Cap Iii - Miologie PDF

ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL
III. MIOLOGIE
GENERAL| {I SPECIAL|
159
CATOLUL III - MIOLOGIE
III.1 MIOLOGIE GENERAL|
III.1.1 CRACTERISTICI MORFO-FUNC}IONALE

GENERALE
Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mu[chilor [i al forma]iunilor anexate
lor. Miologia general\ descrie particularit\]ile generale ale mu[chilor [i anexelor lor, precum [i
activitatea lor biomecanic\ `n cadrul aparatului locomotor. Miologia special\ descrie, `n mod
sistematic, fiecare mu[chi `n parte, `n ordinea grup\rii lor pe segmente corporale.
Mu[chii scheletici sunt componenta activ\ a aparatului locomotor, spre deosebire de oase [i
articula]ii, care reprezint\ partea pasiv\. Mu[chii realizeaz\ mi[c\rile, `n limita posibilit\]ilor date de
conforma]ia anatomic\ a articula]iilor sau fixeaz\ pozi]iile segmentelor corporale.
Mu[chii scheletici sunt forma]i din ]esut muscular striat. Principala func]ie a mu[chilor stria]i este
contractilitatea. Pe lng\ aceasta, mu[chii scheletici constituie [i principala surs\ de c\ldur\, avnd [i rol `n
favorizarea indirect\ a circula]iei venoase [i limfatice.
Importan]a mu[chilor scheletici rezult\ [i din masa lor mare absolut\ [i relativ\. La un b\rbat de 70
kg, musculatura scheletic\ reprezint\ aproximativ 25 kg (30- 40%) din greutatea corporal\, iar scheletul abia
14%. Aceast\ propor]ie variaz\ cu vrsta [i cu starea de antrenament a individului (la sugar, reprezint\
20%; la femeia adult\, 35%; la b\trni, 25-30%; la halterofili, 50%).
A. Din punct de vedere morfo-func]ional, mu[chii scheletici sunt forma]i din:

- corpul muscular (venter), adic\ mu[chiul propriu-zis, por]iunea principal\, contractil\;
- tendoane, prin care for]a muscular\ se transmite oaselor.
B. Anexele mu[chilor sunt forma]iuni auxiliare care ajut\ activitatea muscular\:

- fasciile musculare, forma]iuni conjunctive care `nvelesc un mu[chi individual, un grup muscular sau
totalitatea mu[chilor unui segment corporal;
- retinaculele, `ngro[\ri fibroase sub form\ de panglic\, ale fasciilor de `nveli[;
- tecile sinoviale ale tendoanelor, forma]iuni cu rolul de a favoriza alunecarea tendoanelor `n interiorul
canalelor osteofibroase;
- bursele sinoviale, ni[te saci conjunctivi dezvolta]i la nivelul tendoanelor [i chiar al mu[chilor, `n acele
locuri unde ace[tia sunt expu[i unor presiuni;
- trohleele musculare sau scripetele de reflexiune, inele fibroase complete sau incomplete prin care
trec anumite tendoane, schimbndu-[i direc]ia.
160
III.1.2 CLASIFICAREA MORFOLOGIC| A MU{CHILOR
Fig.116 Tipuri de fibre musculare

1. Mu[chi fusiform, lung, lung( a-corp muscular, b- tendon); 2. Mu[chi unipenat, lung, cu fibre dispuse
de o singura parte; 3. Mu[chi pena]I; 4. Mu[chi biceps 5. Mu[chi lat ( a-fibre paralele, b-aponevroz\ );
6. Mu[chi sub form\ de planglic\ cu intersti]ii tendinoase (drept abdominal); 7. Mu[chi digasric
Mu[chii sunt organe foarte variate ca m\rime [i aspect exterior [i se pot clasifica dup\ mai multe
criterii:
A. Dup\ form\:
- mu[chi lungi, care se g\sesc `n special la nivelul membrelor;
- mu[chi la]i care se g\sesc la nivelul trunchiului, contribuind la formarea pere]ilor marilor cavit\]i;
- mu[chi scur]i, care au dimensiuni mici [i a[ezare, de obicei, mai profund\ (mu[chii profunzi ai
spatelui);
- mu[chi orbiculari, care sunt circulari, `nconjurnd diferite orificii, avnd rol la `nchiderea lor;
B. Dup\ num\rul capetelor de inser]ie :

- biceps, triceps, cvadriceps;
C. Dup\ modul de grupare a fasciculelor musculare fa]\ de tendoane

- fasciculele musculare se continu\ direct cu ale tendonului, aproximativ `n aceea[i direc]ie (mu[chii
la]i ai abdomenului);
- la majoritatea mu[chilor fasciculele musculare se inser\ oblic pe tendon, rezultnd:
- mu[chi pena]i (seam\n\ cu o pan\): mu[chi unipena]i- fasciculele musculare trec oblic de o
singur\ parte a tendonului; mu[chi bipena]i, fasciculele musculare se inser\ oblic pe ambele
p\r]i ale tendonului; mu[chi cu pena]ie complex\, fasciculele sunt oblic `ntinse `ntre mai multe
lame aponevrotice, care sunt a[ezate, unele la suprafa]\ [i altele `n profunzimea mu[chiului (ex.
Solearul);
161
- mu[chi al c\ror corp este `ntrerupt [i `mp\r]it `n 2 por]iuni, printr-un tendon intermediar: mu[chi
digastrici (omohioidianul) sau al c\ror corp este str\b\tut de mai multe f[ii aponevrotice
transversale (intersec]ii tendinoase), `mp\r]ind mu[chiul `n mai multe segmente (dreptul
abdominal).
D. Dup\ a[ezare:
mu[chi superficiali, cutana]i sau pielo[i, a[eza]i direct sub piele (mu[chii mimicii);
mu[chi profunzi, a[eza]i sub fascia segmentului respectiv.
dup\ num\rul articula]iilor peste care trec;
uniarticulari (`n general to]i mu[chii scur]i);
biarticulari (croitorul, dreptul femural);
poliarticulari (flexorii [i extensorii lungi ai degetelor).
III.1.3 MODUL DE FIXARE AL MU{CHILOR
III.1.3.1 Structura tendonului

Un mu[chi este liber prin corpul s\u, dar se fixeaz\ prin extremit\]i cu ajutorul a cte unui tendon:
origine [i inser]ie. Originea este a[ezat\, de obicei, proximal, respectiv spre cap\tul cel mai mobil al
articula]iei. Inser]ia este, de obicei, spre cap\tul distal, respectiv spre parte mai pu]in mobil\ a unei
articula]ii. Sunt mu[chi ale c\ror origine [i inser]ie se pot inversa `ntre ele.
~n cea mai mare parte, originea [i inser]ia se face pe oase, determinnd creste, proeminen]e sau
depresiuni pe suprafa]a lor. Dar ei se pot fixa [i pe alte forma]iuni: piele (mu[chii pielo[i), pe membrane
fibroase (membrana interosoas\ a antebra]ului sau gambei), pe por]iuni `ngro[ate aponevrotic ale fasciilor
de `nveli[ regionale, pe septe intermusculare, chiar [i pe tendoane (lombricalii).
Tendonul este, `n majoritatea cazurilor, bine dezvoltat, necontractil [i inextensibil, de culoare alb\,
foarte rezistent [i de structur\ conjunctiv\ fibroas\. Unii `l consider\ anex\ a mu[chiului. El trebuie
considerat [i analizat `mpreun\ cu corpul muscular, `n ciuda structurii histologice diferite, pentru c\ formeaz\
un complex func]ional, inseparabil.
Este constituit din ]esut tendinos, `n care predomin\ fasciculele conjunctive, dispuse rectiliniu, `ntr-o
singur\ direc]ie. Fasciculele conjunctive sunt formate din fibre tendinoase, care la rndul lor nu sunt altceva
dect grupuri de fibre colagene, legate `ntre ele printr-un ciment special. ~ntre fibre se insinueaz\ celulele
tendinoase (tenocitele), cu nucleul de obicei excentric, cu prelungiri lamelare, suprapuse `n serii, formnd
lan]uri tendinoase `n spa]iile interfibrilare.
Cu ct tendoanele sunt mai voluminoase, cu att structura lor se complic\. Tendonul simplu este
alc\tuit dintr-un singur fascicul conjunctiv primar. ~n tendoanele mai mari, fasciculele primare se unesc [i
formeaz\ fascicule secundare, ter]iare sau cuaternare. Tendonul lui Achile este cel mai mare tendon al
corpului [i ajunge s\ fie format din fascicule cuaternare.
Gruparea acestor fascicule se face, ca [i la mu[chi, prin desp\r]itoare conjunctive. Vom recunoa[te
[i la tendon, `n acest caz, un peritendon extern, din care pornesc spre interior un num\r de desp\r]ituri care
se insinueaz\ `ntre fasciculele tendinoase de diferite ordine alc\tuind `n totalitate peritendonul intern.
Forma tendonului este variabil\ dup\ cea a corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit,
pentru mu[chii lungi; cnd mu[chiul este lat, tendonul are form\ de lam\ l\rgit\ [i poart\ numele de
162
aponevroz\ (la mu[chii la]i ai abdomenului). Uneori tendoanele prezint\, `ntre punctele de inser]ie,
forma]iuni fibroase a[ezate ca ni[te arcuri, arcadele tendinoase, care determin\ orificii, pentru trecerea
vaselor (arcada solearului).
Tendonul are `n structura lui vase sanguine, fibre nervoase [i receptori . El se continu\ pe suprafa]a
corpului muscular, dar poate p\trunde [i `n interiorul lui sub form\ de lam\ aponevrotic\. Fasciculele
musculare formeaz\ cu aceste lame, unghiul de pena]ie. Aceast\ dispozi]ie structural\ are importan]\
func]ional\, deoarece, datorit\ ei, `n timpul contrac]iei, se m\re[te acest unghi de `nclina]ie a fibrelor
musculare [i implicit, cre[te distan]a dintre fibre, crend spa]iul necesar `ngro[\rii lor, f\r\ a comprima sau
strivi vasele [i nervii .
III.1.3.2 Jonc]iunea tendo-muscular\.

Nivelul la care corpul muscular se continu\ cu tendonul
reprezint\ o zon\ de mare importan]\ pentru activitatea muscular\ [i se
studiaz\ ca element separat al mu[chiului- organ.
Corpul muscular [i tendonul au elemente structurale diferite dar
unite func]ional. Fibrele musculare nu se continu\ cu fibrele tendinoase.
Ceea ce se continu\ din corpul muscular, cu tendonul, sunt numai fibrele
conjunctive, provenite din endomisium, deci tendonul continu\ doar
aparatul conjunctiv interfibrilar al corpului muscular. La nivelul unde
fibrele musculare se termin\, ele ader\ printr-un ciment, de natur\
proteic\, la ]esutul conjunctiv al endomisiumului [i prin intermediul
acestuia, `n timpul contrac]iei, ac]ioneaz\ asupra tendonului.
Diferen]a de rezisten]\ [i elasticitate dintre tendon [i fibrele
musculare (tendonul- foarte rezistent, iar fibrele- foarte elastice) face ca,
`n timpul contrac]iilor musculare puternice, jonc]iunea tendo-muscular\
s\ fie deosebit de solicitat\, ea reprezentnd punctul cel mai slab al
`ntregului mu[chi-organ. De aceea, la acest nivel, se `ntlnesc, `n timpul
exerci]iilor fizice excesive, cele mai dese `ntinderi [i rupturi musculare.
III.1.3.3 Inser]iile musculare Fig.117 Jpnc]iunea tendo-
muscular\
Punctele de inser]ie ale tendoanelor reprezint\ alte elemente
importante ale mu[chiului -organ. Tendoanele se pot insera pe segmentul osos, fie direct, pe
compacta osului, fie prin intermediul periostului. ~n primul caz, fibrele tendinoase se continu\ direct cu fibrele
colagene ale osului compact, exemplu: inser]ia cvadricepsului pe rotul\, a tendonului lui Achile pw calcaneu,
inser]iile musculare pe creasta aspr\ a femurului. Aceast\ structur\ de continuare a tendonului cu osul,
reprezint\ un punct slab, care, `n timpul eforturilor excesive, poate ceda: dac\ nu cedeaz\ tendonul, se
produc smulgeri osoase.
~n majoritatea cazurilor, `ns\, tendoanele se inser\ pe os, prin intermediul periostului, fasciculele tendinoase
fuzionnd intim cu fibrele colagene ale periostului [i prin intermediul acestuia, printr-o suprafa]\ mult m\rit\,
deci, ader\ la os. ~n aceste cazuri, `n timpul eforturilor excesive, nu se vor mai produce smulgeri ale unei
por]iuni limitate de os, dar se pot produce decol\ri periostale.
Mai trebuie remarcat faptul c\ inser]iile musculare nu au numai rol mecanic, ci [i unul trofic. O bun\
parte a elementelor nutritive ale osului sosesc la acesta din urm\ prin intermediul tendoanelor. S-a putut,
astfel, urm\ri cum substan]ele minerale [i, `n special, calciul solubil, "se scurg" prin tendoane c\tre os [i de
aici s-a conchis c\ se poate vorbi de o adev\rat\ simbioz\ trofic\ os-mu[chi.
163
III.1.3.4 Tecile sinoviale

Pentru a favoriza alunecarea `n canalele osteo - fibroase prin care trec, unele tendoane se `nvelesc
`n teci sinoviale, care au forma unor saci f\r\ deschidere.
Teac\ sinovial\ este format\ dintr-o foi]\ visceral\, care acoper\ tendonul [i una parietal\, care
tapeteaz\ canalul osteo- fibros, ambele foi]e continundu-se [i formnd, la nivelul unirii lor, funduri de sac.
~ntre cele dou\ foi]e se formeaz\ astfel, o cavitate virtual\, `n care se g\se[te o cantitate mic\ de lichid,
analog cu lichidul sinovial din articula]ii.
Unele sinoviale tendinoase intr\ `n comunica]ie cu sinoviala articula]iei vecine. Astfel, sinoviala
mu[chiului popliteu, care, la `nceput este independent\, ajunge s\ comunice cu sinoviala genunchiului.
Sinovialele tendinoase au aceea[i structur\ histologic\ cu a celor articulare.
III.1.3.5 Biodinamica tendoanelor

Alunecarea tendoanelor, indiferent dac\ prezint\ teci sinoviale sau nu, reprezint\ un exemplu de
perfec]iune biodinamic\. Mu[chiul motor transmite for]a sa de ac]iune, prin intermediul tendonului, cu
maximum de eficien]\, frecarea [i rezisten]a fiind a[a de mici, `nct pierderea for]ei de-a lungul tendonului
este minim\. Se poate afirma c\ trac]iunea unui mu[chi s\n\tos este 100% transmis\, de la extremitatea sa
muscular\, la punctul s\u de inser]ie osoas\.
III.1.4 STRUCTURA, PROPRIET|}ILE {I TIPURILE DE

ACTIVITATE MUSCULAR|
III.1.4.1 Structura mu[chiului

~n structura mu[chiului striat intr\, `n primul rnd, fibre musculare striate, apoi ]esut conjunctiv, vase,
nervi, forma]iuni receptoare.
Fibra muscular\ striat\ este unitatea structural\ [i elementul specific al mu[chiului, avnd un `nalt
grad de diferen]iere, `n vederea contractilit\]ii.
Ea este alc\tuit\ din miofilamente (10-20 mil. `ntr-o singur\ fibr\ muscular\).
Dup\ compozi]ie, culoare [i propriet\]i func]ionale, se disting:
fibrele ro[ii sau tulburi: bogate `n mioglobin\ [i sarcoplasm\, dar s\race `n miofibrile. Se
caracterizeaz\ prin contrac]ie lent\ [i persistent\. Se g\sesc `n mare num\r `n mu[chii
extrinseci ai ochiului, diafragm\, maseter;
fibrele albe sau clare sunt s\race `n sarcoplasm\, `ns\ bogate `n miofibrile. Dau
contrac]ie rapid\, dar obosesc repede. Predomin\ `n mu[chii flexori [i `n mu[chiul
temporal.
La om, cele dou\ categorii de fibre sunt amestecate `n cadrul aceluia[i mu[chi.
}esutul conjunctiv al mu[chiului reprezint\ aproximativ 15% din masa mu[chiului, `mpreun\ cu
vasele [i nervii.
El este organizat ca un "schelet" interior, cu rol mecanic multiplu, cu o construc]ie complicat\,
adecvat\ complexit\]ii fibrei musculare.
164
Gruparea fibrelor musculare se face cu ajutorul acestui ]esut, sub form\ de fascicule de ordine
crescnde, numite fascicule primare, secundare, ter]iare. Totalitatea ]esutului conjunctiv intramuscular se
nume[te perimisiu [i constituie un sistem continuu, unitar. Elementele structurale sunt fibre colagene [i
elastice, dispuse `n fascicule tot mai groase, secundare [i ter]iare.
Fig.118 Structura muschiului sriat
Fasciculul primar este gruparea cea mai mic\. ]esutul conjunctiv care une[te fibrele musculare `n
cadrul unui fascicul primar se nume[te endomisiu. Fasciculul primar este cea mai mic\ unitate structural\
care cuprinde toate elementele mu[chiului ca organ [i se nume[te "mion". Mai multe fascicule primare sunt
unite `n fascicule secundare [i acestea `n fascicule ter]iare.
Att perimisiul ct [i endomisiul ofer\ un `nveli[ rezistent [i elastic, sus]innd forma fibrei musculare,
precum [i vasele [i nervii. ~mpiedic\ `ngro[area prea mare a fibrei `n timpul contrac]iei [i `ntinderea
exagerat\. Perimisiul extern men]ine forma mu[chiului [i permite alunecarea lui pe mu[chii vecini, `n cadrul
unui grup muscular.
165
III.1.4.2 Vasculariza]ia mu[chiului

Este foarte bogat\, din cauza metabolismului s\u intens. Ramura arterial\ destinat\ unui mu[chi,
`nso]it\ de dou\ vene [i un nerv se r\spnde[te de-a lungul perimisiului internArterele mici sunt a[ezate `n
]esutul conjunctiv care separ\ fasciculele primare [i au orientare longitudinal\, `n direc]ia fibrelor musculare.
Din ele pornesc arteriole, care trec perpendicular pe fibrele musculare. Fiecare arteriol\ d\ na[tere unei
re]ele capilare cu ochiuri alungite, orientate, de asemenea, `n direc]ia fibrelor musculare. Limfaticele sunt
rare [i `nso]esc vasele sanguine. Vasculariza]ia tendonului este slab\.
III.1.4.3 Inerva]ia mu[chiului

Este asigurat\ de obicei de o singur\ ramur\ nervoas\, care se r\spnde[te de-a lungul perimisiului
intern, formnd un bogat plex intramuscular. De aici, fibrele nervoase se distribuie fibrelor musculare [i
receptorilor. Nervii sunt `ntotdeauna mic[ti: fibre motoare, senzitive (propor]ia dintre ele este, de regul\ 3/2)
[i vegetative.
Fig.119 Jonc]iunea neuro-muscular\; butonul terminal
III.1.5 ROLUL ANEXELOR
III.1.5.1 Fasciile musculare

Au rol de protec]ie pentru unul sau mai mul]i mu[chi, opunndu-se deplas\rii mu[chilor `n timpul
contrac]iei. Servesc [i ca suprafa]\ de inser]ie pentru mu[chi, caz `n care se `ngroa[\ aponevrotic.
Favorizeaz\ alunecarea mu[chiului `n timpul contrac]iei, la men]inerea calibrului unor vene [i favorizarea
circula]iei venoase.
166
III.1.5.2 Retinaculele
Men]in tendoanele `n locul unde `[i schimb\ direc]ia (ex. Gtul minii [i piciorului). Au fost numite [i
ligamente inelare. Trecnd peste diferite [an]uri osoase, le transform\ `n canale de conducere
osteofibroase.
III.1.5.3 Bursele sinoviale

Au rol de protec]ie, func]ionnd ca perne cu ap\ ce distribuie presiunea, putnd fi: subcutanate,
subfasciale, subtendinoase (cele mai numeroase), submusculare. Ele pot comunica cu cavit\]i articulare
`nvecinate. Iau na[tere acolo unde tendonul, mu[chiul sau piele alunec\ pe un plan dur subjacent.
III.1.5.4 Trohleele musculare

Servesc ca puncte de sprijin [i de schimbare a direc]iei unor tendoane.
III.1.6 PROPRIET|}ILE FIZICE ALE M. UI
Mu[chiul se deosebe[te de celelalte ]esuturi prin 3 propriet\]i fizice:

a. elasticitate
b. contractilitate
c. tonicitate.
Un mu[chi nu se poate lungi niciodat\ de la sine. Forma [i dimensiunile sale se pot modifica:
activ- prin contrac]ie (for]\ intrinsec\);
pasiv- prin `ntindere (for]e extrinseci: for]a gravita]ional\ de ex.).
III.1.6.1 Elasticitatea [i extensibilitatea

Un mu[chi relaxat `n urma unei contrac]ii musculare permite s\ fie `ntins, f\r\ s\ opun\ nici o
rezisten]\, pn\ la lungimea ini]ial\ de repaus. Peste aceast\ limit\, opune rezisten]\ crescnd\ for]ei de
`ntindere [i revine, datorit\ elasticit\]ii, la dimensiunile de repaus, dup\ `ncetarea ac]iunii deformatoare.
Aceast\ extensibilitate elastic\ se datoreaz\ att ]esutului conjunctiv intramuscular, ct [i fibrei
musculare `ns\[i.
II.1.6.2 Contractilitatea
Este proprietatea activ\ [i cea mai esen]ial\ a mu[chiului.
Ea se datoreaz\ diferen]ierii structurale a fibrei musculare. Excitabilitatea este premisa [i condi]ia
pentru producerea unei contrac]ii. Contractilitatea este proprietatea fibrei musculare de a r\spunde, prin
contrac]ie, la un stimul care, `n mod fiziologic, este exclusiv impulsul nervos. Din punct de vedere mecanic,
procesul de contrac]ie const\ `n realizarea unei tensiuni interne. Aceast\ tensiune tinde s\ apropie `ntre ele
cele dou\ extremit\]i ale mu[chiului.
~n func]ie de for]ele externe, tensiunea este utilizat\ `n diverse moduri, rezultnd urm\toarele tipuri
de contrac]ie:
izotonic\- mu[chiul se scurteaz\ [i produce o mi[care numai dac\ for]a muscular\ dep\[e[te for]a
extern\;
167
izometric\- for]a extern\ este prea mare [i nu permite o mi[care; mu[chiul nu se scurteaz\,
contrac]ia se manifest\ prin cre[terea tensiunii.
~n condi]ii naturale, cele dou\ tipuri de contrac]ie nu exist\ `n form\ pur\ ci numai combinat\. ~n
contrac]ia combinat\- auxotonic\- mu[chiul se scurteaz\ [i `[i modific\ tensiunea, simultan.
~n timpul contrac]iei, mu[chiul integrat `n organism `[i m\re[te volumul datorit\ vasodilata]iei [i nu
datorit\ modific\rii volumului fibrelor.
II.1.6.3 Tonusul muscular

Este proprietatea fundamental\ a mu[chiului cu inerva]ia p\strat\. ~n clinic\, tonusul este starea de
contrac]ie u[oar\ [i permanent\ a mu[chiului `n repaus [i se manifest\ printr-un mic grad de tensiune.
Fiziologii disting diferite forme de tonus:
tonus de repaus;
tonus reflex;
tonus plasmatic.
Mecanismul de producere a tonusului este de natur\ nervoas\. Se realizeaz\ reflex, cu punctul de
plecare de la proprioceptorii mu[chiului. Rezult\ activarea unui num\r foarte mic de unit\]i motorii, frecven]a
fiind foarte joas\.
Tonusul este o contrac]ie tetanic\ slab\, `nso]it\ de fenomenele caracteristice activit\]ii musculare.
Depinznd de activitatea nervoas\, tonusul scade `n timpul somnului. De asemenea, el variaz\ la acela[i
individ, `n raport cu starea general\ [i paralel, cu diferite st\ri func]ionale (emo]ii, frig, activitate intelectual\-
tonus crescut + cre[terea metabolismului bazal). Tonusul dispare `n narcoza profund\.
Gradul de tonicitate variaz\ de la individ la individ, f\cnd parte din caracteristicile constitu]ionale.
Func]ional, tonusul asigur\ o stare de preg\tire a mu[chiului, favorabil\ diferitelor forme de activitate
care se produc pe acest fond permanent de tensiune. Postura antigravita]ional\ este una din formele
specifice de activitate care are loc pe baza tonusului- tonusul postural, care este diferit de tonusul contractil
(tonusul postural este o contrac]ie izometric\ puternic\, permanent\, a mu[chilor antigravita]ionali).
III.1.7 CALIT|}ILE CONTRAC}IEI MUSCULARE
For]a [i amplitudinea contrac]iei sunt cele dou\ calit\]i func]ionale ale contrac]iei musculare [i
reprezint\ factori intrinseci ai activit\]ii musculare.Lucrul mecanic depinde de celer dou\.
III.1.7.1 For]a de contrac]ie

Depinde de num\rul fibrelor musculare care intr\ `n compozi]ia unui mu[chi. La acela[i volum,
num\rul fibrelor variaz\ dup\ organizarea intern\ (modul de a[ezare a fibrelor fa]\ de tendon). Dispozi]ia
oblic\ a fibrelor pe tendon permite acumularea unui num\r mare de fibre. Exemplu: mu[chii pena]i, mai ales
cu pena]ie complex\, sunt mu[chi de for]\ (cvadricepsul, solearul).
III.1.7.2 Amplitudinea scurt\rii

Este `n\l]imea la care un mu[chi, `n contrac]ie, poate ridica o greutate. Depinde direct de lungimea
fibrelor. Mu[chii cu fibre lungi, dispuse paralel, produc mi[c\ri ample [i accelera]ii mari; ei sunt mu[chi de
vitez\.
168
Amplitudinea depinde [i de starea de `ntindere a fibrei `n momentul contrac]iei. O fibr\ `ntins\ `n prealabil se
poate scurta cu 30-50% din lungimea ei ini]ial\. ~n cadrul aceluia[i mu[chi, se pot combina dou\ tipuri de
fibre: lungi [i scurte (mu[chiul triceps).
III.1.7.3 Lucrul mecanic (travaliul muscular).

Pentru efectuarea mi[c\rilor mu[chiul trebuie s\ realizeze un lucru mecanic care se calculeaz\ L= F
x A unde F este for]a muscular\, iar A este amplitudinea mi[c\rii.
Din punct de vedere fizic un mu[chi efectueaz\ lucru mecanic doar `n contrac]ia izotonic\. ~n
contrac]ia izometric\, nerealiznd o deplasare a oaselor pe care se fixeaz\, mu[chiul nu efectueaz\ lucru
mecanic. Cu toate aceste, `n fiziologie, se admite c\, `n toate cazurile mu[chiul lucreaz\ [i se deosebesc:
lucrul mecanic dinamic (prin contrac]ie izotonic\) [i lucrul mecanic static (prin contrac]ie izometric\).
III.1.8. TIPURILE DE ACTIVITATE MUSCULAR|

(contrac]ia dinamic\ [i static\)
Pentru analiza biomecanic\ a mi[c\rilor se folosesc termenii de activitate dinamic\ [i static\.

Activitatea dinamic\ este rezultatul contrac]iei izotonice dar mai ales al celei
auxotonice. Se caracterizeaz\ prin schimbarea lungimii mu[chiului [i prin deplasarea segmentelor
corporale, efectundu-se lucru mecanic.
Activitatea static\ sau postural\ este rezultatul contrac]iei izometrice.

Ea produce cre[terea tensiunii pentru a `nvinge for]e opuse, dar nu se manifest\ prin deplasarea
segmentelor corporale. Aceast\ form\ de activitate produce rapid oboseal\, mai mult dect activitatea
dinamic\, deoarece circula]ia la nivelul mu[chiului este `ngreunat\ `n urma comprim\rii vaselor (mu[chii
profunzi ai spatelui, extensorii membrelor inferioare).
III.1.9 PUNCTUL FIX {I INVERSAREA LUI
Un mu[chi exercit\ trac]iune asupra ambelor oase pe care se inser\, deci are dou\ capete mobile.
~n func]ie de rezisten]a `ntmpinat\ la cele dou\ capete, efectul contractil este variabil.
Dac\ rezisten]ele sunt egale [i nu prea mari mu[chiul se scurteaz\ prin ambele capete [i cele dou\
oase se aproprie unul de altul.
Dac\ ambele capete sunt fixate, contrac]ia este static\ [i nu se manifest\ prin mi[care.
~n majoritatea cazurilor, rezisten]ele sunt inegale [i unul din cele dou\ capete r\mne fix, iar cel\lalt
mobil. Pentru acela[i mu[chi, cele dou\ puncte se pot inversa `n func]ie de condi]iile biomecanice
momentane. Ex. la mu[chiul inferior inversarea punctului fix este preponderent\ la nivelul membrului fix, de
sprijin.
169
III.1.10 SENSUL MI{C|RILOR ~N FUNC}IE DE

A{EZAREA MU{CHILOR
III.1.10.1 Sensul mi[c\rii

Depinde de a[ezarea mu[chiului, respectiv, de linia lui de ac]iune, fa]\ de axele articula]iei. Planul
mi[c\rii este `ntotdeauna situat perpendicular pe axul mi[c\rii (care se este ax biomecanic sau ax articular).
~n unul [i acela[i plan [i `n jurul axului corespunz\tor se pot efectua `ntotdeauna dou\ mi[c\ri cu sens opus,
pentru realizarea c\rora stau la dispozi]ie doi mu[chi deosebi]i sau dou\ grupe musculare.
~n articula]iile cu dou\ sau trei axe exist\, deci, cte un cuplu (o pereche) de mi[c\ri fundamentale
(elementare).
Denumirea acestor mi[c\ri se face `n raport cu planurile de mi[care `n care ele au loc. ~n planul
sagital, `n jurul unui ax transversal, mi[c\rile sunt: flexiunea [i extensiunea. Ele sunt cele mai importante
dintre toate, avnd rolul biologic cel mai mare.
~n planul frontal, `n jurul unui ax sagital (antero-posterior), mi[c\rile sunt adduc]ia (apropierea de
corp) [i abduc]ia ( dep\rtarea de corp).
Toate aceste mi[c\ri sunt raportate fa]\ de planul corpului: mi[c\rile membrelor fa]\ de trunchi,
mi[c\rile trunchiului fa]\ de planul corpului. Mi[c\rile degetelor sunt raportate la axul (diametrul longitudinal)
al minii, respectiv al piciorului.
Mi[c\rile `n plan frontal ale segmentelor corporale neperechi (gt, trunchi) se numesc mi[c\ri de
lateralitate (`nclina]ie lateral\).
Mi[c\rile de rota]ie `n afar\ sau `n\untru se fac `n planuri orizontale, axul fiind longitudinal.
Prona]ia [i supina]ia sunt mi[c\ri de rota]ie particulare care se petrec la nivelul antebra]ului [i la
nivelul piciorului.
Circumduc]ia nu este o mi[care fundamental\ ci o combina]ie succesiv\ `ntre mai multe mi[c\ri
fundamentale.
~n afara celor trei perechi de mi[c\ri fundamentale, principale, mai exist\ [i unele mi[c\ri speciale:
dilatare- constric]ie `n jurul orificiilor, ridicare- coborre, punerea `n tensiune.
III.1.10.2 Ac]iunea mu[chiului `n func]ie de axele de mi[care ale

articula]iei
Unul [i acela[i mu[chi, `n ansamblul s\u, ac]ionnd la nivelul aceleia[i articula]ii, care are mai multe
axe de mi[care [i tot attea perechi de mi[c\ri, poate s\ aib\ mai multe ac]iuni, cte una `n raport cu fiecare
ax articular. Dintre acestea, de obicei, una este principal\ (aceea pentru care inciden]a [i celelalte condi]ii
sunt mai favorabile), iar celelalte sunt secundare. De exemplu: adductorul lung al coapsei este `n principal
adductor, dar [i flexor [i rotator extern (`n afar\) al coapsei.
Semnifica]ia [i avantajul multiplicit\]ii ac]iunilor const\ `n economie de volum muscular; `n
asigurarea unei mi[c\ri, prin posibilitatea ei de `nlocuire `n caz de leziune, paralizie, oboseal\, existnd mai
mul]i mu[chi de rezerv\.
170
III.1.10.3 Descompunerea ac]iunii mu[chiului

Exist\ mu[chi care, `n raport cu un anumit ax de mi[care, f\r\ s\-[i schimbe pozi]ia fa]\ de acesta,
se descompun `n elemente func]ionale diferite (`n func]ie de a[ezarea fa]\ de ax), cu toate c\ anatomic se
prezint\ ca o unitate.
Totalitatea fasciculelor care alc\tuiesc o por]iune func]ional\ deosebit\ (care ac]ioneaz\ `n acela[i
sens) se nume[te "unitate mecanic\". Unit\]ile mecanice din cadrul aceluia[i mu[chi au ac]iune opus\ `ntre
ele.
Descompunerea `n unit\]i mecanice este caracteristic\ mai mult mu[chilor volumino[i sau la]i,
alc\tui]i din por]iuni cu orientare diferit\. De exemplu, deltoidul, `n raport cu cu axul transversal al articula]iei
scapulohumerale se descompune `ntr-o por]iune posterioar\ care este extensoare [i una anterioar\ care
este flexoare. Gluteul mare, `n raport cu axul sagital al articula]iei coxofemurale, este alc\tuit dintr-o por]iune
superioar\ care este abductoare [i una inferioar\ cu ac]iune de adduc]ie.
III.1.10.4 Migrarea mu[chiului peste axul mi[c\rii

Tot `n raport cu unul [i acela[i ax, dar spre deosebire de cazul precedent, `n cursul unei mi[c\ri, un
mu[chi `[i poate modifica a[ezarea fa]\ de ax (migrarea peste axul mi[c\rii) inversndu-[i ac]iunea. De
exemplu: deltoidul `n pozi]ie normal\, cu bra]ul atrnat vertical, are fasciculele claviculare mediale situate
medial de axul sagital, deci cu ac]iune adductoare. ~n timpul abduc]iei, realizat\ de restul fasciculelor, toate
fasciculele devin abductoare, prin dep\[irea spre lateral\ a axului.
III.1.10.5 Importan]a pozi]iei segmentului corporal `n eficien]a

ac]iunii musculare
Pozi]ia segmentului corporal din care porne[te o mi[care are importan]\ pentru eficien]a [i sensul
unei mi[c\ri. Nu `ntotdeauna pozi]ia neutr\, "normal\", este cea mai potrivit\ pentru a permite unui mu[chi o
ac]iune optim\. De exemplu, gluteul mare, ca extensor al coapsei are eficien]\ optim\ din pozi]ia de flexiune
a acesteia. Coapsa trebuie pozi]ionat\, prin urmare, `n prealabil, `n aceast\ pozi]ie preg\titoare prin for]e
opuse gluteului. Prin aceasta, fasciculele musculare sunt supuse unei `ntinderi pasive care `i faciliteaz\, din
punct de vedere biomecanic, activitatea. De aici se `n]elege rostul "lu\rii de avnt" pentru o mi[care
puternic\.
III.1.10.6 Ac]iunea mu[chilor uniarticulari [i poliarticulari

Mu[chii uniarticulari sunt relativ scur]i [i a[eza]i, de regul\, mai profund (ex. brahialul). Prin ac]iune
la distan]\, un mu[chi uniarticular poate produce efecte supra articula]iei vecine, dac\ segmentele pe care
se fixeaz\ nu sunt imobilizate prin for]e opuse.
Mu[chii biarticulari (ischiogambierii, bicepsul brahial) pot ac]iona simultan sau alternativ asupra
ambelor articula]ii peste care sunt `ntin[i. Prin aceasta angreneaz\ `ntr-o ac]iune comun\ mai multe
segmente corporale.
Mu[chii poliarticulari (flexorii [i extensorii lungi ai degetelor) nu trebuie s\ ac]ioneze succesiv, `ntr-o
ordine fix\, asupra tuturor articula]iilor peste care trec. Ei pot lucra selectiv, `n func]ie de condi]iile
biomecanice ale momentului dat.
171
III.1.11 ROLUL MU{CHILOR ~N ORGANISM
Mu[chii scheletici sau somatici realizeaz\ mi[c\rile corpului. Acestea folosesc pentr men]inerea
pozi]iei verticale a corpului [i pentru deplasarea corpului `n spa]iu, precum [i deplasarea segmentelor
corpului, unele fa]\ de altele.
Men]inerea pozi]iei verticale a corpului se face prin contrac]ia unui mare num\r de mu[chi.
Verticala centrului de greutate al corpului trebuie s\ cad\, pentru men]inerea verticalit\]ii, `n poligonul de
sus]inere, format de t\lpi.
Repartizarea greut\]ii diferitelor organe pe punctul lor de sprijin, oblig\ diferi]i mu[chi s\ se
contracte, pentru a men]ine aceste organe `n echilibru. De exemplu, la cap, centrul de greutate este situat
`naintea punctului de sprijin aflat `n articula]ia occipito-atlantoidian\. De aceea, capul are tendin]a s\ cad\
`nainte. Pentru a compensa aceasta, mu[chii cefei se contract\ [i astfel, centrul de greutate este deplasat
pe verticala punctului de sus]inere [i capul se men]ine `n echilibru.
Mi[c\rile de deplasare ale corpului sunt realizate prin mers [i fug\.

Mersul este un ansamblu de mi[c\ri, executate de mu[chii membrelor inferioare, care deplaseaz\
corpul [i care sunt `nso]ite de contrac]ia unor mu[chi care men]in echilibrul.
~n mers, caracteristica o d\ faptul c\ baza de sus]inere a corpului este format\, alternativ, de cte
una din t\lpile picioarelor. Exist\ un interval scurt, `n care sus]inerea este f\cut\ de ambele picioare.
Mersul se realizeaz\ prin contrac]ia diferitelor segmente ale membrelor inferioare. ~n acela[i timp,
restul musculaturii scheletice, prin contrac]ii variate, determin\ echilibrul diferitelor p\r]i ale corpului.
Fuga este realizat\ prin acelea[i contrac]ii care au loc [i `n mers, dar care se produc cu o frecven]\
crescut\ [i cu o intensitate mai mare. Trebuie remarcat c\ `n fug\, `n timpul trecerii greut\]ii corpului de pe
un picior pe altul, care se face cu mare repeziciune, corpul se g\se[te, la un moment dat, suspendat `n aer,
deci, f\r\ punct de sprijin.
~n efectuarea acestor func]ii, mu[chii scheletici au punctele lor de inser]ie pe diferite oase, care
func]ioneaz\ ca ni[te prghii. Datorit\ acestui fapt, oasele, articula]iile [i mu[chii scheletici func]ioneaz\
corelat, asigurnd mi[c\rile corpului. Ele formeaz\, `n totalitate, `mpreun\ cu nervii care asigur\ inerva]ia
muscular\, aparatul neuro-mio-artro-kinetic (NMAK).
172
III.2 MIOLOGIE SPECIAL|

~n afara clasific\rii morfologice deja prezentate, alte clasific\ri au fost f\cute ]innd cont de func]ia
sau topografia mu[chilor.
CLASIFICAREA FUNC}IONAL| A MU{CHILOR:

1. mu[chi pielo[i (cutana]i)- asigur\ mimica, expresia [i limbajul articulat;
2. mu[chi masticatori- asigur\ mastica]ia [i fona]ia la om;
3. mu[chii tensori capsulari- `ntind sinoviala articular\ `n mi[c\rile de flexie, extensie, abduc]ie,
adduc]ie, mu[chii rotatori;
4. mu[chii craniomotori;
5. mu[chii scheletici.
Fig.120 Musculatura corpului uman
173
CLASIFICAREA TOPOGRAFIC| A MU{CHILOR:

A.Mu[chii extremit\]ii cefalice:
1. mu[chii pielo[i ai fe]ei [i gtului;
2. mu[chii masticatori;
3. mu[chii craniomotori
B.Mu[chii trunchiului:
1. mu[chi proprii ai trunchiului (mu[chi intrinseci)- situa]i antero-lateral;
2. mu[chii [an]urilor vertebrale (mu[chii spinali)- situa]i pe fa]a posterioar\ a trunchiului, paramedian;
3. mu[chi care leag\ membrul superior de trunchi
C.Mu[chii extremit\]ilor:
1. mu[chi ai membrului superior;
ai um\rului;
ai bra]ului;
ai antebra]ului;
ai minii
2. mu[chi ai membrului inferior

ai centurii pelvine;
ai coapsei;
ai gambei;
ai piciorului
174
III.2.1 MU{CHII EXTREMIT|}II CEFALICE
Vom face doar o scurt\ trecere `n revist\, cunoa[terea acestor mu[chi avnd importan]\ mai mult `n
ramuri speciale, mai restrnse, ale kinetoterapiei (chirurgie plastic\ [i reparatorie, chirurgie buco-maxilo-
facial\ etc).
Pe scheletul capului - calvaria - pe fa]a [i partea anterioar\ a gtului, se dispun mu[chii pielo[i,
care, la om, realizeaz\ expresia fe]ei, mimica [i limbajul articulat. La patrupede, mu[chii cutana]i superficiali
sunt `ntin[i, cuprinznd trunchiul [i r\d\cinile membrelor, cel pu]in.
Pe neuro [i viscerocraniu se dispun mu[chii masticatori, care au inser]ie fix\ pe exobaz\ [i una mobil\ pe
mandibul\. Prin ac]iunea lor complex\, ace[ti mu[chi realizeaz\ mi[c\ri de mastica]ie [i vorbire.
Mu[chii craniomotori- contribuie la mi[c\rile capului [i echilibrarea lui pe coloana vertebral\.
Gtul are form\ variabil\ `n func]ie de tipul constitu]ional al persoanei, sex [i vrst\. Con]ine o serie
de organe vitale (ale aparatului digestiv, respirator, vascular [i mu[chi.
II.2.1.1 MU{CHII PIELO{I AI FE}EI {I GTULUI
Se inser\ cu un cap\t pe scheletul facial [i cu cel\lalt pe dermul cutanat printr-un tendon elastic.
Contrac]ia acestora determin\ `nchiderea/deschiderea orificiilor dintr-o anumit\ regiune (buze,
pleoape, aripile nasului). Prin formarea de cute tegumentare ei realizeaz\ mimica fe]ei.
Ace[ti mu[chi nu au fascie, cu excep]ia mu[chiului buccinator, pe care alunec\ bula gr\soas\ a lui
Bichat (vezi capitolul de Anatomie topografic\), `n timpul mi[c\rilor efectuate de mandibul\.
To]i mu[chii pielo[i sunt inerva]i de nervul facial.
Dintre ace[ti mu[chi amintim:
mu[chiul buccinator care are ca ac]iuni principale: l\]e[te gura transversal, `mpinge aerul
expirat (rol `n folosirea instrumentelor de suflat);
mu[chii zigomatici (mare [i mic) cu rol `n ridicarea col]ului gurii, contribuind la realizarea
mimicii, rsului, zmbetului;
mu[chiul orbicular al buzelor care intervine `n mi[carea de prindere a alimentelor, fluierat,
supt, suflat;
mu[chiul pielos al gtului care `ncre]e[te pielea gtului, trage `n jos buza inferioar\ [i col]ul
gurii, particip\ la coborrea mandibulei;
175
II.2.1.2. MU{CHII MASTICATORI
Sunt mu[chi puternici care manevreaz\ mandibula [i arcadele dentare, `nchiznd sau deschiznd
gura. Ei asigur\ mestecarea, amestecarea alimentelor cu saliva, triturarea alimentelor, intervenind [i `n
mimic\ [i limbajul articulat.
To]i mu[chii sunt inerva]i de nervul mandibular.
Dintre ei amintim:
mu[chiul maseter care are dou\ por]iuni: una superficial\ [i una profund\. Ac]iunea sa principal\ este
ridicarea mandibulei [i este unul din cei mai puternici mu[chi masticatori.
mu[chiul temporal ridic\ [i trage mandibula `napoi, realiznd mi[carea de triturare;
Mu[chii masticatori sunt acoperi]i de fascii, care folosesc [i pentru inser]ii musculare: fascia temporal\,
maseteric\, parotidian\, bucofaringian\.
II.2.1.3. MU{CHII CRANIOMOTORI
Se inser\ pe fa]a extern\ a bazei craniului, pe coloana vertebral\ [i oasele centurii toracale, Ei
asigur\ mi[c\rile capului pe trunchi, realizate prin intermediul coloanei vertebrale.
Func]ional ei sunt mu[chi craniomotori, topografic sunt mu[chi ai gtului.
Repartizarea lor se face `n dou\ grupe topografice:
a. mu[chii regiunii mediane a gtului situa]i `n plan superficial [i plan profund;
b. mu[chii regiunii laterale a gtului a[eza]i `n trei planuri
II.2.1.3.1 MU{CHII REGIUNII MEDIANE A GTULUI

Dintre mu[chii regiunii mediane a gtului, importan]i pentru recuperarea kinetoterapeutic\ sunt
mu[chii planului profund, ace[tia participnd, de fapt, `n mi[c\rile capului. Mu[chii planului superficial sunt
implica]i `n mi[c\rile osului hioid (favoriznd degluti]ia alimentelor) [i laringelui.
Mu[chii din planul profund al regiunii mediane a gtului sunt mu[chi pereche dispu[i pe fa]a
anterioar\ a coloanei vertebrale, denumindu-se [i mu[chi prevertebrali.:
1. M. DREPT ANTERIOR AL CAPULUI

Origine: pe masele laterale ale atlasului.
Inser]ie: pe occipital, `naintea orificiului occipital.
Ac]iune: contrac]ia bilateral\ `nclin\ capul `nainte; contrac]ia unilateral\ `nclin\ capul lateral prin
contrac]ie unilateral\ spre aceea[i parte.
2. M. DREPT LATERAL AL CAPULUI

Origine: apofiza transvers\ a atlasului
Inser]ie: apofiza jugular\ a osului occipital
176
Ac]iune: `nclin\ capul `nainte prin contrac]ia ambilor mu[chi; `nclin\ capul lateral prin contrac]ie
unilateral\
3. M. LUNG AL GTULUI
Are trei por]iuni: oblic\ superioar\, oblic\ inferioar\, longitudinal\, care au origini [i inser]ii diferite.
Origine: vertebrele cervicale 3,4,5,6,7 [i toracale 1,2,3.
Inser]ii: atlas, axis, corpul vertebrei C3
Ac]iune: flecteaz\ coloana vertebral\ cervical\ `nainte [i lateral, contribuind [i la rota]ia ei.
II.2.1.3.2 MU{CHII REGIUNII LATERALE A GTULUI
177
Fig. 121 Mu[chii regiunii anterioare [I laterale a g`tului plan superficial
Sunt mu[chi pereche, a[eza]i pe trei planuri. Dintre ei vom studia:
1. M. PIELOS AL GTULUI
A fost amintit la mu[chii mimicii.
2. M. STERNOCLEIDOMASTOIDIAN(SCM)
Este cel mai gros [i solid dintre mu[chii gtului.
Origine: apofiza mastoid\, pe muchiile sale [i vrf.
Inser]ie: pe stern [i printr-un tendon cilindric pe clavicul\- treimea ei medial\.
Fasciculul sternal [i cel clavicular determin\ o depresiune numit\ fosa supraclavicular\ mic\.
Inerva]ie: nervul accesor (XI) [i ramuri din plexul cervical profund.
Ac]iune:
178
- flecteaz\ capul prin contrac]ia bilateral\, lund punct fix pe stern [i clavicul\;
- `nclin\ capul lateral [i `i d\ o mi[care de rota]ie;
- ridic\ toracele c de rota]ie;
- ridic\ toracele cnd ia punct fix pe craniu (`n inspira]ia for]at\).
Fig.122 Mu[chii regiunii anterioare [i laterale a g`tului plan profund
3. MU{CHII SCALENI
Sunt trei mu[chi lungi, situa]i `n plan profund.
SCALENUL ANTERIOR
Origine: tuberculii anteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale 3,4,5,6
Inser]ie: coasta I- pe tuberculul scalenului anterior
SCALENUL MIJLOCIU
Origine: tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale 2,3,4,5,6,7
Inser]ie: coasta I, `napoia inser]iei mu[chiului scalen anterior [i a [an]ului arterei subclaviculare.
SCALENUL POSTERIOR (numit [i scalenul mic)
179
Origine: tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale 4,5,6,7
Inser]ie: coasta a II a- fa]a lateral\.
Inerva]ie: to]i mu[chii scaleni sunt inerva]i de ramuri ale plexului cervical
Ac]iune: particip\ la realizarea flexiei cervicale. Cnd ia punct fix pe coast\ , `nclin\ coloana vertebral\
cervical\.Cnd ia punct fix pe vertebra cervical\, particip\ la ridicarea toracelui, ajutnd efectuarea
inspira]iei.
Fig.123 Mu[chii scaleni vedere anterioar\
II.2.1.3.3 SINTEZA AC}IUNILOR MU{CHILOR EXTREMIT|}II

CEFALICE
mu[chi ai mimicii: ac]ioneaz\ `n expresia unor st\ri psihice-

mu[chii orbiculari oculari, mu[chii zigomatici, mu[chii ridic\tori ai aripilor nasului, mu[chiul rizorius, de
ambele p\r]i, intervin `n rs, `n exprimarea bucuriei;
mu[chii zigomatici de ambele p\r]i, intervin `n plnsul cu hohote.
mu[chii cobortori ai mandibulei: mu[chiiul milohioidian, mu[chiul pielos al gtului;
mu[chi mobilizatori ai laringelui [i osului hioid;
mu[chii flexori ai capului: SCM, lungul capului (prin contrac]ia bilateral\ concomitent\), dreptul anterior
al capului;
mu[chii mi[c\rilor de lateralitate ale capului: drept lateral al capului, drept anterior al capului, SCM
prin contrac]ia unilateral\, spleniusul capului;
mu[chii rotatori ai capului: SCM, lungul capului, drept posterior, oblic inferior;
180
mu[chi inspiratori: SCM, scalenii, omohioidianul;

mu[chi extensori: trapez, spleniusul capului, semispinalul capului, oblic superior, marele [i micul drept
posterior al capului.
Subliniem c\ mi[c\rile capului se realizeaz\ datorit\ articula]iei coloanei cervicale, `n special

articula]ia atlanto-axoidian\.
181
III.2.2 MU{CHII TRUNCHIULUI
Se inser\ pe scheletul osteo-fibros al trunchiului.

Trunchiul este constituit din:
parte anterioar\, axial\, format\ din stern (superior) [i din banda aponevrotic\ numit\ linia alb\
(inferior);
parte posterioar\- scheletul axial posterior- format din coloana vertebral\;
parte antero-latero-posterioar\, format\ din coaste care se `ntind `ntre scheletul axial anterior [i
cel posterior;
parte antero-inferioar\ format\ dintr-un perete muscular- peretele abdominal, la nivelul c\ruia,
aponevrozele mu[chilor anteriori [i laterali ai abdomenului realizeaz\ linia alb\.
Sintetic, trunchiul are dou\ componente: toracele (superior) [i abdomenul (inferior), la care se
adaug\ zona lombar\, corespunz\toare peretelui opus peretelui abdominal.
III.2.2.1 CLASIFICARE
III.2.2.1.1 DESCRIPTIV {I FUNC}IONAL, MU{CHII TRUNCHIULUI

SE GRUPEAZ| ~N:
1. Mu[chii proprii ai trunchiului;
2. Mu[chii erectori spinali;
3. Mu[chii care leag\ membrul superior de trunchi;
1. Mu[chii proprii ai trunchiului (m. intrinseci)

Situa]i pe trunchi, antero-lateral, acest grup se caracterizeaz\ prin faptul c\ originea [i inser]ia lor nu
dep\[esc scheletul osteo-fibros al trunchiului.
Sunt dispu[i `n trei straturi:
- stratul extern cuprinde: m. intercostali externi- la torace [i m. oblic extern abdominal- la
abdomen;
- stratul mijlociu cuprinde: m. intercostali interni- la torace [i m. oblic intern abdominal- la
abdomen;
- stratul intern cuprinde: m. subcostali, m. intercostali intimi, m. transvers -la torace [i m.
transvers abdominal- la abdomen.
Inerva]ie .
- m. toracici: ramurile anterioare ale nervilor spinali toracali T1- T12;
- m. abdominali: ramurile anterioare ale nervilor spinali L1- L3
Ac]iune:
- m. toracali- particip\ la mi[c\rile respiratorii;
- m. abdominali- particip\ la realizarea compresiunii abdominale.
182
2. Mu[chii erectori spinali

Acest grup este constituit de mu[chii extensori ai capului [i coloanei vertebrale, care se `ntind pe
fa]a posterioar\ a trunchiului, de la bazin la craniu. Sunt situa]i profund, simteric fa]\ de coloan\, `n [an]urile
vertebrale (de unde [i denumirea de mu[chi ai [an]urilor vertebrale). Denumirea de erectori provine de la
func]ia lor care este de ridicare a trunchiului `n ortostatism.
Inerva]ie Este realizat\ de ramurile posterioare ale nervilor spinali.
Ac]iune Produc extensia capului [i a coloanei vertebrale.
3. Mu[chii care leag\ membrul superior de trunchi

Sunt mu[chi care au inser]ia de origine pe scheletul trunchiului [i inser]ia pe oasele centurii
scapulare sau osul humerus. ~n general sunt mu[chi la]i, `n care partea lat\ constituie originea, iar
partea opus\ se strnge `ntr-un tendon sau aponevroz\, fixndu-se pe oasele membrului superior.
Situa]i pe toate fe]ele trunchiului, ei sunt mu[chi superficiali.
Dup\ inser]ia lor distal\ , se disting:
- mu[chi vertebro-scapulari: m. trapezi, m. romboizi, m. ridic\tor (angular) al scapulei;
- m. vertebro-humerali: m. mare dorsal;
- m. toraco-humerali: m. pectoral mare;
- m. costo- scapulari: m. din]at anterior, m. pectoral mic.
Inerva]ie Este asigurat\ de ramurile anterioare ale nervilor spinali [i cervico-toracali, din plaxul
brahial.
Ac]iune Sunt mu[chi motori ai membrelor superioare.
III.2.2.1.2 TOPOGRAFIC MU{CHII TRUNCHIULUI SE GRUPEAZ|

~N:
1. mu[chii spatelui [i cefei;
2. mu[chii laterali- toracali ;
3. mu[chii anteriori-abdominali;
4. mu[chi ce constituie plan[eul perineal.
Descrierea mu]chilor va fi f\cut\ ]in`nd seama de `mp\r]irea topografic\.
III.2.2.3 DUP| A{EZAREA LOR SE ~MPART ~N:

M. superficiali sunt lungi, au originea `ntr-o mas\ muscular\ comun\- m. sacrospinal. Din aceast\ mas\
comun\, `n dreptul toracelui, pleac\ trei coloane musculare care, dinspre lateral, spre medial sunt: m.
iliocostal, m. longissimus (m. lung al [an]urilor vertebrale) [i m. spinal (m. spinospinos), fiecare cu trei
por]iuni ( cervical\, toracal\, lombar\).
M. profunzi formeaz\
- sistemul interspinos- sunt mu[chi scur]i, se mai numesc [i mu[chi semispinali, care au originea [i
inser]ia pe apofizele spinoase ale vertebrelor al\turate. Ei sunt repartiza]i `n cele trei regiuni ale
coloanei: cervical\, toracal\, lombar\. Sunt extensori ai segmentelor coloanei vertebrale.
- sistemul transversospinos - sunt mu[chi cu originea pe apofizele transverse, iar inser]iile pe
apofizele spinoase . Din aceast\ categorie fac parte:
183
- m. rotatori- a[eza]i `n regiunea toracic\ a coloanei vertebrale- rol `n rota]ia coloanei
cervicale (pentru c\ au originea pe apofizele transverse ale vertebrelor toracale, dar inser]ia
este pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale);
- m. multifid- mu[chi care se `ntinde `n tot lungul coloanei vertebrale, de la sacru pn\ la axis
[i este format din numeroase fascicule musculare. Realizeaz\ flexia segmentelor coloanei
vertebrale dorsal (extensia) [i lateral (`nclinarea/flexia lateral\);
- m. semispinal- mu[chi care merge de la apofizele transverse la apofizele spinoase [i are
trei por]iuni: semispinalul capului (face extensia [i rotirea capului), cervical (rote[te, extinde
[i face mi[c\ri laterale ale coloanei cervicale) [i toracal (face rota]ia, extensia [i `nclinarea
lateral\ a por]iunilor din coloana toracic\).
Fig. 124 Mu[chii regiunii posterioare a capului [I gtului
- sistemul spinotransversal- format din mu[chi cu originea pe apofizele spinoase [i inser]ia pe

apofizele transverse sau pe oasele capului. Sunt inerva]i de nervii spinali cervicali. Din acest
sistem fac parte:
mu[chiul splenius al capului: mu[chi a[ezat `n regiunea cefei, sub mu[chiul trapez. Are
originea pe apofizele spinoase ale vertebrelor C7 [i T1-T3, iar inser]ia se face pe apofiza
mastoid\ [i pe occipital, sub linia nuchal\ superioar\.. Ac]iunea: rote[te capul.
mu[chiul splenius al gtului: mu[chi a[ezat inferior fa]\ de precedentul. Originea lui este
pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T3-T6, iar inser]ia se face pe apofizele
transverse ale primelor trei vertebre cervicale. Ac]iunea: produce extensia capului, cnd
se contract\ bilateral; cnd se contract\ unilateral, determin\ `nclinarea lateral\ sau
rotirea lui.
mu[chiul oblic inferior (mare) al capului: este a[ezat anterior fa]\ de semispinalul
capului. Are originea pe apofiza spinoas\ a axisului, iar inser]ia este pe apofiza transvers\
a atlasului. Inerva]ia este dat\ de nervii spinali cervicali I [i II. Ac]iune: rote[te capul.
184
mu[chiul marele drept posterior al capului: este a[ezat superior fa]\ de oblicul inferior al
capului. Inser]iea proximal\ este pe apofiza spinoas\ a axisului, iar inser]ia se face sub
linia nuchal\ inferioar\. Produce extensia [i rotirea capului.
SINTEZA AC}IUNILOR MU{CHILOR SPATELUI {I CEFEI

mu[chii rotatori ai capului: m. oblic inferior al capului, marele drept posterior al capului, spleniusul [i
semispinalul capului;
mu[chii extensori ai capului: m. trapez, marele drept posterior al capului, micul drept posterior al
capului, micul oblic al capului;
mu[chii care determin\ mi[c\ri de lateralitate ale capului: micul oblic al capului, splenius, marele
drept posterior al capului, trapezul;
m. extensori ai coloanei vertebrale: semispinalul cervical, semispinalul toracal [i iliocostalul;
m. rotatori ai regiunii cervicale: m. multifid [i m. rotatori;
m. care fac mi[c\ri de lateralitate ale coloanei vertebrale: m. interspino[i [i multifidul;
m. ridic\tori ai um\rului: trapezul;
m. ridic\tori ai trunchiului `n c\]\rare: marele dorsal.
m. adductori ai bra]ului: marele dorsal.
III.2.2.2 DESCRIEREA MU{CHILOR DUP| CRITERIUL

TOPOGRAFIC
III.2.2.2.1 MU{CHII SPATELUI {I AI CEFEI
Sunt dispu[i `n trei planuri:

A. planul superficial: m. trapez [i latissimus dorsi;
B. planul mijlociu: m. levator scapulae (ridic\torul sau angularul scapulei) [i m. romboizi (mare [i mic);
C. planul profund: m. din]a]i posteriori (superior [i inferior) [i m. jgheaburilor vertebrale.
A. PLANUL SUPERFICIAL
M. TRAPEZ
Origine: protuberan]a occipital\ extern\, linia nuchal\ superioar\, ligamentul nuchal, apofizele spinoase
ale vertebrelor C7-T11.
Inser]ie: - pe clavicul\ (marginea posterioar\ a extremit\]ii acromiale)- fibrele descendente
alemu[chiului (superioare);
- pe acromion: fibrele orizontale (mijlocii);
- pe marginea posterioar\ a spinei scapulare- fibrele ascendente (inferioare).
Inerva]ie: nervul accesor [i ramuri anterioare ale nervilor spinali C3-C4
Ac]iune:
fibrele superioare: ridic\ um\rul [i particip\ la bascularea scapulei [i rotesc capul de partea
opus\;
fibrele mijlocii: trag scapula spre coloan\, `nclin\ coloana;
185
fibrele inferioare: ridic\ trunchiul (intervin `n c\]\rare)
Fig.125 Mu[chii spatelui planul superficial
M. LATISSIMUS DORSI (MARELE DORSAL)

Origine: prin intermediul fasciei toraco-lombare, pe treimea posterioar\ a crestei iliace, apofizele
spinoase ale vertebrelor toracice T7- T12, apofizele spinoase ale vertebrelor lombare L1-L5, sacrum, pe
fa]a extern\ a ultimelor 4 coaste [i unghiul inferior al scapulei.
Inser]ie: [an]ul intertubercular al osului humerus.
Inerva]ie: nervul toracodorsal.
Ac]iune:
- cnd ia punct fix pe coloan\, coboar\ bra]ul ridicat , realiznd [i extensia, adduc]ia, rota]ia intern\ a
bra]ului;
- cnd ia punct fix pe humerus, este mu[chi inspirator [i ridic\ toracele intervenind `n c\]\rare
186
B. PLANUL MIJLOCIU
M. LEVATOR SCAPULAE
Este un mu[chi triunghiular situat `n p\r]ile laterale ale cefei.
Origine: tuberculul posterior al apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale C1- C4, C5
Inser]ie: unghiul superior al scapulei.
Inerva]ie: ramurile anterioare ale nervilor C3-C5
Ac]iune:
- este sinergic\ cu m. trapez, respectiv- ridic\ scapula `n totalitate [i implicit um\rul, imprim\ mi[carea
de rota]ie a scapulei [i men]ine `n pozi]ie scapula;
- cnd ia punct fix pe scapul\, `nclin\ coloana vertebral\ de partea mu[chiului contractat, realiznd
flexia lateral\ a gtului.
Fig.126 Mu[chii spatelui planul mijlociu
MUCHII ROMBOIZI MARE I MIC

Sunt acoperi]i de mu[chiul trapez [i mu[chiul levator scapulae.
Origine:
187
- romboid mare: pe apofizele spinoase ale vertebrelor toracale T1-T4 [i vertebra cervical\ C7
- romboid mic: pe procesele spinoase ale vertebrelor C6-T1
Inser]ie: pe marginea medial\ a scapulei (pentru ambii mu[chi).
Inerva]ie: nervul dorsal al scapulei.
Ac]iune: asem\n\toare cu m. levator scapulae [i trapez.
- ridic\ scapula (adduc]ia [i ridicarea um\rului);
- rote[te scapula `n jurul unghiului s\u lateral
C. PLANUL PROFUND
M. DINAT POSTERO-SUPERIOR
Este acoperit de m. romboizi.
Origine: procesele spinoase ale vertebrelor C6-T2.
Inser]ie: fa]a extern\ a coastelor II-V, prin patru digita]ii (la nivelul unghiului costal).
Inerva]ie: nervii intercostali II-V
Ac]iune; ridicarea costelor, intervenind `n mi[carea inspiratorie.
M. DIN}AT POSTERO-INFERIOR
Origine: - procesele spinoase ale vertebrelor toracice T10-T12;
- procesele spinoase ale vertebrelor lombare L1-L2
Inser]ie: fa]a extern\ a coastelor IX-XII (la nivelul unghiului costal);
Inerva]ie: nervii intercostali IX- XII
Ac]iune: coborrea coastelor, intervenind `n mi[carea expiratorie.
Dac\ se contract\ ambii mu[chi din]a]i posteriori `n acela[i timp, ei sunt inspiratori. Dac\ se
contract\ izolat, sunt antagoni[ti.
188
Fig.127 Mu[chii [an]urilor vertebrale
III.2.2.2.1.2 MU{CHII ANTERO-LATERALI AI TRUNCHIULUI
189
Fig.128 Mu[chii anterolaterale ai trunchiului
Mu[chii toracelui se `mpart dup\ inser]ia de origine, a[ezarea [i ac]iunea lor `n :

mu[chi superficiali- care leag\ membrul superior de trunchi [i ac]ioneaz\ centura scapular\ [i
membrele superioare
mu[chi profunzi- care intervin `n mecanica respira]iei fiind mu[chi proprii ai toracelui [i formeaz\ pere]ii
toracelui.
A. MU{CHII SUPERFICIALI
M. PECTORAL MARE
Origine: - pe clavicul\ (1/2 medial\ a marginii anterioare);
- stern [i coaste (cartilajele costale 1-6), teaca m. drept abdominal;
- teaca m. drept abdominal.
Inser]ie: creasta tuberculului mare humeral
Inerva]ie: nerrv pectoral medial.
Ac]iune: - cnd punctul fix este pe torace: este adductor al bra]ului, rotator intern al bra]ului, coboar\
bra]ul ridicat [i proiecteaz\ um\rul `nainte (antepulsie);
190
- cnd ia punct fix pe humerus: ridic\ toracele (intervenind `n c\]\rare) [i este inspirator auxiliar.
Fig.129 Mu[chii superficiali ai regiunii anterioare a toracelui
M. PECTORAL MIC
Origine: prin trei digita]ii, pe fa]a extern\ a coastelor III-V.
Inser]ie: procesul coracoid al scapulei.
Inerva]ie: nerv pectoral medial [i lateral.
Ac]iune:
- cnd ia punct fix pe torace: coboar\ um\rul [i `l proiecteaz\ `nainte, realiznd [i bascularea
scapulei;
191
- cnd ia punct fix pe procesul coracoid: ridic\ coastele (inspirator auxiliar).
M. DINAT ANTERIOR
Ocup\ cea mai mare parte a regiunii antero-laterale a toracelui.
Origine: pe fe]ele laterale [i marginale superioare ale primelor zece coaste.
Inser]ia distal\: pe marginea medial\ a scapulei de la unghiul superior la cel inferior.
Inerva]ia: nervul toracal lung.
Ac]iune:
- cnd ia punct fix pe torace: duce scapula `nainte [i lateral (`ndep\rtnd marginea medial\ a acesteia
de coloan\);
- cnd ia punct fix pe scapul\: ridic\ coastele- m. inspirator
M. SUBCLAVICULAR
Origine: coasta I
Inser]ie: fa]a inferioar\ a claviculei ([an]ul m. subclavicular)
Inerva]ie: nervul subclavicular.
Ac]iune: coboar\ clavicula ([i implicit um\rul) cu punct fix pe clavicul\- ridic\ coasta I (inspirator
auxiliar).
B. MU{CHII PROFUNZI
Ocup\ spa]iile intercostale, fiind dispu[i `n trei straturi: extern, mijlociu, intern.
Mu[chii intercostali unesc coastele `ntre ele [i sunt cte doi `n fiecare spa]iu intercostal (un m.
extern [i unul intern). Ei sunt mai scur]i dect spa]iile pe care le ocup\, motiv pentru care sunt continua]i
astfel:
m. intercostali externi se continu\ cu membrana intercostal\ extern\ pn\ la stern;
m. intercostali interni se continu\ cu membrana intercostal\ intern\ pn\ la coloan\.
Mu[chii intercostali externi

Formeaz\ stratul extern.
Origine: marginea inferioar\ a coastei superioare.
Inser]ie: marginea superioar\ a coastei inferioare.
Au direc]ie oblic\ dinapoi-`nainte [i de sus `n jos [i se continu\ anterior cu membrana intercostal\.
Inerva]ie: nervii intercostali.
Ac]iune: coboar\ coastele (m. expiratori).
Mu[chii intercostali externi [i interni sunt separa]i `ntre ei de ]esut celular care con]ine m\nunchiul
vasculo-nervos intercostal- respectiv, de sus `n jos- vena, artera [i nervul intercostal.
Stratul intern este format din urm\torii mu[chi:

ridic\torii coastelor (mu[chi inspiratori),
m. subcostali (expiratori),
m. intercostali intimi (expiratori),
m. transvers al toracelui (expirator).
192
Fig.130 Mu[chii profunzi ai regiunii anterioare a toracelui [i mu[chii peretelui anterior al

abdomenului
Sinteza ac]iunilor mu[chilor toracelui

m. inspiratori: m. diafragma, intercostali externi, supracostali, marele din]at. La ace[tia se adaug\: m.
SCM, scalenii, din]at posterior [i superior, care intervin `n inspira]ia for]at\.
m. expiratori: m. intercostali interni. La ei se adaug\: dreptul abdominal, transversul abdominal, oblicul
extern intern, micul din]at posterior [i inferior, iliocostalul, care intervin `n expira]ia for]at\.
m. ridic\tori ai trunchiului la c\]\rare: marele pectoral [i marele dorsal.
m. ridic\tori ai um\rului: m. trapez [i marele din]at.
m. care duc omoplatul `nainte: marele din]at.
m. adductori ai bra]ului: marele pectoral [i marele dorsal.
m. care fac rota]ia bra]ului: m. marele pectoral.
193
III.2.2.2.3. MU{CHII ABDOMENULUI
~ntre linia median\ anterioar\, trasat\ pe linia alb\ [i linia median\ posterioar\ ce trece de-a lungul
proceselor spinoase ale vertebrelor lombare, se afl\ pentru fiecare hemiabdomen cte 6 mu[chi, numi]i
mu[chi ai abdomenului.
De o parte [i de alta a liniei mediane se afl\ m. drep]i abdominali. Mu[chii oblic extern, oblic intern [i
transvers al abdomenului, sunt lega]i de m. drept abdominal printr-o aponevroz\ care-l `nconjoar\ anterior [i
posterior, reunindu-se `ntr-un rafeu fibros median- linia alb\ - iar posterior sunt fixa]i prin intermediul fasciei
toraco-lombare.
Prin tonusul lor asigur\ men]inerea viscerelor abdominale `n pozi]ie normal\, ajutnd la buna
func]ionare a acestora. Prin diferitele grade de presiune exercitat\ asupra viscerelor abdominale, ace[ti
mu[chi particip\ la: mic]iune, vom\, defeca]ie, parturi]ie (na[tere). ~n acela[i timp au un rol esen]ial `n statica
[i dinamica trunchiului [i desigur, nu `n ultimul rnd, sunt [i mu[chi expiratori auxiliari.
M. DREPT ABDOMINAL
Este un mu[chi lung cu fibre verticale.
Origine: fa]a anterioar\ a cartilajelor costale V-VII [i procesul xifoid sternal.
Inser]ie: osul pubis (`ntre tuberculul pubian [i simfiz\).
Ac]iune: - p\strarea verticalit\]ii trunchiului `mpreun\ cu m. erectori spinali, prin contrac]ie bilateral\,
- atunci cnd punctul de pe torace este fix, realizeaz\ flexia trunchiului (ridic\ pelvisul);
- prin contrac]ie unilateral\, `nclin\ corpul de partea respectiv\;
- ac]ioneaz\ [i `n respira]ie precum [i `n cre[terea presiunii intraabdominale;
- are rol `n men]inerea curburii coloanei lombare.
M. PIRAMIDAL
Este un mu[chi mic, triunghiular, inconstant, situat `n teaca m. drept abdominal, anterior de acesta
`n partea sa inferioar\.
Origine: prin digita]ii `ncruci[ate cu cele ale m. din]at anterior, pe fa]a extern\ a coastelor V-XII.
Inser]ie: pe creasta iliac\, ligamentul inghinal, tuberculul pubic [i linia alb\.
Ac]iune: prin contrac]ie unilateral\- `nclin\ trunchiul de partea respectiv\ [i `l rote[te de partea opus\;
- prin contrac]ie bilateral\- asist\ dreptul abdominal `n flexia trunchiului.
M. OBLIC EXTERN
Origine: prin digita]ii `ncruci[ate cu cele ale m. din]at anterior pe fa]a extern\ a coastelor V- XII.
Inser]ie: pe creasta iliac\, ligamentul inghinal, tuberculul pubic, linia alb\.
Ac]iune:
- prin contrac]ie unilateral\- `nclin\ trunchiul de partea respectiv\ [i `l rote[te de partea opus\;
- prin contrac]ie bilateral\- asist\ dreptul abdominal `n flexia trunchiului.
M. OBLIC INTERN
Fibrele sale se `ncruci[eaz\ `n unghi drept cu fibrele m. oblic extern.
Origine: pe fa]a intern\ a coastelor VII-XII [i pe cartilajele costale, creasta iliac\, aponevroza lombar\.
Inser]ie: linia alb\.
194

Ac]iune: cre[te presiunea intraabdominal\.
M. TRANSVERS ABDOMINAL
Formeaz\ stratul muscular mai profund al peretelui abdominal.
Origine: pe fa]a intern\ a coastelor VII- XII [i pe cartilajele costale, creasta iliac\, aponevroza lombar\.
Inser]ie: linia alb\.
Ac]iune: cre[te presiunea intraabdominal\.
M. PTRATUL LOMBELOR
Este un mu[chi sub]ire [i patrulater, situat posterior [i profund `n regiunea lombar\.
Origine: creasta iliac\.
Inser]ie: procesele transverse ale vertebrelor lombare [i pe coasta a XII-a.
Ac]iune:
prin contrac]ia bilateral\ face extensia trunchiului (asistnd m. erectori spinali);
prin contrac]ia unilateral\ `nclin\ lateral trunchiul.
M. DIAFRAGM
Este mu[chiul care separ\ cavitatea toracic\ de cea abdominal\. De form\ boltit\, cu concavitatea
spre cavitatea toracelui, por]iunea sa cea mai ridicat\ este tendinoas\, constituind centrul tendinos. De aici
coboar\ fibre musculare spre stern, coloana lombar\ [i coaste, pe care se inser\. Prin urmare, are o
por]iune central\ tendinoas\ [i una periferic\ muscular\.
Acest mu[chi este str\b\tut de forma]iuni viscerale care trec prin orificii speciale: esofag, vena cav\
inferioar\, artera aort\.
Origine: este diferit\ pentru fiecare din cele trei componente ale diafragmului:
pentru partea lombar\: corpul vertebrelor lombare, prin dou\ tendoane puternice- stlpii
diafragmului;
pentru partea costal\: pe fa]a intern\ a ultimelor [ase coaste [i cartilajele corespunz\toare;
pentru partea sternal\: are originea pe fa]a posterioar\ a apendicelui xifoid.
Inser]ie: este specific\ pentru fiecare parte:
pentru partea lombar\: pe p\r]ile mediale [i posterioare ale centrului tendinos;
pentru partea costal\: pe p\r]ile antero-laterale ale centrului tendinos;
pentru partea sternal\: pe vrful centrului diafragmatic.
Inerva]ie: ramuri din nervul frenic [i ramuri ale ultimelor [ase perechi de n. intercostali.
Ac]iune: este cel mai puternic m. inspirator, `n contrac]ie m\rind cavitatea toracic\ `n cele trei diametre
(antero-posterior, transversal, vertical).
SINTEZA AC}IUNILOR MU{CHILOR ABDOMINALI

m. flexori ai trunchiului: m. mare [i micul oblic al abdomenului;
m. rotatori ai trunchiului: m. oblici interni [i externi ai abdomenului;
m. flexori ai bazinului: m. drep]i abdominali;
195
m. ce realizeaz\ lateralitatea trunchiului: m. oblici externi [i interni ai abdomenului;
m. ce realizeaz\ presa abdominal\: m. diafragm, drept abdominal, transvers al abdomenului, oblici
externi [i interni ai abdomenului.
Fig131. Mu[chiul diafragm v\zut de jos `n sus
PUNCTELE SLABE ALE PERETELUI MUSCULAR ABDOMINAL

~n cadrul procesului filogenetic, omul a trecut la sta]iunea biped\, prin desprinderea trenului anterior
al corpului de pe sol. Musculatura abdominal\ s-a integrat func]ional, adaptndu-se noilor necesit\]i. ~n urma
orient\rii spa]iale func]ionale a mu[chilor [i aponevrozelor lor, au r\mas, `ns\, puncte cu rezisten]\ sc\zut\,
constituind punctele slabe sau herniare ale abdomenului. Prin aceste puncte se pot produce hernii,
eventra]ii, prolapsuri etc.
Astfel de puncte sunt:
linia alb\: poate permite herniile epigastrice, ombilicale, paraombilicale;
puncte paramediane- situate la limita dintre marginea m. drept abdominal [i aponevrozele
m. la]i ai abdomenului;
inghinale;
femurale;
scrotale;
funiculare;
subcutanate (`naintea aponevrozei oblicului mare);
intersti]iale (`ntre planurile m. oblici);
196
peritoneal
Herniile pot fi congenitale sau dobndite prin efort sau sl\birea peretelui abdominal. Eventra]iile pot
apare `n urma unor cicatrici vicioase ale peretelui abdominal sau prin diastazis- sau disocierea fibrelor
musculare.
III.2.2.2.4. MU{CHII PLAN{EULUI PERINEAL

Fac parte din m. trunchiului, `nchiznd strmtoarea inferioar\ a bazinului. Participnd la realizarea
canalului de na[tere pelvigenital se studiaz\ `mpreun\ cu bazinul osos [i organele genitale.
III.2.2.2 SINTEZA AC}IUNILOR M. TRUNCHIULUI
Mi[c\rile trunchiului se realizeaz\ pe scheletul axial al corpului, constituit de coloana vertebral\ la

care se adaug\ [i partea somatic\ corespunz\toare.
Prin prezen]a discului intervertebral, mi[c\rile dintre dou\ vertebre sunt limitate `n general la 30, fiind mai
ample `n regiunea cervical\ [i lombar\. Totu[i, prin interesarea concomitent\ a tuturor articula]iilor
intervertebrale, se ob]in mi[c\ri ample de flexie, extensie, rota]ie, `nclinare lateral\ [i circumduc]ie. La
mi[carea de flexie a trunchiului realizat\ de articula]iile intervertebrale particip\ [i flexia coloanei pe
femur, `n articula]ia coxo-femural\.
Repartizare a mu[chilor `n func]ie de ac]iunea lor, ar ar\ta astfel:
- extensia: realizat\ de splenius al capului, semispinalul capului, sacro-spinalul, m. erectori;
- flexia: psoas-iliacul, lungul gtului, marele [i micul oblic, scalenii, SCM, dreptul abdominal, fesierul
mare;
- mi[carea de lateralitate: oblicul mare [i mic, mu[chii flexori (`n cazul cnd se contract\
homolateral- m. lung);
- mi[carea de rota]ie: m. rotatori, multifidul, splenius al gtului.
197
III.2.3 MU{CHII EXTREMIT|}ILOR
III.2.3.1 MU{CHII MEMBRULUI SUPERIOR
Fig.132 Mu[chii membrului superior
Membrul superior are o mare mobilitate, fiind adaptat prehensiunii. Este constituit din mai multe
segmente articulate `ntre ele.
Partea prin care membrul superior se leag\ de trunchi- partea liber\- corespunde scheletul centurii
scapulare [i formeaz\ regiunea um\rului. Urmeaz\ bra]ul, antebra]ul [i mna.
Oasele membrului superior sunt acoperite de p\r]i moi (mu[chi) a[eza]i `n dou\ grupe: anterioar\ [i
posterioar\, exceptnd regiunea um\rului care are trei regiuni: anterioar\ (m. pectorali), posterioar\ (m.
scapulari), supero-lateral\ (m. deltoid).
Topografic, membrul superior este delimitat de trunchi prin cele dou\ margini: anterioar\ [i
posterioar\ a m. deltoid.
198
Mu[chii membrului superior, `n majoritate sunt m. lungi, fusiformi, care `n general sar peste dou\
articula]ii exceptnd anconeul [i m. supinator.
Din punct de vedere descriptiv ct [i pentru mecanica muscular\, ace[tia se `mpart `n:
1. mu[chi care leag\ membrul superior de trunchi
2. mu[chii proprii membrului superior
1. MU{CHII CARE LEAG| MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI

Se pot grupa, dup\ inser]iile lor, `n:
mu[chi axio-zonali: leag\ scheletul zonal (centura scapular\) de scheletul axial constituit
de coloana vertebral\- m. trapez, ridic\tor al scapulei, romboizi;
mu[chi axio-stilopodici: leag\ stilopodul membrului superior (humerusul) de scheletul axial-
mu[chi toraco-zonali: situa]i `ntre oasele centurii scapulare [i scheletul toracelui- m. din]at
anterior, m. pectoral mic, m. subclavicular, marele [i micul rotund;
mu[chii toraco-stilopodici: unesc stilopodul humerusului cu scheletul toracal- m. pectoral
mare.
Ace[ti mu[chi apar]in `n cea mai mare parte p\r]ilor moi ale peretelui toracic, motiv pentru care sunt
studia]i cu acesta.
2. MU{CHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR

Dup\ origine [i inser]ie se `mpart astfel:
Mu[chi zono-humerali: leag\ osul humerus de centura scapular\- m. deltoid
Mu[chii scapulo-humerali:
- m. subscapular,
- m. supraspinos,
- m. infraspinos,
- m. rotund mare,
- m.rotund mic,
- m.coraco-brahial
Mu[chii scapulo-antebrahiali:
- m. scapulo-radial (m. biceps brahial)
- m. scapulo-ulnar (m. biceps brahial)
Mu[chii humero-antebrahiali
- m. humero-radiali: m. rotund pronator, m. brahio-radial, supinator
- m. humero-ulnar: m. anconeu
Mu[chii humero-manuali:
- m. humero-aponevrotic: m. palmar lung
- m. humero-carpieni: m. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor
ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului
- m. humero-metacarpian: flexor radial al carpului
- m. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor
propriu al degetului mic
Mu[chii antebrachiali:
199
- m. p\trat pronator
- m rotund pronator- fasciculul ulnar
- m. supinator- fascicul ulnar
Mu[chii antebrachio-manuali:
- antebrachio- metacarpieni - adductor lung al policelui
- antebrachio-falangieni- extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor
propriu al indexului
Mu[chii minii:
- m. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui
- m. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor
- m. pielo[i: m. palmar scurt
- m. lojii mijlocii: m. lombricali, interoso[i palmari, m. interoso[i dorsali.
Dac\ analiz\m mu[chii dup\ a[ezarea lor, putem identifica grupe musculare a[ezate pe fa]a
anterioar\ - flexorii, grupe musculare a[ezate pe fa]a posterioar\- extensorii, grupe musculare a[ezate pe
fa]a lateral\ a antebra]ului- m. supinatori, grupe musculare a[ezate pe fa]a medial\ a antebra]ului- m.
pronatori.
Mu[chii pronatori [i flexori sunt inerva]i cu prec\dere de nervul median.
Mu[chii supinatori [i extensori sunt inerva]i de nervul radial.
Din punct de vedere topografic, m. membrului superior se grupeaz\ `n:

1. m. um\rului;
2. m. bra]ului;
3. m. antebra]ului;
4. m. minii
Vom aborda pentru prezentare aceast\ ultim\ clasificare.
III.2.3.1.1 MU{CHII UM|RULUI

Mu[chii um\rului sunt `n num\r de 6, formnd o mas\ muscular\ comun\ dispus\ sub forma unui con
cu baza pe torace [i vrful spre humerus, acoperind articula]ia scapulo-humeral\:
1. m. deltoid
2. m. supraspinos
3. m. infraspinos
4. m. rotund mare
5. m. rotund mic
6. m. subscapular
M. DELTOID
Este cel mai superficial [i mai voluminos dintre mu[chii
um\rului, avnd o form\ triunghiular\.

Fig132 M. deltoid
Origine:
vedere anterioar\-
- pe clavicul\ (1/2 lateral\ a marginii anterioare)
- pe acromion (marginea lateral\)
200
- pe spina scapulei (marginea inferioar\)

Traiect :De la inser]ia proximal\, fasciculele musculare coboar\ spre humerus astfel:
- fasciculele anterioare (claviculare)- oblic dinainte-`napoi;
- fasciculele mijlocii (acromiale)- vertical;
- fasciculele posterioare (spinale)- oblic dinapoi-`nainte.
Inser]ie: tubrozitatea deltoidian\ a humerusului.
Inerva]ie: nervul axilar
Ac]iune: Cele trei grupe de fascicule, fac urm\toarele mi[c\ri:
- fasciculele anterioare- flexia (antepulsia sau proiec]ia `nainte a bra]ului);
- fasciculele mijlocii- abduc]ia bra]ului;
- fasciculele posterioare- proiec]ia `napoi [i rota]ia extern\ a bra]ului;
- mi[carea de abduc]ie a bra]ului pn\ la orizontal\ este realizat\ prin ac]iunea sinergic\ a celor
trei tipuri de fascicule;
- m. deltoid este cel mai important `n nata]ie: `n stilul crawl ridic\ bra]ul, `l rote[te [i `l duce `nainte;
- este foarte dezvoltat [i la halterofili, datorit\ importan]ei lui `n mi[carea de abduc]ie;
- `n paralizia m. deltoid (prin afectarea nervului axilar), bra]ul atrn\ flasc (moale), um\rul este
c\zut "`n epolet", iar capsula articular\ relaxat\, de unde [i riscul luxa]iilor humerusului `n
articula]ia scapulo-humeral\.
M. SUPRASPINOS
Ocup\ fosa supraspinoas\ a scapulei.
Origine: fosa supraspinoas\. Fibrele sale converg `ntr-un
tendon care trece peste articula]ia scapulo-humeral\.
Inser]ie: tuberculul mare al humerusului (trohiter).
Inerva]ie: nervul suprascapular
Ac]iune:
- rota]ia extern\ a bra]ului (`n special cnd acesta a fost
`nainte rotat intern);
- adductor al bra]ului;
Fig.133 M. supraspinos
- tensor al capsulei articula]iei scapulo-humerale, ferind-o
s\ fie prins\ `ntre suprafe]ele articulare `n timpul
mi[c\rilor la acest nivel
M. ROTUNDUL MIC
Este situat lateral de m. infraspinos.
Origine: scapula (fa]a posterioar\, `n apropierea marginii
laterale).
Traiect :Fibrele sale cu direc]ie oblic ascendent\ spre lateral,
converg `ntr-un tendon care trece posterior de articula]ia
scapulo-humeral\.
Fig. 134 M. rotundul mic
Inser]ie: tuberculul mare al humerusului.
Inerva]ie: ram colateral din nervul axilar.
Ac]iune:
- rota]ia extern\ a bra]ului;
201
- adductor al bra]ului.
M. ROTUNDUL MARE
Este alungit, voluminos [i puternic.
Origine: unghiul inferior al scapulei [i 1/2 inferioar\ a marginii laterale scapulare.
Traiect:Fibrele sale se `ndreapt\ `n sus, anterior [i lateral, fiind terminate printr-un tendon situat `napoia
tendonului m. dorsal mare.
Inser]ie: creasta tuberculului mic humeral.
Inerva]ie: nervul toracodorsal.
Ac]iune: a) cnd ia punct fix pe torace este:
- adductor [i rotator intern al bra]ului,
intervenind [i `n mi[carea de retropulsie
(punerea minilor la spate);
b) cnd ia punct fix pe humerus: duce scapula `n sus
[i `nainte.
Este foarte important `n sport, intervenind, `n general, `n
toate mi[c\rile de lovire [i aruncare [i, evident, `n nata]ie (crawl) Fig.135 M. rotundul mare
[i skifond (retropulsia bra]ului).
M. SUBSCAPULAR
Este situat `n fosa subscapular\.
Origine: fosa subscapular\
Traiect:Fibrele sale converg lateral `ntr-un tendon care ader\ la
capsula articula]iei scapulo-humerale; fa]a posterioar\ a
mu[chiului acoper\ fosa subscapular\ `n timp ce fa]a anterioar\
este aplicat\ pe torace formnd peretele posterior al axilei.
Inser]ie: tuberculul mic al humerusului.
Inerva]ie: nervul subscapular.
Ac]iune: - rotator intern al bra]ului;
- adductor al bra]ului (cnd acesta este ridicat);
- tensor al capsulei articula]iei scapulo-humerale.
Fig.136 Mu[chiul subscapular
Mu[chiul subscapular particip\, `n general, la mi[c\rile de lovire [i aruncare, precum [i la pendularea
bra]elor pe lng\ corp, `n mers.
SINTEZA AC}IUNILOR MU{CHILOR CENTURII SCAPULARE
Mu[chii care realizeaz\ adduc]ia asociat\ cu rotirea `n\untru a bra]ului [i mi[carea `nainte [i `n
sus a omoplatului sunt:
- m. rotund mare,
- m. subscapular,
- m. dorsal mare,
- m. marele pectoral.
Mu[chii care realizeaz\ abduc]ia orizontal\ a bra]ului sunt:
202
- m. deltoid
- m. supraspinos
Mu[chii. care realizeaz\ antepulsia bra]ului (flexia) [i rota]ia intern\ sunt:
- m. deltoid
- m. subscapular
- m. rotund mare,
- m. supraspinos
Mu[chii care realizeaz\ retropulsia bra]ului (extensia) [i rota]ia extern\ sunt:
- m. deltoid
- m. subspinos
- m. rotund mic
Flexia [i extensia bra]ului se face `n jurul unui ax care trece prin capul humerusului.
- Mu[chii care realizeaz\ flexia sunt:
M. mare pectoral;
M. coracobrahial;
M. deltoid;
M. biceps;
M. subscapular;
- Mu[chii care realizeaz\ extensia sunt:
m. deltoid fascicolul posterior;
m. rotund mare
m. dorsal mare
triceps brahial capul lung
- Mu[chii care realizeaz\ rota]ia intern\:
m. pectoral mare;
m. deltoid fascicolul anterior;
m. dorsal mare;
m. rotund mare;
m. subscapular.
- Mu[chii care realizeaz\ rota]ia extern\:
m. subspinos;
m. deltoid-fasciolul posterior;
m. rotund mic.
III.2.3.1.2 MU{CHII BRA}ULUI
Sunt `n num\r de patru, situa]i, o parte `ntr-o loj\ anterioar\, cealalt\ parte, `n loja posterioar\
III.2.3.1.2.1 Mu[chii lojei anterioare

Sunt a[eza]i `n dou\ planuri:
m. planului superficial: m. biceps brahial;
m. planului profund: m. coracobrahial [i m. brahial.
203
M. BICEPS BRAHIAL
Se nume[te astfel, deoarece, proximal, se inser\ prin dou\ tendoane
(capete), unul scurt [i altul lung.
Origine:
- capul scurt- pe apofiza coracoid\ a scapulei;
- capul lung- pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.
Capul scurt (situat medial) [i capul lung (situat lateral) sunt ini]ial
independente, apoi fuzioneaz\ `ntr-un corp muscular comun fusiform, terminat
printr-un tendon.
Inser]ie: pe tuberozitatea radiusului.
Inerva]ie: nervul musculocutanat.
Ac]iune: trecnd peste dou\ articula]ii (scapulohumerala [i articula]ia cotului)
ac]ioneaz\ asupra ambelor, respectiv asupra bra]ului [i antebra]ului.
- Este flexor al antebra]ului (cotului). Flexia este complet\ cu
antebra]ul supinat. Fig.137 M. biceps brahial
- Este supinator al antebra]ului cnd antebra]ul este `n
supina]ie.
- Este adductor al bra]ului prin capul s\u scurt.
- Este abductor al um\rului, rotator intern [i flexor prin capul s\u
lung.
M. BRAHIAL
Este situat `n planul profund al lojei anterioare a antebra]ului, acoperit de
mu[chiul biceps brahial.
Origine: pe fa]a medial\ [i lateral\ a diafizei humerale de la "V"-ul
deltoidian- `n sus pn\ la inser]ia capsulei articula]iei cotului- `n jos.
Inser]ie: pe baza apofizei coronoide a ulnei.
Inerva]ie: nervul musculocutant..
Ac]iune: realizeaz\ flexia antebra]ului pe bra].
Fig.138 M. brahial
M. CORACOBRAHIAL
Este situat medial de capul scurt al mu[chiului biceps.
Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu
capul scurt al mu[chiului biceps brahial).
Inser]ie: pe fa]a antero-medial\ a humerusului (`n por]iunea mijlocie),
deasupra inser]iei capului medial al tricepsului.
Inerva]ie: nervul musculocutanat.
Ac]iune:
- adduc]ie [i flexie a bra]ului;
- antepulsia (flexia ) bra]ului- intervenind `n pendularea bra]elor `n
timpul mersului.
Fig.139 M. coracobrahial
204
III.2.3.1.2.2 Mu[chii lojei posterioare

M. TRICEPS BRAHIAL
Ocup\ loja posterioar\ `mpreun\ cu anconeul, fiind un mu[chi voluminos. Are trei capete: lung, medial [i
lateral, care se unesc.
Origine:
- Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei.
- Capul lateral: fa]a posterioar\ a osului humerus deasupra [an]ului
nervului radial.
- Capul medial: fa]a posterioar\ a osului humerus sub [an]ul nervului
radial.
- Cele trei por]iuni coboar\ [i se unesc `ntr-un tendon comun
puternic.
Inser]ie: pe olecran.
Inerva]ie: nervul radial.
Ac]iune: extensor al antebra]ului pe bra];
- extensor [i adductor al bra]ului cu rota]ia `n afar\, prin capul
lung;
- tensor al capsulei articula]iei cotului.
Are o deosebit\ importan]\ `n sporturi precum boxul,

Fig.140 Mu[chiul triceps brahial
gimnastica, halterele, atletism (aruncarea discului/ greut\]i).
Mu[chiul triceps are o for]\ considerabil\, contrac]ia lui brusc\ putnd determina chiar fracturi de
humerus (fractura arunc\torilor de grenade).
M. ANCONEU
Este un mu[chi mic, de form\ triunghiular\, situat pe fa]a lateral\ a
articula]iei cotului.
Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.
Inser]ie: fa]a lateral\ a olecranului [i pu]in pe muchia posterioar\ a
ulnei.
Ac]iune: extensor al antebra]ului pe bra].
III.2.3.1.3 MU{CHII ANTEBRA}ULUI
Mu[chii antebra]ului sunt grupa]i `n trei regiuni: anterioar\,

posterioar\ [i lateral\.
Fig.141 Mu[chii pronosupinatori
205
III.2.3.1.3.1 Mu[chii regiunii anterioare
Cuprinde 8 mu[chi situa]i `n patru planuri:

- planul I: m. rotund pronator, m. flexor radial al carpului, m.
palmar lung, m. flexor ulnar al carpului.
- planul II: m. flexor superficial al degetelor.
- planul III: m. flexor profund al degetelor [i mu[chiul flexor lung
al policelui;
- planul IV: m. p\trat pronator.
Vom descrie pe rnd aceste planuri.
A. PLANUL I
M. ROTUND PRONATOR
Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) [i sub
procesul coronoid al ulnei (capul ulnar).
Inser]ie: fa]a lateral\ a radiusului (regiunea mijlocie).
Inerva]ie: nervul median.
Ac]iune: flexor al antebra]ului pe bra] [i pronator al antebra]ului [i
Fig.142 Mu[chii flexori
minii.
radial [I ulnar al carpului
M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUI

Origine: epicondilul medial al osului humerus;
Inser]ie: baza metacarpianului II
Ac]iune: flexor al minii [i pronator al antebra]ului;
- slab flexor al antebra]ului pe bra].
M. PALMAR LUNG
Este inconstant, lipse[te `n 20% din cazuri
Origine: epicondilul medial al humerusului.
Inser]ie: aponevroza palmar\
Ac]iune: - tensor al aponevrozei palmare;
- flexor al minii pe antebra]; scurtarea lui atrofic\ sau spastic\
determin\ retrac]ia aponevrozei palmare cu flexia degetelor
(boala Dupuytren).
M. FLEXOR ULNAR AL CARPULUI

Are dou\ capete de inser]ie proximal\.
Origine: epicondil medial al humerusului- capul humeral- [i pe
olecranul ulnei- capul ulnar.
Inser]ie: osul pisiform
Inerva]ie: nervul ulnar.
Fig.143 M. Palmarul lung
206
Ac]iune: flexor [i adductor al minii; supinator.
B. PLANUL II
M. FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

Este flexorul mi[c\rilor delicate.
Origine:
- capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului [i
procesul coronoid al ulnei;
- capul radial- pe fa]a anterioar\ a radiusului, pe o creast\ osoas\
situat\ `n 1/3 mijlocie a osului.
Inser]ie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurc\) pe laturile corpurilor
falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5.
Ac]iune:
- flexia falangei medii a degetelor II-V;
- flexia degetelor pe mn\ [i a minii pe antebra]; Fig.144 M. flexor
- adductor al minii [i al degetelor (apropie degetele dep\rtate) superficial degete
C. PLANUL III
M. FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR

Este flexorul de for]\
Origine:
- apofiza coronoid\, pe partea superioar\ a fe]ei anterioare [i mediale a ulnei Fig.145 M.
[i partea inferioar\ a muchiei posterioare a ulnei; p\tratul pronator
Inser]ie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V

Inerva]ie: este dubl\:
- nervul median (por]iunea lateral\ a mu[chiului);
- nervul ulnar (por]iunea medial\ a mu[chiului).
Ac]iune:
- flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5;
- flexor al minii pe antebra] [i adductor al minii.
M. FLEXOR LUNG AL POLICELUI

Origine:
- fa]a anterioar\ a radiusului, pe apofiza coronoid\ a ulnei [i membrana
interosoas\;
Inser]ie: baza falangei distale a policelui.
Ac]iune:
- flexia falangei distale a policelui;
- flexia policelui [i flexia minii pe antebra]; Fig.146 M. flexor profund
207
- u[oar\ abduc]ie a minii.
D. PLANUL IV
M. PTRAT PRONATOR
Origine: pe partea medial\ a fe]ei anterioare a ulnei.
Inser]ie: fa]a anterioar\ a radiusului.
Ac]iune: pronator al antebra]ului [i minii.
III.2.3.1.3.2 MU{CHII REGIUNII

POSTERIOARE
Regiunea posterioar\ cuprinde 8 mu[chi situa]i `n
dou\ planuri:
planul superficial- cuprinde 4 mu[chi: m. extensor al
degetelor, m. extensor al degetului mic, m. extensor ulnar
al carpului, m. anconeu .
planul profund- m. lung abductor al policelui, m. Fig. 147 A. M. extensor ulnar al carpului
scurt exten sor al policelui, m. lung extensor al B. M. Flexor lung haluce
policelui, m. extensor al indexului.
I se descriu urm\torii mu[chi, dinspre lateral spre medial.
M. EXTENSOR AL DEGETELOR
Origine: epicondilul lateral al humerusului
Inser]ie: se face prin trei bandelete sau conexiuni
interosoase, pe fe]ele dorsale ale falangei a 2-a [i pe laturile
falangei a 3-a a degetelor 3,4,5
Ac]iune: este extensor al minii [i al falangelor II-V.
Realizeaz\ abduc]ia degetelor (r\sfirarea lor).
M. EXTENSOR AL DEGETULUI MIC

Origine: epicondilul lateral al osului humerus [i fascia
antebrahial\ .
Inser]ie: pe falangele II [i III ale degetului mic - V
Inerva]ie: nervul radial (ramura profund\).
Ac]iune: extensia degetului mic.
Fig.148 A.Extensor deget mic;

M. EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI
B. Extensor degete
Origine: epicondilul lateral al humerusului [i marginea
208
posterioar\ a ulnei.
Inser]ie: baza metacarpianului V
Inerva]ie: nervul radial (ramura profund\)
Ac]iune: extensor [i adductor al minii
B. PLANUL PROFUND
Formeaz\ la `nceput o mas\ muscular\ comun\ care se divide ulterior `n cei patru
mu[chi.
M. LUNG ABDUCTOR AL POLICELUI
Este cel mai lateral mu[chi al planului profund.
Origine: pe uln\ (fa]a posterioar\ `n regiunea proximal\)
- pe radius (fa]a posterioar\ `n 1/3 mijlocie);
- pe membrana interosoas\.
Inser]ie: la baza metacarpianului I
Inerva]ie: ram din nervul radial
Ac]iune: abductor al policelui [i al minii.
M. SCURT EXTENSOR AL POLICELUI Fig149. M. lung

Origine: pe uln\ (fa]a posterioar\, `n regiunea proximal\) abductor police
- pe radius (pe fa]a posterioar\ `n 1/3 mijlocie);
- pe membrana interosoas\.
Inser]ie: baza falangei proximale (I) a policelui
Inerva]ie: ram din nervul radial.
Ac]iune: extensor al primei falange a policelui [i contribuie la extensia minii.
M. LUNG EXTENSOR AL POLICELUI

Origine: uln\ (1/3 mijlocie a fe]ei posterioare) [i membrana interosoas\.
Inser]ie: falanga distal\ a policelui
Ac]iune:
- extensia falangei distale a policelui (`nclinnd lateral [i extinznd u[or mna);
- adduc]ia policelui (cnd acesta este `n abduc]ie);
- extensia [i abduc]ia minii.
Tendoanele m. lung abductor al policelui [i m. scurt extensor police- situate lateral, delimiteaz\ cu
tendonul m. lung extensor police - situat medial, un spa]iu triunghiular, numit tabachera anatomic\ .
M. EXTENSOR AL INDEXULUI (CEL MAI MEDIAL AL PLANULUI PROFUND

Origine: fa]a posterioar\ a ulnei [i membrana interosoas\.
Inser]ie: pe index, `mpreun\ cu tendonul extensorului comun al degetelor.
Ac]iune: extensia indexului (poate contribui [i la extensia minii).
209
Fig.150 A. M. lung extensor index Fig.151 M. brahioradial

. B. Mu[chii lung extensor police [i scurt extensor
III.2.3.1.3.3 MU{CHII REGIUNII LATERALE
Regiunea lateral\ cuprinde 4 mu[chi, a[eza]i `n dou\ planuri:

- planul superficial: m. brahioradial, m. lung extensor radial al carpului, m. scurt extensor radial al
carpului.
- planul profund: m.supinator
PLANUL SUPERFICIAL
M. BRAHIORADIAL
Este cel mai superficial [i mai puternic din grupul lateral
Origine: marginea lateral\ a humerusului, deasupra epicondilului lateral.
Inser]ie: baza procesului stiloid al radiusului.
Ac]iune:
- flexor al antebra]ului pe bra];
- supinator (cnd antebra]ul este `n prona]ie for]at\);
- pronator (cnd antebra]ul este `n supina]ie)
Aceast\ ac]iune nu este recunoscut\ unanim.
M. LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Origine: pe marginea lateral\ a humerusului (1/3 distal\).
210
Inser]ie: pe baza metacarpianului II.

Ac]iune: extensor [i abductor al minii.
M. SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.
Inser]ie: pe baza metacarpianului III
Ac]iune: extensor [i abductor al minii.
B. PLANUL II
M. SUPINATOR
Acoper\ articula]ia cotului, fiind situat profun fa]\ de
preceden]ii
Origine: pe uln\ (sub incizura radiusului), pe ligamentul colateral
radial (extern) [i ligamentul inelar.
Inser]ie: pe radius (fa]a lateral\ [i anterioar\ 1/3 proximal\)
Ac]iune: supinator al antebra]ului [i al minii.
Fig.152 A. scurt extensor radial al carpului
B.lung extensor radial al carpului

III.2.3.1.4 MU{CHII MINII
Mna prezint\ un aparat muscular complex `n raport cu mi[c\rile fine pe care le execut\, grupat `n
trei regiuni:
eminen]a tenar\;
eminen]a hipotenar\;
loja palmar\ mijlocie.
Mu[chii eminen]ei tenare (servesc police)

- m. scurt abductor police;
- m. opozant al policelui;
- m. scurt flexor al policelui;
- m. adductor al policelui
Ac]iune: corespunz\toare denumirii fiec\rui mu[chi
Mu[chii eminen]ei hipotenare (servesc degetul mic)

- m. palmar scurt;
- m. scurt flexor al degetului mic;
211
- m. abductor al degetului mic;
- m. opozant al degetului mic.
Ac]iune: corespunz\toare denumirii fiec\rui mu[chi. M. palmar scurt trac]ioneaz\ tegumentele
palmei.
Fig.153 Mu[chii eminen]ei Fig.154 Mu[chii opozan]I ai Fig.155 M. adductor scurt

tenare [i eminen]ei hipotenare degetelui mic [I ai policelui police
(f\r\ mu[chii opozan]i)
Mu[chii lojei palmare mijlocii (situat\ `ntre primele dou\)

Aceast\ loj\ cuprinde mu[chi superficiali [i profunzi.
MU[CHII LOMBRICALI- sunt mu[chi superficiali
Sunt `n num\r de 4, anexa]i tendoanelor:
- m. flexor profund [i
- m. extensor al degetelor.
Ac]iune: flexia falangei I, extensia falangelor II,III a degetelor
Inerva]ie: nervul ulnar [i median.
MU[CHII INTEROSO{I- sunt mu[chi profunzi

Ocup\ spa]iile dintre oasele metacarpiene [i sunt de dou\ tipuri: palmari [i dorsali.
Ac]iune comun\: flexia falangei I [i extensia falangelor II, III a degetelor;
Ac]iune separat\:
- interoso[ii dorsali fac abduc]ia degetelor,
- palmarii fac adduc]ia degetelor.
Inerva]ie: nervul ulnar (doar primul interosos este inervat de ramuri din nervul median).
212
Fig. 157 Dispunerea tendoanelor mu[chilor flexori [i extensori la nivelul degetelor
213
II.2.3.2 MU{CHII MEMBRULUI INFERIOR
Sunt mai volumino[i dect cei ai membrului superior.

Topografic se `mpart `n:
m. centurii pelvine (ai bazinului);
m. coapsei;
m. gambei;
m. piciorului: m. dorsali ai piciorului, m. plantei
II.2.3.2.1 MU{CHII CENTURII PELVINE
Sunt mu[chi care au originea pe oasele bazinului [i inser]ia pe femur. Acoper\ articula]ia
coxofemural\, realiznd un adev\rat con muscular al acesteia. ~n general, sunt mu[chi mai scur]i, dar
puternici.
Topografic, ei constituie un grup anterior [i unul posterior.

Grupul anterior este reprezentat de urm\torii mu[chi:
- m. iliopsoas (constituit din m. psoas mare [i m. iliac);
- m. psoas mic.
Grupul posterior cuprinde:
- m. fesier mare (gluteul mare);
- m. fesier mijlociu (gluteul mijlociu);
- m. fesier mic (gluteul mic);
- m. piriform;
- m. obturator intern;
- m. gemen superior;
- m. gemen inferior;
- m. p\trat femural;
- m. obturator extern
Caracteristici
Datorit\ dispozi]iei radiare a mu[chilor permite realizarea unor ac]iuni multiple, neexistnd, de fapt,
mu[chi care ac]ioneaz\ numai asupra articula]iei coxofemurale. Din acest considerent, fiecare mu[chi are
mai multe ac]iuni, dintre care una este principal\.
Mu[chii centurii pelvine ac]ioneaz\ asupra articula]iei coxofemurale `mpreun\ cu numero[i mu[chi
ai coapsei.
Este posibil ca un mu[chi, datorit\ a[ez\rii sale, fa]\ de un anumit ax de mi[care, s\ ac]ioneze `n
sensuri opuse.
214
A. MU{CHII GRUPULUI ANTERIOR

M. ILIOPSOAS
Este un mu[chi lung, care are dou\ por]iuni:
- m. psoas mare,
- m. iliac
Origine;
- m. iliac: pe fosa iliac\.
- m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase
care se `ntind peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 (`ntre acestea
[i arcadele psoasului trec arterele lombare, `nso]ite de cele dou\ vene
[i ramuri comunicante ale nervilor lombari [i nervi spinali).
- cele dou\ inser]ii de origine se unesc formnd m. iliopsoas.
Inser]ie: este comun\ pentru ambele fascicule. Prin tendon scurt, dar
puternic, se inser\ pe trohanterul mic.
Inerva]ie: ramuri din plexul lombar [i colaterale din nervul femural.
Ac]iune:
- flexor al coapsei pe bazin, dac\ punctul fix este pe bazin [i
coloana vertebral\;
- flecteaz\ bazinul pe coaps\ cnd ia punct fix pe femur;
- particip\ `n locomo]ie: lund punct fix pe coloan\ [i bazin, duce
coapsa membrului oscilant dinapoi- `nainte.
M. psoas mare ac]ioneaz\ ca mu[chi de vitez\ [i amploare, iar
Fig.158 M. iliopsoas
mu[chiul iliac, ca mu[chi de for]\. Lungimea m. psoas este hot\rtoare
pentru lungimea pa[ilor [i a s\riturii.
- rol static: pentru pozi]ia de "drep]i" [i " [eznd", este mu[chi stabilizator al rectitudinii trunchiului;
- flecteaz\ [i `nclin\ lateral trunchiul prin contrac]ie unilateral\;
- flecteaz\ trunchiul pe coaps\ `n decubit dorsal;
- este rotator extern al coapsei;
- este un mu[chi tipic de mi[care, fiind important `n sporturi (atletism, gimnastic\, fotbal, rugby).
M. PSOAS MIC
Origine: fe]ele laterale ale ultimelor vertebre toracice [i prima lombar\.
Inser]ie: creasta pectinee a pubelui, f\r\ a trece la coaps\
Inerva]ie: ramuri din plexul lombar
Ac]iune: este un mu[chi al centurii, care nu ac]ioneaz\ asupra articula]iei coxo-femurale.
B. MU{CHII GRUPULUI POSTERIOR

M. FESIER MARE
Este cel mai voluminos [i mai superficial mu[chi al regiunii fesiere, acoperind mu[chii
pelvitrohanterieni- `n nomenclatura francez\.
215
Origine: fa]a extern\ a aripii iliace, ligamentul sacrotuberos, muchia lateral\ a sacrului [i coccigelui [i
fascia toracolombar\.
Inser]ie: pe tuberozitatea gluteal\ a femurului [i pe fascia lata.
Inerva]ie: nerv fesier inferior
Ac]iune: este unul dintre cei mai puternici mu[chi ai corpului. Ac]iunile
sale sunt multiple:
- extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al bazinului pe
coaps\ (ac]iune principal\- punct fix pe coaps\)- realiznd o for]\ egal\
cu ceilal]i extensori la un loc. Intervine `n lan]ul triplei extensii, cnd
`ntregul membru inferior a fost flectat `n prealabil (tripla flexie), fiind
principalul mu[chi extensor antigravita]ional (ridicarea corpului din pozi]ia
ghemuit sau [eznd, `n alergare, s\rituri).
- rotator extern al coapsei (ac]iune secundar\);

- abductor al coapsei- prin por]iunea superioar\ a mu[chiului,
situat\ deasupra axului mi[c\rii;
Fig.159 M. fesier mare
- adduc]ia coapsei- prin por]iunea sa inferioar\ situat\ sub axul
mi[c\rii;
- balansarea pelvisului `n plan frontal (intervenind prin cele dou\
componente antagoniste).
~n afara func]iilor dinamice, are [i o important\ func]ie static\,
mu[chiul fesier mare fiind inactiv `n sta]iune vertical\ comod\. Intervine `n
sta]iune doar cnd corpul este u[or `nclinat `nainte, `mpiedicnd c\derea sa
`n fa]\ (a trunchiului pe coaps\), prin contrac]ie static\, cu punct fix pe
coaps\.
Datorit\ inser]iei sale pe fascia lata, `mpiedic\ `nclinarea excesiv\ a
trunchiului spre `nainte `n situa]ii precum: ski alpin, fug\, dans, ridicatul unor
greut\]i.
Este activ [i `n mi[c\rile `n care pelvisul este intens solicitat: c\l\rie,
canotaj, gimnastica- sol).
M. FESIER MIJLOCIU Fig.160 M. fesier mijociu

Este un mu[chi puternic, triunghiular, acoperit par]ial de fesierul mare [i
fascia gluteal\.
Origine: fa]a extern\ a aripii iliace (`ntre liniile gluteal\ anterioar\ [i
posterioar\ ) [i por]iunea corespunz\toare a crestei iliace.
Inser]ie: trohanterul mare al femurului.
Inerva]ie: nervul fesier mijlociu (ram din plexul sacrat).
Ac]iune:
- abductor al coapsei (ac]iune principal\): `n mers (sau alergare),
`n faza sprijinului unilateral, ia punct fix pe femur, imobilizeaz\
bazinul pe membrul de sprijin, `mpiedicnd bascularea sa de partea
opus\. Paralizia bilateral\ a mu[chiului va determina bascularea
pelvisului alternativ `n plan frontal, antrennd [i coloana lombar\
(mers leg\nat "de ra]\").
- rotator extern [i extensor al coapsei - por]iunea posterioar\ a
Fig.161 M. fesier mic
216
mu[chiului
- rotator intern [i flexor al coapsei- prin por]iunea anterioar\ a mu[chiului- fasciculele anterioare
sunt cele mai puternice.
M. FESIER MIC
Este un mu[chi triunghiular acoperit de fesierul mijlociu.
Origine: fa]a extern\ a aripii iliace (`ntre limita gluteal\ anterioar\ [i inferioar\ )
Inser]ie: trohanterul mare femural.
Inerva]ie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat)
Ac]iune: identic\ cu fesierul mijlociu
Fig.162 Mu[chii posteriori ai bazinului
M. PIRIFORM (PIRAMIDAL)
Delimiteaz\ spa]iul supra [i infra piriform.
Origine: fa]a anterioar\ a sacrului.
Inser]ie: trohanterul mare femural.
217
Inerva]ie: ram propriu din plexul sacrat.
Ac]iune: rotator extern, abductor [i extensor al coapsei.
M. OBTURATOR INTERN
Este un mu[chi cu form\ radiar\.
Origine: membrana obturatorie [i periferie osoas\ a g\urii obturate.
Inser]ie: trohanter mare femural.
Inerva]ie: nerv obturator intern.
Ac]iune: rotator extern al coapsei.
MU[CHII GEMENI SUPERIOR {I INFERIOR

Origine: spina ischiatic\ (gemenul superior)
- tuberozitatea ischiatic\ (gemenul inferior).
Inser]ie: comun\ cu obturatorul intern- trohanterul mare femural
Inerva]ie: ramuri separate din plexul sacrat
Ac]iune: rotatori externi ai coapsei (`mpreun\ cu m. obturatori
intern)
M. P|TRAT FEMURAL
Este situat `napoia articula]iei coxofemurale.
Origine: tuberozitatea ischiatic\
Inser]ie: creasta intertrohanterian\ a femurului.
Inerva]ie: ram din plexul sacrat.
Ac]iune: rota]ie extern\ a coapsei.
Fig. 163 Mu[chii rotatori
M. OBTURATOR EXTERN
Este un mu[chi turtit, `n evantai.
Origine: membrana obturatorie [i fa]a lateral\ a cadrului osos al g\urii obturate.
Inser]ie: fosa trohanteric\ a femurului
Inerva]ie: ram din nervul obturator.
Ac]iune: rotator extern al coapsei, dar are [i rol de ligament activ care sprijin\ de jos colul femural,
]innd capul femural `n articula]ie.
II.2.3.2.2 MU{CHII COAPSEI
Sunt grupa]i `n jurul femurului, acoperindu-l `n totalitate, mai pu]in marele trohanter [i cei doi condili.
Sunt clasifica]i dup\ a[ezare [i ac]iune `n trei grupe:
grupul anterior
- m. tensor al fasciei lata
- m. croitor
218
- m. cvadriceps
grupul medial:
- m. pectineu
- m. adductor lung
- m. gracilis
- m. adductor scurt
- m. adductor mare
grupul posterior:
- m. biceps femural
- m semitendinos
- m. Semimembranos
Fig.164 Mu[chii regiunii anterioare a coapsei
Cu excep]ia celor trei mu[chi va[ti ai cvadricepsului [i a por]iunii scurte a m. biceps femural, to]i
mu[chii coapsei iau na[tere pe bazin. Por]iunile lor de origine se `ntrep\trund `n partea superioar\ a coapsei
cu por]iunile terminale ale mu[chilor pelvisului.
Dup\ inser]ia terminal\ se comport\ `ns\ diferit:
mu[chii grupului anterior sunt fixa]i pe tibie
- croitorul este flexor al gambei, iar cvadricepsul este extensor al gambei;
219
- croitorul [i dreptul femural (component al m. cvadriceps), fiind biarticulari ac]ioneaz\ asupra
articula]iilor: coxofemural\ [i ale genunchiului.
mu[chii grupului medial (adductori)- se fixeaz\ pe femur (cu excep]ia m. gracilis), deci sunt
uniarticulari, ac]ionnd exclusiv asupra articula]iei coxofemurale.
mu[chii grupului posterior se `ntind pn\ `n partea superioar\ a gambei, deci sunt biarticulari,
ac]ionnd ca flexori asupra genunchiului, dar ca extensori asupra articula]iei coxofemurale.
A. MU{CHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSEI
M. TENSOR AL FASCIEI LATA

Este situat `n partea lateral\ a regiunii anterioare a coapsei. Ca ac]iune, el
prezint\ `ns\ o unitate de dezvoltare [i inerva]ie cu m. fesier mijlociu.
Origine: spina iliac\ antero-superioar\ [i extremitatea anterioar\ a crestei
iliace
Inser]ie: tractul iliotibial (forma]iune fibroas\ aflat\ `n partea lateral\ a coapsei
[i terminat\ pe condilul lateral al tibiei).
Inerva]ie: ram din nervul fesier superior bandeleta
iliotibial\
Ac]iune: complex\. Prin contrac]ie pune `n tensiune fascia coapsei [i tractul
iliotibial, fixnd articula]ia genunchiului `n extensie. De asemenea poate fi [i
flexor al gambei cnd mi[carea a fost ini]iat\ de al]i mu[chi. Cu punct fix pe
pelvis, este flexor [i abductor al coapsei [i imprim\ o u[oar\ mi[care de rota]ie
lateral\ a gambei prin contrac]ia sa, el apas\ pe trohanterul mare al femurului,
comprimnd capul femural `n acetabul.
Rol `n men]inerea echilibrului `n static\ [i mers, pe piciorul de sprijin, prin
`nclinarea pelvisului de aceea[i parte, `ncercnd s\ aduc\ centrul de greutate
Fig.165 M.
al corpului deasupra punctului de sprijin.
tensorul fasciei lata
M. CROITOR (M. SARTORIUS)

Este cel mai lung mu[chi al corpului, str\b\tnd `n diagonal\ regiunea anterioar\ a
coapsei, trecnd peste dou\ articula]ii (este biarticular).
Origine: spina iliac\ anterosuperioar\ (coxal).
Inser]ie: fa]a medial\ a tibiei (sub condilul medial)- printr-o expansiune
aponevrotic\ ("laba de gsc\" sau "pes anserinus") care reprezint\ inser]ia
comun\ a trei mu[chi: croitor, gracilis, semitendinos.
Inerva]ie: ram din nervul femural.
Ac]iune: fiind biarticular, este att flexor, rotator extern, abductor al coapsei ct [i
flexor al gambei pe coaps\.
M. CVADRICEPS
Este cel mai voluminos [i mai puternic mu[chi al corpului, fiind principalul extensor
al gambei. Este compus din:
- dreptul femural
- vastul medial
- vastul lateral Fig.166 M. croitor
220
- vastul intermediar
Aceste patru por]iuni (de origine) se unesc `ntr-un singur tendon, care `nglobeaz\ patela [i se
fixeaz\ prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.
Origine
- m. drept femural: pe spina iliac\ anteroinferioar\ (SIAI) [i deasupra acetabulului
- m. vast lateral: pe trohanterul mare femural [i pe buza lateral\ a liniei aspre
- m. vast medial: pe linia aspr\ (pe toat\ `ntinderea ei)
- m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fe]ei laterale [i anterioare femurale.
Inser]ie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce `nglobeaz\ rotula (prin intermediul
ligamentului patelar).
Inerva]ie: nervul femural
Ac]iune: m. cvadriceps are un rol de maxim\ importan]\ att `n dinamica articula]iei genunchiului
(mu[chiul `n `ntregime) ct [i `n statica sa (stabilitatea activ\ a genunchiului). Mu[chiul drept femural
(biarticular) ac]ioneaz\ att asupra articula]iei genunchiului ct [i asupra articula]iei coxofemurale.
Ac]iunea asupra genunchiului se realizeaz\ prin:
- extensia gambei pe coaps\- realizat\ prin ac]iunea tuturor
componentelor, fiind practic de ne`nlocuit de un alt mu[chi.
For]a extensiei este de trei ori mai mare dect a tuturor
flexorilor la un loc.
- prin contrac]ia static\, transform\ membrul inferior `ntr-o
coloan\ rigid\ necesar\ sprijinului `n mers (alergare) [i a
sta]iunii verticale, de unde [i dezvoltarea mare a
cvadricespului;
- prin contrac]ie dinamic\, ac]ioneaz\ `mpreun\ cu ceilal]i
mu[chi ai triplei extensii, intervenind `n toate mi[c\rile `n care
genunchiul [i `ntregul membru inferior `n prealabil flectat, se
extinde ridicnd trunchiul vertical `mpotriva gravita]iei (ridicare
din [eznd, ghemuit, urcatul sc\rilor, mers pe teren
accidentat);
- prin contrac]ie dinamic\ (la nivelul membrului oscilant),
cvadricepsul ac]ioneaz\, `n mers, lund punct fix proximal; `n
faza pasului urm\tor, contrac]ia sa contribuie la lungirea
pasului prin extensia brusc\ a genunchiului.
Ac]iunea asupra articula]iei coxofemurale
~n acest caz ac]ioneaz\ doar m. drept femural (biarticular)
realiznd: Fig.167 M. cvadriceps
- flexia coapsei pe bazin (`n principal);
- abduc]ia [i rota]ia extern\ a coapsei (secundar).
- cnd ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine `n mers realiznd flexia coapsei pe bazin
(coapsa este dus\ dinapoi- `nainte din faza pasului posterior `n cea a pasului anterior, urmat\ de
extinderea brusc\ a gambei, deci la nivelul membrului oscilant, cvadricepsul ac]ioneaz\ succesiv ca
flexor al coapsei [i extensor al gambei;
- cnd ia punct fix pe tibie - m. drept femural, ac]ioneaz\ asupra bazinului, realiznd balansarea sa
`n plan sagital.
221
Paralizia m. cvadriceps este foarte grav\, genunchiul nu se poate stabiliza `mpotriva greut\]ii
corporale, f\cnd dificil\ sus]inerea trunchiului pe membrul de sprijin.
Lan]ul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps [i triceps sural.
B. MU{CHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI (ADDUCTORII)
Sunt mu[chi care ocup\ spa]iul triunghiular dintre partea inferioar\ a pelvisului, corpul femurului [i
linia ce une[te simfiza pubian\ cu fa]a medial\ a genunchiului. Sunt mai dezvolta]i `n partea superioar\
unde se suprapun `n trei planuri, formnd o piramid\ triunghiular\ neregulat\, cu baza sus [i vrful `n jos, la
nivelul epicondilului medial femural. Sunt dispu[i `n trei planuri:
planul superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis
planul mijlociu: m. adductor scurt
planul profund: m. adductor mare.
Fig.168. Mu[chii regiunii mediale a coapsei
M. PECTINEU
Origine: creasta pectineal\ (a ramului superior al pubelui).
Inser]ie: linia pectineal\ a osului femur.
Inerva]ie: dubl\- ramuri din nervul femural [i nervul obturator
Ac]iune:
222
- flexor al coapsei pe bazin

- adduc]ie [i rota]ie extern\ a coapsei (pozi]ia croitorului).
M. ADDUCTOR LUNG
Origine: fa]a lateral\ a marginii inferioare a pubisului.
Inser]ie: intersti]iul liniei aspre a femurului (`n 1/3 mijlocie)
Inerva]ie: ram din nervul obturator
Ac]iune:
- adduc]ie, flexie [i rota]ie extern\ a coapsei (pozi]ia
croitorului)
- particip\ la "pozi]ia croitorului" (adduc]ie [i rota]ie
extern\ a coapsei)
M. GRACILIS
Este cel mai medial [i mai lung din grupul adductorilor [i
singurul care dep\[e[te articula]ia genunchiului (mu[chi
biarticulari).
Origine: ramul inferior al osului pubis.
Inser]ie: partea superioar\ a fe]ei mediale a tibiei (pes
anserinus)
Ac]iune:
- flexor [i adductor al coapsei;
- flexor [i rotator intern al gambei.
M. ADDUCTOR SCURT
Origine: ramul inferior al osului pubis
Inser]ie: 1/3 superioar\ a intersti]iului liniei aspre a femurului.
Ac]iune: adductor, rotator extern [i flexor al coapsei.
M. ADDUCTOR MARE
Este cel mai mare, mai posterior [i mai profund dintre mu[chii regiunii.
Origine: tuberozitatea ischiatic\ [i ramura ischiopubian\ (coxal).
Inser]ie: intersti]iul liniei aspre [i tuberculul adductorilor de la nivelul
epicondilului medial al femurului.Dup\ direc]ia [i inser]ia distal\ a
fasciculelor musculare se disting trei por]iuni:
- por]iunea superioar\ (bine individualizat\);
- por]iunea mijlocie (mai voluminoas\ [i posterior de precedenta);
- por]iunea inferioar\ (cea mai posterioar\ [i mai groas\, `ntins\ de la
tuberozitatea ischiatic\ la tuberculul adductorilor).
Inerva]ie: ramuri din nervii obturator [i ischiatic.
Ac]iune:
- adductor al coapsei (cel mai puternic);
Fig.169 Mu[chii adductori, gracilis [i
pectineu
223
- extensor al coapsei- singurul extensor din grupul medial, datorit\ faptului c\ ac]ioneaz\ `napoia
axului transversal al articula]iei coxofemurale, prin originea sa pe tuberozitatea ischiatic\;
- rotator extern al coapsei (prin por]iunile mijlocie [i superioar\);
- rotator intern al coapsei (prin por]iunea inferioar\).
SINTEZA AC}IUNII ADDUCTORILOR

Privi]i `n ansamblu, cei cinci adductori au un rol de maxim\ importan]\ att din punct de vedere
dinamic ct [i static. Rolul dinamic rezid\ `n a face adduc]ia membrului inferior aflat `n abduc]ie, iar
secundar, are rolul de flexor [i extensor al coapsei pe bazin. ~n mers [i alergare, contrac]ia adductorilor
contribuie la mi[carea `nainte [i `napoi a membrului oscilant.
Rolul static const\ `n stabilizarea echilibrului trunchiului printr-un
control constant al pozi]iei pelvisului.
C. MU{CHII REGIUNII POSTERIOARE A

COAPSEI
(ischiogambierii/ ischiocruralii)
A B
Sunt mu[chi lungi, biarticulari [i se `ntind `ntre pelvis [i oasele

gambei, avnd origine comun\ pe tuberozitatea ischiatic\ [i inser]ie pe
oasele gambei.
Mu[chii sunt antagoni[ti ai cvadricepsului, deci extensori ai
articula]iei coxofemurale, dar flexori asupra genunchiului (rol `n sta]iunea
biped\ [i deplasarea biped\).
M. BICEPS FEMURAL Fig. M. 169 Biceps femural

Situat `n partea postero-lateral\ a coapsei. A. capul lung; B. capul scurt
Origine: dubl\- tuberozitatea ischiatic\ (capul lung) [i 1/2 inferioar\ a

intersti]iului liniei aspre (capul scurt).
Inser]ie: capul fibulei.
Inerva]ie: nervul ischiatic
Ac]iune:
- extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung)
- flexor al gambei
- flexor al genunchiului (cnd ac]ioneaz\ ambele capete).
- rotator extern\ (cnd gamba este flectat\)- mi[care important\ `n A
ski-ul alpin.
M. SEMITENDINOS
Este situat `n partea postero-medial\ a coapsei.
Origine: tuberozitatea ischiatic\ (prin tendon comun cu bicepsul
femural). Fig. 170 A. M. semimembranos
Inser]ie: 1/3 superioar\ a fe]ei mediale a tibiei (prin pes B. M. semitendinos
anserinus), `mpreun\ cu croitorul [i gracilisul.
224
Inerva]ie: ramuri din nervul ischiatic.

Ac]iune: extensor al coapsei [i flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate.
M. SEMIMEMBRANOS
Este situat mai profund dect m. semitendinos.
Origine: tuberozitatea ischiatic\.
Inser]ie: condil medial tibial.
Inerva]ie: ram din nervul tibial
Ac]iune: identic\ cu semitendinosul, cu precizarea c\ m. semimembranos este mai puternic.
SINTEZA AC}IUNII MU{CHILOR ISCHIOGAMBIERI

Sunt extensori `n articula]ia coxofemural\, intervin `n sta]iunea vertical\ [i mers, men]innd
rectitudinea trunchiului pe membrul de sprijin, iar pe membrul oscilant, realiznd semiflexiunea gambei pe
coaps\, rezult\ "scurtarea" membrului [i, deci, u[urarea pendul\rii `nainte.
Fig.171 Mu[chii posteriori ai coapsei
225
II.2.3.2.3 MU{CHII GAMBEI
Mu[chii gambei sunt situa]i asimetric `n jurul celor dou\ oase ale gambei, astfel `nct fa]a medial\ [i
marginea anterioar\ a tibiei, precum [i cele dou\ maleole (tibial\ [i peronier\), r\mn neacoperite de
A. B.
Fig.172 Mu[chii regiunilor laterale(A) [i anterioare (B)

a gambei
musculatur\. Ace[ti mu[chi se `mpart `n trei grupe:
Grupul anterior
- m. tibial anterior;
- m. extensor lung haluce;
- m. extensor lung degete;
- al III-lea peeronier.
Grupul lateral:
- m. peronier scurt;
- m. peronier lung.
Grupul posterior
- planul superficial:
m. triceps sural(gastrocnemian [i sural );
m. plantari
226
- planul profund:
m. tibial posterior;
m. flexor lung haluce;
m. flexor lung degete;
m. popliteu.
A. MU{CHII REGIUNII ANTERIOARE A GAMBEI
M. TIBIAL ANTERIOR (GAMBIERUL ANTERIOR)

Este cel mai medial [i mai voluminos al regiunii.
Origine: fa]a lateral\ a tibiei [i membrana interosoas\.
Inser]ie: baza metatarsianului I [i cuneiformul medial.
Inerva]ie: ram din nervul peronier profund.
Ac]iune:
- flexia dorsal\ a piciorului- intervine astfel `n locomo]ie:
- la nivelul membrului de sprijin- trage gamba `nainte;
- la nivelul membrului oscilant- ac]ioneaz\ pe gamb\ ridicnd
piciorul, asigurnd scurtarea membrului, necesar\ pendul\rii;
- prin ac]iune static\ nu permite r\sturnarea `napoi a gambei;
- este [i rotator [i adductor intern al piciorului;
- `mpreun\ cu peronierul lung formeaz\ o ching\ care sus]ine
bolta plantar\.
M. EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

(extensorul propriu al halucelui)
Fig.173.M. Tibial anterior [i M.
Este situat lateral de precedentul.
extensor lung degete
Origine: fa]a medial\ a peroneului [i membrana interosoas\.
Inser]ie: falanga distal\ a halucelui.
Ac]iune:
- extensor al halucelui;
- flexor dorsal [i rotator intern al piciorului.
M. EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR

(extensor comun al degetelor)
Este situat lateral de preceden]ii.
Origine: pe tibie, peroneu, membrana interosoas\.
Inser]ie: pe falangele II [i III ale degetelor II-V.
Ac]iune:
- flexor dorsal al piciorului [i rotator extern; Fig.174 M. al III Fig. 175 M.
lea peronier extensor lung
227
- abductor al piciorului.
M. PERONIER AL III LEA

( peronierul anterior)
Este cel mai extern mu[chi al lojei anterioare.
Origine: pe tibie, peroneu [i membrana interosoas\.
Inser]ie: pe falangele II [i III ale degetelor II-V.
Ac]iune: cnd ia punct fix pe gamb\, peronierul anterior este flexor, abductor [i rotator `n afar\ al
piciorului pe gamb\, deci este un sinergist al extensorului comun al degetelor. El mai este considerat un
fascicul extern al acestui mu[chi.
B. MU{CHII REGIUNII LATERALE A GAMBEI
M. PERONIER LUNG
Este situat cel mai superficial.
Origine: pe fa]a lateral\ a osului peroneu [i
septurile intermusculare.
Inser]ie: baza metatarsianului I [i cuneiformul
medial.
Inerva]ie: ram din nervul peronier superficial.
Ac]iune:
- rota]ia lateral\ [i abduc]ia piciorului;
- flexie plantar\ a piciorului (ajutnd
mu[chii posteriori);
- accentueaz\ [i sus]ine bolta
transversal\ a piciorului.
M. PERONIER SCURT Fig. 176 M. peronier scurt [i peronier

lung
Este situat sub precedentul.
Origine: pe fa]a lateral\ a osului peroneu [i pe cele dou\ septuri intermusculare.
Inser]ie: tuberozitatea metatarsianului V.
Inerva]ie: ram din nervul peronier superficial.
Ac]iune:
- rota]ia lateral\ [i abductor al piciorului;
- flexie plantar\ a piciorului.
C. MU{CHII REGIUNII POSTERIOARE A GAMBEI
Sunt situa]i `n dou\ planuri:

Planul superficial:
- Mu[chiul triceps sural;
228
- Mu[chiul plantar.
Planul profund:
- Mu[chiul popliteu;
- Mu[chiul flexor lung al degetelor;
- Mu[chiul tibial posterior;
- Mu[chiul flexor lung al halucelui.
Fig.177 Muschii superficiali din regiunea posterioar\ a gambei
M. TRICEPS SURAL
- Este format din dou\ p\r]i distincte:
1. M. gastrocnemian (gemen) are dou\ capete de inser]ie proximal\:
Origine:
- capul medial are originea pe condilul medial femural, marginea superioar\(care vine `n raport cu
pielea);
- capul lateral are originea pe condilul lateral femural, marginea superioar\(care vine `n raport cu
pielea).
Inser]ie: tuberozitatea calcaneului, prin tendonul lui Achile.
Ac]iune: este biarticular, cu fibre lungi, avnd ac]iune de scurt\ durat\, dar cu randament maxim.
229
2. M. solear este mai gros [i mai profund dect gastrocnemianul.

Origine:
- pe osul peroneu (capul [i fa]a posterioar\ a diafizei);
- pe tibie (linia mu[chiului solear [i marginea medial\).
Inser]ie: tuberozitatea calcaneului prin tendonul lui Achile.
Inerva]ie: nervul tibial.
Ac]iune: este un mu[chi uniarticular, cu fibre scurte. Ac]iunea sa are o
caracteristic\: este de lung\ durat\. Este un mu[chi al for]ei.
~n ansamblu, m. triceps sural este cel mai puternic flexor plantar dar
[i supinator [i adductor al piciorului.
El are ac]iune asupra articula]iei genunchiului [i asupra piciorului.
Ac]iunea tricepsului sural asupra genunchiului
Doar gastrocnemienii ac]ioneaz\ direct, realiznd:
- flexia gambei pe coaps\;
- rota]ia intern\ a gambei (prin capul lateral);
- rota]ia extern\ a gambei.
Ac]iunea tricepsului sural asupra piciorului
- La nivelul embrului de sprijin: ac]ioneaz\ de pe picior asupra
gambei `mpiedicnd `nclina]ia ei `nainte sub greutatea Fig.178 Tricepsul sural:
corpului; prin aceast\ contrac]ie static\ cu punct fix pe
A. MU{CHIULgastrocnemienii
picior, este stabilizator al articula]iei talocrurale. B. M. solear
- ~n locomo]ie : aplic\ planta pe sol, cu for]\, dup\ care o
desprinde, pn\ la capetele metatarsienelor [i, `n continuare, desprinde complet piciorul de pe
sol. Este, de fapt, mi[carea de propulsie, necesar\ `n mers, alergare. Prin aceasta, are un rol
foarte important `n locomo]ie.
- ~n lan]ul triplei extensii a membrului inferior `n care mai intr\ m. fesier mare - extensia
coapsei [i m. cvadriceps- extensia genunchiului, m. triceps sural ridic\ corpul din sta]iunea
"pe vine"," `n stnd", proiectnd `nainte corpul, `n prima faz\ a fugii;
- ~n static\ : ac]iunea de supina]ie a tricepsului este esen]ial\ pentru contrabalansarea greut\]ii
corpului ce tinde s\ duc\ piciorul `n prona]ie.
M. PLANTAR (PLANTARUL SUB}IRE)

Este fusiform [i sub]ire, acoperit de m. gastrocnemian.
Origine: pe condilul lateral femural.
Inser]ie: calcaneu.
Inerva]ie: n. tibial
Ac]iune:
- fiind un mu[chi rudimentar, ac]iunea sa de mu[chi auxiliar al tricepsului sural este ne`nsemnat\;
- cnd ia punct fix mai jos, este tensor al capsulei articula]iei genunchiului.
B. PLANUL PROFUND
M. POPLITEU
Este scurt [i triunghiular, situat `n profunzimea fosei poplitee.
230
Origine: pe condilul lateral al femurului.

Inser]ie: pe fa]a posterioar\ a tibiei (deasupra liniei solearului).
Inerva]ie: ram din nervul tibial.
Ac]iune: rota]ia intern\ a gambei (cu gamba flectat\) [i foarte slab\ flexie a gambei pe A
coaps\.
M. FLEXOR LUNG AL DEGETELOR

(flexor comun al degetelor)
Este situat cel mai medial, la nivelul planului profund. B

Origine: fa]a posterioar\ a tibiei (sub linia solearului).
Inser]ie: falanga distal\ a degetelor II-V
Ac]iune:
~n mers are rol dinamic
- intervine `n desprinderea [i propulsia piciorului al\turi de ceilal]i
flexori plantari;
- flexia plantar\ a piciorului;
- inversia [i adduc]ia piciorului;
Fig.179
- flexor al degetelor (slab).
A. M. plantar;
rol static
B. M. popliteu.
- sus]inerea bol]ii plantare (arcul longitudinal).
M. TIBIAL POSTERIOR
(gambierul posterior)
Este situat profund, `ntre cei doi flexori.

Origine: pe fa]a posterioar\ a tibiei [i peroneului pe
membrana interosoas\.
Inser]ie:
- pe osul navicular [i oasele cuneiforme;
- pe baza metatarsianului I.
Ac]iune: - este flexor plantar slab
- puternic rotator intern [i adductor al
piciorului.
rol static foarte important
- sl\birea mu[chiului determin\ apari]ia
platfus-ului.
M. FLEXOR LUNG AL HALUCELUI A B C

(flexorul peronier sau comun al Fig.180
halucelui) A. M. flexor lung degete;

Este situat cel mai lateral din planul profund. B. M. flexor lung haluce;
Origine: fa]a posterioar\ a peroneului pe cele 2/3 C. M. tibial posterior .
231
inferioare [i membrana interosoas\.
Inser]ie: falanga distal\ a halucelui.
Ac]iune:
- rol dinamic
desprinde piciorul membrului de sprijin, prin ridicarea pe vrfuri `mpotriva greut\]ii corpului. Este
ultimul mu[chi care se contract\ `n extensia piciorului de sprijin, f\cnd-o complet\. Astfel, se
d\ un ultim impuls `n mers/ s\ritur\, ajutnd la propulsia corpului `n sus [i `nainte
este flexor al halucelui, flexor plantar;
efectueaz\ rota]ia medial\ [i adduc]ia piciorului;.
- Rol static
cnd ia punct fix pe inser]iile distale, `n pozi]ia ortostatic\, sus]ine gamba s\ nu se flecteze pe
picior, fiind prin aceast\ ac]iune un sinergist al tricepsului sural [i al flexorului propriu.
Fig.181 Regiunea dorsal\ superficial\ a piciorului tendoanele [i tecile tendoanelor mu[chilor

gambei
II.2.3.2.4 MU{CHII PICIORULUI

Mu[chii propriu-zi[i ai piciorului sunt `ncadra]i de unii autori (T. Sbenghe) `n categoria mu[chilor
intrinseci ai piciorului, mu[chii gambei fiind considera]i [i mu[chi extrinseci ai piciorului.
232
II.2.3.2.4.1 MU{CHII REGIUNII DORSALE A PICIORULUI
M. EXTENSOR SCURT AL DEGETELOR

Origine: pe osul calcaneu [i ligamentul talocalcanean.
Inser]ie: `mpreun\ cu tendoanele m. extensor comun, pe degetele 1,2,3,4.
Inerva]ie: nervul tibial anterior.
Ac]iune: extensia degetelor 1,2,3,4.
M. EXTENSOR SCURT AL HALUCELUI

Origine: pe osul calcaneu.
Inser]ie: pe fa]a dorsal\ a primei falange a halucelui.
Inerva]ie: nervul tibial anterior.
Ac]iune: extinde prima falang\ a halucelui.
Fig. 182 Margine intern\ a piciorului tendoanele [i tecile tendoanelor mu[chilor
II.2.3.2.4.2 MU{CHII PLANTEI
(MU{CHII FE}EI PLANTARE A PICIORULUI)
Sunt dispu[i `n trei regiuni:

- regiunea plantar\ medial\;
233
- regiunea plantar\ lateral\;
- regiunea plantar\ mijlocie.
A. MU{CHII REGIUNII PLANTARE MEDIALE (INTERNE)
M. ABDUCTOR AL HALUCELUI
Origine: pe osul calcaneu [i aponevroza plantar\.
Inser]ie: fa]a medial\ a extremit\]ilor proximale a primei falange a halucelui.
Inerva]ie: nervul plantar medial.
Ac]iune: realizeaz\ abduc]ia halucelui.
M. FLEXOR SCURT AL HALUCELUI

Origine: oasele cuboide [i cuneiformul 3.
Inser]ie: baza primei falange a halucelui.
Inerva]ie: nervul plantar medial.
Ac]iune: adduc]ia [i flexia halucelui. Apropierea degetelor `ntre ele.
B. MU{CHII REGIUNII PLANTARE LATERALE (EXTERNE)

Ar corespunde eminen]ei hpotenare a minii [i prezint\ mu[chi care poart\ aceea[i denumire ca [i
mu[chii minii.
M. ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC
Origine: pe osul calcaneu.
Inser]ie: pe fa]a lateral\ a bazei primei falange a degetului mic.
Inerva]ie: nervul plantar lateral.
Ac]iune: abductor [i flexor al degetului mic.
M. FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC

Origine: baza metatarsianului 5 [i teaca lungului peronier lateral.
Inser]ie: pe fa]a lateral\ a bazei falangei proximale a degetului mic.
Ac]iune : flexia falangelor pe metatars.
C. MU{CHII REGIUNII PLANTARE MIJLOCII

M. SCURT FLEXOR PLANTAR AL DEGETELOR
Este corespondentul flexorului comun superficial al minii.
Origine: calcaneu [i aponevroza plantar\.
Inser]ie: printr-un tendon cu patru por]iuni, la baza falangelor mijlocii a degetelor 2,3,4,5.
Inerva]ie: ram din nervul plantar medial.
Ac]iune: flexor al ultimelor 4 degete.
234
MU{CHII LOMBRICALI AI PICIORULUI

Sunt patru mu[chi, identici ca dispozi]ie [i ac]iune cu lombricalii de la mn\. Dispozi]ia lor este sub
mu[chiul scurt flexor plantar al degetelor.
Origine: tendoanele lungului flexor comun.
Inser]ie: baza falangei I (proximale) a degetelor 2,3,4,5 [i tendoanele extensorului comun.
Inerva]ie: nervul plantar medial [i lateral.
Ac]iune: flecteaz\ falangele proximale [i extinde pe cele mijlocii (II) [i distale (III).
MU{CHII INTEROSO{I
- Mu[chii interoso[i dorsali
Sunt patru mu[chi sub]iri a[eza]i `ntre oasele metatarsiene.
Origine: pe fa]a lateral\ [i medial\ a oaselor metatarsiene.
Inser]ie: falangele proximale ale degetelor 2,3,4.
- Mu[chii interoso[i plantari
Sunt trei mu[chi sub]iri a[eza]i pe fa]a plantar\ a metatarsienelor 3,4,5.
Origine: fa]a plantar\ a metatarsienelor 3,4,5.
Inser]ie: fa]a medial\ ale bazei falangei proximale a degetelor 3,4,5.
Inerva]ie: nervul plantar lateral.
Ac]iune: flexori ai falangelor proximale [i extensorii ultimelor falange ale degetelor 2,3,4,5.
SINTEZA AC}IUNII MU{CHILOR GAMBEI {I PICIORULUI:

- Mu[chii extensori ai piciorului:
M. gemeni;
M. solear;
M. plantar sub]ire;
M. lung flexor comun al degetlor;
M. tibial posteior.
- Mu[chii eversori ai piciorului:
M. peronier lung;
M. peronier scurt;
M. extensor comun degeete.
- Mu[chii inversori ai piciorului :
Tibial posterior;
Tibial anterior.
- Mu[chii flexori ai degetelor :
M. flexor comun degete;
M. flexor lung propriu haluce;
M. pedios;
M. extensor scurt haluce.
- Mu[chi flexori ai gambei :
M. plantarul sub]ire;
M. popliteu;
M. gemeni;
235
M. solear.
- Mu[chii flexori ai piciorului :
M. extensor propriu haluce;
M. peronier lung;
M. peronier scurt;
M. extensor comun degete.
- Mu[chii rotatori interni ai gambei :
M. popliteu;
M. gemen - capul lateral.
- Mu[chii rotatori externi ai gambei :
- M. gemen - capul medial.
- Mu[chii abductori ai degetelor :
M. abductor propriu haluce;
M. abductor propriu deget mic.
- Muschii adductori ai degetelor
- M. adductor propriu haluce.
Mu[chii a[eza]i pe p\r]ile anterioare ale gtului, trunchiului, membrelor superioare sunt mu[chi cu
ac]iune predominant flexoare.
u[chii a[eza]i pe p\r]ile posterioare, la nivelul acelora[i segmente, sunt mu[chi cu ac]iune
predominant extensoare.
O situa]ie particular\ au mu[chii au mu[chii membrului inferior:
- mu[chii flexori ai gambei pe coaps\ sunt a[eza]i pe partea posterioar\ a coapsei;
- mu[chii extensori ai gambei pe coaps\ sunt a[eza]i pe partea anterioar\ a coapsei;
- mu[chii flexori plantari ai piciorului sunt a[eza]i pe partea posterioar\ a gambei;
- mu[chii flexori dorsali ai piciorului sunt a[eza]i pe partea anterioar\ a gambei.
Mu[chii au un punct de origine [i un punct de inser]ie. Prin punctul de inser]ie, mu[chii apropie
cap\tul osos corespunz\tor de cap\tul osos pe care este fixat\ originea.
236

Cap Iii - Miologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap Iii - Miologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELEMENTE DE ANATOMIE DESCRIPTIV I FUNCIONAL

III.1 MIOLOGIE GENERAL|

III.1.1 CRACTERISTICI MORFO-FUNC}IONALE

A. Din punct de vedere morfo-func]ional, mu[chii scheletici sunt forma]i din:

B. Anexele mu[chilor sunt forma]iuni auxiliare care ajut\ activitatea muscular\:

III.1.2 CLASIFICAREA MORFOLOGIC| A MU{CHILOR

Fig.116 Tipuri de fibre musculare

B. Dup\ num\rul capetelor de inser]ie :

C. Dup\ modul de grupare a fasciculelor musculare fa]\ de tendoane

III.1.3 MODUL DE FIXARE AL MU{CHILOR

III.1.3.1 Structura tendonului

III.1.3.2 Jonc]iunea tendo-muscular\.

III.1.3.4 Tecile sinoviale

III.1.3.5 Biodinamica tendoanelor

III.1.4 STRUCTURA, PROPRIET|}ILE {I TIPURILE DE

III.1.4.1 Structura mu[chiului

Fig.118 Structura muschiului sriat

III.1.4.2 Vasculariza]ia mu[chiului

III.1.4.3 Inerva]ia mu[chiului

Fig.119 Jonc]iunea neuro-muscular\; butonul terminal

III.1.5 ROLUL ANEXELOR

III.1.5.1 Fasciile musculare

III.1.5.3 Bursele sinoviale

III.1.5.4 Trohleele musculare

III.1.6 PROPRIET|}ILE FIZICE ALE M. UI

Mu[chiul se deosebe[te de celelalte ]esuturi prin 3 propriet\]i fizice:

III.1.6.1 Elasticitatea [i extensibilitatea

II.1.6.3 Tonusul muscular

III.1.7 CALIT|}ILE CONTRAC}IEI MUSCULARE

III.1.7.1 For]a de contrac]ie

III.1.7.2 Amplitudinea scurt\rii

III.1.7.3 Lucrul mecanic (travaliul muscular).

III.1.8. TIPURILE DE ACTIVITATE MUSCULAR|

Pentru analiza biomecanic\ a mi[c\rilor se folosesc termenii de activitate dinamic\ [i static\.

Activitatea static\ sau postural\ este rezultatul contrac]iei izometrice.

III.1.9 PUNCTUL FIX {I INVERSAREA LUI

III.1.10 SENSUL MI{C|RILOR ~N FUNC}IE DE

III.1.10.1 Sensul mi[c\rii

III.1.10.2 Ac]iunea mu[chiului `n func]ie de axele de mi[care ale

III.1.10.3 Descompunerea ac]iunii mu[chiului

III.1.10.4 Migrarea mu[chiului peste axul mi[c\rii

III.1.10.5 Importan]a pozi]iei segmentului corporal `n eficien]a

III.1.10.6 Ac]iunea mu[chilor uniarticulari [i poliarticulari

III.1.11 ROLUL MU{CHILOR ~N ORGANISM

Mi[c\rile de deplasare ale corpului sunt realizate prin mers [i fug\.

III.2 MIOLOGIE SPECIAL|

CLASIFICAREA FUNC}IONAL| A MU{CHILOR:

Fig.120 Musculatura corpului uman

CLASIFICAREA TOPOGRAFIC| A MU{CHILOR:

2. mu[chi ai membrului inferior

III.2.1 MU{CHII EXTREMIT|}II CEFALICE

II.2.1.1 MU{CHII PIELO{I AI FE}EI {I GTULUI

II.2.1.2. MU{CHII MASTICATORI

II.2.1.3. MU{CHII CRANIOMOTORI

II.2.1.3.1 MU{CHII REGIUNII MEDIANE A GTULUI

1. M. DREPT ANTERIOR AL CAPULUI

2. M. DREPT LATERAL AL CAPULUI

II.2.1.3.2 MU{CHII REGIUNII LATERALE A GTULUI

Fig. 121 Mu[chii regiunii anterioare [I laterale a g`tului plan superficial

Sunt mu[chi pereche, a[eza]i pe trei planuri. Dintre ei vom studia:

Fig.122 Mu[chii regiunii anterioare [i laterale a g`tului plan profund

Fig.123 Mu[chii scaleni vedere anterioar\

II.2.1.3.3 SINTEZA AC}IUNILOR MU{CHILOR EXTREMIT|}II