Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Romulus Ganea - Mesianismul Iudaismului Talmudic PDF
Romulus Ganea - Mesianismul Iudaismului Talmudic PDF
de Romulus Ganea
1. Preliminarii
1 Emil Schiirer, A History of the Jewish People, vol. II., First Division, Pcabody,
Hendrickson Publishers, 1994. p. 273.
2 Gabriel Constantinescu, Marginalii la Talmud, Cluj-Napoca, Dacia 1999, p. 48.
3 Conform eshatologiei fariscice cei care negau ca invierea este descopcrita in
Torah nu aveau loc in lumea care va veni.
4 Un instructor in funcjie capata un titlu onorific comparabil cu un posesor al unui
grad universitar in perioada modern a. Pentru tanaimii i amoraimii din Ere( Israel,
acest titlu era ,,rabi", purtat in fata numclui lor, iar pentru babilonicni accsta era
,,rab'\ Un titlu deosebit de mcrituos, i anume ecl dc ,,raban" le-a lost atribuit lui
Gamaliel I, Gamaliel II, imon ben Gamaliel II si Iohanan ben Zakkai. Pentru titlul
Mesianismul iudaismului talmudic 1
Scriitorii greci si tatini traduc acest nume prin ,,patriarh", dar poate fi de
asemenea tradus prin ,,prcscdinte". George Foot Moore, Judaism, Vol I, Peabody,
Hendrickson Publishers, 1997, p. 83 - 84.
Andre Lemair, Evreii in lumea antica si medievala, in Viviane Prager, ed.,
Dicfionar enciclopedic de hidaism / Schifa a istoriei popondui evreu, Bucuresti
Hasefer, 2000, p. 894.
9 Incepand cu anul 80 d. Hr. si pana in anul 140 d. Hr.
10 George Foot Moore, op. cit., Vol I, p. 87.
Tana (a repeta, a preda - aram.), pi. tanaim, ii denumcste pe tnvatatorii legii
orale, a caror activitate s-a desfasurat intre anul 20 d.Hr. si epoca lui Iehuda ha-
Nasi. Predecesorii lor imediaji au fost Hillel si $amai, dar unii pretind ca imon eel
Drept, unul din ultimii membri ai Marii Sinagogi (cca. 330 i.Hr.), a fost primul
tana. Viviane Prager, ed, op. cit., p. 798. Epoca tanaimilor a fost prima etapa in
realizarea Talmudului.
20 Mesianismul iudaismului talmudic
d.Hr. - 200)12. Dintre eminenjii tanaimi din a doua generate pot fi amintiti
Raban Gamaliel II13, R. Eleazar ben Azaria, R. Iehoua ben Hanania, R.
Eliezer ben Hyrcanos. R. Akiva ben Iosef, aparjinator celei de a treia
generajii de tanaimi, impreuna cu Rabi Ismael ben Elia au sistematizat
Halaha14, aranjand. materialul dupa subiectele decizilor juridice in sase
12 Josh McDowell si Bill Wilson, El a umblat printre noi, Oradea, S.M.R., 1994, p.
58.
13 Raban Gamaliel II 1-a rugat pe R. Samuel ha-Katan (90 d.Hr., Talmudul
Babilonian, Berakot 28b) sa reformuleze a douasprezecea binecuvantare (Birkat
Ha-Minim), indreptata impotriva ereticilor din Rugaciunea celor 18 binecuvantari
($mone Esre). Acesta se aplica la inceput saducheilor, dar acum se dorea
eliminarea situajilor in care un nazarinean, un iudeo - crestin sa conduca
rugaciunea in sinagoga sau se alature ei. Gabriel Constantinescu, op. cit., p. 48.
Paul Johnson, O /stone a evreilor, Bucuresti, Hasefer, 1999, p. 122. A. S. Gold,
Sidur - Ordinea rugaciunilor pentru toate zilele anului, Geneva, Ed. YMAR, 1977,
p. 79. Maurice-Ruben Hayoun, O istorie intelectuald a iudaimului, vol. 2,
Bucuresti, Hasefer, 1998, p. 34. Kai Kjser-Hansen, The Cost of Discipleship:
Lessons from the First Century, in Torleif Elvin, ed., Israel and Yeshua, Ierusalim,
Caspari Center for Biblical and Jewish Studies, 1993, p. 28 - 29. Walter Riggans,
Jewish Leaders against Messianic Jews: The Old/New Weapons, tn Torleif Elvin,
ed., Israel and Yeshua, Ierusalim, Caspari Center for Biblical and Jewish Studies,
1993., p. 100-101.
14 Midraul (midraim pi.) este un comentariu care cuprinde interpretarea sau
studiul textelor biblice prin exegeza omiletica, avand drept scop explicarea
diveselor probleme juridice sau transmiterea unei invafaturi morale prin diferite
specii literare: povestiri, parabole, legende. Cuvantul midras provine de la radacina
ebraica in, tradus prin ,,a cauta", ,,a studia" si, prin extensie a expune". Astfel,
Tn vremea lui Ezra, cei ce ,,isj puneau inima sa cerceteze i sa Tmplineasca legea
Domnului i sa inve{e pe Israel legea i dreptatea" (Ezra 7: 10), dezvoltau deja
legea orala cu ajutorul metodelor de interpretare, pentru a face Biblia pe fntelesul
tuturor. (Hilel a adoptat sapte reguli de interpretare omiletica pe care, mai apoi,
Ismael ben Elia <100 -130> le-a remaniat, in aa fel sa devina 13. Ele au fost
considerate standardul principiilor hermeneuticii juridice.) Vladimir Peterca,
Regele Solomon in Biblia ebraica si greceasca - Contribute la studiul conceptului
de Midras, Iasi, Polirom, 1997, p. 24, 32. Jean Delumeau, ed., Religiile Lumii,
Bucuresti, Humanitas, 1997, p. 201. Viviane Prager, ed, op. cit., p., 514. A. Cohen,
op. cit., p. 24, 26. !n epoca tanaimilor, midraul se imparjea in doua ramuri
distincte: Midras Halaha si Midras Hagada. Midras Halaha cuprinde o culegere
Mesianismul iudaismului talmudic 21_
18 Un capitol din Talmud, sugia, fneepe prin cnunjarea misnei ( adica printr-o
halalia, o decizie consemnata in Mina), care ocupa un paragraf i continua printr-
un comentariu la aceasta mi$na, adica ghemara, care ocupa cateva pagini, o analiza
sub forma de intrebari-raspunsuri, uneori anonime, altcori cu menjionarea numelor
celor care au participat la dezbatcre. De ascmenea, se aminteste si vcrsetul /
versetele care constituie sursa halahei (legii) consemnate in Mina, texte pc care
Mina lc omite. Uneori halaha sc compara cu regula consemnata Tntr-o baraita
pentru tcma respectiva sau cu versctc care au oarecarc legatura cu tema dezbatuta.
Discutiile due de obicei la o hotarare care trebuic acccptata si respectata ca o lege,
adica la o decizie juridica acceptata de majoritatca participantilor la discu{ie. Daca
nu se ajunge la nici o decizie ferma, sugia se tennina cu expresia teku, acronimul
unei propozi^ii care spune ca problcma n-a fost rezolvata, ramanand ca solutia s-o
aduca profetul Eliahu, atunci cand va anun|a venirea lui Mesia. Eduiot 8. 7;
Menahot 45 a; Avoda Zara 36 a; Ghitin 63 a; Baba Me{ia 1. 8, 2. 8 / Robert
Laffont, Dictionnaire encyclopedique du jiiddisme, Paris, Les Editions du Cerf,
1993, p. 984.
19 Termcnul amora (pi. amoraim) fl descmneaza pc ,,cel care explica",
,,interpreteaza" Misna.. A. Cohen, op. cit., p. 35. si Viviane Pragcr, ed, op. cit., p.
51,790.
20 Alfred Edersheim, op. cit., p. 103, 104.
Mesianismul iudaismului talmudic 73_
rezultatul analizei biblice prin cele patru metode exegetice desemnate prin
consoanele cuvantului pardes.23
Astfel la intrarea in evul mediu, iudaismul rabinic a fost
transformat in mod fundamental i a fost conturat in asa fel ca a devenit o
religie a Talmudului, rabinii reusind astfel sa-i stabileasca un cadru care sa-
1 protejeze de influence minimilor (ereticilor) i prin care sa devina
functionabil pentru vremurile care vor veni.
23 Cele patru metode exegetice sunt: pesat (slmplu), interpretare literara; remez
(aluzie), explicare alegorica; deras (expunere), comentariu omoletic; i sod
(teama), invajamant ezoteric. Cel mai important midras este Midras. Raba (Marele
Midra) care este alcatuit sub forma unei ghemare hagadice asupra celor cinci car^i
din Tora i asupra celor cinci meghilot (suluri): Cantarea Cantarilor, Rut,
Plangerile, Eclesiastul si Estera. Midras Raba, este urmat de Midra Tanhuma - un^
midra al Torei, Pesikita d'rab Kahana, care cuprinde lecfiurii |inute cu prilejul
abaturilor, i in final de catre un midra al psalmilor. A. Cohen, op. cit., p. 43 -
44.
24 David H. Stern i Elazar Brandt, The Use of Liturgy in Messianic Jewish
Worship, in Kai Kjaer-Hansen, ed., Mishakan - A forum on the Gospel and he
Jewish People, Nr. 25 - 2/1996, Ierusalim, United Christian Council in
Israel/Caspari Center for Biblical and Jewish Studies/Baptist Convention in Israel,
1996, p. 21.
25 Potrivit tradijiei rabinice, instituirea rostirii de trei ori pe zi a Amidei s-a facut
spre a inlocui jertfele care se aduceau odinioara in Templu. (Bcrachot 26, b)
Viviane Prager, ed, op. cit., p. 49. Dei sub calauzirea lui Raban Gamaliel II s-a
introdus Birkat Ha-Minim, numarul binecuvdntahlor fiind ridicat la 19, acestei
rugaciuni i s-a spus in continuare mone Esre - Rugaciunea celor 18
binecuvantari. A. S. Gold, op. cit., p. 79.
. Mesianismul iudaismului talmudic 25
mesianic sub denumirea de Masiah sau Malhut bet David (Imparafia din
casa lui David), este reiterata speranfa mesianica - dorinfa ca Dumnezeu sa
faca ,,sa rasara raza izbavirii" mesianice, al carei aducator va fi Mesia
vlastarul lui David (Is. 11: 1): ,,Vlastarul lui David, robului tau, in curand
fa-1 sa rasara si stralucirea-i inal^a prin mantuirea Ta, caci spre mantuirea
Ta nadajduim toata ziua. Laudat sa fii, Doamne, care faci sa rasara raza
mantuirii." 26
,,Akiva, iarba va create printre falcile tale si fiul lui David nu va fi venit"32,
ceea ce evidentiaza faptul ca ceilalti rabini ai epocii sale nu 1-au recunoscut
drept Mesia, a avut insa de partea sa, In special, masele populare.33
Moartea violenta a lui R. Eleazar din Modiim a fost inca un prilej
pentru Talmud de a stigmatiza politica aventuroasa si aroganta34 a lui Bar
Kochba. In Talmud se spune ca dupa ce Bar Kochba 1-a omorat pe unchiul
sau, R. Eleazar din Modiim, un glas ceresc i s-a adresat lui in acesti
termeni: ,,L-ai ucis pe Eleazar din Modiim care era bratul si ochiul drept a
lui Israel; de aceea brajul tau sa inlemneasca, iar ochiul drept sa-ti
orbeasca... si asa s-a intamplat de a cazut Betarul iar Bar Koziba a fost
ucis." Sfarsitul revoltei a fost unul tragic: Betarul a cazut, $imon bar
Kochba fiind omorat in lupta. R. Akiva, marele sustinator al lui ,,Mesia bar
Kochba", a fost capturat si aruncat in inchisoare, unde a fost torturat pana a
murit. Foate putini dintre rebeli flind crufafi, conform marturiei lui Cassius
Dio.36
5. Mesianismul talmudic
In Talmud, Mesia, descedentul regelui David,37 si misiunea sa
formeaza obiectul a numeroase referiri. Totusi, chiar daca asa stau lucrurile,
32 Taanith 4. 68a, d, Emil Schurer, op. cit., vol. II., First Division, p. 298. Lester L.
Grabbe, op. cit., p. 579. Paul Johnson, op. cit., p. 119. Gershom Scholem, Le
messianisme juif, Paris, Calman-Levi, 1992, p. 23 - 66.
33 Emil SchUrer, op. cit., vol. II., First Division, p. 299.
Jacob Neusner, in Rabbinic Judaism - Structure and System, arata ca rabinii
epocii tanaimilor credcau ca o caractcristica a caracterului unui fals Mesia era
arogan|a, iar conform parerii lor, Bar Kochba, deasupra tuturor exemplifica
aroganja indreptata tmpotriva lui Dumnczeu, iar acest fapt I-a costat pierderea
razboiului. Jacob Neusner, Rabbinic Judaism - Structure and System, Minneapolis.
Fortress Press, 1995, p. 159. Jacob Neusner, Judaism States its Theology - The
Talmudic Re-presentation, Atlanta, Scholars Press, 1993, p. 135.
35 Taanith 4. 68d / Taanith 4. 5, Maurice-Ruben Hayoun, op. cit., vol. I, p. 71.
Jacob Neusner, Rabbinic Judaism, p. 150 - 151.
Paul Johnson, op. cit., p. 119.
37 Charles S. Braden, The World's Religion, New York, Abingdon Press, p. 173.
Mesianismul iudaismului talmudic
mesianice, iar nu primul venit (Hilik sau Bilik). Rav Iosef isi argumenteaza
punctul de vedere facand referin{a la predicate mesianice ale profetului
Zaharia, care au fost facute la o perioada destul de mare dupa domnia lui
Ezechia. Termenului ,,Israel" din acest pasaj talmudic, Emmanuel Levinas
ii atribuie o conotajie universalista proprie, care este de altfel cea adevarata,
eliberandu-1 de caracterul nationalist si etnic pe care unii ar dori sa-1 dea
particularismului lui Israel. Insa este de la sine lnjeles ca nojiunea Israel nu-
i pierde valoarea definitorie a acelei elite care este caracterizata prin
anumite proprieta{i, care sunt atribuite doar poporului evreu. intr-o predica
tinuta la Seforis (Sanhedrin 98b - 99a), R. bar Kappara, unul dintre ultimii
tanaimi, folosindu-se de textul din Isaia 9: 6, contracareaza de asemenea
teoria lui rabi Hillel; Mesianitatea nu-i poate fi atribuita lui Ezechia
deoarece el nu se ridica la nivelul spiritual atins de imparatui David:
,,De ce (in Isaia 9: 6) cuvantul lemarbe - nano1? poarta
In mijlocul sau un mem final? Sfantul Unic (Binecuvantat
fie El!) vroia sa-1 faca Mesia pe Ezechia, iar pe Sanherib sa-
1 faca Gog si Magog. Dar atributul Sau, dreptatea i-a sUpus
urmatoarea obsevafie: Stapane al universului, David, regele
Israelului, a compus in cinstea Ta multe cantece si
rugaciuni, totusi nu 1-ai facut Mesia. Ai vrea sa-1 alegi pe
Ezechia ca Mesia i sa-i acorzi multe minuni, dar el nu a
compus nici un cantec! Mai departe voci s-au ridicat in
celala parte, si in final o voce Cereasc5 (bat kol) a fost
auzita spunand: Este secretul meu."
De asemenea Talmudul inregisteaza, in Berachot 28b, indemnul
enigmaic adresat de catre Raban Iochanan ben Zakai ucenicilor sai, in care
majoritatea rabinilor vad in acesta o prezicere a venirii lui Mesia si nu o
referire la vremurile imparatului Ezechia: >,Pregati^i un tron peniru Ezechia,
rege al lui Iuda; el vine!"
30 Mesianismul iudaismului talmudic
cum a fost cea din trecut. Cu privire la Osea 3: 5 {Dupa aceasta, copiii lui
Israel vor reveni; ei il vor cauta pe Domnul, Dumnezeul lor, si pe David,
regele lor.) Berahot 5a tnregistreaza interpretarea lui R. Rabbanan data
acestui verset: ,,Acesta este regele Mesia. Daca el va veni dintre cei vii,
David este numele sau; si daca va aparea dintre cei care dorm, David este
numele sau" - acesta, Mesia, va fi David in persoana.42 Ca o intarire a celor
afirmate anterior Rav Pappa, bazat pe Ezechiel 37: 25, arata ca ,,David al
vremurilor viitoare nu este unul nou, ci vechiul David."42 Insa Rav in
interpretarea facuta de el versetului din Ieremia 30: 9 ( Sanhcdrin 98b )
arata faptul ca viitorul rege Mesia se va putea numi David, dar nu va fi
insusi regele David: ,,R. lehuda zice in numele lui Rav: Sfantul,
binecuvantat fie El, va ridica Tntr-o zi un alt David, caci s-a spus (Ieremia
30: 9): Dar fiii lui Iacob tl vor sluji pe Domnul Dumnezeul lor iar pe
David, regele lor, tl voi pune tn fruntea lor. Nu s-a spus: pe care l-am
sculat, ci pe care tl voi scula"44 Concluzia finala la care s-a ajuns cu privire
la aceasta chestiune Tn urma acestei dezbateri talmudice a fost aceea ca
Mesia nu poate fi David tn persoana ci un coborator din regele David, care
in literatura rabinica este numit ,,fiul lui David".45
Incercarea de a afla numele lui Mesia i identitatea acestuia a
cauzat In academiile tanaimilor mari dispute. Din textele tanahice
considerate mesianice, rabinii, incercau sa descopere un nume pe care 1-ar
42 George Foot Moore, op. cit.y vol. II, III, p. 325 - 326.
43 Emmanuel Levinas, op. cit., p. 117 - 118. Sanhedin 98 b: Rav Pappa i-a spus lui
Abba: Nu sta sen's (Ezechiel 37: 25): Ei sa locuiasca acolo. ei si fiii lor si nepofii
lor, de-a puniri, iar David, slujitorul men, sa le fie print de-a pu'ruri. Este deci ca
si cum arfi un rege si un vice-rege.
44 Sanhedrin 98 b, A Cohen, op. cit., p. 457.
45 George Foot Moore, op. cit., voi II, III, p. 326. Opiniilor care Tl vad pe David Tn
persoana ca viitor Mesia R. Tanhuma (Plangeri R. 1, 52) opune exegeza psalmului
18: 51: ,,E1 da mari izbaviri regelui sau, Tndurari unsului sau (mesia), lui David si
urmasilor sai, pentru totdeauna." - ,,Nu sta scris: lui David, ci lui David si
urmasilor saT. A Cohen, op. cit., p. 458.
Mesianismul iudaismului talmudic
putea purta Mesia.46 Prin flecare din aceste nume atribuite lui Mesia se
dorea o definire a unei laturi a mesianismului si acestea erau in cele mai
multe cazuri analoage celor ale dascalilor lor. Acest fapt arata ca experienja
care reveleaza personalitatea mesianica se reduce la raportul dintre elev i
maestrul sau, in a carui viaja si opera, potrivit lnvajaceilor sai, se oglindesc
aspectele raesianice.47
Joseph Klausner, Jesus ofNazareth, New York, Menora Publishing Co., 1925, p.
201. George Foot Moore, op. cit., vol II, in, p. 370 - 371. Geoffrey Wigoder, ed.,
The Enciclopedia of Judaism, Jerusalem, The Jerusalem Publishing House, 1989.,
p. 482. In pasajul din Suka 52a, din Talmudul Babilonian, distrugerea forjelor
ostile nu este reprezentata ca o sarcina apartinatoare lui Mesia, fiul lui David, ci ca
o responsabilitae aflata pe umerii lui Mesia, fiul lui Iosif, care mai apoi va fi
doborat in lupta pe care o va duce cu acestea. Sarcina sa este doar aceea de a lupta
tmporiva for{elor raului, pentru ca numai dupa distrugerea raului va putea aparea
imparatia mesianica a regelui Mesia, fiul lui David. (Sanhedrin 10: 6), Emil
Schurer, op. cit., vol. II., First Division, p. 167 -168.
34 Mesianismul iudaismului talmudic
(rrqan '*?3n) era unanim acceptata.49 (Osea 13: 13). Dupa cum venirea pe
lume a unui copil este precedata de suferintele pe care mama trebuie sa le
indure tot asa i venirea lui Mesia va fi obtinuta cu pretul unor suferinte la
fel de mari din partca poporului ales. In Sanhedrin 97a sj Sotah 9: 15
vremurile anterioare venirii lui Mesia, fiul lui David, sunt descrise ca nite
vremuri ale unei demoralizari extreme a lumii, in timpul carora viata va fi
de nesuportat. 50 Cei s.ase ani de necaz, aminti^i in Sanhedrin 97a, vor
culmina, potrivit acestui pasaj talmudic, in eel de-al aptelea an cu
izbucnirea razboaielor provocate de Gog si Magog ($abat 11: 8a),.
Acestea vor marca sfarsitul timpului de asteptare a lui Mesia i potrivit
pasajului din Sanhedrin 97b vor avca o contribute destul de mare la
distrugerea lumii.52
49 R. Eliezer (imediat dupa anul 70 d Hr.) si Bar Kappara (prima parte a secolului
III) au numit trci mari pedepse, printrc care si ,,durerilc nastcrii lui Mesia" (rroE *7a
frnrr), de care vor fi izbaviji cei cc vor |ine intr-un mod corcspunzator $abatul (cf.
Mai. 3: 23) $abat 11: 8a. Michael L. Rodkinson, ed., The Babilonian Talmud -
$abat, vol. I, Boston, The Talmud Society, 1918, p. 248.
50 Emil Schiirer, op. cit., vol. II., First Division, p. 155 - 156. A Cohen, op. cit., p.
460 - 461. George Foot Moore, op. cit., vol II, III, p. 354 - 357. R. Nehemia, unul
dinre uccnicii lui R. Akiva, in Sanhedrin 97a afirma: Jnaintea apropierii venirii lui
Mesia, aroganfa va create, s.i moartea de ascmenea. Vita de vie ?i va da rodul dar
vinul va avca un marc pret. Guvcrnul sc va intoarce sprc erczie si nu va fi nici un
fel dc instrucuc." R. Ichud ben Ila'I in Sanhedrin 97a: ,jn generajia in care va veni
Mesia, locul de adunarc (Sinagoga) va deveni un loc de prostitutie. Galilea va fi
distrusa iar Gaulanul (Golanul) va fi devastat. Locuitorii unui district de la
frontiera vor merge dintr-un oras intr-altul fara sa gascasca compasiune.
Injclcpciune celor invafati va fi urata, cei care sc feresc dc pacat vor fi respinsi, iar
adcvarul va fi absent. (Textul care urmcaza este preluat i de catrc R. Nehorai tot in
Sanhedrin 97a.) Tinerii ii vor insulta pc cei batrani, iar batranii vor fi siliji sa se
ridice in fa{a tinerilor. Fiul i va dezonora tatal iar fiica se va ridica impotriva
mamei sale, nora impotriva soacrei (Mica 7: 6) iar dusmanii omului vor fi chiar cei
din casa sa. Fata acelci gencratii va fi cea a unui cainc, adevarul nu va fi gasit (Is.
59: 15), iar fiul nu va avca nici o rusine fata dc tatal sau." Textul se gascstc in
totalitatc i in tratatul Sotah 9: 15. Jacob Ncusncr, Rabbinic Judaism, p. 156.
51 Ez. 38: 18,. Michael L. Rodkinson, ed., op. cit., p. 248.
52 A. Cohen, op. cit., p. 462.
Mesianismul iudaismului talmudic
Eliezer ben Hircanus, eel mai aprig susfinator al unei mantuiri mesianice
conditionata de atitudinea morala a poporului ales. Iehos.ua ben Levi susfine
ca indiferent daca Israel se va pocai sau nu} Mesia oricum va veni la timpul
fixat i Israel va fi mantuit: Daca el va merita s/ daca nu va merita Eu tot il
voiprimi la timpul sau (Taanith lc cf. Is. 60: 22), si va fi mantuit pentru ca
a. fast vcindutpe gratis, fdrd arginfi vafi rdscumparat ( Taanith 63d cf Is
52: 3 ).59
61 George Foot Moore, op. tit., vol II, III, p. 353 - 354.
62 A. Cohen, op. cit., p. 463.
Mesianismul iudaismului talmudic
63 Meghila 3 a, George Fool Moore, op. cit., vol II, III, p. 353.
64 Ibid. Conform gandirii rabinicc altc doua cauzc, pe langa caractcrul imoral al
najiunii lui Israel, ar putea tntarzia venirea lui Mesia: 1) In primul rand se sublinia
faptul ca Fiul lui David va veni numai atunci cand toatc suflctelc aflate in stare
pretntrupare la Domnul vor primi via(a (cf. 57: 16) (Avoda Zara 5a, Niddah 13b,
Iebamot 62a, 63b) sau doar atunci cand sufletelc pc care Dumnezeu intentioneaza
sa lc creeze vor fi create; 2) In al doilea rand, din comentariul lui Rasi asupra
pasajului 13b din Niddah, se obscrva faptul ca si casatoria cu o copila, care nu
poate concepe, ar putea fi un lucru care ar putea Tntarzia mantuirea, care nu va veni
pana cand fiecare suflet pe care Dumnezeu l-a creat nu va fi implantal intr-un
embrion.
65 George Foot Moore, op. cit., vol. II, III, p. 356.
66 A. Cohen, op. cit., p. 464.
40 Mesianismul iudaismului talmudic
Dumnzeu i-I va sluji Lui in buna infelegere, prin intermediul unei unitafi
lingvistice perfecte.67
In mod deosebit, Israel va fi binecuvantat prin sosirea lui Mesia.
Aceasta era va marca incetarea opresiunii nafiunii lui Israel din partea
celorlaltor popoare, iar ca o contrapondere a situatiei prezente, talmuditii
subliniaza ideea ca Israelul, in era mesianica, va moteni tot universul i tl
va stapani. Acest contrast existent intre situajia prezenta i cea viitoare a
Israelului, este un fapt scos in evidenja si prin intermediul unei comparajii
interesante a acestuia cu o vi{a de vie al carei rod trebuie sa fie calcat fn
picioare pentru ca mai apoi licoarea rezultata din el sa fie aezata pe masa
regilor (Levit R. 36, 2). Destinul mesianic al lui Israel va fi cu mult mai
glorios in comparafie cu greutajile actuale, care nu sunt altceva decat nite
dureri care prevestesc venirea lui Mesia.68 Schimbarea soartei lui Israel in
era mesianica va fi atat de evidenta, meat mulji dintre neamuri se vor
stradui sa se alarure comunitatii, tnsa vor fi respinsi pentru fiindca demersul
lor nu va fi unul dezinteresat.69
In cadrul specialelor binecuvantari mesianice al caror subiect va fi
Israelul se va situa si adunarea, respectiv reunirea celor zece semimii
pierdute in Tara lui Israel (Sanhedrin 110b), unde in prealabil se va
reconstrui Ierusalimul i Templul. Acea zi va fi, conform tratatului Pesahim
88a, la fel de splendida ca si aceea in care au fost create cerurile si
pamantul. Exodul a fost un mare miracol in istorie, un monument al puterii
marefe a lui Dumnezeu i al bunatajii sale fafa de Israel, dar acesta va fi
eclipsat de miracolul adunarii i reunirii celor zece triburi ale lui Israel din
toate |arile in care ele au fost dispersate (Berahot 12b). Acest eveniment va
avea loc chiar daca va fi necesara suspendarea in mod supranatural a
vreunei legi a naturii (Midras. as. Ester 1, 8). In eel de-al zecelea verset din
$mone Esre, mgaciune care isi gases.te originea in perioada talmudica, este
reiterata speranta mesianica a strangerii de catre Dumnezeu a tuturor
izgonitilor din cele patru colfuri ale pamdntului (Taanith 10, Meghilla 17a
- 18a).
Era mesianica va fi i o era cu un caracter justi|iar retributiv, fapt
scos in evident prin aceea ca cei drepti care au murit vor avea parte prin
mviere de binecuvantarile mesianice,70 iar cei rai vor fi exclusj ca rezultat
al judecatii mesianice punitive (Sanhedrin 10. 1 - 4). Astfel se reafirma
credinta in invierea mortilor pentru aceia care in timpul vie^ii lor pe pamant
au dat dovada de moralitate i sfinfenie. (Taanith 7 a, Ketubot 35 b, 118 b).
Viata de care se vor bucura cei care vor invia va fi una venica, i anume:
,,Cei drep{i pe care Sfantul Unic (Binecuvantat fie El!) ti va readuce la via{a
nu se vor mai reintoarce niciodata in pulberea lor" (Sanhedrin 92). Agentul
ales de catre Dumnezeu prin care se va realiza invierea mortilor va fi Hie
(Jnvierea mortilor va fi facuta de catre Eliahu" Sota 9, 15). El va Tndeplini
i functia de herald, vestind venirea lui Mesia. (Malah. 4: 5). Cei a caror
viata nu a fost la inaltimea moralei i a eticii fixate de catre principiile
iudaice i vor fi murit, nu vor avea parte de inviere, iar daca sunt Tn viata
chiar Tnaintea inaugurarii imparatiei mesianice, vor pieri din cauza unei
molime.71
Imparajia mesianica se va distinge de vremurile prezente prin
faptul ca atunci Dumnezeu va avea puterea suprema. ($mone Esre, a Xl-a
binecuvantare). Conform Talmudului, Dumnezeu este deja Regele lui
Israel, Tnsa el nu ii exercita Tn prezent domnia in mod deplin. O data cu
instituirea acestei impara|ii, domnia lui Dumnezeu peste lui Israel se va
70 D'ran n;nn - Invierea sau rcanimarea eclor mor|i. ($mone Esre, Berahot 2, Sota 9,
15, Sanhdrin 10, 1) Emil Schiirer, op. cit., vol. II., First Division, p. 179.
71 A. Cohen, op. cit., p. 468, 478.
Mesianismul iudaismului talmudic 43
6. Concluzii
" De obicci rabinii, in Mina, rarcori numesc era mesianica prin expresia
nc1??, ci ei vorbesc despre ea folosind in special expresiile ,,zilele lui Mesia" si
,,lumea care va sa vie". Emil Schiirer, op. cit.y vol. II., First Division, p. 171.
44 Mesianismul iudaismului talmudic
putea grabi venirea lui Mesia, eel pufin sa-1 faca pe practicantul iudaismului
capabil, prin tnviere, de a participa la viitoarea era mesianica.
Mesianismul tanaimilor i amoraimilor a devenit baza de referinja
pentru toate diserta|iile mesianice ale scolasticilor evrei atat din evul mediu
cat sj din perioada rrioderna si contemporana. Acesta a constituit mai
departe i etalonul dupa care se va analiza orice zvacnire mesianica
ulterioara.