Sezonul rece este ambientul propice pentru aparitia unor boli intercurente, asa numite de

sezon, dar si pentru acutizarea / exacerbarea unor boli cronice existente, ce se dovedeau
controlate terapeutic, cel putin temporar.

Iata care sunt cele mai importante!

Boli de sezon

Includ guturaiul, virozele respiratorii, pneumopatiile, gripa si alte afectiuni acute din sfera ORL -
fara a afirma ca aceste afectiuni se pot contacta doar iarna... ele pot suverni si vara, dar incidenta
lor este crescuta in acest sezon tocmai din cauza aerului rece favorizant, scaderii imunitatii locale
sau generale a organismului si a circulatiei favorizate a germenilor.

Ce este de facut?
Evitarea aglomeratiilor (daca este posibil), locurile prielnice pentru raspandirea agentilor
patogeni;
Folosirea batistei atunci cand stranutam / tusim;
Izolare cand ne imbolnavim;
Imbunatatirea capacitatii de lupta a organismului printr-o alimentatie sanatoasa, bogata
in vitamine(in special vitaminele A, D, E si C), dar si in minerale esentiale (precum
fierul), suplimentele alimentare pe baza de plante imunostimulante (echinacea, aloe vera,
propolis, catina, spirulina) si preparate homeopate;
Masuri profilactice specifice - vaccinarea antigripala, recomandata de la sase luni si pana la
varstele inaintate.

De nelipsit!
Imbracamintea adecvata temperaturii ambientale;
Odihna optima prin respectarea orelor de somn - o masura la indemana oricui, ajuta organismul
la refacerea energetica si la buna functionare a lui, in tot timpul anului; de aceea este important
sa o mentionam mai ales in aceasta perioada solicitanta.

Boli cronice

Influentate de anotimpul rece sunt: boala artrozica, bolile pulmonare cronice

(bronhopneumopatia obstructiva cronica, astmul bronsic) si bolile cardiovasculare. Temperaturile
scazute si umiditatea atmosferica sau dimpotriva, caldura excesiva si uscata din locuinta, pot fi
factori declansatori pentru exacerbari ale astmului bronsic sau factori favorizanti pentru infectiile
respiratorii. Cu alte cuvinte, in acest anotimp bolnavii pulmonari cronici cat si cei cardiaci
cronici vor suferi din cauza frigului in sine, dar si a infectiilor acute respiratorii supraadaugate.

Ce este de facut?
Cel mai important este ca tratamentul cronic, de baza, sa fie respectat cu strictete;
 Umidifierea aerului locuintei;
Evitarea expunerii (prelungite) la frig, la aglomeratii sau a membrilor familiei care au deja
simptome de boala;
Hidratarea eficienta, minimum 2 litri/zi - pulmonarii cronici trebuie sa consume lichide pentru
fluidifierea secretiilor precum apa plata sau minerala, ceai sau supa. Consumul de apa ramane
insa conditia esentiala a hidratarii;
La cele mai mici semne de infectie (aparitia febrei sau a subfebrei, a frisonului, aparitia unei
tuse seci sau productive, modificarea caracterului tusei) trebuie sa-i determine pe acesti pacienti
sa se prezinte la medicul de familie in vederea stabilirii tratamentului corespunzator.

De nelipsit!
Vaccinarea antigripala, ca masura profilactica principala;
Expectorantele si mucoliticele;
Utilizarea nebulizarorului/ aerosolilor pentru anumite afectiuni respiratorii la copii sau la adulti
(astm, bronsite astmatiforme, bronsiolite).

Boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare pot fi si ele influentate (negativ) in acest anotimp: oscilatii tensionale,
agravarea anginelor pectorale la frig si/sau efort desfasurat in frig, decompensarea insuficientelor
cardiace si aparitia unor complicatii. Uneori, chiar un banal episod febril sau o simpla raceala
poate deveni o complicatie redutabila pentru un bolnav cardiovascular.

O atentie deosebita trebuie acordata in cazul pacientilor cu arteriopatii periferice (diabetica-

picior diabetic, obliteranta, aterosclerotica), sindrom/boala Raynaud, acrocianoza - ei vor resimti
negresit consecintele frigului sub forma exacerbarii suferintei - tulburari circulatorii periferice
agravate la frig si/sau umezeala.

Ce este de facut?
Foarte important, evitarea expunerii la frig / aglomeratii;
Imbracamintea si incaltamintea trebuie sa fie calduroase, confortabile si usoare, sa nu stranga
piciorul; neaparat trebuie purtate manusi;
Efortul, daca este absolut necesar, trebuie sa fie la limita tolerantei la efort a pacientului;
Alimentatia sanatoasa, echilibrata, ca in tot timpul anului.

De nelipsit!
Respectarea intocmai a tratamentul cronic pentru afectiunea cardiovasculara suferita;
Nitroglicerina sub forma de comprimate sau de puf la purtator, mai ales daca pacientul a mai
avutangina la frig sau la efort;
Vaccinarea antigripala;
Vasodilatoarele / vasoreglatoare periferice;
 Alte masuri generale de profilaxie nespecifica mentionate sunt bine venite: ma refer la
imunomodulatoare, preparate pe baza de echinacea, homeopate, antioxidanti, suplimente
alimentare.

Infectii urinare si boli inflamatorii pelvine

O alta categorie importanta este cea a bolilor care pot avea acutizari in aceasta perioada rece,
intrucat frigul este factor favorizant - infectiile urinare si bolile inflamatorii pelvine.

Ce este de facut?
Masura cea mai evidenta si la indemana este evitarea expunerii la frig, sustinuta de
combatereaconstipatiei, hidratarea 2 litri / zi, eventual folosind ceaiuri diuretice si antispastice si
dezinfectante naturiste (extract de merisor, alte preparate pe baza de plante).

In speranta ca am reusit sa trec in revista cateva masuri si sugestii pentru cititorii acestei reviste
va doresc tuturor sanatate, bucurii si un An Nou mai linistit, mai bun care sa ne apropie ca
oameni si nu doar in suferinta!

Dr. Mariana Grigorescu

Medic primar medicina de familie

Cele mai frecvente boli ale sezonului rece sunt inflamatiile acute ale cailor aeriene respiratorii
superioare (nas, sinusuri, faringe, ureche, laringe, trahee).

RINITELE ACUTE sunt initial virale (rinovirusuri, mixovirusuri, adenovirusuri etc) si ulterior
devin bacteriene (mucopurulente). Contagiunea este simpla sau directa prin intermediul
particulelor de secretie nazo-faringiana (picaturile Flgge) imprastiate in mediul inconjurator de
orice persoana care tuseste, stranuta, vorbeste. Simptomatologia initiala consta din cefalee,
curbatura, stranuturi, rinoree apoasa, obstructie nazala, disparitia mirosului. Ulterior rinorea
devine mucopurulenta iar semnele generale scad in intensitate. Evolutia este frecvent spre
vindecare completa. Rareori apar complicatii precum otita medie acuta, sinuzita acuta,
laringotraheobronsita acuta (in caz de infectie pe un teren debilitat).
Tratamentul in rinita acuta necomplicata consta din antiinflamatoare locale si generale,
vasoconstrictoare, hidratare. Complicatiile descendente bacteriene necesita instituirea precoce a
unui tratament antibiotic cu spectru larg.

SINUZITELE ACUTE pot avea:

- cauze locale: deviatie de sept nazal, rinita cronica hipertrofica, traumatice, tumorale;
- cauze generale: alergia, fragilitatea imuno-biologica generala, bolile infectioase, factorii
determinanti fiind infectiile bacteriene diverse.
Diagnosticul pozitiv al unei sinuzite acute se pune pe triada simptomatologica: cefalee in
regiunea mediofaciala, vertex sau ceafa, obstructie nazala unilaterala, rinoree unilaterala
seromucoasa, mucopurulenta sau purulenta. Toate simptomele se pot observa prin examenul
clinic care deceleaza sensibilitate la palparea punctelor sinusale si tumefierea mucoasei nazale la
rinoscopia anterioara si pe examenul paraclinic reprezentat de radiografia sinusurilor fetei care
deceleaza modificari caracteristice (lama de lichid, voalare) si sinusoscopie. Evolutia poate fi
spre vindecare (daca terapia este adecvata) spre cronicizare (terapie necorespunzatoare, boala
neglijata, factorii favorizanti isi continua actiunea) sau spre aparitia de complicatii (eventualitate
rar intalnita astazi). Tratamentul este medical, simptomatic si etiologic: vasoconstrictoare,
aerosoli, antialgice, antiinflamatoare, antibiotice.

ANGINELE ACUTE sunt inflamatii produse de virusi, bacterii, levuri (mai rar).
Anginele pot fi erimatoase (virala, streptococica, meningococica), eritematopultacee
(streptococica, stafilococica, pneumococica infectioasa, candida), pseudomembranoase
(streptococica, stafilococica, pneumococica, mononucleoza infectioasa, difteria), veziculoase
(herpetica), ulceroase, ulceromembranoase sau ulceronecrotice (fuzospirili, streptococ, anaerobi,
sifilis, febra tifoida etc). Sindromul anginos consta din febra, dureri spontane si la deglutie
(disfagie) cu iradiere sau fara in urechea ipsilaterala. Pe langa manifestarile clinice generale,
examenul clinic evidentiaza aspecte clinice particulare fiecarui tip clinic de angina. Pentru
confirmarea diagnosticului pozitiv sunt necesare si examenele paraclinice (hemoleucograma
completa, VSH, fibrinogen, proteina C reactiva, ASLO, examen sumar de urina, exsudat
faringian). Tratamentul consta din repaus la pat, dieta, tratament simptomatic (antiinflamatoare,
antialgice, antipiretice) si tratament etiologic (antibiotice). Pentru ca cea mai frecventa etiologie
(in 80-90% din cazuri) este streptococul betahemolitic grup A, tratamenul cel mai des instituit
este cu penicilina, urmata de Moldamin la cei cu sindromul poststreptococic.

LARINGITELE ACUTE sunt alt tip de probleme de sanatate in sezonul rece. Laringele la copil
are anumite caractere (mai ingust, mai reflexogen, mucoasa mai bogata in tesut limfatic si usor
decofabila) care il diferentiaza de laringele adultului si care il face sa fie mai rapid predispus la
edem si deci, la dispnee. Laringita acuta a copilului survine cu o frecventa maxima intre 1 si 6
ani, cauza fiind o infectie mono sau polimicrobiana sau chiar virala (virus influenzae,
parainfluenzae etc). Laringitele acute simple (benigne) sunt insotite de raguseala si tuse iritativa,
fara dispnee, cu stare generala neafectata. Laringoscopia indirecta evidentiaza o congestie difuza
supraglotica.
Laringitele acute sufocante sunt intens dispneizante:
1. in laringita striduloasa inflamatia si edemul sunt supralaringiene, sufocarea fiind determinata
de spasmul larigian indus de inflamatie;
2. in laringita supraglotica etiologia este virala (influenzae) inflamatia si edemul sunt la nivelul
epiglotei, dispneea este simptomul dominant si este insotit uneori de cornaj si tiraj suprasternal;
3. in laringita subglotica etiologia este tot virala, edemul este sub corzile vocale,
simptomatologia este aceeasi ca mai sus.
Tratamentul consta din antibiotice si corticoterapie pe cale generala, oxigenoterapie, aerosoli. In
caz de dispnee intensa se practica intubatie sau traheostomie de urgenta.
OTITELE MEDII ACUTE CONGESTIVE sunt inflamatii exudative ale timpanului si ale
mucoasei urechii medii, insotite de otalgie si hipoacuzie. Subiectiv: dureri profunde in ureche,
hemicranie, senzatie de ureche infundata, acufene grave. Functional: hipoacuzie de transmisie
progresiva. Obiectiv: durere la palpare, semne de participare inflamatorie mastoidiana, timpan
rosu, bombat. Semne generale: la copil foarte intense si uneori preced simptomatologia
auriculara. Ca tratament vom folosi antibiotice si antiinflamatorii nesteroidiene pe cale generala
si locala, intraauricular, solutii antiflogistice si intranazal, decongestionante si dezinfectante.

Este cunoscut din Antichitate faptul ca vremea si schimbarile de temperatura influenteaza

organismul uman. Principalii factori meteorologici sunt : umiditatea aerului, curentii de aer,
presiunea atmosferica si radiatiile. Acestia produc modificari ale mediului la care organismul se
adapteaza prin diverse procese fiziologice, dar uneori determina simptome sau agravarea unor
boli.

Ce se poate intampla in sezonul rece ?

cresterea numarului de afectiuni din mai multe motive : instabilitatea vremii, intrarea in
colectivitate (inceperea anului scolar), scaderea rezistentei la nivelul cailor respiratorii
superioare secundara scaderii temperaturii;

agravarea bolilor cardiovasculare (cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala),

cresterea frecventei accidentelor vasculare cerebrale;

bolile reumatice sunt meteorosensibile, vremea innorata si temperaturile scazute

producand exacerbarea durerilor;

durerile la nivelul cicatricelor postoperatorii se accentueaza la schimbarile de

temperatura;

bolile psihice se agraveaza in sezonul rece : crizele de comitialitate sunt mai frecvente,
iar persoanele cu labilitate psihoemotionala crescuta reactioneaza la schimbarile de
temperatura prin iritabilitate, cresterea anxietatii, uneori somnolenta, cefalee, scaderea
capacitatii de concentrare la locul de munca;

leziuni tisulare produse prin inghet - pot aparea in conditiile expunerii prelungite la
temperaturi scazute, mai ales daca se asociaza cu umiditate crescuta.

Ce va putem recomanda pentru sezonul rece :

imbracaminte adecvata evitand insa supraincalzirea organismului;

 protejarea extremitatilor prin purtarea de manusi, sosete, caciuli, care trebuie mentinute
uscate cat mai mult timp;

evitarea trecerii in mod brusc din incaperile supraincalzite la temperaturile foarte scazute
din mediu;

bolnavii coronarieni si cei cu probleme respiratorii (bronsita cronica, astm bronsic,

insuficienta respiratorie) trebuie sa evite parasirea domiciliului la temperaturi sub 0
grade;

pentru persoanele varstnice se recomanda sa poarte incaltaminte cu talpi comode, groase,

antiderapante, pentru a evita caderile;

tratamentul faringitelor acute este bine sa fie doar simptomatic (algocalmin,

paracetamol); nu este indicat tratamentul antibiotic fara a consulta medicul;

la persoanele varstnice sau cu probleme respiratorii se recomanda efectuarea vaccinurilor

gripal si pneumococic.