Curs 10.01.2017-17.01.

2017

Stresul organizatorial

Potrivit statisticilor 5 din 6 pers sunt supuse unor tensiuni la locul de munca. Cea mai mare parte dintre
persoane au declarat a aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimtite negativ atat de cei in
cauza cat si de organizatie. 88% dintre subiecti reclama presiunile exercitate de sus in jos in timp ce
numai 12% au acuzat presiuni exercitate de subalterni. A aparut ipoteza confirmata ulterior de multe
cercetari ca in cadrul unei organizatii se poate vorbi de un stres specific denumit stres organizatational.

La baza stresului organizational se afla se afla doi agenti stresori centrali de natura psihologica:

1. conflictul de rol

=desemneaza situatia in care o persoana ce ocupa un anumit post este supusa unor imperative, solitari,
presiuni cu caracter contradictoriu sau inacceptabil

2.ambiguitatea rolului

=desemneaza lipsa sau insuficienta unor informatii clare si oportune solicitate de rezolvarea corecta a
sarcinilor. Individul confruntat cu ambiguitatea rolului nu cunoste exact obiectivele si sarcinile ce-I revin,
asteptarile, organizatiei, criterii de control si evaluare, criterii de motivare etc.

Ambii agentii se manifesta in forme diferite si sunt perceputi cu intensitati diferite de indivizii care le
compun in functie de parametrul individual si pozitia ocupata din cadrul companiei.

Managerii sunt mai expusi efectelor negative ale stresului in comporatie cu executantii. La nivelul
managerilor, in cea mai mare parte cauzele stresului sunt generate de conflicte de rol pe care acestia
incearca sa le armonizeze in cursul activitatilor lor. Aceste cauze sunt:

1.complexitatea, diversitatea si caracterul de noutate frecventa a sarcinilor ( ex conflict interior: nu ai

timp/nu cunosti). Solicitarile contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate si urgenta sarcinilor si
lipsa de timp si/sau cunostinte profesionale necesare.

2.respunsabilitati mari care insotesc functia de management. Presiunile pot aparea ca urmare a dorintei de
a concilia interesele organizationale in ansamblu cu cele ale diferitelor categorii de
indivizi(salariati,actionari,clienti,furnizori,stat). Nu de putin ori aceste interese sunt contradictorii si
managerul este pus sa aleaga si sa sacrifice unele interese in favoarea altora. Aceste responsabilitati fiind
insotide emotii si trairi puternice.

3.preocupare pentru viitorul organizatiei. Conflictul apare intre complexitate si importanta problemelor
carora managerul trebuie sa le gaseasca rezolvare si presiunea exercitata de timpul redus alolcat acestora.

4.ritmul alert de adaptare a deciziilor. Presiunile exercitate de schimbarile frecvente demediu determina
scurtarea timpului cerut pentru fundamentarea corecta a deciziilor. Stresul apare prin constientizarea
posibilelor efecte negative ale unor decizii ineficient fundamentate.

5.stil de management neadecvat. Reflecta conflictul intre tipul de manager care genereaza un anumit stil
si caracteristici diferite ale activitatii sau grupului condus.

Page 1 of 5
Curs 10.01.2017-17.01.2017

6.centralizarea excesiva a autoritatii genereaza stres cauzat de conflictul intre dorinta de a dirija si a
controla cat mai multe activitati si capacitati fizice, psihice, intelectuale si resursele de timp limitate.

Obs: managerii nu pot alege subordoatii, acestia din urma pot fi slab pregatiti, iar managerii nu ii pot
sanctiona.

La nivelul subordonatilor intalnim alte cauze generate de stres. Stresul la nivelul organizatiei e
influentat de o serie de factori:

1.tipul de caracter

Cercetarile au aratat o relatie stransa intre stre, frecventa bolilor cardiovasculare si tipul de
personalitate. Au fost identificate doua tipuri majore de personalitate: tip A si B si intermediar AB.

Tip A: identicat in 50% la subiectii cercetati. Poate fi observat la orice persoana implicata agresiv
intr-o lupta cronica si nestapanita pentru a realiza cat mai mult in timp cat mai putin in ciuda
obstacolelor. Indivizii inclusi in tipul A se concentreaza pentru realizari superioare, muncesc mult si
rapid.(cuprinsi de febra muncii) stabileste termene limitate care implica eforturi mari si lucreaza si
acasa. Sunt foarte competitiv, intoleranti si chiar agresivi cand intampina dificultati. Sunt de doua ori
mai expusi stresului si efectelor negative ale acestuia si in deosebi bolilor cardio-vasculare in
comparatie cu tipul opus B.

Tip B: identificat in 40%. Acestia sunt calmi, nu resimt presiunea si conflictul cu timpul sau cu alte
persoane dispuse de o energie considerabila. Doresc sa-si indeplineasca sarcinile si muncesc
constiincios. Au un stil bazat pe incederea in ei astfel incat muncesc intr-o liniste statornica fara a
alergain cursa contra cronometru. Metaforic, tip B= broasca testoasa, tip A=cal de curse.

Tip intermediar AB: identificat in 10% este o combinatie intre cele doua si reprezinta mediul expus
la stresul organizational.

2.nivel si profesie de calificare

In urma cu 25-30 de ani profesiile considerate stresante: piloti de incercare, militari pe front, controlori
de trafic, lucratori cai ferate, medici neorochirurgi.

Printre categoriile profesionale expuse riscului se enumera si managerul. Pe domeniul de activitate in

cadrul companiei, salariatii din departamkentele de contabilitate, desfacere sunt cei mai expusi stresului in
comparatie cu salariatii din planificare, resurse umane etc.

In ceea ce priveste nivelul de calificare:

La nivel superior: intelectualii supusi frecvent conflictelor de rol si tolereaza cu greu ambiguitatea rolului,
iar la nivel inferior: muncitori necalificati.

3.dimensiunea organizatiei

Nivelul stresului e invers proportional cu marimea organizatiei

Page 2 of 5
Curs 10.01.2017-17.01.2017

4.sexul

Agentii stresori afecteaza personalul indiferent de sex ceea ce difera e modul de reactie.

Femeile devin pasive, dezorientate, marcate de un puternic sentiment vinovatie.

Barbatii devin agresivi, nervosi si desconsidera normele si valorile sociale.

Aceste diferente de reactie arata ca in timp ce femeia timida se retrage si se subordoneaza, barbatul se
descarca nervos.

5.varsta

Practica demostreaza ca daca persoanele tinere(<40ani) actioneaza ca un amortizor al stresului ca urmare

a capacitatii sporite de rezistenta a organismului. Aceasta categorie de varsta genereaza stres ca urmare
conflictului intre rolul profesional si rolul familial. Studiile efectuate indica solicitari sportite din partea
familiilor la varsta in care individul se afla concomitent pe curba ascendenta a potentialului de munca si a
aspiratiilor profesionale

6.nivel de dezvoltare personala

Cercetarile releva dependa dintre nivelul stresului si nivelul de dezvoltare al tarii. Cei mai afectati de stres
nu sunt managerii si subordonatii apartinand tarilor cu in inalt nivel de dezvoltare economica, ci cei aflati
in profunde si rapide schimbari.

Consecintele stresului organizatoric:

Desi persoanele pentru care stresul e un factor puternic energizant, in marea majoritate a cazurilor,
efectele sunt nocive si potential primejdioase. In rest efectele au relevat urmatoarele categorii de efecte:

1. efecte subiective (anxietate, agresiunea, apatie, plictiseala, depresie, oboseala, scaderea stimei de sine)

2. efecte comportamentale (predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, abuz de mancare, iesiri
emotionale in exces, fumat excesiv, comportamnet impulsiv)

3. efecte congnitive (scaderea abilitatii de a adapta deciziile relationale, concentrare slaba, scaderea
atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaj mental)

4. efecte fiziologice (cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, transpiratii reci, valori de caldura
si frig, dilatarea pupilelor)

5. efecte organizationale (absenteism, demisii, productivitate scazuta, responsabilitati si loialitati fata de

organizatie).

Daca ne referim la nivelul unei organizatii, efectele cele mai frecvente ale stresului resimtit la nivelul
angajatului si al organizatiei sunt: oboseala mergand pana la surmenaj in munca ca forma a oboselii
cronice generata de depasirea pe un termen indelungat a capacitatii de munca. Nu de putine ori
surmenajul e cauza uneisinucideri prin munca.

Page 3 of 5
Curs 10.01.2017-17.01.2017

Japonezii semnalizeaza un nou tip hara-kiriKaresi(cred?). Annual peste 10.000 de manageri relativ
tineri(30-45 ani) dinamici, ambitiosi si care muncesc in jur de 4000h/an mor din aceasta cauza.

Un alt efect este fluctuatia personala. Exista o relatie stransa intre stres si fluctuatii(ex: daca dupa 15 ani
de munca se inregistreaza o crestere de 22% a absenteisului cauzat de probleme de sanatate fizica,
aceasca creste de 152% la barbati, 305% femei pentru problemele de sanatate psihica.

Un alt efect e alcoolismul. Se estimeaza un risc de 5% la femei si 10% barbati privind instalarea
alcoolismului sau a problemei grave generate de alcool(absenteism, cresterea spitalizarii) costurile
apreciate ca zile de munca si talentul irosit fiind impresionante. Statisticile atesta ca in SUA intre 50-75%
din imbolnaviri sunt cauzate de stres , prejudiciul ridicandu-se la 3% din PIB SUA. Avand in vedere
efectele nocive ale stresului, e explicabila reactia declansata in cazul organizatiei si a managementului
acestora in vederea eficientizarii gestionarii stresului. Aceasta gestionare poate fi abordata din doua
perspective:

1.individuala

Pune accentul pe cunoasterea si intelegerea starii de stres astfel incat atitudinea individului sa se
modifice din una fatalista si pesimista in una constienta si pozitiva. Primul demers il constituie
antrenamentul cognitiv pentru adaptarea la stres. Cunoasterea urmatoarelor:

-intelegerea cauzei stresului mai degraba decat tratarea simptomelor

-confruntarea situatiilor percepute cu realitatea

-constientizarea posibilitatii de schimbare

-actionarea in conformitate cu dorinta

Prin aceasta cunoastere se urmareste obtinerea distantei(cred??) rationale fata de factorul de stres
necesara contientizarii unui comportament adecvat.

Un astfel de model de cunoastere perceput ca la cea mai mica senzatie de stres inactiv, sa-si puna o serie
de intrebari si sa gaseasca raspunsuri( ce ganduri am acum in minte?, de ce acum?, care sunt consecintele
medicale pozitive si negative pentru starea interna si comportamentul exterior?, sunt gandurile mele
indreptatite?, ce argumente pot aduce?). In afara acestui antrenament, specialistii recomanda tehnici de
relaxare: umor, exercitii fizice etc.

2.organizationala

Declansarea acestui demers e conditionat de cunoasterea stresului si a cauzelor care-l determina

Cercetarile trebuie sa puna in evidenta nivelul de toleranta si nivelul optim al stresului pentru fiecare
angajat. Pentru a stabili nivelul de incarcare si respectare(cred??) la stres e obligatoriu ca fiecare angajat
sa cunoasca perfect cerintele postului, performatele asteptate de organizatie din partea sa, sa fie
incredintat ca poate realiza performantele.

Abordarea organizatiei presupune cercetarea fiecarui post in parte, declansarea raspunsului. Abordarea
organizatiei poate fi extinsa pana la elaborarea programului managerial antistres. Acestea pot fi orientate:

Page 4 of 5
Curs 10.01.2017-17.01.2017

catre problemele specifice si acute cu care se confrunta organizatia(alcoolism, redistribuirea posturilor)

sau cu caracter general promomvat de echipa de proiect din cadrul organizatiei sau de centre specializate.
Promovarea acesteia poate fi declansata fie de identificarea unor in grupurile de munca, fie de anumite
schimbari impuse de organizatie(inchiderea unor compartimente, instalarea unor noi tehnologii,
implementarea unor noi metode de management.

Page 5 of 5