Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Alimentatie si Turism


Specializarea Inginerie si Management in Industria
Turismului
Anul II Grupa 16294

Prezentarea statiunii Lacu Rosu


Profesor indrumator: Studenta:
Florea Miron Rebegea Alexandra

--2011--

Capitolul I

Asezarea geografica

1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

Statiunea Lacu Rosu, componenta a orasului Gheorghieni, este situata pe Valea Bicazului, intre Lacu
Rosu si Cheile Bicazului.
Urmarind configuratia terenului, statiunea este dispusa intr-un amfiteatru, de la 980m la 1000-1100 m
altitudine,pe versantii Muntilor Suhardul Mare (1504 m) si Suhardul Mic (1362m) catre N-NV si Muntele
Ghilcos (1407 m), spre SE , unitati montane apartinatoare Masivului Hasmas. Intre aceste limite statiunea
apartine judetului Harghita, dar, prin cateva vile si case particulare, aceasta se prelungeste si in Cheile
Bicazului, pe teritoriul judetului Neamt.

1.2. Scurt istoricul statiunii

Odata cu formarea sa, in 1873, Lacu Rosu a devenit o atractie turistica importanta pentru acasta arie
montana,formand impreuna cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat in Romania.
Statiunea si-a dat numele dupa lacul de aici Lacu Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului
la o altitudine de 980 m. Este in forma de L, adanc de 10 m(adancimea maxima fiind de 10,5 m), avand o
suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.
Lacul s-a format relativ recent in vara anului 1837, atunci s-a intamplat ca in urma ploilor abundente marea
cantitate de moloz stancos de pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat blocand drumul Paraului
Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.
Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara care ies din apa,
strapungand imaginea Micului Suhard reflectat in olinda lacului.
Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului :
Odata traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita care se numea Estera. Aceasta s-a dus odata la
targ la Gheorghieni. A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut s-au si
indragostit, iar flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face caci flacaul a fost luat in
armata. Fata il astepta, iar pe-nserate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce
alesul inimii sale. Aceasta canta atat de trist incat auzind-o se induiosau si muntii .
Era intr-o duminica dupa-amiaza cand, trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar care repezindu-se la ea a
ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete unde locuia. Talharul i-a
promis fetei aur si argint numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta isi pierdu rabdarea si vru s-
o oblige sa se casatoreasca cu el.Atunci Estera a strigat catre munti implorandu-le ajutorul, iar stancile cuprinse
de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala maturand tot ce intalnea in cale.
Acolo au ramas sub faramaturile stancilor fata si talharul, iar apoi acolo s-au adunat apele muntilor,
formand Lacu Rosu(Ucigasul).
O a doua legenda spune ca : Pe pajistea dintre versantii muntilor a fost o stana.Ciobanii, vazand
apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se, i-a ingropat impreuna cu
oile.

Obiectivele turistice de vizitat sunt:


Lacu Rosu- lac de baraj natural
Raritati ale naturii :
Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului.
Cu inaltimea lui de 1154m, este mai mic fata de varfurile din jur, dar este frumos si atragator. Primii cuceritori
ai acestui turn de calcar au fost alpinistii brasoveni Csallner Ervin si Goldschmidt Waldemar la 08 septembrie
1934. Primul care a urcat pe turnul Bardosului fara echipament de alpinist n port popular a fost Keresztes
Zoltan din Joseni, faptul caruia este legendar si astazi.
Cheile Bicazului. Situat n valea rului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor
Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus n
marile triasice si jurasice. In masivul calcaros s-au format pesteri, doline si avenuri. Defileul este de origine
tectonica, numele sau si-a capalat de la rul Bicaz. avnd o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele
de "paradisul alpinistilor". In aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la
ctiva metri. Acest loc se numeste Poarta Iadului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul Iadului. Apoi
cheile se largesc, pna la stncile Turnului Negru. De aici porneste poteca ctre Pestera Neagra care are intrarea
de 15 m naitime si 3 m latime. De la intrare n pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de
m se strmteaza, iar dupa nca 10 m se termina.
Inainte de varsarea Bicajelului n Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, nceput n
anii 1940.
Cheile Laposului. Afluent de stanga al Bicazului este prul Lapos, care de asemenea parcurge o zona
stncoasa deosebit de frumoasa.
Sub Piatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte
din aceste chei este nsa partea dintre Cusma Laposului si Piatra Altarului. Lungimea totala a cheilor este de
1800 m, ceea mai mare cascada are naltimea de 25 m.
Cheile Sugaului. in partea superioara a satului Bicaz Chei, n Suteni, n avalul vaii Sugaului se desfasoara
Cheile Sugaului- 0 zona stancoasa deosebit de frumoasa, sub forma de canion, cu o lungime de 350 m pe care se
afla un sir de cascade. Pana la construirea drumului lorestier pe valea Sugaului, zona locuita din Brnadu a fost
accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii au construit pod n chei, pe barne transversale
care a fost o capodopera a tehnicii populare. Peste drum de la Cheile Sugaului, se afla Stanca lui Stan,
formatiune stancoasa ingusta, care a ramas n urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar,
din Muntele Surducului.
Pestera Munticelu (Ghiocelul). Este situat pe teritoriul comunei Bicaz Chei, la 8 km de Lacu Rosu, pe partea
stanga a raului Bicaz. Este format din doua Sali, dar nu este inca iluminata. Fara ghid poate fi parcursa n 30 de
minute. Pestera este rezervatie naturala, unde putem admira frumoase stalagmite si stalagtite. Din pacate, n
ultima vreme vizitatorii au facut multe pagube n pestera.

1.4 Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu

Zona Lacul Rosu este cea mai accesibila dinspre orasul Gheorgheni, localitate care este situata pe calea
ferata Brasov-Deda si pe drumul national 12. Din Gheorgheni, se desfasoara pe o distanta de 26 km drumul
national 12/C ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. Dinspre Moldova, plecand din Piatra Neamt (prin Bicaz)
dupa parcurgerea a 57 km, tot pe drumul national 12/C putem atinge statiunea.
Pe cale ferata, dinspre Moldova, putem circula pna n orasul Bicaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este
posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de doua ori autobuze. Zona este accesibila
si din comuna Sndominic (22 km) prin Poiana Tarcaului si Trei Fantani, dar nu se recomanda automobilistilor,
starea drumului fiind nesatisfacatoare. Dinspre comuna Tulghes, prin Pasul Balaj si satul Telec, de asemenea se
poate ajunge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai biciclistilor si iubitorilor de drumetie, datorita
starii sale necorespunzatoare.

Capitolul II

Inventarierea patrimoniului turistic

2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale

Statiunea montana Lacu Rosu beneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic de mare valoare
peisagistica.
Muntii Suhard si Hasmas alcatuite din conglomerete, gresii si calcare, se impun prin forme de relief si peisaje
dintre cele mai spectaculoase din tara. Remarcam, astfel :
domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice (Suhardul Mic, Gradina Zanelor, Peretele
Postei, Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ;
peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri de molid (Campul Cupas, Poiana Ghilgos,
Poiana Varariilor, Hasmasul Mare, Hasmasul Negru etc. )
paduri masive de molid etc.
Lacu Rosu- monument al naturii- unicul lac de origine naturala din tara, cu pitorestile Cioate de molid ce
zvacnesc din adancul apei ; pe malul lacului Fundatia Naturaland (orasul Gheorghieni) a marcat si a amenajat
pentru turismul stiintific si ecologic 9 puncte de observare a faunei si a florei (licheni, alge, plante lemnoase,
plante acvatice, rate salbatice, reptile, raci, insecte etc.) ;
fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta zona a tarii ;
bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negative, cu aeroni rasinosi, favorabil
odihnei si recreeri, dar si climatoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si
intelectual, stari de debilitate, hipertiroida benigna etc.
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (65,75 ha) cu cele trei rezervatii naturale.

2.2 Caracterizarea si descrierea resurselor antropice

Statiunea nu detine obiective cultural-istorice, nefiind conturata ca localitate, dar imprejurimile constituie
destinatii certe in acest sens.
Resursele antropice din zona limitrofa sunt urmatoarele :
Orasul Gheorghieni (26 km) :bisericile armeneasca (secolul XVII) si evanghelica (secolul XVII) ; muzeu
cu sectii de istorie, etnografie, stiintele naturii ;
Lazarea (32 km) : castel (secolele XIII-XVII) in stilul Renasterii, ce gazduieste galeria de picture si
grafica; parcul adaposteste sculpturi realizate in taberele de creatie ; manastire franciscana (secolul XV) ;
Joseni (32km) :biserica fortificata( secolul XVI), colectia de etnografie;
Danesti (62km) :centru de arta populara cu ceramica neagra, tesaturi, cusaturi ;
Racu (73km) : biserica fortificata ( secolele XIV-XV), capela (secolul XIV) pe Dealul Bogat ;
Miercurea Ciuc (84km) :cetatea Miko (1611-1621),refacuta in 1714; adaposteste Muzeul judetean;
complexul Sumuleu cu cladirea-resedinta a fostului scaun Ciuc, manastirea franciscana (1444-1448), biserica
baroca (1804), biserica Sf. Petru (1817).

Capitolul III

3.1 Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament

Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul si
pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile
pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc.
Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare :
Circuitul Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie)
Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe DN 12C).
Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru)
Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua
Suhardului, mai departe fara marcaj).
Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu).
Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz,
Piatra Neamt etc. ii deosebit de atragatoare:
Statiunea Lacu Rosu are un bioclimat tonic-stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negativa, cu aeroni
rasinosi, favorabili odihnei si recreerii, dar si climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica,
surmenaj fizic i intelectual, stri de debilitate hipertiroid benign etc.

Capitolul IV

Protectia si conservarea mediului incojurator

O prima problema ar fi problema deseurilor. Colectarea i transportul deeurilor sunt rezolvate parial,
n staiune neexistnd depozit ecologic de deeuri menajere, care s asigure protecia corespunztoare mpotriva
polurii aerului, apelor de suprafa i subterane i a solului. Deeurile, n parte compactate, sunt transportate la
depozitul de deeuri de la Joseni (32 km). De aceea, deeurile menajere se afl pretutindeni n staiune n albia
rului Bicaz, pe malul lacului i n lac, pe praiele afluente, n rezervaiile naturale, sau n aria campingului
particular de pe prul Oii. La acestea se adaug o mare cantitate de deeuri lemnoase (rumegu, vreascuri)
depozitate n mod ilegal de-a lungul drumurilor i pe malurile praielor, ca i un nsemnat volum de steril i
derocri rezultat n urma sprii tunelului de acces rutier din Cheile Bicazului.
O alta problema ar fi existena construciilor (vile, restaurante) realizate fr autorizaie de construcie i
nerespectarea legislaiei n vigoare n construcii, precum i legislaia protejrii mediului i a monumentelor
istorice i a siturilor arheologice. Situaia neclar privind competenele teritoriale, respectiv, limita ntre judeele
Harghita i Neam, conduce, de asemenea, la nerespectarea reglementrilor urbanistice, cu consecine mari n
degradarea mediului, ca i a aspectului estetic al staiunii prin construcii neintegrate armonios n peisajul
montan, ca stil i material de construcie.

Probleme stringente ridic Lacu Rou, care cunoate un proces intens de colmatare datorit eroziunii de versant
declanat de defririle din ultimul deceniu ca i a lipsei de msuri antierozionale att pe pantele montane ct i
pe torenii i praiele ce debueaz n lac i n rul Bicaz.
Bibliografie

1. Paul Decei Lacuri de munte , Editura Sport- Turism ;


2. Petre Gastescu Lacurile din Romania , Editura Sport- Turism ;
3. Cristea Em. - Muntii Hasmas, Col.Muntii Nostri, Ed. Sport-Turism, 1978, Bucuresti