Alexandrina

TURDA 2017

TREAPTA
MECANIC
Staia de Tratare a Apelor Uzate,
Cluj-Napoca
1
CUPRINS

ARGUMENT............................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. Introducere............................................................................................ 4
CAPITOLUL II. Procesul tehnologic de epurare la Staia de tratare a apelor uzate Cluj-Napoca ........5
CAPITOLUL III. Treapta mecanic. Aspecte generale...........................................................6
CAPITOLUL IV. Componentele principale din procesul de epurare mecanic..............................9
CAPITOLUL V. Concluzii........................................................................................... 18
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................... 20
ANEXE.................................................................................................................. 21

ARGUMENT

2
 Viata nu poate exista fara ap. Reducerea cantitatii de apapune in pericol insasi
existenta celulelor vii, a organismelor vii, a florei si faunei in general.

Epurarea apelor uzate apeleaza la procedee, tehnologii, instalatii si echipamente care

trebuie sa raspunda unor cerinte grele de functionare continua intr-un mediu coroziv, puternic
agresiv chimic si biochimic. Daca se compara procesele de epurare cu cele de fabricatie a
aurului atunci trebuie remarcat faptul ca exploatarea zacamintelor de metal
pretios este rentabil incepand de la o concentratie de 1.5%, in timp ce cea mai incarcata apa
uzata contine 10000 ppm, deci 1%. Asadar, procedeele si echipamentele de epurare
trebuie sa raspunda acolo unde exploatarea aurului nu este rentabila. Privita din acest punct de
vedere pregatirea de specialitate in domeniul epurarii apelor- mai general- protectia mediului
capata o semnificatie si o importanta deosebita. Natura actioneaza cu mijloace proprii in
directia mentinerii indicatorilor de calitate ai apei. Dar, in conditiile unei poluari tot
mai accentuate, indicatorii de calitate nu mai pot fi pastrati in limitele normale numai prin
autoepurare. In aceste conditii, este necesara interventia omului pentru prevenirea si
combaterea poluarii. Prevenirea poluarii se face mai ales prin masuri de supraveghere si
control, iar combaterea poluarii se realizeaza prin constructii, instalatii, echipamente etc., prin
asa-numitele statii de epurare a apelor.

Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care

impuritatile de natura chimica (minerala si organica) sau bacteorologica continute in apele
uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in
care se evacueaza si sa nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia. Procesele de epurare sunt,
in mare masura, asemanatoare cu cele care au loc in timpul autoepurarii, numai ca sunt
dirijate de catre om si se desfasoara cu o viteza mult mai mare. Instalatiile de epurare sunt
realizate tocmai in scopul intensificarii si favorizarii proceselor care se desfasoara in decursul
autoepurarii.

Procesele de epurare sunt de natura fizico-mecanica, chimica si biologica. In urma

aplicarii acestor procese rezulta ca principale produse:

- apele epurate (efluentul epurat), care sunt evacuate in receptor sau pot fi valorificate in
irigatii sau alte folosinte;

- namoluri- care sunt indepartate din statie si valorificate.

3
CAPITOLUL I. Introducere

Epurarea apelor uzate inainte de varsarea in emisar se efectueaza in constructii si

instalatii de epurare organizate (in functie de marimea lor), in statii de epurare sau in
constructii izolate de epurare. Epurarea apelor uzate poate fi facuta prin mai multe metode
bazate pe fenomene fizice, chimice si biochimice. Diferitele fenomene se combina adeseori in
cadrul unei anumite metode deoarece, in actualul stadium al tehnicii numai in acest fel se pot
obtine gradele de epurare necesare. De asemenea, adeseori se combina diferite metode, ceea
ce permite esalonarea investitiilor in statia de epurare pe masura cresterii exigentei privind
gradul de epurare necesar.

Epurarea apelor uzate cuprinde urmatoarele doua mari grupe de operatii succesive:

1. Retinerea sau neutralizarea substantelor nocive sau valorificabile continute in apele uzate;

2. Prelucrarea substantelor rezultate din prima operatie sub forma de namoluri.

Din aceste operatii vor rezulta drept produse finale:

Ape epurate, varsate in emisari sau valorificate in irigatii sau alte folosinte;
Namoluri care pot fi valorificate sau descompuse.

n functie de metodele si procedeele folosite rezulta ape cu calitati diferite si namoluri

in cantitati si calitati diferite, eficienta metodelor aplicate oglindindu-se tocmai in aceste
rezultate. Diferentierea metodelor de epurare ale apelor uzate menajere se face in mod curent
dupa natura fenomenelor principale pe care se bazeaza operatiile in prima grupa adica in
epurarea apelor uzate, independent de fenomenele care se produc la prelucrarea substantelor
retinute, spre deosebire de apele uzate ale anumitor industrii, la care scopul principal al
epurarii este recuperarea substantelor valorificabile (de exemplu fenoli, substante extractive
etc.), metodele de epurare se diferentiaza dupa aceste operatii productive. Pentru prelucrarea
substantelor continute in apele menajere uzate se folosesc metode avand
efecte distructive sau regenerative.

La epurarea apelor uzate menajere se folosesc trei metode, denumite dupa procesele
principale pe care se bazeaza si anume: mecanica, chimica si biologica.

4
CAPITOLUL II. Procesul tehnologic de epurare la Staia de tratare a apelor
uzate Cluj-Napoca

Fig. 1 Staia de tratare a apelor uzate Cluj-Napoca

Procesul tehnologic de epurare al apelor uzate oreneti cuprinde urmtoarele faze

principale: a)Epurarea mecanic b) Epurarea biologic c) Tratarea namolurilor

Profilul tehnologic al statiei de tratare a apelor uzate Cluj-Napoca cuprinde in mod

obisnuit, gratare si dezintegratoare de deseuri, deznisipatoare, separatoare de grasimi,
decantoare, varsarea apei in emisar si in rezervoare sau bazine de fermentatie a namolurilor,
instalatii pentru deshidratarea namolurilor (Fig. 1). Traseul apei uzate, al namolului si altor
agenti necesari epurarii se figureaza cu linii diferite de cele pentru namol si alti agenti
necesari epurarii (Fig. 2).

Fig.2. Profil tehnologic printr-o statie de epurare

5
CAPITOLUL III. Treapta mecanic. Aspecte generale.

Epurarea mecanic a apelor uzate const n ndeprtarea prin procedee fizice, n

special, a materiilor n suspensie ct i a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitaional.
Odat cu aceste substane sunt reinute parial i substane organice, dar eficiena treptei
mecanice asupra acestora este mic (20 - 40 %).

n treapta de epurare mecanic procedeele utilizate au drept scop:

- reinerea materiilor n suspensie de dimensiuni mari, care se face n grtare, site,

cominutoare etc;

- reinerea materiilor nemiscibile cu apa (grsimi, produse petroliere), realizat n separatoare

de grsimi;

- sedimentarea materiilor n suspensie separabile prin decantare, care are loc n

deznisipatoare, decantoare, fose septice etc;

- prelucrarea nmolurilor.

n practic, obiectele tehnologice de pe linia apei care alctuiesc treapta de epurare

mecanic, cu excepia decantoarelor i a separatoarelor de grsimi, constituie aa numita
treapt de degrosisare.

Treapta mecanic a unei staii de epurare este alctuit n principal din:

linia (sau fluxul) apei;

linia (sau fluxul) nmolului;
construcii i instalaii auxiliare.

6
 Fig. 3 Schema de epurare mecanic

Obiectele componente ale treptei mecanice, pe linia tehnologic a apei sunt (Fig. 3):

- deversorul din amontele staiei de epurare;

- bazinul de retenie;

- grtar;

- deznisipator;

- dispozitive de msur a debitelor de ap uzat i de nmol;

- separator de grsimi;

- decantor primar;

- staie de pompare ape uzate;

- conducte i canale tehnologice de legtur;

7
- conduct (sau canal) de evacuare a .apelor uzate epurate n resursa de ap (emisar);

- gur de evacuare a apelor uzate epurate n emisar.

Deznisipatorul i separatorul de grsimi sunt, n unele scheme de epurare, obiecte

tehnologice independente. Ele pot fi cuplate ntr-un singur obiect tehnologic denumit
deznisipator - separator de grsimi cu insuflare de aer sau deznisipator cuplat cu separator de
grsimi cu insuflare de aer.

Schema tehnologic a treptei mecanice de epurare se ntocmete avnd n vedere

urmtoarele:

prevederea pe linia apei a unor obiecte tehnologice care s asigure realizarea unor
grade de epurare necesare cel puin egale cu valorile standard;
pentru un anumit obiect tehnologic se va propune tipul de instalaie cel mai avantajos
tehnic i economic i care se poate adapta cel mai uor condiiilor locale de spaiu,
relief, posibiliti de fundare, de execuie etc;
posibilitatea extinderii viitoare a treptei mecanice att pe linia apei ct i pe linia
nmolului;
utilajele i echipamentele aferente obiectelor tehnologice s fie performante tehnic i
energetic, fiabile, avantajoase din punct de vedere al investiiei i cheltuielilor de
exploatare.

Amplasarea obiectelor n profilul tehnologic al staiei de epurare trebuie s conduc la o

curgere pe ct posibil gravitaional, cu pierderi de sarcin reduse i la volume de beton i
terasamente minime.

CAPITOLUL IV. Componentele principale din procesul de epurare mecanic

8
4.1. Deversorul din amontele staiei de epurare

Este o construcie care se prevede numai n cazul localitilor canalizate n procedeele

unitar i mixt i servete pentru limitarea debitului de ap de canalizare admis n staia de
epurare pe timp de ploaie.

n anumite situaii bine justificate, deversorul permite prin manevrarea

corespunztoare a unor stavile, devierea ntregului debit spre un bazin de retenie sau spre
emisar (cu respectarea prevederilor NTPA 001/2002), n scopul ocolirii staiei de epurare.

4.2. Bazin de retenie

Bazinul de retentie se amplaseaz, dup deversorul din amontele staiei de epurare

pe/sau alturat canalului care evacueaz apele deversate spre emisar. Rolul bazinelor de
retentie este diferit, n funcie de scopul pentru care sunt utilizate. Astfel, ele pot fi prevzute
pentru:

a) nmagazinarea cantitii de ap uzat pe o anumit perioad de timp, cnd nu este posibil

descrcarea gravitaional a acestora n emisar, datorit nivelelor ridicate ale apei emisarului;

b) nmagazinarea pe timp de ploaie a cantitii de ap de canalizare (amestec ntre apa uzat i

apa de ploaie)

c) nmagazinarea pe timp de ploaie a amestecului dintre apa i apa de ploaie materializat prin
debitul deversat n vederea epurrii ulterioare a cantitii de ap

d) nmagazinarea cantitilor de ape uzate a cror evacuare n emisar nu se poate face dect
prin
pompare, n scopul reducerii cheltuielilor de investiie i exploatare a staiei de pompare.

Pentru staiile de epurare aferente localitilor mici, canalizate, de regul, n procedeul

divizor, mai ales n schemele de epurare fr decantor primar, deobicei se recomand
prevederea unui bazin de uniformizare i omogenizare a cantitii i calitii apei uzate ce se
va trata n treapta biologic.

9
4.3. Grtare

Grtarele sunt obiecte tehnologice care au rolul de a reine din apele de canalizare
suspensiile i corpurile mari, grosiere.

Grtarele sunt amplasate la intrarea apelor uzate n staia de epurare. Cnd schema
staiei de epurare prevede pomparea apelor uzate provenite de la localitate, grtarele vor fi
amplasate n amontele staiei de pompare. Dac staia de pompare este echipat cu
transportoare hidraulice (necuri), grtarele se pot amplasa i aval de acestea. Din punct de
vedere al distanei dintre bare, notat cu b, grtarele se pot clasifica n:

grtare rare, cu b = 50 ... 100 mm;

grtare dese:
curite manual, cu b = 30 ... 40 mm (de evitat, pe ct posibil);
curite mecanic, cu b = 10 ... 20 mm;
grtare fine:
curite mecanic, cu b = 0,50 ... 6 mm.

Din punct de vedere al formei, grtarele pot fi:

grtare plane nclinate, cu 60-70 fa de orizontal;

grtare curbe;
grtare (site) cilindrice fixe sau mobile, nclinate cu 25- 45 fa de orizontal;
grtare pitoare" sau site elevator.

Dup modul de curire, grtarele pot avea:

curire manual (de evitat, pe ct posibil);

curire mecanic;
autocurire (grtarele pitoare").

La staiile de epurare aferente localitilor sub 5.000 locuitori se prevd de

regul grtare fine (b = 2-3 mm) avnd curire mecanic i automatizat, fr
personal de deservire. Pentru localiti cu mai mult de 5.000 locuitori, se prevd
ambele tipuri de grtare, grtarele rare fiind amplasate n amontele grtarelor dese.
Pentru staiile de epurare medii i mari, curirea mecanic a grtarelor dese se
prevede atunci cnd cantitile de reineri depesc 0,1-0,2 m3/zi, respectiv cnd
localitatea deservit de staia de epurare are mai mult de 10.000 locuitori.

La staiile mici de epurare, cu numr sub 10.000 locuitori, complet

automatizate, se poate prevedea numai grtar fin curat mecanic.

10
 Fig. 4 Gratarul rar automat ADIGRA cu transportor pentru reineri

n
calculul cantitilor de
reineri pe grtare se
va ine

seama de
valorile medii
specifice indicate
n table (Tabelul 1), precum i de faptul c
aceste cantiti pot fi de cteva ori mai mari. n acest sens, se va considera un coeficient de
variaie zilnic K = 2 ... 5.

Tabelul 1.

Cantiti specifice de reineri pe grtare

Cantitatea de reineri specific

a (l/om, an)
Distana (interspaiul)
Nr.
dintre barele grtarului
crt.
(mm)
La curire La curire
manual mecanic

1 0,5 - 25,0

11
 2 2 - 20,0

3 3 - 18,0

4 6 - 15,0

5 10 - 12,0

6 16 - 8,0

7 20 - 5,0

8 25 - -

9 30 2,5 -

10 40 2,0 -

11 50 1,5 -

Numrul minim de grtare active va fi n = 2, fr grtare de rezerv. La staiile de

epurare mici, se poate proiecta un singur grtar, prevzndu-se ns canal de ocolire.

12
 Camerele grtarelor se vor prevedea cu tvilare i batardouri amonte i aval, n scopul
izolrii fiecrui grtar n parte n caz de reparaii, revizii etc.

Pentru curirea grtarelor i manevrarea stvilarelor i batardourilor, sunt necesare

pasarele, a cror lime variaz ntre 80... 150 cm.

Grtarele se confecioneaz din bare metalice care pot avea n seciune transversal
diferite forme.

Grtarele dese i n mod deosebit cele fine, se execut din bare cu seciunea
transversal trapezoidal sau de form apropiat (cu muchii rotunjite).

Dispozitivele de curire mecanic a reinerilor de pe grtare pot fi automatizate n

funcie de pierderea de sarcin admis la trecerea apei printre berele grtarului (7-25cm).
Acest lucru se realizeaz de regul prin intermediul unor senzori de nivel. Automatizarea
poate fi realizat i prin relee de timp. Reinerile sunt evacuate spre a fi ngropate, depozitate,
fermentate, compostate cu gunoaiele menajere, incinerate sau, sunt tocate ori frmiate cu
ajutorul unor dispozitive speciale n curent (griductoare, comminutoare, dilaceratoare) sau n
afara. curentului (toctoare, dezintegratoare) i reintroduse n ap n aval sau n amonte de
grtar.

Realizarea unei eficiente ridicate n reinerea materiilor n suspensie i materiilor

grosiere conduce la randamente sporite pentru construciile i instalaiile de epurare a apei din
aval de grtare, precum i pentru construciile de prelucrare a nmolurilor.

n acest scop sunt de preferat grtarele sau sitele fixe sau mobile, prevzute cu nec
nclinat cu funcionare continu i automatizat care efectueaz practic patru operaiuni
importante:

o rein corpurile grosiere;

o extrag din ap reinerile de pe grtar i le spal de substanele fine de natur
organic (opional);
o preseaz reinerile micorndu-le volumul i umiditatea;
o le transport la suprafa, n containere;

4.4. Dispozitive pentru msurarea debitelor de ap din staiile de epurare

13
 Msurarea debitelor n staiile de epurare este necesar pentru evidena cantitilor de
ap ce se trateaz la un moment dat sau ntr-un anumit interval de timp, precum i pentru a
dirija corespunztor procesele tehnologice. Msurarea debitului se poate efectua att global,
pentru ntreaga staie , ct i parial, pe anumite linii tehnologice sau pentru anumite obiecte
tehnologice. Calitatea apei al crui debit urmeaz a fi msurat, din cauza coninutului mare de
impuriti, impune utilizarea numai acelor tipuri de debitmetre care nu au de suferit de
peairma depunerilor n seciunea de msurare. Aceste tipuri de debitmetre sunt:

o canale de msur cu trangularea (ngustarea) seciunii de curgere de tip

Venturi;
o deversoare proporionale sau cu caracteristic liniar;
o debitmetre electromagnetice sau cu ultrasunete, amplasate numai pe conducte
care funcioneaz sub presiune.

4.5. Deznisipatoare

Deznisipatoarele sunt construcii descoperite care rein particulele grosiere din apele
uzate, n special nisipul, cu diametrul granulelor mai mare ca 0,20.. .0,25 mm.
Deznisipatoarele utilizate n mod curent n staiile de epurare a apelor uzate sunt (Anexa 1) :

deznisipatoare orizontale longitudinale;

deznisipatoare tangeniale;
deznisipatoare cu insuflare de aer (sau aerate);
deznisipatoare - separatoare de grsimi cu insuflare de aer.

Amplasarea deznisipatoarelor se face n mod curent dup grtare i naintea

separatoarelor de grsimi, a decantoarelor primare sau a staiei de pompare a apelor uzate
brute, dac necesitatea acesteia nu poate fi evitat. n cazul n care staia de pompare este
echipat cu transportoare hidraulice, deznisipatoarele pot fi amplasate i n avalul acesteia.

14
 Fig. 5 Schema unui deznisipator

4.6. Separator de grsimi

Separatoarele de grsimi sunt construcii descoperite, prevzute curent n practica

epurrii apelor uzate oreneti, care utilizeaz principiul fizic al flotaiei naturale i artificiale
de separare din ap a grsimilor, uleiurilor, produselor petroliere i a altor substane
nemiscibile i mai uoare dect apa.

Aceste tipuri de separatoare rein grsimile aflate n ap sub form liber (pelicul sau
film) ori sub form de particule independente formnd cu apa emulsii mecanice de tip mediu
sau grosier (diametrul particulelor de grsime dp > 50m). n schema tehnologic a staiei de
epurare, separatorul de grsimi se amplaseaz ntre deznisipatoare i decantoarele primare.
Deznisiparea apelor uzate n amonte de separatoarele de grsimi este obligatorie. Principiul
fizic de separare al grsimilor din apele uzate are ca aplicaii practice flotaia natural i
artificial.

Flotaia natural const n separarea independent a particulelor de grsime n mediu

linitit, datorit diferenei de densitate dintre ap i grsime. Flotaia artificial const n
introducerea n masa de ap uzat a aerului sub form de bule fine (1...3 mm diametru) i
foarte fine (sub 1 mm) care, adernd la particulele de grsime, formeaz mpreun cu acestea
ansambluri bul-pictur", cu densitatea suficient de redus pentru a se ridica singure la
suprafaa apei. Evacuarea grsimilor colectate la suprafaa apei din zonele de linitire se face
prin realizarea unui remuu pozitiv ntr-unui dintre compartimente, ca urmare a nchiderii
gradate a stvilarului din aval aferent compartimentului respectiv.

15
 Alimentarea cu ap uzat a pachetelor se face innd seama de sensul de micare a apei
fa de sensul de micare al grsimilor separate, n contra-curent (sensuri contrare) n co-
curent (acelai sens) i lateral.

Pentru separarea grsimilor se recomand adoptarea sistemului de alimentare n

contra-curent, apa brut fiind admis pe la partea superioar a pachetelor.

Separatorul de grsimi este alctuit din trei compartimente:

o camera de intrare n care este admis apa brut i n care se face repartiia
uniform a debitului spre pachetele din plci sau tuburi. Linitirea i
uniformizarea curentului de fluid la intrarea n pachete se realizeaz prin
intermediul unui grtar de distribuie;
o camera de amplasare a pachetelor din plci paralele sau tuburi, n care are loc
fenomenul de separare a grsimilor din ap;
o camera de evacuare a apei degresate, din care apa este colectat uniform ntr-o
rigol ce dirijeaz apa spre decantoarele primare.

4.7. Decantoare primare

Decantoarele primare sunt construcii descoperite care au rolul de a reine din apele
uzate oreneti sau industriale cu caracteristici similare, substanele n suspensie
sedimentabile gravimetric care au trecut de deznisipatoare i separatoare de grsimi.

Decantoarele primare sunt amplasate n aval de separatoarele de grsimi sau de treapta

de degrosisare atunci cnd separatoarele lipsesc din schema de epurare.

Decantoarele primare se pot clasifica astfel:

a) dup modul n care se face sedimentarea:

- decantoare cu sedimentare gravimetric;

- decantoare cu sedimentare gravimetric activat cu coagulani;

b) dup direcia de curgere a apei prin decantor:

- decantoare orizontale longitudinale (se cuprind i jgheaburile decantoarelor cu etaj);

16
- decantoare orizontale radiale;

- decantoare verticale;

- decantoare de tip special (cu module lamelare ciclatoare etc);

c) dup modul de curire a depunerilor:

- decantoare cu curire manual;

- decantoare cu sisteme de curire mecanic;

- decantoare cu sisteme de curire hidraulic.

Pentru funcionarea corect a unitilor de decantare se impune distribuia egal a

debitelor ntre unitile respective, lucru care se realizeaz prin prevederea n amonte de
decantoare a unei camere de distribuie a debitelor (denumite i distribuitoare).

Evacuarea apei decantate se poate realiza i printr-un colector alctuit din conduct
submersat, cu fante (orificii), care are avantajul de a elimina influena vntului i peretele
(ecranul) semiscufundat i de a reduce substanial abaterile de la orizontalitate a sistemului de
colectare.

Decantoarele primare sunt alctuite n principal din:

- compartimentele de decantare propriu-zise;

- sistemele de admisie i distribuie a apei brute;

- sistemele de colectare i evacuare a apei decantate;

- echipamentele mecanice necesare colectrii i evacurii nmolului, precum i dispozitivele

de nchidere pe accesul i evacuarea apei n i din decantor, necesare izolrii fiecrui
compartiment n parte n caz de necesitate (avarii, revizii, reparaii etc);

- conducte de evacuare a nmolului primar i de golire a decantorului;

- sistem de evacuare a materiilor plutitoare

17
CAPITOLUL V. Concluzii

Treapta mecanic din procesul tehnologic de epurare consta in retinerea prin procedee
fizice a substantelor insolubile care se afla in apele uzate. Metoda este larg folosita in epurarea
apelor uzate menajere ca epurare prealabila sau ca epurare finala (unica), in functie de gradul
de epurare necesar impus de conditiile sanitare locale, adica dupa cum ea trebuie sa fie urmata
sau nu de alte constructii (trepte) pentru epurare. Se obisnuieste insa ca la toate statiile de
epurare, indiferent de gradul de epurare necesar si deci de metodele folosite, sa se prevada
epurare mecanica, deoarece prin aceasta se poate realiza o simtitoare reducere a substanaelor
in suspensie si cresterea productivitatii instalatiilor de epurare.

Totodata, prin efectele importante de retinere a suspensiilor, epurarea mecanica

usureaza posibilitatea de esalonare a investitiilor pentru realizarea statiilor de epurare,
construindu-se, in masura in care permite emisarul, la inceput o singura treapta si prevazandu-
se pentru o etapa viitoare realizarea altor trepte de epurare. Retinerea substantelor din apele
uzate se realizeaza prin constructii si instalatii, a caror alcatuire difera dupa marimea
suspensiilor si procedeelor utilizate, si anume: gratare, site, deznisipatoare, separatoare de
grasimi, decantoare.

Prelucrarea suspensiilor retinute din apele uzate, adica namolurile, care alcatuiesc o
masa vascoasa, se realizeaza in functie de conditiile sanitare locale: ele pot fi indepartate si
depozitate in starea proaspata in care se obtin, sau trebuie in prealabil supuse unor operatii
care le modifica o parte din calitati si anume: gradul de nocivitate, vascozitatea, mirosul,

18
aspectul si umiditatea. Modificarea acestor calitati se obtine prin fermentarea si reducerea
umiditatii namolurilor. Fermentarea are drept efect principal mineralizarea
substantelor organice retinute si transformarea acestora in elemente mai simple ca: bioxidul
de carbon, metan, azot si altele.

Reducerea umiditatii are ca scop crearea conditiilor pentru o mai usoara manipulare a
namolurilor care se depoziteaza sau se utilizeaza cu folos. Aceste operatii au loc in spatiile
prevazute la decantoarele in care au fost retinute namolurile (daca au fost construite in acest
scop), rezervoare sau bazine de fermentare a namolurilor, numite si metantancuri sau iazuri
biologice sau de namol, cat si pe platforme de uscare denumite si paturi sau campuri de
uscare, in instalatii de deshidratare sub vacuum, instalatii de uscare termica, instalatii de
incinerare a namolurilor si altele. Functionarea unora dintre aceste utilaje necesita instalatii de
tratare cu coagulanti, statii de spalare a namolului etc.

Realizarea acestor procese tehnologice impune existenta unor constructii si instalatii

de deservire si anume:

Conducte si canale de legatutra intre elementele tehnologice de baza;

Dispozitive si aparate de reglare automate sau comandate, masura, control si
semnalizare;
Rezervoare de inmagazinare a gazelor produse la fermentarea namolurilor;
Centrala termica pentru producerea energiei calorice (si eventual electrice)
necesare prelucrarii namolurilor;
Statii de pompare pentru ape uzate (dupa caz) si pentru namol;
Constructie pentru varsarea in emisar a apelor epurate;
Platforme pentru depozitarea namolului fermentat;
Reteaua de alimentare cu apa potabila si industriala;
Drumuri de acces si de exploatare;
Cladiri administrative;
Instalatii electrice exterioare si interioare de forta si lumina;
Laborator (in functie de marimea statiei);
Plantatii, imprejmuiri.

Metodele de epurare mecanica asigura eliminarea din apele uzate a

corpurilor marivehiculate de acestea, a impuritatilor care se depun si acelora care plutesc sau
pot fi aduse in stare de plutire. Metoda este larg folosita ca epurare prealabila sau ca epurare
unica (finala), in functie de gradul de epurare necesar, dupa cum trebuie sa fie urmata sau nu
de alte trepte de epurare.

19
BIBLIOGRAFIE

1. Dima. M., Epurarea apelor uzate urbane, Editura Junimea Iai, 1998
2. Florea Julieta, Robescu D. Hidrodinamica instalaiilor de transport

hidropneumatic i de depoluare a apei i aerului - Editura Didactic i

Pedagogic, Bucureti, 1982.

3. Neculescu M. Epurarea apelor uzate oreneti, Editura Tehnic,

Bucureti, 1974
4. Negulescu, M. Epurarea apelor uzate oreneti. Editura Tehnic,

Bucureti, 1978.
5. Robescu Dan, Robescu Diana, Lanyi S., Ionel C. Tehnologii,

instalaiii echipamente pentru epurarea apei, Editura Tehnic, Bucureti,2

000.
6. Robescu Dan Robescu Diana. Instalaii i ehipamente pentruepurarea

apei, Curs Lito, U.P.B., 1995.

7. Rojanschi V., Ognean Th. Cartea operatorului din staii de epurare a

apelor uzate - Editura Tehnic, Bucureti, 1997.

20
ANEXE

21
Anexa 1

22
23