1.Dreptul constitutional in sistemul de drept al RM.
Dreptul este ansamblul regulilor asigurate si garantate de
catre stat ,care au ca scop organizarea si disciplinarea
comportamentului uman in principalele relatii din
societate ,intr-un climat specific manifestarii coexistentei
libertatilor,apararii drepturilor esentiale ale omului si
justitiei sociale..Dr.serveste reglementarii relatiilor
sociale.Norma juridica este o norma de conduita
generala,obligatorie,a carui scop este de a asigura ordinea
sociala,ea poate fi adusa la indeplinire fie pe cale statala,sau
constringere.Sistemul dreptului se imparte in ramuri si
institutii juridice.Ramura de drept este un ansamblu distinct
de norme juridice,legate organic intre ele,clasificate dupa
obiectul de reglementare juridic si al metodelor acesteia si
care reglementeaza relatiile sociale intr-un anumit
domeniu.Institutia juridica se defineste ca o totalitate de
norme juridice organic legate,apartinind unei ramuri de
drept si care reglementeza un grup de relatiile sociale
inrudite,dupa metoda de reglementare specifica ramurii
respective.Sistemul de drept al Rm este impartit in ramuri
de drept cum ar fi:dr.constitutional ,dr.aministrativ
,financiar,muncii,agrar,penal,familiei,international.Dr.Const
itutional ca totalitate de norme juridice cuprinse in
constitutie sau in alte acte normative prin care se
reglementeaza relatii sociale fundamentale ce apar in
procesul instaurarii mentinerii si exercitarii statale aputerii.
3.TERITORIULCategorie abstract ace intruchipeaza
trecut,present,viitor.Functiile teritoriului:-permite situarea
statului in spatiu si delimitarea lui de alte state,-constituie
baza pe care se realizeaza integrarea transformatoare intr-o
unitate concreta a populatiei,-determina intinderea
suveranitatii si independentii,-sigura si accentuiaza calitatea
insusia cetatenilor,-constituie mijlocde actiune al statului
intrucit autoritatile publice se pot manifesta efficient doar in
anumite limite teritoriale.GRUP ETNIC un grup de indivizi
ce re rup de la masivul centralsi au plecat de la alt masiv
central..
4.SUVERANITATEconsta in posibilitatea si in puterea de a
face legi,aceasta putere este unica individuala si continua
S.este abstracta
4.Notiuni generale privind statului
.Stalul este un element istoric,juridic aparut cu 6milenii in
urma in Orientul antic.Sunt multe def.a statului date de
diferite doctrine si ideologii.STATUL este o comunitate
nationala determinata prin trecutul sau ,anumita unitate prin
care se realizeaza comunitatea de viata a unui popor.
STATUL este o comunitate omeneasca organizata deoarece
in el se realizeaza comunitatea de viata a unui popor intr-un
spatiu geographic,in limitele unui anumit teritoriu.STATUL
este o imbinare a unor elemente de fapt,precum poulatia si
teritoriu cu elementede drept,precum o organizare si o
putere de constringere.Scopul principal al statului este
apartarea interesului general.Prin stat trebuie sa intelegem
un system organizational care realizeaza conducerea
politica a unei societati,detinind in acest scop monopolul
crearii si aplicarii dreptului Sunt 3elemente constant al e
statului:poprul,teritoriul,autoritatea politica,suveranitatea
2.Obiectul dreptului constitutional.
Dr.Constitutional este o disciplina juridica,obiectul de
reglementare are unele particularitati care il deosebesc de obiectul
de reglementare al constitutiei.Fundamentul de baza al
Dr.constitutional il constituie constitutia.Denumirea de relatii
sociale fundamentale provine tot de la legea fundamentala care
reglementeaza,insa in afara de normele constitutionale
fundamentale in ansamblul normelor de drept constitutionale sunt
cuprinse si cele din codul electoral,legea cu privire la cetatenie
,legea cu p.la referendum.Obiectul de reglementare a
dr.constitutional il constituie cele mai importante relatii
sociale,relatiile ce apar in procesul organizarii societatii de stat
,instituirii si exercitarii puterii de stat ,organizarii dreptului si
libertatilor individuale ale cetatenilor,exprimarii suveranitatii
poporului.Dr.constitutional reglementeaza cele mai importante
rel.sociale in procesul instituirii,mentinerii si exercitarii puteriii
statale.Dr.constitutional si obiectul de reglementare al constitutiei
numai la prima vedere pare a fi identic,daca ne-am conduce numai
de formula ca dr.constitutional este ansamblul de reguli relative la
organizarea statului,la desemnarea persoanelor care ex xercita
puterea.
3.Elementele constitutive ale statului.
1.STATUL este o comunitate nationala determinate prin trecutul
sau,anumita unitate prin care se realizeaza comunitatea de viata a
unui popor.Statul este o societate omeneasca organizata deoarece
in el se realizeaza comunitatea d viata a unui popor int-un spatiu
geographic,sau in limitele unui anumit teritoriu..
2.POPORUL un ansamblu de personae care locuiesc pe un
teritoriu,ca o entitate concreta care alcatuieste un stat.Pentru a
identifica poporul unui stat:-un ansamblu care se bucura de
urmatoarele trasaturi commune,,,istorie comuna,identitate
etnica,omogenitate cultural,unitate lingvistica,afinitate ideological
sau religioasa,viata economica comuna.-ansamblul de indivizi
trebuie sa fie format dintr-un anumit numar de membri.-ansamblul
de indivizi sa aiba vointa de a fi identificat ca popor.Natiunea
constiturii o comunitate istorica de oameni,constituita pe parcursul
formarii comunitatii teritoriale,a relatiilor economice,a limbii
literare commune a culturii-trasaturi.
6.Suveranitatea-calitate a puterii de stat
.Statul este caracterizat ca o putere capabila sa domine sis a reduca
rezistentele individuale.Astfel,Raymond Carre de Malberg a
precizat ca puterea de stat ca si suveranitatea este unica,deoarece
nu pot exista 2puteri de stat pe scelasi teritoriu,este
indivizibila,este irezistibila-adica nimeni nu se poate opune in mod
intemeiat.SUVERANITATEA DE STAT este calitatea puterii de
stat in raport cu orice alta putere sociala existent in limitele sale
teritoriale si independent fata de puterea oricarui altstat sau
organism international,calitate exprimata in dreptul statului de a-si
stabili in mod liber,fara nici o imixtiune,scopul activitatilor sale
pe plan extern si intern,sarcinile fundamentale si mijloacele
necesare realizarii lor.Ioan Muraru precizeaza ca,Suveranitatea
este o trasatura generala a puterii de stat.Mircea Lepadarescu-
puterea de stat trebuie sa fie suverana,independent fata de alte
puteri de stat din afara teritoriului pe care se exercita.
7.Dreptul la autodeterminare.
Principiul autodeterminarii este este expresia dreptului
popoarelor de a dispune de propriul teritoriu in scopul
intemeierii statelor nationale.Poporul nu poate fi vazut pur
si simplu ca un ansamblu de indivizi care locuiesc pe un
anumit teritoriu,daca am admite asa ceva atunci,s-ar gasi
multe popoare c ear pretinde dreptul la
autodeterminare.Exista o legatura strinsa intre natiune si
popor..Teritoriul este indisolubil legat de
popor,considerindu-se teritoriu etnic,adica spatiu in care in
rezultatul unei indelungate convietuiri in comun ansamblul
de indivizi s-a format in natiune,s-a autodeterminat in
stat.Omogenitatea etnica intr-o zona,a unui stat national nu
poate servi criteriu pentru
autodeterminare.Autodeterminarea pe teritorii straine nu
este posibila,teritoriul este indivizi\bil si
inalienabil.Solutionarea problemeise gaseste in normele
dreptului international.In pactul asupra drepturilor Civile si
Politice si in Pactul asupra Drepturilor
economice,sociale,cultural,prevede ca:toate popoarele au
dreptul la autodeterminare in virtutea careia ele isi
determina liber statutul lor politic si isi urmeaza propria
dezvoltare economica,sociala,cultural.
8.Structura de stat.
-caracteristica esentiala a formei de stat,cfe desemneaza
organizarea puterii de stat in teritoriu precum si raporturile
dintre elementele teritoriale ale ansamblului statal.St,de stat
se refera la organizarea in teriotoriu a putree.Exista state
unitare(simple),si federative(compuse)In cazul primului
puterea e structurata pe un singur polier,avind o singura
constitutie,un singur rind de organe supreme,si o singura
cetatenie.STATUL FEDERAl constituit din 2si m.multe
entitati,are constitutie a federatiei,si cite una pu fiecare
entitate,o legislatie comunasi una la nivelul
entitatilor,2rinduri de organe supreme,si 2cetatenii pentru
fiecare persoana,entitatile isi impart atributiile cu statul
compus,pastrindu-si suveranitatea interna ,dar nu sip e cea
externa.Statul compus nu se confunda cu asociatiile de state
in timp ce 1reprezinta un stat nou,nascut din fuziunea mai
multora,ultimele nu sint asa.ele presupun doar anumiite
organe commune,o legislatie armonizata,asociatiile de stat
pot avea si nu propria personalitate.Ex:confederatia,uniunea
personala.
25.Organizarea alegerilor parlamentare
Stabilirea datei alegerilor
Sectiile de votare
Listele electorale
Buletinele de vot,semnele electorale,stampila electorala
Comisiile,consiliile,birourile electorale
Propunerea candidaturilor
5.Continutil suveranitatiisi limetele ei
.SuveranitateA ARE UN CARACTER UNITAR.Suveranitatea in
stat presupune suprematia puterii de stat,iar suveranitatea statului-
independenta puterii de stat.Prin suprematie se intelege calitatea
puterii de afi superioara oricarei alte puteri social existente intr-o
anumita tara la un moment dat.Independenta este elemental
principal al suveranitatii,aceasta presupune ca puterea de stat nu
este ingradita in realizarea scopurilor si sarcinilor sale,de nici o
putere de stat straina.Suprematia si independent sunt
inseparabile.suveranitatea are un character unic si
indivizibil.Limitele suveranitatii-ea nu este
absoluta,incontrolabila.Suveranitatea este controlata prin
constitutie,care fixeaza cu strictete atributiile organelor puterii de
stat care o exercitaNici pe plan extern suveranitatea nu este
absoluta,deoarece statul national este un element in sistemul
international.Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica,cu
respectarae principalelor norme din dr.international.Constitutia
RMart.142:permite revizuirea dispozitiei privind caracterul
suveran,independent si unitary al statului numai cu probarea lor
prin referendum,cu votul majoritatii cetatenilor inclusi in listele
electorale
9.Asociatiile de state
1.COMMONWEALF-anglia,astazi numara peste 40state
independente,printer care Canada,india,Australia,noua zeelanda
etc..Din punct de vedere al dr,international toate statele ale
Commowealth-ului sunt subiecte depline,titular de drepturi si de
obligatii.2.COMUNITATEA FRANCO-AFRICANA.asociatie ce
numara 40 state,a luat nastere de la fostul imperiu colonial
francez.Membrii comunitatii sunt state independente,reunite pe
considerente de de limba si spiritualitate franceza..3.UNIUNEA
EUROPEANAcreata de tratatul Roma1957de 6 tari ca o
comunitate economica europeana.Scopul CEE-stabilirea unei piete
commune,prin crearea unei uniuni vamale.In present.,UE are un
organ deliberative,numit parlamentul europei,de un organ
dispune \executiv-Comisia Europeana,Curtea de
Justitie.4.CONSILIUL EUROPEi infiintatala la Londra1949de
catre10 state.Obiectivele CE:-protejarea si dezvoltarea democtratie
pluraliste si a drepturilor omului,-solutionarea problemelor cu care
se confrunta societatile,-favorizeaza dezvoltarea culturii
europene.5.COMUNITATEA STATELOR
INDEPENDENTE.CSI.Scopul principal al comunitatii este
dezvoltarea multilateral economica si sociala a sstatelor member in
cadrul unui spatiu economic comun,sprijin cetatenilor in libera
circulatie,solutionarea pasnica a litiigiilor.
10.Declaratia Suveranitatii Republicii Sovietice
Socialiste Moldova.
23 iunie1990,document de importanta istorica cu putere de
a stabili baza viitoarei statalitati,suveranitati,independentei
RMRSSM-stat unitar si indivizibil,frontierile caruia pot
fi schimbate numai pe baza acordurilor sustinute reciproc
dinrtre RSSM si alte state
suverane.Pamintul,subsolul,apele,potentialul
economic,financiar,ethnic rezulta proprietatea RSSM.S-a
stabilit plenitudinea puterii RSSM in realizarea tuturor
problemelor,Suprematia Constitutiei,Legilor RSSM pe
intregul teritoriu alei,celelalte legi numai dupa
ratifiacare,.Cetatenia nu era dubla ca in constitutia
1978,pentru 1data separarea puterilor.RSSM este un stat
suveran,izvorul si purtatorul suveranitatii este poporul,:este
un stat unitary indivizibil.RSSM recunoaste drepturile
suverane ale tuturor statelor.In RSSM se instituie cetatenia
republican..Cetatenii Moldovei care se afla in afara
REpublicii sint ocrotiti deRSSM.Separarea puterilor
legislative,executive si celei judiciare constituie principiul
de baza al functionarii RSSM ca stat democratic bazat pe
drept.
14. Forma de guvernmnt a Republicii Moldova
Forma de guvernare este modul de guvernare a puterii.
Conform Constituiei Republicii Moldova (art. 1, alin.2,)
adoptat la 29 iulie 1994, forma de guvernmnt a statului
este republica. Art.77 din Constituie stabilete c eful
statului este Preedintele republicii care reprezint statul i
este garantul suveranitii, independenei naionale, al
unitii i integritii teritoriale. In acelai timp articolele 96
i 97 stabilesc c Guvernul asigur realizarea politicii
interne i externe a statului, exercit conducerea general a
administraiei publice i este alctuit din prim-ministru,
prim-viceministru, viceprim-ministru, minitri i ali
membri stabilii prirvlege organic.
In Republica Moldova forma de guvemmnt este republica
semiprezidenial, n care exist un executiv bicefal,
preedintelui statului revenindu-i funcii specifice
reprezentative, iar Guvernului funcii executive,
guvernamentale cu rspundere politic n faa
Parlamentului.
11.Decretul cu privire la puterea de stat.
In conformitate cu constitutia RSSM si cu Declaratia de
suveranitate sovietul supreme alRSSM declara:intreaga putere in
republica apartine poporului.
Decretul cu privire la puterea de stat la puterea de stat. Desi in
Declaratia suveranitatii era inscris ca toata puterea apartine
poporului, iar puterile sunt separate n legislativa, executiva si
jurisdictionala, Decretul a venit sa concretizeze aceste Pe data de
27.07.1990. Parlamentul face nca un pas spre autodeterminare
adoptndJDecretul cu privire principii. Astfel, Sovietul Suprem
(Parlamentul) a fost declarat organ suprem al puterii legislative si
unic exponent al vointei ntregului popor. Puterea jurisdictionala a
fost declarata subordonata numai legii, iar amestecul n
nfaptuirea justitiei -inadmisibil.
Organele executive si dispozitive au fost declarate raspunzatoare
n fata organelor puterii de stat, fiind subordonate acestora
executnd actele legislative. Decretul a interzis: cumularea
functiilor de conducere n organele puterii de stat si administratiei
de stat cu orice alt post n organizatiile de stat si cooperatiste, n
partidele politice; sistemul conducerii de partid si conducerii
politice de alta natura n organele de stat si de ocrotire a normelor
de drept, n organele securitatii statului, n formatiunile militare si
militarizate, la ntreprinderi, institutii si organizatii;48 apartenenta
judecatorilor si a altor lucratori ai organelor de stat pentru
ocrotirea normelor de drept la partidele politice si miscarile social-
politice.
Importanta Decretului se manifesta in dezvoltarea principiului
suveranitatii exclusive a poporului moldovenesc, a separarii
pyterilonn stat si scoaterea acestora de sub influenta ideologiei
comuniste.
13.Formele de guvernamint.
Este modul in care se exercita puterea publica.Forma de g.:la
preocupat pe Platon(republica)care spunea ca forma ideala de
guvernamint-aristrocratia ce genereaza in
democratie(guvernamintul celor ambitiosi si lacomi de
bogatii,apoi ologarhie,unde conducatori sunt cei bogati.Oligarhia
se transforma in democratie(guvernamintul multimii)Si in sfirsit
excesul de libertate da nastere tiraniei.Sunt 3tipuri ale formei de
guvermanamint:1.monarhia-f.de guver.,in cadrul careia puterea
publica este individualizata,fiind prerogative exceptional a
monarhului.deosebim m.absoluta puterea descretionara a sefului
de stat in persoana monarhului care,pe linga faptul ca este unicul
legislator,dirijeaza nemijlocit cu administrarea publica si este
instant judiciara suprema.Ex:Arabia saudita ,oman.Dar totusi
puterea nu este absoluta ,ei fiind limitata de familia
regala.M.limitata-limitare a puterii absolute a monarhului,prin
dispozitii normative.M,limitasta se imparte in m.Dualista si
parlamentara.M.dualista-puterea de stat se realizeaza conform
principiului separarii puterii(legis,,,.si execut)mai
ales.Monarhul-dr.de veto asupra legilor adoptate de
parlament,guvernul se subodoneaza
monarhului.Ex:Maroc,IOrdania,Arabia
saudita,Nepal.M.parlamentara-o divizare expresa a puterii de
stat,care asigura primatul legislatorului asupra
executivului,monarhul avind un character
simbolica.DEMOCRTIA,in care detinatorul plenipotentioal al
puterii este poporul,OLIGARHIA-puterea mai multor
12.Declaratia de independent a RM. indivizi(triumverat,decemvriat,diarhia sau m.restrinsa)
Declaratia continea doua puncte culminante; 1) Republica 15.Functiile statului
Moldova este stat suveran, independent si democratic, liber In general, prin funcie a statului se nelege un complex de atribuii
sa-si hotarasca prezentul-viitorul, fara nici un amestec din avnd o natur comun, stabilite prin lege i realizate de un organ
afara, in conformitate cu idealurile si nazuintele sfinte ale de stat specializat, potrivit unei anumite competene.
poporului in spatiul istoric si etnic al devenirii sale Distincia clasic a celor trei funcii ale statului rezult din teoria
nationale: 2) in calitate de stat suveran si independent, separaie" celor trei puteri. Potrivit acestei teorii, statul exercit
Republica Moldova solicita tuturor statelor si guvernelor urmtoarele trei funcii: Funcia legislativ const n adoptarea de
lumii recunoasterea independentei sale, astfel de cum a fost ctre Parlament a regulilor d conduit obligatorii (avnd caracter
proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si si general i impersonal) ce se adreseaz, pr urmare, tuturor
exprima dorinta de a stabili relatii politice, economice, persoanelor fizice i juridice, existnd i, respectiv, desfurn
culturale si n alte domenii de interes comun cu tarile activiti pe teritoriul unui stat.
europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la Funcia executiv (sau guvernamental) const n asigurarea sau
stabilirea de relatii diplomatice cu acestea. organizarea legilor i, de asemenea, n adoptarea actelor necesare
Noua Constitutie a Republicii Moldova adoptata la 29 iulie pentru activitatea de guvernare i administrare, pe plan central i
1994 in art.1 fixeaza suveranitatea si independenta-, iar art. local.
2 stabileste ca suveranitatea nationala apartine poporului Funcia jurisdicional (judectoreasc) const n soluionarea de
Republicii Moldova, care o exercita n mod direct si prin ctre in stanele de judecat a diferendelor sau litigiilor ntre
organele sate reprezentative. diferii subieci de drept: ntre persoane fizice; ntre persoane fizice
Cu intrarea Constitutiei in vigoare, Declaratiile din 1990 si i persoane juridice precum i n restabilirea ordinii de drept
1991 au ramas n vigoare nsa cu un caracter istoric, ca nclcate. Soluionarea litigiilor se face n cadrul unui proces
baza a suveranitatii si independentei Republicii. Actele emannd de la organele exercitnd funcia jurisdicional se
16.Teoria separarii(echilibrului)puterilor in stat numesc generic hotrri judectoreti.
Lui John Locke (1632-1704), filosof i jurist englez, i re- O alt analiz tipologic a funciilor statului n doctrina
vine meritul de a fi cercetat pentru prima dat, mai metodic constituional contemporana distinge trei categorii de funcii:
i ntr-o lumin nou, principiul separaiei puterilor. Dac a) funcii politice: meninerea ordinii sociale interne i aprarea
autorii mai vechi cercetaser problema atributelor statului teritoriulu naional, alte intervenii ale statului n viaa social fiind
n lumina aa-numitului guvernmnt direct, Locke o excluse Teoria Statului jandarm); implicarea direct i substanial
examineaz din punct de vedere al unui nou guvern a statului n cele mai diverse domenii sociale15; asigurarea
reprezentativ al suveranitii naionale. progresului economico-social, planificarea i conducerea
In lucrarea sa Essay of civil government", filosoful englez proceselor economice;
susinea existena a trei puteri: legislativ, executiv i b) funcii juridice: funcia legislativ; funcia executiv; funcia
federativ. In concepia lui Locke puterea legislativ trebuie jurisdicionala (judectoreasc);
s aparin parlamentului i era considerat putere suprem c) funcii sociologice: constrngerea social; activitatea de
deoarece dicta reguli de conduit general obligatorii. convingere a cetenilor n legtur cu compatibilitatea ntre
Puterea executiv, limitat la aplicarea legilor i la interesele generale i cele personale (socializarea indivizilor i
rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prevzute i grupurilor sociale) .a.
determinate prin lege, urma s fie ncredinat monarhului. 17.Separarea,echilibrul puterilor in RM
Puterea federativ era ncredinat tot regelui i avea n Dup 27 august 1991, Republica Moldova, ca stat suveran i in-
competena sa dreptul de a declara rzboi, de a face pace i dependent, a nceput implementarea noilor principii de dezvoltare
de a ncheia tratate. a statalitii, bazate pe tradiiile statelor democratice occidentale.
In concepia Iui Locke, puterea legislativ i executiv nu Dei, cu unele devieri de la doctrina clasic a separrii puterilor,
trebuie s fie ncredinate n mna unei singure persoane explicate prin situaia social-politic dup declararea
deoarece puterea legislativ este aceea care are dreptul de Independenei, principiul separrii, echilibrului puterilor a nceput
a determina cum trebuie s fie ntrebuinat fora statului a fi aplicat n practic, corectndu-se mereu raporturile dintre
pentru a proteja comunitatea i pe membrii si". autoritile nvestite cu dreptul exercitrii puterii.
Din analiza concepiei lui Locke asupra separaiei "In Republica Moldova puterea legislativ, executiv i
puterilor rezult c el nu cunoate o putere judectoreasc sunt separate i colaboreaz n exercitarea
judectoreasc care ar trebui s fie separat de puterea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituiei".. n
legislativ i executiv. Pentru Locke, puterea judiciar baza acestei reglementri, toate aciunile, raporturile autoritilor
se nfieaz mai degrab ca un accesoriu al puterii care exercit puterea trebuie corelate cu principiul enunat.
legislative, deoarece precizeaz el, cine are putere i n Republica Moldova, adeseori, aplicarea principiului trezete
legislativ sau suprema putere ntr-o republic este inut s unele nedumeriri, obiecii i sugestii critice, unele mai mult, iar
guverneze prin legi fixe i stabile, promulgate i cunoscute altele mai puin pronunate public, dar perceptibile din raporturile
de popor, prin judectori impariali i cultivai, care sunt legislativului cu executivul.
nsrcinai s traneze litigiile dup aceste legi, nu i prin
decrete de circumstan".
18.Raporturile Parlament- ef de Stat Republica
Moldova este un stat de drept, democratic, n care
demnitatea omului i libertile lui, libera dezvoltare a
personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic
reprezint valorile supreme i sunt garantate. Parlamentul,
conform art.60 din Constituie, este organul reprezentativ
suprem al poporului i unica autoritate legislativ a statului.
Aceast reglementare dezvolt prevederile art.2 din
Constituie care stabilete c suveranitatea naional este
exercitat i prin organele reprezentative ale statului.
Devine clar c Parlamentul sau legislativul care exercit
suveranitatea are nvestitur de la popor, naiune i n acest
sens are puteri nelimitate deoarece el este competent de a-i
stabili competena, ns, pentru bunul-mers al lucrurilor.
Raporturile Parlament, eful Statului autoritile
jurisdicionale. Raporturile dintre legislativ, eful Statului
i autoritile jurisdicionale trebuie examinate n
conformitate cu prevederile art.116 din Constituie care
fixeaz c judectorii sunt independeni, impariali i
inamovibili.
Oricum, Parlamentul are o influen mai mare deoarece este
autoritatea care stabilete pentru judectori competene,
adoptnd coduri de procedur civil, penal, jurisdicie
constituional; Legea cu privire la Curtea Suprem de
Justiie; Legea privind organizarea judectoreasc; Legea
cu privire la statutul judectorului i altele pe care le poate
schimba, modifica, abroga oricnd.
Totui, Parlamentul i eful Statului i aduc contribuia la
numirile n funcii de judectori, i deci, la aceast etap pot
avea loc numiri dictate de interesele partidului de
guvemmnt sau majoritii parlamentare sau a partidului
care a ctigat alegerile prezideniale. Astfel, Preedintele i
membrii Curii Supreme de Justiie sunt numii n funcie
de ctre Parlament (art. 116). Judectorii celorlalte instane
judectoreti sunt numii n funcie de Preedintele
Republicii la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii (art.116).
29. SUPREMAIA CONSTITUIEI. n literatura de
specialitate constituia este denumit legea fundamental,
legea suprem, legea legilor i alte expresii prin care se
subliniaz valoarea juridic suprem a normelor ce le
cuprinde. Dicionarul explicativ al limbii romne moderne
explic cuvntul supremaie ca superioritate unit cu
autoritate i putere, poziie dominant, preponderent.
Supremaia constituiei trebuie vzut n primul rnd prin f-
le pe care le ndeplinete. Din punct de vedere juridic
constituia constituie fundamentul de validitate a ntregii
ordini juridice deoarece normele acestea servesc fundament
pentru alte norme care fac parte din sistemul juridic. Din
punc de vedere politic, constituia organizeaz i transmite
D de exrecitare al puterii n aa fel ca s nu poat fi
exercitat n interesul personal al celor care o exercit, ci
numai n interes general.
19.Raporturile Parlament-Guvern n ce privete Guvernul,
Parlamentul Republicii Moldova dispune de importante
mecanisme de influen asupra activitii lui.
Printre acestea vom enumera:
- acord votul de ncredere asupra programului de activitate i a
ntregii liste a Guvernului(art. 98):
- poate cere informaii i documente necesare (art. 104);
- poate solicita prezena membrilor Guvernului la lucrrile
Parlamentului (art. 104);
- Guvernul i fiecare dintre membrii si sunt obligai s rspund
la ntrebrile i interpelrile formulate de deputai (art. 105);
- retrage ncrederea acordat la propunerea a cel puin ojttrime^
din deputai (art.106).
Guvernul este un organ colegial, selectat sau acceptat de Primul
ministru (echipa sa) dup calitile profesionale, unitatea de opinii
sau de convingeri ale acestora asupra programului de guvernmnt
cu scopul de a-l transpune n via; Echipa Guvernului se
constituie n funcie de direciile principale ale programului de
guvernmnt acceptat de Parlament care prin el i materializeaz
promisiunile electorale. Guvernul primind nvestitura i asum
responsabilitatea politic pentru realizarea programului.
Parlamentul, ca autoritate ce acord votul de ncredere i accept
responsabilitatea politic a Guvernului, s-ar substitui n drepturi cu
Preedintele, fa de care Guvernul nu-i asum responsabilitatea
politic, din simplu motiv c i Preedintele i Guvernul reprezint
puterea executiv, implicarea Preedintelui n activitatea de
guvernare ar trebui s atrag dup sine responsabilitatea politic
pentru consecinele realizrii programului ceea ce nu prevede nici
un sistem de guvernmnt.
22. Partidele politice n Republica Moldova
In Republica Moldova, sunt nregistrate i funcioneaz legal un
numr de circa 53 de partide politice. Desigur, din 1990 pn n
prezent s-au realizat i multe unificri de patide, schimbri de
denumiri.
Legea definete noiunea de partideji alte organizaii social-
politice ca asociatii benevole ale cetenilor constituite pe baza
comunitii de concepii, idealuri i scopuri care contribuie^la
realizarea voinei politice a unei pri a populaiei i care prin
reprezentanii lor particip la elaborarea politicii republicii, la
conducerea treburilor statului, la soluionarea problemelor
economice i social-politice.
Dreptul la asociere n partide politice, fiind un drept fundamental
al cetenilor, totui, prin lege este limitat, i nu cetenilor, ci unor
categorii de funcionari publici.
Partidele politice din Republica Moldova nu,sunt subvenionate de
la bugetul de stat pentru activitatea pe care o desfoar. Conform
an. 10 din Lege este interzis finanarea din partea statelor,
persoanelor fizice i juridice din strintate; organelor de stat,
ntreprinderilor, organizatiilor si institutiilor de stat, excepie
fcnd finanarea, n conformitate cu legislaia n vigoare, a
alegerilor n organele reprezentative ale puterii de stat;
ntreprinderilor mixte,persoanelor anonime.
21. Partidele politice - condiie de baz a pluralismului
politic
Pentru un pluralism politic veritabil sunt necesare anumite
garanii i condiii. Astfel, Constituia Republicii Moldova
(art.32) garanteaz fiecrui cetean libertatea gndirii, a
opiniei, precum i libertatea exprimrii n public prin
cuvnt, imagine, sau prin alte mijloace posibile. Prin
pluralism politic nelegem si posibilitatea cetenilor unui
stat de a-i realiza dreptul la libertatea de opinii politice
prin intermedia formaiunilor politice n care se pot asocia.
Dreptul de asociere libera in partide politice atrage dup
sine pluripartitismul care se caracterizeaz prin situaia n
care exist mai mult de dou partide politice. Acest sistem
multiplic posibilitile de alegere i nlesnete o mai mare
distribuire a opiniilor politice, fiecare dintre partide avnd la
dispoziie condiii egale de desfurare a campaniei
electorale, precum i n stabilirea unui statut al opoziiei.
Dup cum vedem noiunile de pluralism polit\c i
pluppartitism nu sunt identice i nu se confund. Ambele
sunt valori democratice ale societii. n concluzie putem
afirmarea pluripartitismeste o conditie de baz a
pluralismului politic, condiie fr de care nici nu poate
exista.
Alternativele pluripart. o constituie sistemul unui singur
partid, n care puterea este concentrat la un pol al societii
i n care se instituie o doctrin i o ideologie dominante.
Prin sintez vom defini partidul politic ba organizaie
social-politic ce reprezint un anumit grup de ceteni, are
la baz un statut d organizare i program de guvernmnt i
tinde s ajung la conducere statului pentru a-i realiza
programul.
Exist formaiuni politice care nu au scopul cuceririi puterii
de stat i realizrii unui program de guvernmnt.
In virtutea faptului c partidele politice sunt actorii
principali n competiia pentru putere, ele posed i
calitatea de subieci ai raporturilor juridice de drept
constituional. Capaciialga,ior juridica~se nate din
momentul nregistrrii oficiale de ctre organele
competente ale Halului, din acest moment devenind subiect
ai raporturilor de drept.
27. DEF. I SEMNIF. CONSTITUIEI. n D roman
constituia nseamn o lege care eman de la mprat, iar n
Grecia Antic -un corp de legi vechi care nu puteau fi
modificate prin simle decrete. Constituia a fost conceput
iniial ca un ansamblu de norme juridice care au avut ca
scop limitarea puterilor guvernanilor i garantarea D-lor
fundamentale ale omului i ceteanului. Se consider c
prima Constituie sau document cu putere de constituie
este magna Charta Libertatum adoptat n 1215 n Anglia.
Pe continentul european prima Constituie scris se
consider cea a Franei.CONSTITUIA poate fi definit ca
legea fundamental a statului constituit dintr-un ansamblu
de norme juridice, nvestit cu for juridic suprem,
adoptate i modificate conform unor procedur i juridice
distincte i care reglementeaz principiile organizrii
societii n stat, i funcionrii puterilor publice.
20.Pluralismul pol.si pluripart.
Intr-o accepiune larg, un partid politic reprezint o grupare sau
asociaie permanent de indivizi unii n mod liber ntre ei prin
afiniti ideologice i convingeri politice comune, creat la nivel
teritorial pe baza unor principii stricte de organizare i disciplin,
al crui scop, nscris ntr-un program sau statut, const n
promovarea i nfptuirea n competiie electoral i parlamentar
cu alte partide, a unei anumite doctrine sau concepii politice
privind dezvoltarea i conducerea unei societi date.
O definiie socotit clasica este cea dat de englezul Edmund
Burke, unul dintre fondatorii gndirii politice engleze. Un partid
politic, spunea acesta, este ,,un corp de oameni animai de un
principiu particular, asupra cruia sunt de acord, pentru a promova,
prin eforturile lor, interesul naional" .
Intr-o alt opinie, un partid se creaz din grupuri i indivizi care
percep nevoia de a orienta o anumit concepie privitoare la
guvernarea politic i care manifest voina de a orienta evoluia
societii globale ntr-o anumit direcie .
Desigur, nu este ndoial c iniial partidele politice au servit
interese de clas, au reprezentat valorile politice, interesele sociale
i economice, ideologia unei clase, confruntndu-se, din acest
punct de vedere cu alte partide cu valori, interese i ideologii
opuse. Acest caracter al partidelor politice a fost greit neles i
incorect aplicat de partidele comuniste, care au pus accent pe rolul
acestora ca instrumente ale luptei de clasa.
Se numete sistem pluripartit, sistemul n care exist mai multe
partide cu for aproximativ egal care i disput, n funcie de
opiunea electoratului, locul i rolul de partid de guvernmnt.
Caracterul de sistem pluripartit nu este deci conferit de simpla
existen a mai multor partide. Esenial este.ca acestea s fie
aproximativ la fel de puternice. Alturi de aceste partide pot exista
alte numeroase formaiuni politice mai mici repezentate sau nu n
parlament. Practic, acestea nu au acces la exercitarea puterii
deoarece nu au o baz social larg. In funcie de rezultatul
alegerilor, unul dintre partidele care confer unui sistem politic
caracter pluripartid, devine partid de guvernmnt, ocupnd n
acelai timp majoritatea locurilor n parlament. Alteori, cnd
rezultatul alegerilor nu permite formarea unui guvern monocolor,
se ncheie aliane politice ntre partide politice, acestea propunnd
membri n Guvern din rndul lor sau dintre simpatizani. Exist
pluripartidism chiar dac printre partidele politice avnd o for
aproximativ egal, se afl un partid care ntr-o anumit campanie
electoral a surclasat din motive diferite dar fr a recurge la
abuzuri, fraude, ilegaliti, celelalte partide.
30. normele ce le conine constituia pot fi nclcate att de naltele
organe ale puterii de stat parlamentul, eful de stat, govern, ct i
de instanele judectoreti, precum i de particulari. Pentru ca
obligaia respectrii constituiei s nu fie o fraz goal statul
trebuie s creeze acele mecanisme politico-juridice care ar asigura
legalitatea tuturor acionarilor i buna funcionare a tuturor
autoritilor publice conform principiului separrii, echilibrului
puterilor n stat. printre acete mecanisme, n afar de organelle
tradiionale jurisdicionale: Curtea Constituional, Curtea
administrativ, Curtea de conturi activitatea cror trebuie s aduc
un raport general privind legalitatea ca principiu al unui stat de
drept. Un rol important n asigurarea supremaiei constit uiei l are
23.Organizarea interna a Parlamentului
Dupa constituirea legala a Parlamentului se alege
Presedintele Parlamentului, vicepresedintii si se formeaza
Biroul permanent al Parlamentului.
Parlamentul, la propunerea fractiunilor parlamentare,
instituie o comisie pentru efectuarea alegerii Presedintelui
Parlamentului.
Presedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului
Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se
inscriu numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de
fractiunile parlamentare. Fiecare fractiune parlamentara
poate face o singura propunere. Este declarat ales
Presedinte al Parlamentului candidatul care a intrunit votul
majoritatii deputatilor alesi. Daca nici un candidat nu a
intrunit numarul de voturi necesar, se organizeaza al doilea
tur de scrutin, la care vor participa numai doi candidati care
in primul tur de scrutin au obtinut cel mai mare numar de
voturi.
Vicepresedintii Parlamentului se aleg la propunerea
Presedintelui Parlamentului, dupa consultarea fractiunilor
parlamentare, prin vot deschis, cu votul majoritatii
deputatilor alesi.
Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al
acestuia si se formeaza, tinindu-se seama de reprezentarea
proportionala a fractiunilor in Parlament. Din el fac parte,
din oficiu, Presedintele Parlamentului si vicepresedintii.
Comisiile permanente sint organe de lucru ale
Parlamentului, infiintate pentru efectuarea activitatii
Parlamentului.
Comisiile permanente raspund in fata Parlamentului si ii
sint subordonate. Statutul si modul de functionare a
comisiilor permanente se stabilesc prin prezentul
Regulament.
Comisiile speciale se constituie de Parlament pentru
examinarea proiectelor de acte legislative, pentru
elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau
pentru alte scopuri, indicate in hotarirea de infiintare a
comisiei respective. Proiectele de acte legislative elaborate
de comisia speciala se examineaza de comisiile permanente
in conformitate cu cerintele stabilite de prezentul
Regulament.
La cererea unei fractiuni parlamentare sau a unui grup de
deputati, ce constituie cel putin 5% din numarul deputatilor
alesi, Parlamentul va putea hotari infiintarea unei comisii
de ancheta cu votul majoritatii deputatilor prezenti, in
conditiile art.16-29, art.31 alin.(4) - (9) si art.33 alin.(2).
Comisia de ancheta citeaza ca martor orice persoana care
dispune de informatii despre vreo fapta sau imprejurare de
natura sa serveasca la cercetarea cauzei.
La cererea comisiei de ancheta, orice persoana care
cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este
obligata sa le prezinte comisiei. Institutiile si organizatiile
sint obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile
comisiei de ancheta
i eful statului.
24. Protecia mandatului parlamentar
Protecia mandatului parlamentar, mai ales imunitile, lipsa
rspunderii juridice i unele faciliti pe care i le stabilesc
deputaii trezesc mari discuii n societate, mai ales dac societatea
este afectat de srcie i corupie. Din punct de vedere tiinific
formele proteciei mandatului nu trezesc mari discuii,
recunoscndu-se unanim necesitatea unei protecii efective.
Deputaii, fiind reprezentanii poporului i exercitnd suveranitatea
naional n numele lui. Trebuie s se bucure de unele garanii i
condiii specifice care le-ar permite exercitarea liber a naltei
funcii, fr nici o presiune att din interiorul rii, ct i din
exteriorul ei. Deoarece poporul le-a ncredinat dreptul de a-1
reprezenta, el trebuie s fie sigur c deputaii vor fi n stare s
promoveze interesul general i nu unele interese corporative. Dac
am admite cazul n care deputaii ar fi lipsii de protecie, de
garanii nl exercitarea mandatului, ei ar cdea cu uurin n
capcanele ntinse] de diferite grupe cointeresate n stabilirea unor
faciliti prin intermediul legii. In aceast situaie deputaii nu ar
mai reprezenta interesele poporului, ci unele interese strine. Deci,
realizarea principiilor autonomiei, independenei i transparenei
n activitatea parlamentarilor se afl n raport direct cu gradul de
protecie a mandatului. Cu ct este mai mare gradul de protecie,
cu att sunt mai puine posibiliti de influen i viceversa, cu ct
gradul de protecie este mai sczut, cu att sunt mai mari
posibilitile de influen.Cel mai des trebuie de luat masuri de
protecti caci exista: Presiuni exercitate de alegtori., Presiuni
exercitate de propriul partid. ,Presiuni exercitate de Guvern,
Presiuni exercitate de sectorul privat.. Atta timp ct deputaii vor
fi supui unei influene, indiferent de unde izvorte, nu putem
vorbi de exercitarea suveranitii n~ numele poporului, teoria
reprezentrii fiind astfel compromis.
28. PROCESUL ADOPTRII CONSTITUIEI. Adoptarea
constituiei este un process complex care conine cel puin trei
elemente: iniiativa adoptrii constituiei, organul competent i
modurile de adoptare. Ct privete iniiativa adoptrii constituiei,
problema nu este att de simpl. De obicei constituiile nu se
adopt pe un termen stabilit i n mod normal ar trebui s existe
atta timp ct exist statul. n practica constituional iniiativa
adoptrii constituiei este indisolubil de elementul 2 -organul
competent care poart denumirea de putere constituant, nvestit
cu o putere politic special. Puterea constituant apare sub forma
de putere constituant originar i putere constituant instituit sau
derivat. Putere constituant originar ; intervine n cazurile cnd
apar state noi sau nu mai exist constituii n vigoare. Putere
constituant instituit intervine n cazurile cnd este nominalizat
n constituie sau deriv din constituie de obicei ea este o putere
abilitat cu D modificrii constituiei. Sunt cunoscute mai multe
moduri de adoptare a constituiei, determinate de mai muli factori:
forma de guvernmnt, stadiul de dezvoltare ec-c, social,
politic. Modurile adoptrii constituiei pot fi divizate n 2
categorii : adoptare nedemocratic i adoptare democratic.
26.Reguli specifice de desfasurare a alegerilor
Votarea este cea mai important operaiune electoral
reprezentnd actul prin care se realizeaz dreptul exclusiv
politic de a alege i de a fi ales n organele reprezentative.
Prin vot are loc nvestirea legal a celor ce alctuiesc
autoritile publice locale. Numai n procesul votrii sunt
realizate atributele votului de' a fi universal, egal, direct,
secret i liber exprimat. Realizarea acestei importante
operaiuni electorale are loc n trei faze. Prima faz e de
ordin organizatoric, cuprinznd stabilirea subiecilor i
obligaiunilor legate de realizarea votrii. Faza a doua e de
ordin material, cuprinznd stabilirea locului votrii i
asigurarea lui cu necesarul efecturii votrii. Faza a treia
este de ordin procedural, cuprinznd efectuarea votrii
propriu-zise.
Dup expirarea orelor de votare, se declaneaz cele mai
importante i cele mai ateptate operaiuni,electorale -
stabilirea i constatarea rezultatelor alegerilor. Operaiunile
de totalizare se efectueaz n dou faze i sunt strict
reglementate de lege, care stabilete subiecii relaiilor
privind realizarea operaiunii electorale, condiiile de fond
i form pe care trebuie s le ntruneasc procesele-verbale.
tehnica de numrare a voturilor, modalitatea de atribuire a
mandatelor.
Constatarea rezultatelor alegerilor a doua faza de totalizare
a voturilor exprimate, ncepe dup ce consiliul electoral de
circumscripie primete procesele-verbale de la toate
birourile electorale aie seciilor de votare.
Codul Electoral prin articolele 93, 116, 138 stabilete
condiiile votrii repetate pentru fiecare tip de alegere.
Votarea repetat se organizeaz n cazurile nd alegerile au
fost declarate nevalabile sau nule.
Daca si dupa votarea repetata alegerile sun declarate
nevalabile sau nule,Parlamenrul stabileste data desfasurarii
noilor alegeri parlm. Care au loc peste cel putin 65 zile.
31. din punct de vedere juridic, constituia este structurat
n 143 articole, 7 titluri, unele avnd capitole i seciuni.
TITLUL 1 PRINCIPII GENERALE. n primele 13 art ale
prezentului titlu este legiferat fundamentul juridic i politic
al statului. TITLUL 2 D-LE, LIBERTILE I
NDATORIRILE FUNDAM. Acest titlu cuprinde 3 capitole
i 45 articole prin cae sunt consacrate cele mai eseniale i
inerente D-ri ale omului i ceteanului. Capitolul 2 al
acestui titlu reglementeaz D-le i libertile propriu zise
care sunt: D la via i integritate fizic i psihic, D la
aprare, D la libera circulaie, D la via intim, familial i n tiina D constituional ct i n alte ramuri de D. Primele
privat. n capitolul 3 sunt stabilite ndatoririle
fundamentale ale ceteanului. TITLU 3 AUTORITILE
PUBLICE. TITLU4 ECONOMIA NA 54;IONAL i
finanele publice. TITLUL 5 CURTEA
CONSTITUIONAL cuprinde 7 art prin care stabilete
statutul acestui organ de jurisdicie constituional,
atribuiile, structura, independena, condiiile pentru
numire, incopatibilitile i hotrrile pe care le adopt.
TITLUL 6 REVIZUIREA CONSTITUIEI este consacrat
modalitilor i procedurilor de revizuire. TITLUL 7
DISPOZIII FINALE I TRANZITORII.
27.Def.si sem. Const.
Noiunea clasic de constituie i are originea n doctrinele
contractului social prezente nc n secolul al XVI-lea i
dominante, ncepnd cu secolul al XVIII-lea, n perioadele
pregtirii revoluiilor burgheze, ca necesitate de a enuna solemn i
oficial elementele principale din contractul social ncheiat ntre
oameni i stat n scopul crerii unei societi civile n care
guvernanii ar fi obligai s respecte drepturile fundamentale ale
acestora.
Constituia a fost conceput iniial ca un ansamblu de norme
juridice care au avut ca scop limitarea puterilor guvernanilor i
garantarea drepturilor fundamentale ale omului i ceteanului.
Ansamblul normelor trebuia s fie cuprins ntr-o lege aparte i s
se bucure de for juridic suprem fa de alte norme din stat.
Se consider c prima constituie sau document cu putere de
constituie este Magna Charta Libertatum adoptat n 1215 n
Anglia. Primele constituii scrise ns au aprut n Confederaia
American (1776, statul Virginia, 1777, statul New Jersy) ca apoi,
n 1787 la Philadelphia, s fie adoptat Constituia SUA.
Pe continentul european prima constituie scris se consider cea a
FraneL(1791) cu toate c la ntietate pretind i alte state
(Polonia).
Oricare ar fi definiia dat constituiei, ea trebuie s conin o serie
de elemente definitorii, inerente unui act juridic nvestit cu for
juridic suprem. Printre acestea vom evidenia:
caracterul de lege, deoarece dup structur constituia reprezint
un ansamblu de norme, reguli de conduit;
lege fundamental, ceea ce denot faptul c reglerrjgflteaz
numai relaiile sociale fundamentale pentru toate domeniile vieii,
ceea ce i ofer i calitatea de izvor principal al tuturor ramurilor
de drept;
for juridic suprem, ce impune regula conformitii ntregului
drept cu dispoziiile din constituie;
obiectul de reglementare, care stabilete coninutul material al
constituiei, fie c este redat prin metoda enumerrii principalelor
domenii pe care le reglementeaz, fie c pune accent pe elementele
calitative;
reguli specifice, distincte de adoptare i modificare, ceea ce o
deosebete de alte acte juridice.
Elementele definitorii ale constituiei, sintetizndu-le trebuie s
permit aprecierea lor n baza a trei criterii: coninut; fora juridic
i forma de adoptare i modificare.
38. D-le i libertile omului constituie o problem important att
enunuri juridice privind D-le omului se ntlnesc n multiple
documente engleze Magna Carta Libertatum. n limbajul juridic i
al legii, sunt utilizate noiunile de D-ri ale omului, liberti ale
omului, D-ri ale ceteanului, liberti publice, D-ri fundamentale.
Privind noiunile de D-ri ale omului i liberti publice J Morange
consider c ele nu au acelai coninut. D-le omului reprezint un
minimum de prerogative necesare autodeterminrii omului n timp
ce D-le i libertile publice sunt prerogative care asigur
securitatea individului concret i protecia sa. GEORGES
BURDEAU SUSINE c D-le omului sunt prerogat ive abstracte
recunoscute naturii umane, iar libertile publice ca prerogative
33. CURTEA CONSTITUIONAL A RM. ---Curtea efective, susceptibile de realizare .
constituional este unica autoritate de jurisdicie
constituional n RM, este independent i se supune
numai Constituiei. Curtea constituional: garanteaz
supremaia constituiei, asigur realizarea principiului 32. CONTROLUL CONSTITUIONALITII LEGILOR.
separrii puterii de stat n putere legislativ, putere Controlul constituionalitii legilor poate fi definit ca un ansamblu
executiv i judectoreasc. Garanteaz responsabilitatea de mijloace juridice destinate de a asigura conformitatea regulilor
statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat. C de drept intern cu normele constituionale. Ioan moraru consider
constit activeaz n baza principiilor: independenei, c o prezentare sistematic a controluluiconstit legilor se poate
colegialitii, legalitii, publicitii. ATRIBUIILE : realize clasificndu-l : 1. controlul realizat printr-un organ
Curtea constit. *exercit la sesizarea controlul politic.----organul politic nvestit cu D de a efectua controlul
constituionalitii legilor, regulamentelor i jotrrilor constituionalitii legilor poate fi att parlamentul ct i eful
parlamentului, a decretelor preedintelui RM, a hotrril or statului i guvernul. Organul politic specializat n contolul
i dispoziiilor Guvernului, precum i a tratatelor constitu legilor este consiliul constituional din Frana care nu are
internaionale la care RM este part;. interpreteaz calitatea de a fi organ jurisdicional deoarece din competena sa nu
constituia; se pronun asupra iniiativilor de revizuire a fac parte judectori de profesie ci are o compoziie politic din
constituiei; DURATA MANDATULUI curii constit nu care fac parte: vechii preedini ai republicii plu s 9 membri
este limitat, poate deine aceast f-ie pe durata a 2 desemnai de eful statului, preedintele adunrii naionale i
mandate. STRUCTURA CURTEA CONSTIT SE compune preedintele senatului. 2. controlul realizat printr-un organ
din 6 judectori, numii pe un mandate de 6 ani , 2 judec jurisdicional ----- eficacitatea controlului jurisdicional se explic
sunt numii de parlament, 2 de preedintele RM i 2 de prin faptul c judectorii prin obiceiurile i tradiiile judectoreti
Consiliul Superior al Magistraturii. Pe lng curtea Constit pot interpreta legea n raport cu constituia, tiu s aplice
se formeaz secretariatul, care are sarcina de asigurare a sanciunile, vor judeca ntotdeauna cu imparialitate. Controlul
activitii Curii i un Consiliu tiinific consultative. jurisdicional se justific i prin necesitatea realizrii principiului
35. actele normative care reglementeaz cetenia n RM separrii pzterilor n stat n care puterea judectoreasc efectund
conin principiile unanim recunoscute de comunitatea un control asupra puterii legislative i puterii executive contribuie
internaional. Printre acestea vom enumera: ****egalitatea totodat la echilibrul puterilor. Mai sunt i urmtoarele forme
n D-ri a cetenilor. Constituia stabilete ctoi cetenii ******controlul anterior i controlul posterior. C anterior se aplic
RM sunt egali n faa legii i a autoritilor publice fr n faza de proiect al legii, la ce rerea organului care a pregtit
deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, proiectul sau la cererea Parlamentului. C posterior este cel care se
religie, opinie, apartenen politic. ****dotarea cetenilor exercitdup intrarea legii n vigoare i se considera cea mai
cu toate D-le i libertile necesare unui mod de via liber, veritabil form de control al constituionalitii legii
decent. Legea cu privire la cetenie evideniaz: D de a
allege i D de a fi ales, D de a deine funcii n organelle 36.DOBNDIREA CETENIEI. Temeiurile dobndirii ceteniei
puterii de stat, D de a participa la referendumuri. D de a fi RM: 1. de D: prevede cea mai important modalitate de dobndire
proprietar de terenuri. ****Obligaiunea de a ndeplini a ceteanului prin natere acest mod cunoate 2 sisteme care sunt
unele ndatoriri. Numai cet ;enii RM sunt obligai: s fie folosite n lume i anume: **D solului prevede acordarea
devotai fa de ar, s apere ara. ****Obinerea ceteniei ceteniei persoanei care sa nscut pe teritoriul statului respective
ca effect al principiului jus sangvinus care prevede c copii, i nu depinde de cetenia pe care o dein prinii. ** D sngelui
indifferent de locul naterii lor sunt ceteni ai RM dac este utilizat pe tot continental European i n multe alte state ale
mcar unul din prini este cetean al RM. ****unitatea lumii inclusive RM, i prevede c copilul prin natere obine
ceteniei i familiei nseamn c ncheierea cstoriilor automat cetenia prinilor sau a unuia dintre prini, dac acetia
mixte ct i desfacerea unei astfel de cstorii nu afecteaz au cetenie diferit 2.prin efectul unui act juridic ---- ***prin
cetenia soilor nfiere prevede c copilul cetean strin sau fr cetenie
40. D CIVILE. **D la via i integritate fizic i psihic dobnde# 1;te cetenia RM prin nfiere, dac nfietorii sunt
-statul garanteaz fiecrui om D la via i integritate fizic ceteni ai RM iar nfiatul nu a mplinit vrsta de 16 ani. ***prin
i psihic, nimeni nu va fi supus la torture, nici la pedepse repatriere nseamn rentoarcerea n ar a celor care n virtutea
sau tratamente crude, inhumane sau degradante. **D la unor consecine sau stability cu traiul n alte state. **la cerere se
aprare -este garantat, fiecare om are D s reacioneze aplic cetenilor strini sau persoanelor fr cettenie care
independent prin mijloace legitime, la nclcarea D-lor i manifest dorina de a obine cetenia RM , trebuie s
libertilor sale.n tot cursul procesului prile au D s fie ndeplineasc urmtoarele condiii: sastabilit i domiciliaz cu
asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. **D la viaa locul de trai permanent la data cererii nu mai puin de 10 ani pe
intim, familial i privat - statul respect i ocrotete viaa teritoriul RM, are asigurate mijloace legale de existen pe
intim, familial i privat. **secretul corespondenei. teritoriul RM , cunoate limba de stat, cunoate bazele constituiei
-statul asigur secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor RM. **prin reintegrare
trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte
mijloace legale de comunicare.
39. D-le i libertile omului reprezint un system echilibrat
i dynamic aflat mereu n evoluie. O dat cu adoptarea
declaraiei universale a D-lor omului au aprut D-le numite 41. drepturile politiceDreptul exclusive politic este dreptul
de prima generaie avnd un character civil i politic (D la electoral.conform codului electoral RM, dr exclusive politic este
via, la libertate, sigurana persoanei, D de-a nu fi arestat, dr cetatenilor de a a lege si de a fi alesi si de a si exprima prin vot
D de a se bucura de prezumia nevinoviei). D-le de atitudinea fata de cele mai importante probleme ale statului.
generaia a doua cu caracter social, ec-ic i cultural(D la Aceste dre apartin doar cetatenilor p-u ca ele pot fi numai p-u
munc, d la securitate social, D la odihn.) . ncepnd cu participare la guvernare. Alte drepturi social politice:1)libertatea
anul 1970 sa impus o nou generaie de D-ri a treia numite contiintei-o posibilitate care cetateanul RM de a avea si de asi
D-ri de solidaritate care conin (D la pace, la dezvoltare, la exprima public o anumita conceptie despre lume, de a impartasi
un mediu nconjurtor sntos) Constituia RM clasific D- sau nu o religie,de apartine unui anumit cult religios, de a indeplini
le: 1. D CIVILE(D la via i integritate fizic i psihic, D sau nu ritaulu religos, posibilitate care poate fi limitata doar de
la aprare, viaa intim, familial & #351;i privat). 2.D-LE legiitor.2)Libertatea cuvintului-exprimarea publica prin viu grai, in
POLITICE (Libertatea contiinei, libertatea opiniei i a limitele stabilite prin lege , a opinilor si conceptilor.ea se manifesta
exprimrii, D la informaie, D la administrare, libertatea prinadunari publice, manifestarilor, mitingurilor, reuniuniale
partidelor i altor organizaii social politice, D la libera organelor de stat sau obstesti, reuni stiintifice. Constit RM
circulaie.) 3. D-LE EC-CE I SOCIALE (D la ocrotirea consfinteste libertatea opiniiei, exprimarii ca un drept fund a
sntii; D la un mediu nconjurtor sntos. D la munc i omului, inalienabil dar nu nelimitat.3)Libertatea presei-
la protecia muncii. D la grev. D la asisten i protecie posibilitatea individului de asi expprima sin scris pinle sale.
social. Ocrotirea mamei, copiilor i a tinerilor.) 4. D-le Libertatea resei exclude orice control preventive , dar unele
culturale (libertatea creaiei, D la nvtur) restictii sunt posibile in legatura cu unele publikatii. L.presei
37. PIERDEREA CETENIEI? Instituia ceteniei se implica si rasp p-u continutul insluta,injuria, ultrajul la bunele
bucur de protejare constituional n snsul c nimeni nu moravuri, provacarea la crimesau delicate,ofensa adusa
poate fi lipsit n mod arbitrar de cetenia sa i nici de D de autoritatilor, atentatul la viata promavata a persoanei etc. rasp
a-i schimba cetenia ceea ce demonstreaz caracterul revin autorilor,editorilor, directorilor, redactorilor sefi, potrivit
permanent al legturii politico juridice dintre stat i atributiilor si contributiilor.4)Dreptul la asociere- posibilitatea
cetean. Legea stabilete c pierderea ceteniei poate cetatenilor RM de a se asociain partied sau formatiuni
interveni n 2 cazuri : ***LA RENUNARE BINEVOL.- politice,precum sis indicate sau alte tipuri de organizatii, uniuni, in
ESTE UN D fundamental al omului, ns unele condiii scopul participarii la viata politica, economica, social si
statul poate respinge cererea de renunare. De ex: nu pot fi cultaralasau de asi realizao serie de interese materiale si culturale.
satisfcute cererile de renunare att timp ct ceteanul Constitutia prevede ca cetateniise pot asocia liber in partide si in
respectiv satisface serviciul militar sau de alternativ, se alte organizatii social-politice care contribuie la definirea si le
afl n procesul unei anchetri penale sau civile sau este exprimarea vointei politice a cetatinilor si in conditiile legii,
condamnat la privaiune de libertate i se afl n locurile de participa alegeri.5)Libertatea intrunilor, a mitingurilor si a
d etenie. ***RETRAGEREA CETENIEI N RM apare demonstratiilor- dreptul cetatinilor de a-si exterioriza pubik
ca o sanciune aplicat de stst ceteanului care a nclcat conceptiilor si opiniilelor,adunindu-se in locuri publice sau
unele obligaii prevzute de lege. Cetenia se poate retrage manifestind pe drumurile publice, in limitele prevazute de lege.
celui care: **a dobndit-o n mod fraudulos. **a svrit o 6)Secretul corespondentei si al convorbirilor telefonice- dr de asi
infraciune grav mpotriva statului. **sa nrolat n forele comunica prin scris si prin telefon ideilei ginduriele sale , fara a-i
armate ale unui stat strin. **S-a angajat ntr-o funcie fi cenzurate sau facute publice, decit in cazurile expres prevazute
public a unui alt stat fr tirea i consimmntul de lege si de constitutie.statul asigura secretul scrisorilor, al
organelor de resort ale RM. **a svrit crime mpotriva telegramelor, al celorlaltr mijloace legate de comunicare7)Dreptul
umanitii sau acte de genocid. la informatie- cetateanu are dreptul de a se informa p-u a
intelegefenomenel din jurul sausi p-u a putea participa la viata
65.Constitutionalismul moldovenesc o problema care sociala, economica, politica. in acest dr pot fi retinute dr persoanei
trezeste si va trezi mari discutii este originea de a fi informat promt,acces liber la al persoanei la surselede
constitutionalismului in RM. Istoria incepe atunci cind in informatie politica,tehnica ,stiintifica,etc.
1812 Basarabia este transformata intro provincie rusa. In 44. indatoririle fundamentale ale cetatinilor RM
1918 Basarabia revine la hotarele firesti a natiunii romane. Indatorirele fundamentale sunt obligatii esentiale ale cetatenilor p-
In aceasta perioade Republica Democrata Moldoveneasca u a indeplini sarcinile societatii, realizare se asigura prin
isi croieste o constitutie dupa modelul romanesc. Mai tirzi, convingerea sau forta coercitiva. Obligatiile pot fi clasif in 2 categ
prin 1940 socvieticii declara Basarabia ca Republica principale. Prima este obligatii fata de stat : -apararea patriei;
Sovietico Socialista Moldoveneasca si in 1941 ii adopta si o devotamentul fata de tara, respectare constitutii si ale legi,
constitutie ca sa poate fi recunosta ca subiect de drept participare la impozite si taxe ;a cheltueli publice. A doua este
international. indatoririle fundamentale destinate sa asigure convetuirea pasnika
a cetatenilor pe acest teritoriu: - indatorirea de a respecta dr,
interesle legitime si demnitatea altor cetaten; de a exercita dr si
libertatili constitutionale cu buna credinta;obligativitatea
55.Locul procuraturii in ordinea constitutionala
procuratura ocupa un loc important in Constitutia RM, si
anume sectiunea a 3 din capitolul 9, Titlul III. Procuratura
este o instituie autonom n cadrul autoritii judectoreti, profesiei, libertatea alegerii locului de munca,rettributia p-u munca
care, n limitele atribuiilor i competenei, apr interesele depusa,ajutor de somaj,securitatea si igiena municii etc acest dr
generale ale societii, ordinea de drept, drepturile i este prevazut de constitutia RM art43. persoanele au dreptul la
libertile cetenilor, conduce i exercit urmrirea penal, negocieri in materi de munca, precede in codul muncii.2)Dreptul
reprezint nvinuirea n instanele de judecat, n condiiile la protectia muncii- constitutia prevede ca salariati au dr la
legii. Sistemul organelor procuraturii cuprinde Procuratura
generala, procuraturile teritoriale si rpcuraturile
specializate. Procurorul general este ales in functie de catre
Parlament, la propunerea presedintelui acetuia. Procurorii
ierarhici inferiori sint numiti de Procurorul General si I sint
subordonati. Mandatul procurorilor este de 5 ani. Funtia de
procurer este incompatibila cu orice alta functie publica sau
private, cu exceptia activitatii didactice si stiintifice. In
exercitarea mandatului procurorii se supun doar legii.
58.Statutul juridic al unitatilor-administrativ teritoriale
cu tatut special in RM Teritoriul RM este organizat sub
aspect administrativ in sate, orase, raioane, si UTA
Gagauzia. Unele orase pot fi decalrate municipii.
Localitatilor din stinga Nistrului le pot fi atribuite forme si
conditii speciale de autonomie in conformitate cu statutul
special adoptat prin lege organica. Gagauzia este o unitate
teritoriala autonoma cu un statut special care, fiind o forma
de autodeterminare a gagauzilor, este parte integranta si
inalienabila a Republicii Moldova si solutioneaza de sine
statator, in limitele competentei sale, potrivit prevederilor
Constitutiei Republicii Moldova, in interesul intregii
populatii, problemele cu caracter politic, economic si
cultural. Pe teritoriul unitatii teritoriale autonome Gagauzia
sint garantate toate drepturile si libertatile prevazute de
Constitutia si legislatia Republicii Moldova. In unitatea
teritoriala autonoma Gagauzia activeaza organe
reprezentative si executive potrivit legii. Pamintul,
subsolul, apele, regnul vegetal si cel animal, alte resurse
naturale aflate pe teritoriul unitatii teritoriale autonome
Gagauzia sint proprietate a poporului Republicii Moldova
si constituie totodata baza economica a Gagauziei.Bugetul
unitatii teritoriale autonome Gagauzia se formeaza in
conformitate cu normele stabilite in legea care
reglementeaza statutul special al Gagauziei.Controlul
asupra respectarii legislatiei Republicii Moldova in unitatea
teritoriala autonoma Gagauzia se exercita de Guvern, in
conditiile legii.Legea organica care reglementeaza statutul
special al unitatii teritoriale autonome Gagauzia poate fi
modificata cu votul a trei cincimi din numarul deputatilor
alesi in Parlament.
protectiei mediului si a monumentelor de istorie si cultura;indat
parintilor de a asigura cresterea copiilor si copii de a ajuta parintii
43. culturale1)Dreptul la munca- contine libertatea alegerii
protectia muncii. Masurile de prot privesc- securitatea si igiena
muncii, regimul de munca a femeilor a tiner, odihna sapt,concediu
platitetc. Durata fixa e 40 ore. 3)Dreptul la odihna-permite cetat de
asi reface fortele ketltuite in minca, de avea un timp liber in care
sa se odihneaca, sa participa la viata politica, sociala,sportica.
Contine-timp liber, concedii platite, limitarea rationala a
muncii.4)Dreptul la un mediu sanatos. Dr omului de a trai intrun
mediu sanatos este o esxprimare a dr primordial al omului la viata,
la existenata, la sanatate, la demnitate, acestefiind garantate de
constitutia si de acte internat.5)Dr la invatatura- cuprinde in
continutul sau dr om de a I se asigura invat obligat primar, gratuity
si accesibil tuturor, invatamint secundar generalizat, inv superior
accesibil tuturor, garantiile materiale de garantie de desfsurare a
inv(biblioteci, laboratoare).6)Dr la sigurare materiala in caz de
batrinete,boalasau incapacitate de munca- acest dr include in sine
alte dr-la pensie, la ajutor de boala, ajutor social, asistenta
medicala, la ajutor de deces , la concediu de maternitate platit.7)Dr
la proprietate- dr fiecarei pers fiz de a dobindi proprietae , de ase
folosi de ea, de a despune, de atransmite . constit prevede ca
averea dobindita licit nu poate fi confiscta. Acest dr include
garantia de a putea fi expropriatarit.8) Dr la mostenire-in virtutea
carei o pers poate dobindi succesoral in conditiile legii un bun.9)
Dr la un trai decent-cuprinde dr catateanului la conditii rezonabile
de viata care sai asigure lui si familie sale , un trai civilizat10)Dr la
ocrotirea sanatatii-p-u a asigura acest dr trebui sa se ia masuri-
scaderea mortalit noilor nascuti si infatile, dezv sanatoasa a
copiiilorimbunatatirea igieana mediului, profilaxie si tratarea
maladiilor epidimice.11)Dr la greva- un drept la exercitare caruia
cetateanului procedeaza atunci cind conflictul de munca nu este
solution ape alte cai.
45. o dat cu apariia parlamentului a aprut i noiunea de
reprezentare ca mijloc de exercitare a puterii, i de aici i noiunea
de regim reprezentativ definit ca form de exercitare indirect a
suveranitii de ctre popor prin intermediul reprezentanilor si
alei ca ansamblu de autoriti publice nvestite cu acest drept. Art
60 din constituie calific parlamentul drept organ reprezentativ
supreme al poporului, stabilindu-I locul de frunte n ierarhia
autoritilor publice dei ele se afl ntr-o ordine stabilit n baza
unor principii, ele nu se afl n relaii de subordonare. Parlamentul
se afl pe o treapt superioar fa de celelalte autoriti publice
din stat i s-ar prea c, deoarece el este cel care comand toi ar
trebui s I se su pun. n realitate toi trebuie s se supun nu
voinei parlamentului, ci voinei legii care reprezint expresia
voinei generale a poporului. Parlam ndeplinete una din funciile
statului-stabilirea cadrului legislative-una din cele mai importante
funcii. Pentru a exercita puterea politic nu este suficient numai
funcia legislativ. Tot att de importante sunt i puterea executiv
i puterea judectoreasc.
42.drepurile economice si sociale
60/67 .Procesul legislativ Parlamentul este organul
reprezentativ suprem si unica autoritate legislativa a
statului. Dreptul de initiativa legislativa apartine deputatilor
in Parlament, Presedintelui Republicii Moldova,
Guvernului, Adunarii Populare a unitatii teritoriale
autonome Gagauzia. Legile organice se adopta cu votul
majoritatii deputatilor alesi dupa cel putin doua lecturi.
Legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii
deputatilor prezenti.Proiectele de lege prezentate de
Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor
acceptate de acesta sint examinate de Parlament in modul si
dupa prioritatile stabilite de Guvern, inclusiv in procedura
de urgenta. Alte propuneri legislative se examineaza in
modul stabilit. Legile se trimit spre promulgare
Presedintelui Republicii Moldova. Procedura legislativa
incepe cu formularea initiativei legislative. Proiectul de act
legislativ si propunerea legislativa se depun spre dezbatere.
Se indica totodata persoanele care au luat parte la
elaborarea proiectului si se anexeaza rezultatele
expertizelor si cercetarilor efectuate in cadrul elaborarii.
Prin dispozitie a Presedintelui Parlamentului, proiectele de
acte legislative care corespund cerintelor se introduc in
procedura legislativa si se distribuie spre avizare comisiilor
permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului
si, dupa caz, Guvernului, institutiilor interesate. Acestea
infaptuiesc un raport, proiectul se include pe Ordinea de zi
a sedintelor in plen a Parlamentului. De regula, proiectele
de lege se dezbat in doua lecturi. Regulamentul
Parlamentului, totodata, stipuleaza posibilitatea adoptarii
proiectelor de legi ordinare si dupa dezbaterea acestora in
prima lectura, iar proiectelor de legi organice - doar dupa
dezbaterea lor in a doua lectura. Conform prevederilor
constitutionale, legile organice se adopta cu votul
majoritatii deputatilor alesi, iar cele ordinare si hotaririle -
cu votul majoritatii deputatilor prezenti in sala. De notat, ca
proiectele de legi constitutionale, proiectele de legi
organice in problemele bugetului, finantelor, economiei
care necesita considerabile cheltuieli financiare, precum si
tratatele internationale, la decizia Parlamentului, pot fi
supuse dezbaterii si in a treia lectura. Dupa dezbaterea si
adoptarea legii, aceasta este semnata de Presedintele
Parlamentului si trimisa spre promulgare Presedintelui
Republicii Moldova. Seful statului, avand obiectii asupra
unei legi, este in drept sa o trimita, doar o singura data, in
termen de cel mult doua saptamani de la primirea ei, spre
reexaminare Parlamentului. Constitutia il obliga pe
Presedintele RM sa promulge legea, in cazul in care
Parlamentul isi mentine hotararea adoptata anterior. Toate
legile intra in vigoare la data publicarii lor in "Monitorul
Oficial" sau la data prevazuta in textul ei.
63. Functia legislative a guvernului in scopul
perfecionrii legislaiei in vigoare i reglementrii juridice preedintele nou ales. Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de
a raporturilor din societate,guvernul elaboreaz proiecte de
legi pe domenii; Guvernul este unul dintre subiectii care au
dreptul de initiative legislativa, si de care ar trebui sa se
folosearca mai des fata de ceilalti subiecti, deoarece
Guvernul stiu cel mai bine domeniile si problemele care
46. parlamentul este ales pentru un mandate de 4 ani care poate fi
prelungit, prin lege organic, n caz de rzboi sau de catastrof.
Parlam se ntrunete, la convocarea preedintelui rm n cel mult 30
de zile de la alegeri. Mandatul parlamentului se prelungete pn la
ntrunirea legal a noii componene, n aceast perioad nu poate fi
modificat constituia i nu pot fi adoptate, modificrile sau
abrogate legi organice. Proiectele de legi sau propunerile
legislative nscrise pe ordinea de zi a parlamentului precedent i
continu procedura n noul parlament. nceperea mandatului se
poate stabili prin 2 faze de facto i de jure. De facto mandatul
ncepe imediat cnd sau ncheiat alegerile i sa constatat c
numrul de alegtori participani la votare este sufficient pentru a
le consider a valabile. De jure deputatul intr n exercitarea
mandatului din momentul ntrunirii n prima edin a
parlamentului. Exact acelai process are loc i la ncetarea
mandatului. De facto el nceteaz exact n perioada cnd de facto
ncepe noul mandate i de jure nceteaz la data ntrunirii legale a
parlam nou ales+
47.Parlamentul RM indeplineste functii : legislative, executive si
guvernamentale, Iar unii autori clasific funciile parlam.RM cu
titlu principal i funcii secundare care izvorsc din imperfeciunea
teoriei separrii puterilor n stat. F-a cu titlu principal este f-a
legislativ prin care se exprim voina general a poporului.
Funciile secundare sunt: F-a guvernanental, F-a de control-
controlul parlamentar este efectuat prin mijloace proprii care poate
fi efectuat de parlament n ntregime, examinnd informaii ale
guvernului, audiind mesaje, informaii, rapoarte ale efului
statului. Controlul este efectuat i de curtea de conturi, avocaii
parlamentulu, comisiile permanente, fraciunile
parlamentului..parlam. exercit controlul asupra activitii
guvernului i asupra altor autoriti publice prin rezolvarea petii
ilor cetenilor. Parlamentul are urmtoarele atribuii de baz:
adopt legi, hotrri. Declar referendumuri. Aprob direciile
principale ale politicii interne i externe a statului. Aprob doctrina
militar a statului. Exercit controlul parlamentar asupra puterii
executive, sub formele i n limitileprevzute de constituie.alege
i numete personae oficiale de stat, n cazurile prevzute de lege.
Aprob ordinele i medaliile RM. Declar mobilizarea parial sau
general. Declar cercetarea i audierea oricror chestiuni ce refer
la interesele societii. Adopt acte privind amnistia.
48. preedintele rm este eful statului. P rm reprezint statul i este
garantul suveranitii, independenei naionale, al unitii i
integritii teritoriale a rii. P rm este ales de parlam prin vot
secret Poate fi ales P rm ceteanul cu drept de vot care are 40 de
ani mplinii, a locuit sau locuiete permanent pe teritoriul rm nu
mai puin de 10ani i posed limba de stat . mandatul P rm dureaz
4 ani i se exercit de la data depunerii jurmntului. P rm i
exercit mandatulpn la depunerea jurmntului de ctre
preedinte al rm dect pentru cel mult 2 mandate consecutive.
Calitatea de P rm este incompatibil cu exercitarea oricrei alte
funcii retribuite. P rm se bucur& #259; de imunitate , el nu poate
fi tras la rspundere juridic pentru opiniile exprimate n

necesita elaborarea unor noi reglementari stabilite prin lege.
64.Actele Curtii Constitutionale Curtea Constitutionala
adopta hotariri, decizii si emite avize care se adopta in
numele RM. Dupa adoptare, actele Curtii Constitutionale se
pronunta in plen. Hotaririle si avizele Curtii
Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al
Republicii Moldova in decursul a 10 zile de la data
adoptarii.Actele Curtii Constitutionale nu sint supuse nici
unei cai de atac, sint definitive si intra in vigoare la data
adoptarii. La decizia Curtii, unele acte intra in vigoare la
data publicarii sau la data indicata in ele. Actele Curtii
Constitutionale sint semnate de Presedintele Curtii sau de
judecatorul care il inlocuieste. Hotaririle Curtii
Constitutionale produc efect numai pentru viitor.
56.Sistemul si functiile autoritatilor judecatoresti
Conform teoriei separatii puterilor in stat, a treia functie a
statului este functia jurisdictionala- restabilirea normelor
incalcate prin efectuarea justitiei. Astfel justitia in RM are
loc printrun sistem de organe cu caracter judecatoresc
judecatorii, tribunale, Curtea de Apel si Curtea Suprema de
Jutitie, pentru anumite categorii de cause pot functiona si
judecatorii specializate. Termenul de autoritatea atesta
functia de realizare a puterii de stat. justitia se infaptuieste
in numele legii si numai de instantele judecatoresti.
Judecatorii sunt independenti, impartiali, inamovabili. Sunt
numiti in fuctie de Presedintele RM la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii. Sedintele de judecata
sunt publice. Procedurile se desfasoara in limba
moldoveneasca. Impotriva hotaririlor judecatoresti pot fi
folosite caile de atac. Hotaririle definitive ale instantelor
judecatoresti sunt obligatorii.
57.Actele autoritatilor publice si forta lor juridical
Administraie publica o varietete de activitati a unui
ansamblu de organe investite prin constitutie si lege sa
aduca la indeplinire legilor in limitele legii. Aceste organe
sunt : Seful Statului, Guvernul, Ministerele,
departamentele, consiliile, si alte organe executive. Actele
autoritatilor publice reprezinta un act de vointa juridical
care produc efecte juridice si au unele trasaturi proprii cum
ar fi : manifestarea de vointa unilaterala (a statului sau a
unitatii publice locale), au caracter obligatoriu si caracter
executoriu (se executa prevederile actului). Forta lor
juridical se poate rasfringe aupra intregului teritoriu a tarii
cit si asupra unei unitati distincete. Se poate rasfringe
asupra intregii populatii cit si asupra unui anumte categorii
de cetateni.
exercitarea mandatului .
49.functiile presedintele. Are functii principale si secundare.
Principale sunt:poarta tratative si ia parte la negocieri , inkeie
tratate international in numele RM,acrediteaza si rekeama
reprezentantilii diplomaticiin RM si aproba infiintarea ,desfiintarea
sau skimbarea rangului misiunilor diplomatice, primeste scrisori
de acreditare si rekeama represent diplomatici a altor tari in RM.
Functia de garant: Preedintele ia msuri prin intermediul
negocierilor att pe plan extern ct i pe plan intern, prin semnarea
diferitor Pacte, Convenii, Declaraii, Memorandumuri pentru a nu
admite lezarea suveranitii, independenei sau, altfel spus,
securitii naionale i integritii teritoriale. Functii secundare:
guvernamentala si de control.care prevede: confera decoratiisi
titluri de onoare,acorda grade militare, solutioneaza problemele
cetatenilor RN si acorda azil politic, numeste in functii
publice,acorda gratiere, poate cere poporului sasi exprime
atitudinea prin referendum asupra problemelor importante,confera
grede superoare lucratorii de procuratura, judecatorilor si alte
categorii de funcionari,suspendeaza cele guvernului,ce contravin
legii pina la decizia hotarirea c.constit, dizolva Parlamentul n
cazul n care acesta nu este n stare s nvesteasc Guvernul,
precum i n cazul blocrii procedurii de adoptare a legilor timp de
3 luni.
50. guvernul. Guvernul reprezint componentul de baz al puterii
executive, deoarece lui i revin cele mai importante atribuii n
realizarea funciei de aducere la ndeplinire a legilor. ,3entru ca
legea s poat fi executat este nevoie de a organiza executarea ei,
de a pregti cadrul material-financiar, organizational, metodic.
Organizarea ndeplinirii legilor revine Guvernului. n acest scop el
este nvestit cu anumite funcii cu caracter de putere, deoarece,
fiind adoptat cadrul necesar organizatoric pentru executarea legii,
el devine obligatoriu. Guvernul asigura realizarea politicii interne
i externe a statului i exercita con"ducerea generat a
administraiei publice.
51.functiile guvernului. Funcii cu titlul principal: functia
guvernamentala: c Guvernul elaboreaz concepia, deci el este
acela care stabilete proiectul viitoarei activiti guvernamentale a
statului. Funcia de administrare. n art. 96 alin.1, este fixat
reg\emen\area precum c Guvernul exercit conducerea general
a administraiei publice. Chiar dac n Constituie nu se
nominalizeaz Guvernul ca organ ai administraiei publice, aceasta
nu nseamn c el nu are aceast calitate. Functia secundara: de
control: Controlul de ordin general se efectueaz n baza^revederilor
constituionale i este limitat Guvernul, ca i alte autoriti
publice, poate sesiza Curtea Constituional privind
neconstituionalitatea legilor sau Decretelor Preedintelui
Republicii. Conform Legii cu privire la Guvern, suspend i
contest hotrrile organelor de administraie public local dac
ele contravin Constituiei i altor legi ale republicii: i Guvernul,
ca i alte autoriti publice, efste obligat s organizeze audiena
cetenilor i s examineze petiiile venite n adresa sa exercitnd
astfel controlul prin petiii. Ct_privete controlul specializat, este
prevzut de Legea cu privire la Guvern care prevede c Guvernul
controlul permanent asupra activitii ministerelor,
 departamentelor i a altor organe subordonate iui.

52.SISTEMUL AUTORITATILOR JUDECATORESTI IN

59.Principiile constitutionale in organizarea si EXERCITAREA PUTERII DE STAT
functionarea autoritatilor publice locale. Administratia nfptuirea justiiei n Republica Moldova are loc printr-un
publica in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza ansamblu de organe cu caracter judectoresc i nejudectoresc.
pe principiile autonomiei locale(dreptul si capacitatea Bineneles, rolul principal n nfptuirea justiiei l au organele
efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a judectoreti care soluioneaz litigiile civiie, penale i de alt
solutiona si de a gestiona), ale descentralizarii serviciilor natur i, conform Constituiei, puterea judectoreasc este
publice (transferarea unora din atributii din competenta realizat prin: Curtea Suprem de Justiie, prin Curtea de Apel,
autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate prin tribunale i judectorii (art. 115). Curtea Suprem de Justiie.
7
catre un organism determinat di autotitatile publice locale), Justiie' stabilesc aceasta este instana judectoreasc suprem
ale eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si care asigur efectuarea corect i uniform a legislaiei de ctre
ale consultarii cetatenilor in problemele locale de interes toate instanele judector ^ soluionarea litigiilor aprute n cadrul
deosebit .Autonomia priveste atit organizarea si aplicrii legilor, garantea?^ responsabilitatea statului fa de
functionarea a dministratiei publice locale, cit si gestiunea ceteni i a ceteanului fa de stat. Activitatea Curii Supreme de
colectivitatilor pe care le reprezinta. Aplicarea principiilor Justiie este organizat n baza
enuntate nu poate afecta caracterul de stat unitar. 61.Curtea urmtoarelor principii:
de conturi. Structura si functii are ca obiect de - legalitii i publicitii;
reglementare raporturile juridice ce apar n procesul auditului -executiv;separrii puterii judectoreti de puterea legislativ i cea
public extern asupra modului de formare, administrare i de - independena puterii judectoreti'
ntrebuinare a resurselor financiare publice i administrrii pregtirii i prezentrii bugetului propriu
patrimoniului public. Curtea de Conturi este persoan juridic Consiliul Superior al Magistraturii, dup regulile organizrii
de drept public, finanat integral din bugetul de stat. de judiciare, asigur numirile, deplasrile, promovrile i msurile
Conturi este constituit din conducere, Plen i aparat. la disciplinare fa de judectori. Consiliul Superior al Magistraturii
necesitate, poate avea subdiviziuni n unitile teritoriale nu este organ judiciar, dar, deoarece sprijin nfptuirea justiiei,
autonome cu statut special, determinat conform Constituiei este integrat sistemului organelor care o realizeaz n mod direct.
Republicii Moldova. Pe lng Curtea de Conturi poate activa Conform art. 1 din Legea cu privire la Consiliul Superior al
un consiliu consultativ, format din specialiti calificai i Magistraturii, aceast autoritate este calificat ca organ de
savani din diferite domenii. Funcionarea consiliului se autoadministrare judectoreasc, garant al independenei autoritii
stabilete printr-un regulament, aprobat de Plenul Curii de judectoreti.Consiliul Superior al Magistraturii este alctuit din
Conturi. Conducerea Curii de Conturi se exercit de 11 magistrai dintre care fac parte: Ministrul justiiei, Preedintele
Preedintele Curii de Conturi. Functii - formarea i utilizarea Curii Supreme de Justiie, Preedintele Curii de Apel,
resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurrilor sociale Preedintele Judectoriei procurorul General, trei magistrai alei
de stat, ale bugetelor unitilor administrativ-teritoriale, ale prin vot secret de colegiile ale Curii Supreme de Justiie, trei de
fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical, inclusiv: Parlament, din rndul ^'fesorilor titulari.Consiliul Superior al
formarea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum Magistraturii face propuneri Preedintelui ublicii Moldova sau
i a fondurilor de tezaur public; formarea i gestionarea
Parlamentului de numire, promovare, transferare ^eliberare din
datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru
funcie a judectorilor, preedinilor i vicepreedinilorinstantelor
creditele interne i externe; utilizarea de ctre instituiile
judectoreti, primete jurmntul judectorilor, aplic msuri
publice a granturilor i finanelor alocate de donatorii externi
ncurajare i sanciune disciplinar n privina judectorilor,
pentru realizarea programelor la care particip Republica
Moldova; utilizarea alocaiilor bugetare pentru investiii, a asigur nviolabilitatea judectorului n condiiile legii, aprob
subveniilor i altor forme de asisten financiar din partea programul pregtirii profesionale a candidatului la funcia de
statului; executarea tratatelor interguvernamentale n domeniul judector etc.
economico-financiar; administrarea i gestionarea 53. avocatii parlamentari.
patrimoniului public; procesul de privatizare a patrimoniului
statului i de asigurare a activitii de postprivatizare; Institutia avocatului parla mentar este o institutie consacrata in
administrarea i utilizarea resurselor naturale; utilizarea constitutie sau lege ,activeaza in cadrul centrului p-u drepturile
resurselor creditare i valutare ale statului; inerea evidenei omului din RM care este condus de unul din trei avocati
contabile i raportarea financiar; activitatea altor organe de parlamentari,egali in dr, apara spiritul legii, raspund de actele sale
control/audit financiar public, precum i a sistemelor de in fata parlamentului, examenaeza plingirile cetatenilor si
control intern; alte domenii de activitate raportate, prin legi
actioneaza din propria initiativa-constitui un simbol al statului
organice, la competena Curii de Conturi. Curtea de Conturi
democretic a carui esnta exprima dezvoltarea bunastarii
poate s auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea
cetateanukui, si apararea dr si libertatilor fundamentale si
European, de partenerii de dezvoltare i de ali donatori ale
cror resurse au fost incluse n bugetul de stat sau n bugetele supravegheareaorganelor administrative.
unitilor administrativ-teritoriale. n exercitarea atribuiilor
sale, Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele entiti:
autoritile administraiei publice centrale i locale, alte
54. functii si competenta a avoc parl
autoriti publice; instituiile i organizaiile finanate din
Avocaii parlamentari examineaz sesizrile cetenilor Republicii
bugetul public naional;
Moldova, cetenilor strini i apatrizilor care locuiesc permanent
sau se afl temporar pe teritoriul ei, denumii n continuare
62.Ministerele si alte organe centrale de specialitate
petiionari, ale cror drepturi i liberti au fost nclcate n
Ministerele sint organele centrale de specialitate ale
Republica Moldova.n cazul cnd exist informaii veridice
statului. Elesint conduse de minitri, care poart rspundere
privind nclcarea n mas sau grav a drepturilor i libertilor
personal pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama
constituionale ale cetenilor, n cazurile de o importan social
lor.Ministerele transpun in via, in baza legilor republicii,
deosebit sau n cazul cnd este necesar de a
decretelor Preedintelui Republicii Moldova, politica
apra interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine stttor
Guvernului,hotririle i ordonanele lui, conduc in limitele
mijloacele juridice de aprare, avocatul parlamentar este n drept
competenei domeniileincredinate i sint responsabile de
s acioneze din proprie iniiativ, lund, n limitele competenei
activitatea lor. Ministerele promoveaz o politic statal de
sale, msurile corespunztoare. - n procesul examinrii cererii i
cadre indreptat sprecompletarea propriului aparat central i
controlului, din proprie iniiativ, al semnalelor despre nclcarea
a organelor de resort cu specialiti de inalt calificare,
drepturilor i libertilor omului, precum i al efecturii vizitelor
creeaz sistemul ramural de instruire continu a cadrelor,
preventive n locurile unde se afl sau se pot afla persoane private
organizeaz pregtirea specialitilor cu studii superioare i
de libertate, avocatul parlamentar este n drept: a) s aib
medii de specialitate, asigur pregtirea cadrelor, inclusiv in
acces liber la toate autoritile publice centrale i locale, s asiste
strintate. In virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a
la edinele lor, inclusiv la edinele organelor colegiale ale
face remanieri in aparatele lor prin reinnoirea contractelor
acestora;
de
b) s aib acces liber la instituii, organizaii i ntreprinderi,
munc sau prin atestarea funcionarilor de stat. Alte organe
indiferent de tipul de proprietate, asociaii obteti, n comisariate
centrale de specialitate se formeaz
de poliie i locurile de detenie din cadrul acestora, n instituii
de Parlament la propunerea Prim-ministrului in scopul
penitenciare, n izolatoare de detenie provizorie, n uniti
conducerii, coordonrii activitii i exercitrii controlului
militare, n centre de plasament al imigranilor sau al solicitanilor
in domeniul organizrii economiei i in alte domenii, care
de azil, n instituii care acord asisten social, medical sau
nu intr nemijlocit inatribuiile ministerelor (Inspectoratele
psihiatric, n coli speciale pentru minori cu devieri de
de stat, Comisii, birouri, agentii - Serviciul Vamal,Serviciul
comportament i n alte instituii similare;
Grniceri,Biroul Naional de Statistic, Biroul Naional
c) s solicite i s primeasc de la autoritile publice centrale i
Migraiune, Agenia pentru Silvicultur "Moldsilva",
locale, de la persoanele cu funcii de rspundere de toate nivelurile
Agenia pentru Dezvoltare Regional).
informaiile, documentele i materialele necesare pentru
In RM sunt 16 ministere
exercitarea atribuiilor;c1) s aib acces nelimitat la orice
66.Premisele aparitiei si adoptarii noii constitutii
informaie privind tratamentul i condiiile de detenie ale
Necesitatea unei noi constitutii cara ar fi legiferat cu
persoanelor private de libertate;d) s primeasc explicaii de la
adevarat puterea poporului a aparul cu mult inainte de
persoanele cu funcii de rspundere de toate nivelurile asupra
constituia propriuzisa. De jure aceasta incepe in 1990 cind
chestiunilor ce urmeaz a fi elucidate n procesul;e) s sesizeze
se creaza Comisia pentru elaborarea noii constitutii de catra
instituiile de stat respective pentru a efectua investigaii de
Sovietul Suprem al RSS Moldova. In 1993 Parlamentul a
expertiz i a pregti rapoarte asupra chestiunilor ce urmeaz a fi
adoptat proiectul de baza si la publicat in presa, creeind o
examinate; f) s aib ntrevederi nelimitate i convorbiri personale,
noua comisie sal redacteze sis al definitiveze. Sau organizat
fr martori, iar n caz de necesitate, prin intermediul
conferinte stiintifice in domeniul dreptului constutional,
traductorului, cu persoana aflat n locurile specificate la lit.b),
proiectul a afost avizat de multe organisme intrnationale
precum i cu oricare alt persoan care, n opinia sa, ar putea oferi
cum ar fi : Comisia Europei, Consiliul Europei,
informaiile necesare; g) s atrag, la efectuarea vizitelor
Universitatea din Soebona, s.a. Insa toate acestea nu sau
preventive n locurile unde se afl sau se pot afla persoane private
finalizat cu adoptatrea constitutiei deoarece Parlamentul in
de libertate, specialiti i experi independeni din diferite domenii,
legislature a XXII sa autodizolvat. In 1994 a fost ales alt
inclusiv juriti, medici, psihologi, reprezentani ai asociaiilor
Parlament si create o noua comisie care in decursul la 15
obteti;
sedinte a finalizat proiectul constitutiei. Parlamentul fara a
h) s colaboreze cu mijloacele de informare n mas, precum i
face publica proiectul si al familiaiza cu cetatenii, adopta
cu asociaiile obteti care activeaz n domeniul proteciei
constitutia si intra in vigoare la 27.08.1994.
drepturilor omului att n ar, ct i peste hotare.
Avocaii parlamentari desfoar activitate de propagare a
cunotinelor n domeniul aprrii drepturilor i libertilor
constituionale ale omului.
 74. Protectia Mandatului Parlamentar:
Categoria masurilor de protective include-indemnizatii,
incopatibilitati si imunitati.: Indemnizatiile- ele sunt
divizate in 2 categorii de plati:1. Fixa(salariul) 2.
72. Asociatiile de stat:- sint forme asemanatoare Variabil(legata de participarea la sedinte). Indemnizatiile- 1.
Federatiilor, insa ele nu dau nashtere unui stat salariul de baza; 2.sporul p/u vechime de lucru; 3.sporul p/u
nou.Principalele forme ale asociatiilor de state sunt:1) grad stiintific; 4.indemnizatiile zilnice p/u participare la
Confederatiile de stat;2)Uniuni de state. Principalele sedintele in plen; 5.diurnele; Daca deputatul nu dispune de
forme ale ierarhiilor de state sunt: 1) Stat Vasal; 2) Stat locuinta lui I se acorda un apartament pe durata mandatului.
Protejat; 3)Dominioane Britanice; 4)Teritoriile sub Deputatii au dreprul la : concediul annual platit, concediu p/u
Mandat; 5)Statele sub tutela Internationala;Asociatiile interesele personale, concediul medical.Dupa expirarea
de stat se deosebesc de ierarhii prin faptul ca in statele mandatului I se garanteaza locul de lucru anterior sau unul
ierarhice unul din state se subordoneaza iar la asociatii asemenator. Incompatibilitati: se instituie in virtutea
ele sunt pe pozitii egale. Confederatia: reprezinta o principiului separarii puterilor in stat, el nu poate avea careva
uniune de state care, pastrindu-si suveranitatea si functie in aceste 3 puteri cu exceptia activitatilor stiintifivce,
calitatea de subiect de drepturi international, isi unesc dupa validarea mandatului in timp de 30 zile el trebue sa
eforturile p/u promovarea unor interese renunte la orce alta activitate. Imunitatile: sunt stabilite prin
commune(economice, normele constitutionale si legi. Imunitatea parlamentara are
militare,politice,diplomatice,financiare). In scopul ca scop protejarea deputatului in parlament impotriva
indeplinirii intereselor commune pe plan intern se urmaririlor judiciare si garantarea libertatii gindirii si actiunii
organizeaza un organ al asociatiei(parlament, sale. Iresponsabilitatea- nu poate fi atras la raspudere p/u
congres), din componentsa careia fac parte opinie politica sau voturile sale. Inviolabilitatea- nu poate fi
reprezentantii tuturor statelor member.Confederatia se retinut, arestat, perchezitionat, cu exceptia cazurilor de
bazeaza pe un tratat international si nu pe infractiune flagranta.
constitutie,din asociatii statele member pot sa iasa 75.Alegerea Sefului Statului:
oricind, Confederata nu este o P.Juridica si nu obtine Dobindirea mandatului se refera la procesul desemnarii
calitate de subiect International.Uniunile de State: sefului de stat, care depinde de forma concreta de
reprezinta forme interstatale constituite prin asociatii a guvernamint.Se cunosc 4 modalitati de alegere a Sefului
2 sau mai multe state, guvernate de acelasi Suveran.In Statului:1. Dobindirea Mandatului pe cale ereditara, se
present nu avem Uniuni de state insa in trecut ele erau intilneste in cazul monarhiilor, care au in frunte un monarh.
de 2 aspecte: 1) uniunea a 2 sau mai multe state cu un 2. Dobindirea Sefului Statului prin vot universal,se foloseste
monarh unic, fiecare stat isi pastra suveranitatea la regimurile semiprezidentiale si semiparlamentare.
interna si externa proprie, avea const personala insa 3.Desemnarea in functie de catre parlament, se refera la
erau conduse de un Monarh(Marele Ducat de regimurile parlamentare. 4.Desemnarea sefului statului
Luxemburg si tarile de Jos); 2) uniunea a 2 sau mai printr-un colegiu electoral (India).
multe state cu constitutie proprie si suveranitate In R.M. dupa modificarile.din 5 iunie 2005 Presedintele este
interna si externa deplina, insa erau conduse de un ales de catre Parlament prin vot secret, se desfasoara cu cel
monarh si se crea in afara de aceasta unul sau mai mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului
multe organe de conducere comuna(exemplu Unirea Presedintelui in exercitiu.In cazul cind intervine functia
Moldovei si Munteniei). vacant a presedintelui alegerile se desfasoara in termen de 2
Statul Vasal: situatie juridical a unui stat care desi are luni. Presedintele R.M. trebue sa fie cetatian al republicii
structura politica si un teritoriu propriu, nu dispune de moldova, sa aiba impliniti 40 ani,sa locuiasca sau sa aiba
suveraniitate complete din cauza anumitor obligatii din locuiti cel putin 10 ani pe teritoriul R.M, si sa posede limba
partea altor state. de stat.Candidatul in functie de presedinte al R.M. treb sa fie
Stat Protejat: o forma moderna a vasalitatii, pierde o inaintat de cel putin 15 deputati incepind cu data fixarii
parte a suveranitatii si devine dependent fata de alt alegerilor. Este ales la acest post candidatul care a intrunit
stat. Dominioane Britanice: Sunt independente 3/5 din numarul total de deputati, daca candidatul nu
complet insa ramine un monarhcu functie formala acumuleaza voturile necesare se organiz al 2 tur , daca si in
comuna(ex. Anglia si Canada, Australia, Noua al 2 tur nu se acumul voturile necesare se dizolva
Zelanda, Africa de Sud); Teritorii sub Mandat: parlamentul si se anunta data alegerilor parlamentare care
coloniile germane si otomane care dupa eliberare au treb sa fie nu mai tirziu decit 15 zile dupa ultimele alegeri
ramas sa fie administrate de Liga Natiunilor. State sub ordinare ale sefului statului.
Tutela international: au luat locul statelor sub mandate,
atribuind administratia O.N.U. 76. Sistemul Electoral Contemporan.
Se clasifica in doua compartimente- Sistemul electoral
majoritar si sistemul electoral al reprezentarii proportionale.
Sistemul electoral majoritar se considera alesi pe
78.Izvoarele si Subiectii Dreptului Constitutional: circumscriptia electoral candidatul sau lista de candidate care
Izvoarele se impart in izvoare material(sistemul de au acumulat majoritatea voturilor, deosebim 2 forme ale sist.
factori caredetermina actiunea legiuitorului sau da Major. :Sistemul Majoritar Relativ(conform caruia este
nastere unor norme noi) si izvoare formale(actele socotit ales candidatul care a intrunit majoritatea voturilor.),
normative). Din Izv. Formale fac parte: Legea: Sist Majot. Absolut(este necesar acumularea majoritatii
1.Constitutia( care reglementeaza bazele regimului absolute: 50%+1);Scrutinul poate fi Unional(cind se allege
social si de stat, stabileste principalele principia de un singur candidat) si Pluriunional(cind se alge o lista de
organizare a legislatiei ); Legile Constitutionale; candidati).
Legile Organice; Legile Ordinare; 2. Actele Normative Sistemul Electoral al Reprezentarii Proportionale: Mandatele
subordinate legii-actele normative ale Sefului din fiecare circumscriptie se repartizeaza intre partied in
Statului,ale organelor de control constitutional, corespundere cu numarul de voturi accumulate, o prioritate a
regulamentele parlamentare. 3. Precedentul Judiciar; 4. acestui system este ca el este cel mai democratic, el permite
Cutuma reprezentarea celor mai mici partied politice.
Subiectii Dreptului Constitutional sunt oamenii luati 80.Clasificarea Partidelor Politice:
individual sau grupati in collective.unul dintre subiecti Partidele politice sunt asociatii benevole ,cu statut de
este tot timpul fie statul, fie un organ reprezentativ si persoana juridical,ale cetatenilorcu drept de vot, care prin
aceste subiecte actioneaza tot timpul in cadrul unui activitati commune si in baza principiului liberei participari,
raport juridic aparut in activitatea de instaurare contribute la conceperea, exprimarea si realizarea vointei lor
,mentinere si exercitare a puterii de Stat.Subiecti: politice, ele contribute la formarea opiniei publice, participa
Poporul(suveranitatea nationala apartine poporului, prin inaintarea si sustinerea candidatilor, la alegeri si
care o exercita in mod direct prin organelle sale constituirea autoritatilor publice.
reprezentative); Statul(apare ca subiect direct sau este Partidele politice se clasifica in urmatoarele trei categirii:
reprezentat de organelle sale); Organele Statului; 1. partied de stinga din componenta carora fac parte
Partidele politice, formatiuni politice,etc. (prin partidele Comunist,sociale si sociale-democratice. 2. partied
intermediul lor cetatenii participa la guvernare); politice de Draapta-Partidele politice liberale, democratice
Cetatenii(apar in 3 ipostaza:1) P.F. in cazul R.J. p/u si republicane.Unele partied politice se declara de Centru
realizarea dreptur fundamentale. 2) ca persoana dorind sa accentueze faptul ca nu sunt deacord cu extrema
investita cu anumite demnitati sau functii in organelle stinga si nici cu dreapta, avind in conceptia sa o combinare
de stat. 3) organizatiipe circumscriptii electorale in dintre dreapta si stinga, insa fiecare teorie,docrina ale partii
cazul alegerolor de deputati); Apatrizii (in cazul dreapt sau stinga au inceput de la zero, astfel putem afirma
acordarii de cetatenie.). ca mijlocul nu ar exista.
77.Garantiile juridice si mecanismul privind 73. Statutul Deputatului in Parlament:
protectia drepturilor fundamentale ale omului: Mandatul este o imputernicire de reprezentare, el este o
La garantiile juridice se refera; dreptul de petitionare; conventie intre alegatori si persoanele care aspira la
dreptul celui vatamat intr-un drept al sau printrun act obtinerea mandatului, juridiceste el semnifica o functie
legal al unui organ de stat de a cere organelor publica al carei continut este predeterminat prin
competente, in conditiile legii anularea si repararea lege.Mandatul este Reprezentativ si este constituit in absenta
pagubei. Dreptul de Petitionare este posibilitatea pe oricarei procedure de revocare.Mandatul este general-
care o au cetatenii de a se adresa organelor de stat , parlamentarul fiind reprezentantul intregii natiuni, Mandatul
unitatilor economice si altor organizatii cu propuneri, este independent- deputatii nu actioneaza in baza unor
sesizari, reclamatii si ceriir privind interesele instructiuni date de alegatori, ci procedeaza la dorintsa sa.
personale sau obstesti si obligatia acestor organe de a Mandatul este irevocabil- presupune inposibilitatea revocarii
primi , a examina si rezolva petitiile.Ea se considera o deputatilor ori senatorilor alesi, inainte de expirarea
garantie a exercitarii effective a tuturor celorlalte termenului mandatului.
drepturi. Dreptul celui vatamat intr-un drept al sau
printrun act legal al unui organ de stat de a cere
organelor competente, in conditiile legii anularea si
repararea pagubei este deasemenea o garantie care
consta in faptul ca persoana vatamata sau lezata intr-
un drept al sau poate atenta o cerere instantelor
competente p/u a solution litigiul dat(instant de
judecata).
79.Raporturile si normele de Drept Constitutional:
Este o relatie sociala, idiologica reglementata de
norma juridical, aparata de stat si caracterizata prin
existent drepturilor si obligatiilor juridice ale
participantilor.P/u a incheia un R.J. este necesar de
Subiecti ai R.J., de continut(format din Drepturi si
Obligatii) si Obiect(il formeaza conduit partilor,
actiune sau inactiune).R.J. este un raport social, el
actioneaza intrun system de relatii, intr-o ambianta
sociala data. R.J. este un raport de suprastructura,R.J.
este un raport volitional(faptul ca el este reglementat
de norme juridice,norme care exprima vointa
legiuitorului,care in conditiile unui regim democratic
este vointa poporului), R.J. este un raport valoric (el
exprima si apara valorile esentiale ale
societatii).R.J.Constitutionale reprezinta o grupa de
relatii aparute in procesul instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii de stat, ele sint reglementate de
normele dreptului constitutional.Relatii cu o dubla
natura juridical- relatii reglementate si de alte ramuri
ale dreptului.Relatii specific doar de D.Constitutional-
reglementate exclusive de normele de drept
constitutionale.
69.Declaratia suveranitatii R.S.S.M:
Procesul de autodeterminare a R.S.S.M. a incput o data cu
adoptarea la data de 31.06.1989 a legii cu privire la statutul
limbii de stat. La 10 mai 1990 s-a facut o serie de modificari
in scopul anularii imputernicirilor P.Comunist al U.R.S.S si
stabilirii ca forta conducatoare si de indreptare a politicii de
stat o constitue Partidele politice si alte organizatii obstesti,
miscari de masa alesi prin reprezentare in cadrul sovetelor de
deputati.Deasemenea a fost introdus principiul pluralismului
politic si pluripartidismului. La 27.04.1990 sa adoptat un noi
drapel de stat .la 23.06.1990 parlamentul adopta Declaratia
Suveranitatii R.S.S.M, avind o putere constitutionala si
stabilind baza viitoarei statalitati suverane si independente a
R.M. R.S.S.M. a fost declarata stat unitary si indivizibil,
frontierele caruia pot fi schimbate doar cu acordul R.M.
deasemenea pentru prima oara a fost stability principiul
separatiei puterilor in stat in :legislativ, executive si
judecatoresc.
70. Decretul cu privire la puterea de stat:
Pe data 27.07.90 a fost adoptat decretul cu privire la puterea
de stat.Decretul a venit sa concretizeze principiile separatiei
puterilor in stat:Parlamentul a fost declarat organul supreme
al puterii legislative si unic exponent al vointei intregului
popor.Organul executive a declarate raspunzatoare de
indeplinirea actelor legislative si raspunzatoare in fata puterii
de stat.Importanta acestuia fiind dezvoltarea principiului
suveranitatii exclusive a poporului moldovenesc, a separarii
puterilor in stat si scoaterea acestora de sub influenta
idiologiei comuniste.
71. Declaratia de Independentsa a R.M.:
Declaratia de independenta contine 2 puncte culminante:
1.R.M. este un stat suveran, independent si democratic, liber
sa-si hotarasca prezentul,viitorul, fara nici un amestec din
afara, in conformitte cu idealurile si nazuintele sfinte ale
poporului in spatial istoric si etnic al devenirei sale
nationale.2.In calitate de stat suveran si independent,R.M.
solicita tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea
independentei sale, astfel de cum a fost proclamata de
Parlamentull liber ales al republicii, si in alte domenii de
interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii fiind
gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice dintre
acestea,a data recunoasterea R.M ca stat suveran si
independent a fost primita in rindurile O.N.U. astfel
devenind subiect l dreptului international.