Antichitatea greco-romana n-a contenit de-a lungul timpului sa exercite o

atractie continua asupra celor impatimiti de istorie si nu numai. De fiecare data s-a
incercat o raportare la institutiile antice, la cautarea unor origini privind formele actuale
de guvernamant sau cele ale creatilor culturale, care s-ar regasi in societatea greaca,
considerata drept leagan al democratiei europene. O data cu cucerirea Greciei (anul 146 i.
Chr.) si transformarea ei in provincia romana Ahaia, se accelereaza procesul de sinteza a
celor doua mari civilizatii, greaca si romana, cand Grecia invinsa isi supune cuceritorul. De
aici incolo putem vorbi de Antichitatea greco-romana ca despre un stadiu de dezvoltare al
civilizatiei antice, in care cele doua culturi au fuzionat, pastrandu-si, totusi, originalitatea.
Civilizaia micenian reprezint prima epoc important a civilizaiei greceti,
fiind opera aheilor. Termenul civilizaie micenian este pur convenional, n sensul c nu
presupune existena unei uniti nici teritoriale, nici politice. Dintre numeroasele mici state
ahee, cel a crui capital a fost oraul Micene era desigur cel mai puternic (urmat de alte
orae ca Argos, Tirint, Pilos, Atena, Teba). Aheii sunt atestai n Grecia nc de prin anul
1600 .C. n curnd ei ocup Grecia central, nordul Peloponezului cu insulele din zona
central i sudic a Mrii Egee. nainte de 1400 .C. cuceresc Creta i o jefuiesc de comori
pe care le transport la Micene.
Ultima mare ntreprindere rzboinic a aheilor a fost rzboiul contra Troiei - rzboi
a crui importan a fost mult exagerat de poemele homerice. Pe locul unei aezri datnd
din neolitic au fost construite succesiv ncepnd din mileniul al 3-lea .C. - de ctre o
populaie amestecat n aceast zon - 9 orae pe acelai loc cu acest nume. Troia era
situat ntr-un punct care controla strmtoarea Hellespontului i n plus poseda i un
teritoriu foarte bogat,renumit i pentru creterea berbecilor i cailor.O coaliie de 28 de
state aheene,totaliznd un numr de aproximativ 100.000 de lupttori, mbarcai pe 1200
de corbii,cele mai mari ducnd cte 120 de oameni,sub comanda regelui
Micenei, Agamemnon, au asediat timp de zece ani Troia. Evenimentul este plasat de
Eratostene n anul 1183 .C. Dup ce au cucerit oraul i l-au jefuit, aheii s-au
retras. Civilizaia micenian n-a durat nici ase secole. Rnd pe rnd palatele i cetile
miceniene au fost jefuite i distruse. Singura cetate care i-a continuat existena nc multe
veacuri a fost Atena. Oraul Micene a supravieuit pn ctre 1100 .C. Cauza prbuirii
civilizaiei miceniene a fost n principal determinat de invazia ultimului val de triburi
greceti ale dorienilor, invazie n urma creia va disprea - pentru o perioad de cinci
secole - i scrierea n Grecia. Spturile inagurate n 1876 de ctre H.Schlieman au
dezvluit o civilizaie impuntoare i bogat, deschiznd calea cercetrii epocii bronzului n
Grecia
 Civilizatia homerica
Dupa prabusirea civilizatiei miceniene si disparitia structurilor ei politice si sociale,
ca urmare a perturbarilor produse de populatiile balcanice, lumea egeeana se cufunda
pentru mai multe secole intr-o perioada obscura. Perioada este cunoscuta adesea si sub
numele de epoca homerica deoarece pentru ca multa vreme cunoasterea ei era datorata
exclusiv poemelor homerice. Azi, ca urmare a descoperirilor arheologice, aceasta perioada
este desemnata cu numele de epoca geometrica, datorita caracterului original al ceramicii.
Perioada secolelor XI-X i.Chr. reprezinta o epoca de regres in civilizatia regiunii in
raport cu monumentalitatea epocii miceniene, comparata de unii istorici cu primele
veacuri ale evului mediu european, de unde si numele de 'epoca obscura' (Dark Age), pe
care aceasta perioada o poarta in literatura istorica anglo-saxona.
In secolul al IX-lea, dupa o lunga perioada intunecata, incepe epoca
homerica sau geometrica, numita asa datorita ceramicii originale produse acum. Daca tot
ce era micenian, sau aproape tot, a disparut, subzista anumite tehnici ale epocii bronzului
(agricultura, mestesugurile tesutului, torsului, ceramica). Grecii din epoca geometrica
reiau totul din punctul in care se oprise Micene.
In secolul al Vll-lea, regalitatea, incet, incet, se transforma in oligarhie. La inceput
nu se pune problema suprimarii regilor, ci a limitarii atributiilor lor la functiile religioase,
in timp ce puterea executiva este exercitata de un consiliu de nobili, eupatrizii (cei de
stirpe aleasa"), iar celelalte functii sunt incredintate magistratilor. Nu cunoastem data
acestei schimbari care s-a produs, in diferitele cetati, la date diferite.
Singura Sparta ne furnizeaza informatii asupra regimului pe care l-a conservat in
ansamblu de-a lungul secolelor. In aceasta epoca, orasele cunosc o prosperitate crescanda.
Asa-numitii aristoi (cei mai buni) limiteaza puterea printului local. Acesti aristocrati ii
dispretuiesc pe tarani, considerindu-i neciopliti, si nu isi imagineaza ca intr-o buna zi
acestia ar putea sa aiba drepturi politice. Politica lor consta in negarea evidentei
inegalitatii. Hesiod, el insusi cultivator, ii critica in mod constant.
Pamantul se afla in mainile celor bogati. Populatia creste, iar cei saraci,
nedispunand de alte mijloace de existenta, pentru a nu muri de foame, recurg la infanticid
sau la anexarea de noi teritorii. Sparta, de exemplu, acapareaza astfel (in 700) campia
Messeniei, act care va avea mai tarziu consecinte neplacute.
Colonizarea se indreapta catre Sicilia si Italia. Toate marile cetati fondeaza colonii.
Colonizarea este mai activa mai ales in Mediterana occidentala. Colonizarea catre nordul
Marii Egee are loc mult mai tarziu. Pe plan cultural, zona ramane in urma. Aceasta
colonizare stimuleaza schimburile. Coloniile exporta cereale si importa produse de lux.
Aristocratii, care organizasera plecarea taranilor spre colonii, se trezesc in fata unor
negustori si tarani bogati care nu mai suporta sa fie dominati de oligarhie. Religia se
reinnoieste; sunt adoptati zei noi, veniti din Orient, Apollo si Afrodita. in jurul anului 800,
se constata organizarea cetatii, polis, condusa de aristocrati.
Alfabetul fenician este adoptat de greci la inceputul secolului al IX-lea. Acest sistem
este imitat catre 900 de o scriere alfabetica. Se fac cateva modificari: semnalizarea
vocalelor si consoanelor de la sfarsitul alfabetului inventat. Alfabetul se raspandeste in
intreaga lume greaca. Pentru inscriptii sunt folosite materiale de toate genurile: piatra,
lemn, metal, papirus, piele, tablite de ceara. Pentru ca fenicienii nu cunosteau tablitele de
lut, nici grecii nu le folosesc.

Civilizatia minoica- a fost o civilizaie din epoca bronzului care a aprut

pe insula Creta i nflorit din aproximativ secolul al XXVII-lea .Hr. pn n secolul al XV-
lea .Hr.. A fost redescoperit la nceputul secolului datorit activitii arheologului
britanic Arthur Evans. Will Durant face referire la civilizaia minoic ca prima verig din
lanul european. Se consider c primii locuitori ai Cretei au venit pe insul acum cca. 128
000 ani, n timpul paleoliticului mijlociu. Cu toate acestea, pn la nceputul mileniului al
V-lea .Hr. nu au existat semnele unei agriculturi avansate.Apariia acestei civilizaii i
perioadele de brusc nflorire ntrerupte de cataclisme rmn un
mister.Termenul minoic provine de la numele regelui legendar cretan Minos i a fost folosit
pentru prima dat de arheologul englez Arthur Evans.

Perioada arhaic n Grecia (800 .Hr. 480 .Hr.) a fost epoca ce a urmat
dup Era "ntunecat" a Greciei. n aceast perioad asistm la consolidarea polisurilor
(sau oraelor-state) i fondarea coloniilor, i desigur, la debutul filosofiei, teatrului grec
(care s-a format n timpul Dionisiei) i poeziilor scrise, care apar odat cu reapariia limbii
scrise, pierdute n epoca ntunecat. Perioada arhaic definete o revoluie structural, o
cretere brusc a populaiei i a bunurilor materiale care au avut loc n jurul anului 750
.Hr., precum i "revoluia intelectual" a Greciei clasice. Sfritul arhaismului are loc
n 480 .Hr. cnd Xerxes I a invadat Grecia. Creterea brusc a populaiei de la nceputul
perioadei arhaice a adus cu sine construirea noilor orae i extinderea centrelor de
populaie . Perioada arhaic este, de asemenea, caracterizat prin rspndirea coloniilor
de-a lungul coastelor Mrii Mediterane i Mrii Negre , care a nceput n aproximativ 800
.Hr. Motivul acestui fenomen este descris de autori greci ca fiind stenochoria, sau "lipsa de
teren", dar, n practic, a fost cauzat de un numr mare de motive, cum ar fi rivalitatea
ntre grupurile politice, dorina de aventur, expatriere, cutarea de oportuniti
comerciale etc.
 Personalitati:
Homer - daca a existat - a trait in aceasta epoca; relatand ispravile eroilor din epoca
precedenta, el a descris o societate aristocratica, in linii mari, cea a epocii sale, intr-o
lumina favorabila, in timp ce Hesiod, spre 700, ne arata aspectele dificile ale vietii
agricultorului din aceeasi epoca si organizeaza panteonul zeilor.
Platon (428-358 .Hr.) este unul dintre cele trei cei mai faimosi filosofi atenieni.
Elev al lui Socrate si profesor al lui Aristotel, Platon este cel mai vaga dintre gnditori
clasici. Teoriile sale au fost inovatoare pentru timpul sau. Platon a introdus un nou sistem
politic, unde filosofii, ca detinatorii de adevar si cunoastere, trebuie sa conduca. Un
adversar al democratiei, Platon crede ca guvernarea unui stat nu trebuie sa se bazeze pe
persuasiune, ci pe ntelepciune. Acordand teoriilor sale un aspect metafizic, Platon crede ca
exista doua lumi paralele, lumea reala si lumea n care traim, care este o reflectare a lumii
reale.
Aristotel a fost elev al lui Socrate si Platon si este al treilea cel mai faimos filozof din
Grecia Antica. A studiat la Academia lui Platon, prima universitate din lume. Cnd Platon
a murit, s-a dus sa-l nvete pe fiul regelui Filip al Macedoniei, Alexandru cel Mare. La
ntoarcerea sa la Atena, el a fondat Lyceum, o scoala de filosofie si alte stiinte. Desi doar o
treime din munca lui supravietuieste astazi, se poate observa ca el a studiat aproape toate
stiintele cunoscute n cele mai vechi timpuri. Notiunile lui filosofice au supravietuit timp de
secole si au influentat foarte
Eschil a fost primul dintre cei trei autori de tragedii ai Greciei Antice ale caror piese pot
fi citite sau jucate, ceilalti fiind Sofocle si Euripide. El este adesea descris ca tatal tragediei.
Sofocle s-a nascut n jurul anului 496 .Hr., a fost unul dintre cele mai mari dramaturgi ai
epocii sale. Fiul unui negustor bogat, el s-a bucura de tot confortul unui imperiu grec
nfloritor. Sofocle a scris mai mult de 100 de piese din care sapte tragedii complete. El a fost
primul care a adaugat un al treilea actor.