Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul Naional de Comer al ASEM

Specialitatea: Servicii hoteliere

PROIECT
la disciplina:

Turismul rural

Tema: Turismul urban

A efectuat: Paierele Valentina (SER-141)

A verificat: Bejan Viorica

Chiinu, 2015
 Turismul urban

Pornind de la faptul ca dezvoltarea economica si socio-culturala a oraselor s-a reflectat in

arhitectura acestora, si ca orasele, privite ca centre economice si culturale, sunt detinatoarele
unor variate atractii determina ca acestea sa constituie destinatie pentru numeroase categorii
de vizitatori. Pe masura ce numarul acestora a crescut si s-a conturat o forma distincta de
turism, au aparut si preocupari privind amenajari specifice destinate diferitelor categorii de
vizitatori cat si grija pentru armonizarea acestora cu exigentele functionarii in cele mai bune
conditii a asezarilor urbane.

Turismul urban se refer n general la petrecerea timpului liber sau a vacanelor n orae
pentru vizitarea acestora sau pentru desfurarea unor activiti diverse cum sunt vizionarea
de spectacole, expoziii etc. Datorit acestei accepiuni el are o sfer de cuprindere extrem de
larg i deci este destul de dificil de particularizat n raport cu alte forme de turism. De
regul proporia turismului urban intern deine cote superioare celui internaional. La toate
acestea este necesar de adugat c circa 80% din vizitele la ora reprezint turism urban pur
iar 20% este turism complementar, vizitarea zonelor urbane fiind asociat altor forme de
petrecere a vacanei (litoral, munte, circuite).

Scurt istoric

Dorinta de cunoastere a unor locuri noi, ingrijirea sanatatii si odihna, pelerinaje, razboaie sau
descoperiri, au constituit tot atatea motivatii de calatorie ale oamenilor incadin cele mai
vechi timpuri. Turismul urban isi are originea inca din antichitate, cunoscuta fiindafluenta
calatorilor carefrecventau tarmurile mediteranei si insulele egeene.

In prezent, literatura de specialitate nu inregistreaza o definitie unanim acceptata pentru

turismul urban, punctele de vedere diferite avand totusi unele elemente comune referitoare la
cuprinderea notiunii de turist si excursionist, pe de o parte cat si la delimitarea spatiului
urban, pe de alta parte. Astfel, se precizeaza ca turismul urban se refera atat la circulatia
turistilor in orase sau aglomeratii urbane, in afara resedintei principale, cu conditia ramanerii
pentru cel putin o noapte la locul de destinatie cat si la deplasarea excursionistilor pentru mai
putin de 24 de ore in spatiul urban.Potrivit opiniei specialistilor , turismul urban se
desfasoara in localitati cu cel putin 20000 de locuitori,avand drept caracteristica principala
sejururile de scurta durata, prin acestea intelegandu-se, potrivit definitiei, deplasarile de 1-2
innoptari in afara resedintei. Asadar, singurul criteriu de delimitare fata de celelalte forme de
turism ramane cel demografic, desi, in unele tari , de exemplu, Franta,statistica oficiala
indica limita de 2000 de locuitori pentru definirea unei aglomeratii urbane. O alta abordare
se refera si la respectarea conditiilor privind durata si motivul calatoriei, in sfera turismului
urban fiind acceptate si deplasarile de o zi, avand in vedere distanta de deplasare care,
potrivit opiniei unor autori,ar trebui sa fie de cel putin 100 km.Prin organizarea sa
functionala, spatiul urban reprezinta locul de desfasurare pentru o serie de activitati turistice,
municipalitatile fiind preocupate permanent in organizarea spatiilor de agrement,conservare
si protejare a obiectivelor turistice in vederea atragerii unui numar cat mai mare de turisti.
Oferta turistica a unui oras este extrem de variata si cuprinde elemente de ordin
cultural,recreativ si uneori balnear acolo unde in perimetrul orasului exista izvoare minerale
si infrastructura adecvata . Dezvoltarea infrastructurii generale si specifice au condus la
transformarea orasului intr-un adevarat pol de atractie pentru o serie de forme de turism
afaceri si congrese, turismul tehnic si stiintific, turismul de cumparaturi. Asadar, turismul
urban reprezinta un camp de interferenta pentru mai multe tipuri majore de turism.

Factori care influenteaza turismul urban

Treptat, evolutia turismului urban a fost influentat de o serie de factori economici, sociali,
demografici, juridici si tehnologici. Dintre acestia,un rol important il detine interesul
manifestat pentru valorile culturale si istorice, tendinta ce inregistreaza o continua crestere,
indeosebi ca reactie la amplul proces de modializare si globalizare prin afirmarea
identitatilor culturale, protejarea si conservarea patrimoniului national pentru generatiile
viitoare. Nu in ultimul rand, de mentionat eforturile municipalitatilor in directia revitalizarii
centrelor istorice ale oraselor, reabilitarii si renovarii cladirilor si locuintelor.
 Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul Naional de Comer al ASEM

Specialitatea: Servicii hoteliere

PROIECT
la disciplina:

Ecoturism

Tema: Rezervatia stiintifica Plaiul Fagului

A efectuat: Paierele Valentina (SER-141)

A verificat: Bejan Viorica

Chiinu, 2015
Rezervaia tiinific Plaiul Fagului este o arie protejat amplasat n raionul Ungheni, n
apropiere de satul Rdenii Vechi, din Republica Moldova.

Rezervaia Natural de stat "PLAIUL FAGULUI" a fost creat la 12 martie 1992 n scopul
conservarii, regenerrii, redresrii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoreti i mai
reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

Suprafaa total a rezervaiei constituie 5642 ha, dintre care pdurile ocupa 4639 ha. n
structura teritorial-administrativ sunt incluse 5387 hectare de arborete naturale, inclusiv
formaiuni cu fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun i stejar pedunculat (1039 ha), tei (169
ha), alte specii (169 ha).

Suprafaa acoperit cu pduri constituie 183 ha, inclusiv teren arabil (7 ha), livezi (8 ha),
plantaii multianuale (13 ha), puni (21 ha), mlatini (7 ha), iazuri (24 ha), construcii
capitale (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).

Suprafaa este ocrotit de stat din 1975. Din 1976 acest landsaft - natura, inclusiv masivul de
pdure, a trecut n categoria rezervaie forestier i cinegenetic.

Diversitatea landsaftic specific rezervaiei: culmi nguste cu vi adnci, versani abrupi

(consecine ale alunecarilor de teren), izvoare cu ap rece i cristalin, din care se
alimenteaza praiele, afluente ale ruleului Telita, ce se varsa n Bc.

Asigurarea tiinific este efectuat att n cu colaborare cu Academia de tiinte, instituii de

profil, ct i pe cont propriu. Colectivul rezervaiei este preocupat de asigurarea conservarii
biodiversitatii si a regimului de rezervatie a ecosistemelor naturale, de mentinerea
echilibrului ecologic, de elaborarea si aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea
reconstructiei ecologice a arboretelor tuturor formatiunilor, in raport cu conditiile de crestere,
reglarea numeric a formatiunilor faunistice in raport cu baza nutritiva, de educatia ecologica.
Rezervatia servete ca model pentru gospodariile silvice in domeniul reconstructiei
ecologice, aplicarii masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte, la
reinstaurarea formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de crestere.

Formatiunile vegetale sunt prezentate prin paduri de tipul celor central-europene, in care s-
au pastrat arboretele de provenienta naturala cu fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat.
Formatiunile cu fag ating varsta de pana la 150 de ani, cu o inaltime de pana la 40 m, cu un
diametru al tulpinii de peste 100 cm. Fagul creste in amestec cu carpenul si gorunul. Aceste
paduri se intalnesc pe altitudini mai sus de 200 m.

Au fost evidentiate si descrise 6 tipuri de padure: cu fag, edificator fagul european (Fagus
sylvatica); cu fag si gorun; cu gorun si carpen; cu gorun si tei+frasin, edificator - gorunul
(Quercus petraea); cu stejar pedunculat si artar+carpen; cu stejar pedunculat, plop si salcie,
edificator - stejarul pedunculat (Quercus robur). Pe suprafetele mai inalte se intalneste
vegetatia ierboasa mezofita cu elemente de stepa, iar pe sectoarele mai joase a versantilor si
in vai - vegetatie de lunca, palustra si acvatica.
FLORA include 909 de specii, inclusiv 645 de specii de plante vasculare, 151 de specii de
ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de muschi.

Plante unice. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii
Moldova, 82 au fost evidentiate in rezervatie, dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria
rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia, Padus avium si Telekia speciosa sunt
cunoscute numai pe teritoriul rezervatiei.

FAUNA. Precum mentiona D.Cantemir, pe aceste meleaguri vietuiau cerbi, ursi, reni, jderi,
lupi, mistreti Extinderea suprafetelor arabile a contribuit considerabil la micsorarea
spatiului impadurit, la reducerea numerica a plantelor si animalelor. Vanatul necontrolat a
conditionat disparitia ursului, cerbului, rasului, lupului, cocosului-de-mesteacan etc.

La etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate: 49 de specii de mamifere, circa 142 de specii
de pasari, 8- de reptile, 12 - de amfibii i 65 specii ale faunei nevertebratelor solului. Recent,
fauna rezervatiei a fost imbogatita cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete si cerbul lopatar. Efectivul
numeric al vertebratelor e depasit substantial de efectivul numeric al insectelor.

Paracopitatele aborigene sunt reprezentate de caprior si mistret; mamiferele carnivore -

vulpe, bursuc, nevastuica, pisica salbatica, jderul-de-padure; rozatoarele - 18 specii, inclusiv
soarecele gulerat, soarecele scurmator, microtina sura; in locuri deschise populeaza 3 specii
de pars si veverita; formatiunile silvice mai dese si umede sunt prielnice chitcanului; padurile
luminoase creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea iepurelui-de-camp; chiropterele
sunt reprezentate de 4 specii de lilieci.

Ornitofauna este foarte bogata, fiind conditionata de prezenta diferitor tipuri de habitate,
inclusiv de lunca si acvatice. In perioada pasajului de primavara-toamna si de cuibarit
rezervatia este preferata de pasari din 14 ordine. La pasaj si hrana poposesc corcodei, starci,
lebede, rate, culici, cristei, multe pasari arboricole. Printre cele 7 specii de ciocanitori a fost
observata si ciocanitoarea neagra. Padurile rezervatiei atrag la cuibarit acvila-tipatoare,
viesparul, soricarul, gaia neagra, uliul porumbar, uliul pasarar. Speciile dominante si
subdominante la cuibarit: cinteza, pitigoiul mare, presura aurie, muscarul gulerat, pitulicea,
silvia-cap-negru, cioc-grosul, toiul.

Reptilele populeaza intreg teritoriul rezervatiei, insa luncile sunt cele mai solicitate. Din cele
7 specii inregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-balta, vipera comuna, sarpele-de-alun,
sarpele tarator cu abdomenul galben) au fost incluse in lista celor rare si pe cale de disparitie.

In perspectiva se preconizeaza: asigurarea conservarii biodiversitatii si regimului de

rezervatie; elaborarea masurilor si efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor in raport
cu conditiile de crestere; reinstaurarea arboretelor autohtone; aplicarea masurilor de
contribuire la regenerarea naturala din seminte; reglarea numerica a efectivului lumii animale
in raport cu baza materiala; sporirea eficientei educatiei ecologice.