Problematica medico-social a

unor grupuri vulnerabile de

populatie

Curs studenti - Medicin general-anul V

2016

Catedra de Sanatate Publica si Management, 1

UMF "Carol Davila" Bucureti
 Continutul cursului

Inegalitati, echitate i inechitate: definire

Cauzele si consecinte ale inegalitatii si ale
vulnerabilitatii
Categorii de grupuri vulnerabile,fenomene
caracteristice,
Interventii strategice de diminuare a
inegalitatilor si vulnerabilitatii

Catedra de Sanatate Publica si Management, 2

UMF "Carol Davila" Bucureti
Echitatea n sntate -
concepte
-asigurarea oportunitii de anse la o stare
optim de sntate tuturor grupelor de
populaie, indiferent de categorie social,
mediu, domiciliu, nivel de instrucie, sex, nivel
de sntate, capacitate de munc, etc

Catedra de Sanatate Publica si Management, 3

UMF "Carol Davila" Bucureti
Inechitatea n sntate -
concepte
-diferene nejuste, nedrepte ale strii de
sntate sau ale distribuiei/ alocrii de resurse
pentru sntate ntre persoane sau grupuri
sociale diferite.
Se reflect n diferene de:
durat a vieii,

calitate a vieii,

rate de inciden/ mortalitate

acces la servicii de sntate

Catedra de Sanatate Publica si Management, 4
UMF "Carol Davila" Bucureti
Inegaliti n sntate
Diferente n ceea ce priveste starea de
sntate sau n ceea ce privete factorii
determinani ai strii de sntate ntre diferite
segmente ale populaiei.
Ex: rate de mortalitate/ inciden/ prevalen/
vaccinare diferite ntre populaii din diferite
categorii sociale.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 5

UMF "Carol Davila" Bucureti
Cauzele inegalitilor n starea de
sanatate

Determinanii sociali ai strii de sntate

(conditiile in care oamenii sunt nscuti, cresc, traiesc,
muncesc si imbatranesc).
Inegaliti deferminate de factori care nu se
pot modifica/remedia (ex: genetici, biologici)
sau datorate propriei voine
Inegaliti determinate de factori modificabili=
inechitate
Catedra de Sanatate Publica si Management, 6
UMF "Carol Davila" Bucureti
 Inechitatea n sntate

Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea i

decesul precoce sunt mai frecvente, n cazul
categoriilor de populaie defavorizate.
Accesul grupelor defavorizate la ngrijiri, dei
mai necesar, este mai dificil.
Inegalitatile in starea de sanatate care sunt
prevenibile nu sunt juste

NECESITATEA DE INTERVENTIE
Catedra de Sanatate Publica si Management, 7
UMF "Carol Davila" Bucureti
Inechitatea n sntate
Determin scderea productivitii i
scderea plii taxelor
Determin costuri mari n sectorul de
sntate
Costa aproximativ 1.4% din PIB-ul UE =
cheltuielile cu apararea UE

Catedra de Sanatate Publica si Management, 8

UMF "Carol Davila" Bucureti
Factori determinanti ai strii de sntate care
contribuie la inegaliti n starea de sntate:

Condiii de locuit-agenti biologici,

chimici indoor
Nivelul de educatie
Nivelul veniturilor
Transportul
Accesul la alimente sntoase
Statutul in ceea ce priveste
angajarea
Genul
Varsta
Normele si valorile societatii
Asezarea geografica

Catedra de Sanatate Publica si Management, 9

UMF "Carol Davila" Bucureti
Inegalitile de factori determinani ai
strii de sntate: venitul

Raport:
venit al
20% din
bogati/
venit 20%
din saraci

Sursa datelor Baza de date ECHI Europa

http://ec.europa.eu/health/indicators/indicators/index_en.htm
Catedra de Sanatate Publica si Management, 10
UMF "Carol Davila" Bucureti
Inegalitile de factori determinani ai
strii de sntate: educaia

Proporia
populaiei
adulte din
grupa de
varsta 25-64
ani cu studii
universitare

Sursa datelor Baza de date ECHI Europa

http://ec.europa.eu/health/indicators/indicators/ind
ex_en.htm

Catedra de Sanatate Publica si Management, 11

UMF "Carol Davila" Bucureti
Procentul populatiei ISCED 5 6 studii
superioare

Surs: ECHI List of

Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 12

UMF "Carol Davila" Bucureti
Inegalitile de factori determinani ai
strii de sntate: populaia la risc de
srcie

Sursa datelor Baza de date ECHI Europa

http://ec.europa.eu/health/indicators/indicators/ind
ex_en.htm

Catedra de Sanatate Publica si Management, 13

UMF "Carol Davila" Bucureti
Inegalitati ai fact. determinanti ai starii
de sanatate: consumul de alcool

Sursa datelor Baza de date ECHI Europa

http://ec.europa.eu/health/indicators/indicators/ind
ex_en.htm

Catedra de Sanatate Publica si Management, 14

UMF "Carol Davila" Bucureti
Sperana de via n diferite
ri, anul 2014

Catedra de Sanatate Publica si Management, 15

UMF "Carol Davla" Bucureti Sursa datelor: baza de date Eurostat
 Speranta de viata la varsta de 25 de ani,
in functie de nivel educational, 2008-2010
65 65

60 60

55 55

50 50

45 45

ISCED 0-2 ISCED 0-2

40 40

ISCED 5-6 ISCED 5-6

35 35

Total Total

EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE

Catedra de Sanatate Publica si Management, 16

UMF "Carol Davila" Bucureti
Ce inseamna populatie vulnerabila?

cei aflati la risc pentru o stare de sanatate

precara (din punct de vedere fizic, psihologic
sau social) (Health Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)

cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de

sanatate (Centers for Disease Control and Prevention)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 17

UMF "Carol Davila" Bucureti
 Grupuri populaionale vulnerabile

familiile numeroase cu venituri insuficiente

familiile dezorganizate
persoanele de etnie diferita (romi, turci, tatari)
copiii i tinerii
vrstnicii
omerii
femeile
refugiaii
persoanele cu dizabiliti fizice sau mentale
Catedra de Sanatate Publica si Management, 18
UMF "Carol Davila" Bucureti
Grupurile populaionale vulnerabile - cauze,
consecinte ale vulnerabilitatii
Statutul socio-economic > nivelul veniturilor - srcie,
somaj, nivel educational scazut.
Statutul social > varsta, genul.
Rasa, etnia > stigmatizare i marginalizare social
Starea de sanatate > dizabilitati, stigmatizare i
marginalizare social

Starea precara de sanatate

Infracionalitate
Vagabondaj
Prostituie
Toxicomanie

Catedra de Sanatate Publica si Management, 19

UMF "Carol Davila" Bucureti
Relaia existent ntre srcie i
starea de sntate

Sntatea mai bun poate preveni sau ofer o

cale pentru a scpa de srcie
Catedra de Sanatate Publica si Management, 20
UMF "Carol Davila" Bucureti
Relaia existent ntre srcie i
starea de sntate (1)

Exist corelaie ntre:

Srcie i mortalitatea infantil (r=0.632)
Srcie i mortalitatea matern (r=0.370)
Srcie i sperana de via la brbai (r=0.284)
Srcie i sperana de via la femei (r=0.394)
Srcie i acoperirea cu medici (r= -0.87)
Srcie si comportamente addictive

Catedra de Sanatate Publica si Management, 21

UMF "Carol Davila" Bucureti
 Saracia- sursa de
marginalizare
priveaz individul de drepturile sale
fundamentale, de libertatea de a-i satisface
nevoile primare

mpiedic dezvoltarea potenialului personal

afecteaz dezvoltarea societii

Catedra de Sanatate Publica si Management, 22

UMF "Carol Davila" Bucureti
 Marginalizarea i stigmatizarea

Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi i

servicii sociale n comparaie cu restul populaiei
discriminarea n funcie de sex, vrst, situaie material,
numr de copii, apartenena la o anumit etnie sau
comunitate religioas
Marginalizarea sociala se defineste prin pozitia sociala
periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces
limitat la resursele economice, politice, educationale si
comunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prin
absenta unui minimum de conditii sociale de viata

Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indic o

nsuire sau o particularitate jenant, reprobabil a unui
individ n grupul populaional din care acesta face parte
Catedra de Sanatate Publica si Management, 23
UMF "Carol Davila" Bucureti
Femeile-grup vulnerabil

Catedra de Sanatate Publica si Management, 24

UMF "Carol Davila" Bucureti
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in
sanatate in functie de gen (1)
Normele si valorile societatii atitudinile privind
genul.
Rolurile care i se atribuie si pe care le joaca femeia
in societate
Cauze biologice
Genul influenteaza riscurile privind sanatatea si
oportunitatea de a ramane sanatos
Exista diferente intre barbati si femei in ceea ce
priveste: sanatatea reproducerii, prevalenta bolilor, a
factorilor de risc si accesul la servicii de sanatate

Catedra de Sanatate Publica si Management, 25

UMF "Carol Davila" Bucureti
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in
sanatate in functie de gen (2)
O proportie mai mare de femei se confrunta cu
saracia,
Sansele la educatie sunt mai mici pentru femei in
comparatie cu barbatii,
Sansele la un loc de munca ( + bine platit) sunt mai
mici pentru femei decat pentru barbati,
Exista diferente in salarizarea femei/barbati pe posturi
similare,
Exista diferente privind ocuparea in posturi de
conducere
Femeile petrec mai mult timp facand munca neplatita.

Catedra de Sanatate Publica si Management, 26

UMF "Carol Davila" Bucureti
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in
sanatate in functie de gen (3)
Femeile traiesc mai mult decat barbatii, dar povara
morbiditatii e mai mare la genul feminin,iar speranta de
viata sanatoasa e similara chiar mai scazuta fata de
barbati,
Femeile utilizeaza serviciile de sanatate publice intr-o
masura mai mare decat barbatii,
Diferente in comportamentul sexual/violenta domestica
si sexuala
Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de stres
si depresie datorita:
experientelor legate de inegalitate si discriminare
Afectiunilor cronice (artrita, osteoporoza)
Abuzurilor

27
Femeile ca grup vulnerabil
probleme de sanatate
BCV,
Tumori ( cancer de san, cancer colorectal, cancer
de col uterin - Romania aproximativ 30 cazuri
noi/100 000, cancer pulmonar)
Boli legate de sarcina, nastere, fertilitate, sau ale
organelor reproductive,
Anemie,
Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet,
Probleme de sanatate mintala,
Boli infectioase
Catedra de Sanatate Publica si Management, 28
UMF "Carol Davila" Bucureti
 Starea de sanatate a femeilor in
Romania

Mortalitatea matern- cea mai mare rat a mortalitii

materne din Europa (24 decese la 100 000 nscui vii, 9
decese la 100 000 sunt datorate avorturilor, fata de 6
decese la 100000 in UE)
Un numar aproape egale dintre avorturi si nateri anual
consecine: infecii ginecologice trenante, sterilitate, deces
Mortalitatea prin neoplasm mamar (Rata Standardizata
Romania 21,76 la 100 000, UE 22,87 la 100 000, 2010)
Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (Rata
Standardizata Romania 13 la 100 000, in UE 3,29 la
100000, 2010)
Mortalitatea feminin prin boli cardiovasculare este dubl29
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
fa de media european
Copiii i tinerii grup
vulnerabil

Catedra de Sanatate Publica si Management, 30

UMF "Carol Davila" Bucureti
Factori de influenta pentru
inegalitati legate de varsta - copilul

Familia
Scoala si sistemul educational
Comunitatea de care apartine copilul (
apropiatii, factorii culturali, credintele,
vecinatatile)

Catedra de Sanatate Publica si Management, 31

UMF "Carol Davila" Bucureti
Copiii si situatiile de inegalitate/vulnerabilitate

Abuzul fizic Caracteristicile copilului cu risc vulnerabilitate

Abuzul sexual Sntate fizic fragil, handicap, boli cronice
Natere prematur sau greutate mic la natere
Neglijarea
Probleme perinatale
Exploatarea Probleme de dezvoltare a copilului de vrst
mic
prin munca
Probleme de comportament la vrst mic
Exploatare Stim de sine redus, tulburri de limbaj
sexuala Factori de risc sociali
Srcie, izolare, lipsa sprijinului social
Exploatarea Instabilitatea structurii familiale
pentru comitere Frecven ridicat a mutrilor
Numr mare al copiilor din familie
infractiuni Violen domestic
Catedra de Sanatate Publica si Management, 32
UMF "Carol Davila" Bucureti
Copii aflai in situaii critice
cei care triesc in condiii de mizerie absolut
se confrunt cu o srcie sever
copiii abandonai - 1,3% din totalul copiilor sub 18 ani
copiii fr identitate legal
"copiii strzii"
copiii neglijai sau chiar abuzai fizic si emoional
tinerii lipsii de familie care prsesc instituiile pentru
copii la 18 ani

Catedra de Sanatate Publica si Management, 33

UMF "Carol Davila" Bucureti
Copii - beneficiari ai sistemului de
protectie sociala
Populatia totala a Romaniei este de aproximativ
19.870.647 locuitori*

Dintre acestia:
Copii sub 18 ani: 3.734.667*
Copii n sistemul de protecie special a copilului:
57.279**, din care:
copii n servicii de tip rezidenial: 20.291**
copii in servicii de tip familial: 36.988**
*Sursa: Institutul Naional de Statistic (Populaia rezident la 01 ianuarie 2015)
** Sursa: Statistici A.N.P.D.C.A. 31 decembrie 2015

Catedra de Sanatate Publica si Management, 34

UMF "Carol Davila" Bucureti
POPULAIA
VRSTNIC: GRUP
VULNERABIL

Catedra de Sanatate Publica si Management, 36

UMF "Carol Davila" Bucureti
Context

Populaia persoanelor n vrst de peste

60 de ani este de 600 milioane
2005 - 18% din populaia mondial > 60
ani
> 65 ani 11% brbai, 16% femei
prezint incapaciti
> 80 ani 4 din 5 persoane - prezint un
anumit grad de incapacitate
18,3% din populaia Romniei - > 60 ani
Catedra de Sanatate Publica si Management, 37
UMF "Carol Davila" Bucureti
Cauzele mbtrnirii populaiei

natalitii

mortalitii generale

mortalitii precoce

speranei de via

performanele medicale
Catedra de Sanatate Publica si Management, 38
UMF "Carol Davila" Bucureti
Metode de apreciere a mbtrnirii
populaiei
Ponderea populaiei vrstnice n totalul
populaiei

Vrsta medie a populaiei

Varsta mediana a populatiei (in 2010 populatia

europeana 39,8 ani, in Romania 38,3)

Raportul Nr. vrstnici Nr. copii

Indicele de dependen Nr persoane inactive

Nr persoane active

Catedra de Sanatate Publica si Management, 39

UMF "Carol Davila" Bucureti
Importana pentru serviciile de sntate
Consum crescut de prestaii medicale
supramorbiditate i polimorbiditate
tendin de supradiagnostic
Populaie mai vulnerabil la mediul fizic i
social
Modificri n structura familiei familia prefer
ngrijirea n uniti speciale
Serviciile medicale primare (adresabilitate,
accesibilitate) subevalueaz morbiditatea
vrstnicilor
Incapacitile funcionale necesit servicii
sociale adecvate

Catedra de Sanatate Publica si Management, 40

UMF "Carol Davila" Bucureti
Principalele cauze de deces i
caracteristici de morbiditate ale
vrstnicilor
Cauze deces: Morbiditate:
Bolile cerebro- artroza, osteoporoza

vasculare hipoacuziile - 75% dintre

Bolile circulaiei vrstnici

pulmonare cataracta i retinopatia

B.C.I. diabetic -80% dintre

vrstnici
H.T.A.
boala Parkinson
Boli respiratorii
boala Alzheimer
demena senil
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
incontinena sfincterian
41
 Strategii de interventie
Reea de servicii sanitare de ngrijiri la domiciliu
Screening pentru identificarea vrstnicilor care pot rmne
integrai n familie i necesit ngrijiri la domiciliu
Centre de ngrijire de zi i de noapte centre de
permanen
Centre de ngrijire pe termen lung pentru asistarea medico-
social a vrstnicilor cu boli cronice, dependeni
Centre de ngrijire terminal
Servicii de stomatologie specifice vrstnicilor
Sprijin material pentru familiile avnd n ngrijire vrstnici
cu probleme sociale

Catedra de Sanatate Publica si Management, 42

UMF "Carol Davila" Bucureti
EMIGRANII-GRUP
VULNERABIL

Catedra de Sanatate Publica si Management, 43

UMF "Carol Davila" Bucureti
Emigranii- populaie
vulnerabil
Emigraia: deplasarea oamenilor ntro zon
sau ar nou cu scopul de a muncii sau
pentru condiii mai bune de trai (Oxford
Dictionary)

OMS estimeaz c exist n acest moment

1 miliard de emigrani
740 milioane emigrani interni
260 milioane emigrani internaionali
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Motivele emigraiei:
Conflicte armate
Dezastre naturale
Srcia
Persecuii politice
Lipsa de acces la servicii de baz
Cutarea de noi oportuniti (n special n ceea ce
privete munca i educaia)
Emigranii- populaie
vulnerabil
Copiii

Risc crescut de infecii respiratorii i diaree

Infecii dermatologie (din cauza lipsei de igien)

Numr crescut de decese pe parcursul cltoriei

(de ex: cnd trec Marea Mediteran)
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Femeile provocri specifice
Sntatea matern, a nou-
nscutului, a copiilor
Sntatea reproducerii
Violena

Factori de risc:
Afeciuni psihosociale
Complicaii legate de natere Cresc vulnerabilitatea n faa
Mortalitate infantil mare bolilor netransmisibile
Consum de droguri
Tulburri de nutriie
Alcoolismul
Violena
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Emigranii i bolile transmisibile

Bolile transmisibile sunt asociate n special cu

srcia. Emigranii provin din comuniti afectate
de rzboi, conflicte, crize economice i parcurg
distane lungi pn la destinaie.

Exist un risc crescut de apariie de boli cu transmitere

aerian, alimentar sau prin ap
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Emigranii i bolile transmisibile (II)

Fenomenul migraiei poate lega diferite

comuniti dpdv al rspndirii bolilor transmisibile
(de ex: TBC, hepatita, Ebola dar riscul importului
acestora n Europa este extrem de redus)
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Emigranii nu trebuiesc considerai ca o
populaie omogen. Exist foarte multe
diferene dpdv al strii de sntate, riscurilor
asociate i conceptelor culturale.
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Principalele probleme de sntate ale celor ce
emigreaz n UE
n general, problemele lor de sntate sunt similare cu cele
ale restului populaiei (poate n anumite grupuri s aib o
prevalen mai mare)

Cele mai frecvente afeciuni:

Rni provenite din accidente
Degerturi, arsuri
Accidente cardiovasculare
Complicaii legate de sarcin i natere
Diabet
Hipertensiune
 Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate
Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanei
Cluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia,Suedia Cluster 1-
Cluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, Romania raspuns pozitiv
si activ ( cel putin
1 raspuns)
Cluster 2-
raspuns variabil
(fara raspuns
exlicit la nivel
national, dar
raspunsuri
regionale
Cluster 3- revaltiv
nedezvoltate (fara
raspuns explicit
pentru scaderea
inegalitatilor in
sanatate
HEALTH
INEQUALITIES IN
THE EU, Peter
Goldblatt, UCL
Institute of Health
Catedra de Sanatate Publica si Management, Equity, 2013 52
UMF "Carol Davila" Bucureti
Obiective strategice ale OMS - 2020

Promovarea sanatatii si reducerea

iengalitatilor in sanatate
Imbunatatirea guvernarii in sanatate

Catedra de Sanatate Publica si Management, 53

UMF "Carol Davila" Bucureti
 WHO Action on Health
Inequalities
WHO Action on Health
Oamenii sunt imputerniciti si sprijiniti sa atinga Inequalities, Ero Ziglio,
Belinda Loring, Meeting
potentialul maxim de sanatate si bunastare of the EU Expert Group
on Social Determinanta
and health inequalities,
2013

Reducerea inegalitatilor si imbunatatirea

guvernarii in sanatate

Rezolvarea
Investitii in Creerea
principalelor Imputerni
sanatate de medii
provocari cirea SS
de-a lungul si
din regiune centrat pe
cursului comunitati
privitoare la pacient
vietii suportive
sanatate

Adaugarea de valoare prin parteneriate

Catedra de Sanatate Publica si Management, 54
UMF "Carol Davila" Bucureti