradarii solului;
perfectionarea actelor normative n
vigoare privind obligatiile persoanelor care
efectueaza lucrari ce conduc la degradarea
stratului fertil al solului, cu definirea clara a
responsabilitatilor pentru restabilirea
fertilitatii lui;
stimularea restabilirii fsiilor forestiere
de protectie si aplicarii de masuri
antieroziune;
reglementarea exploatarii pasunilor;
reglementarea exploatarii padurilor;
intensificarea eforturilor de
rempadurire;
 optimizarea modului de ocupare a
terenurilor;
revenirea la practica de rotatie a
culturilor.