Drepturile omului, copilului,pacientului,ale femeii insarcinate

Drepturile omului si libertatile fundamentale ne permit sa ne dezvoltam si sa ne utilizam deplin calitatile

noastre umane, inteligeta, talentul si constiinta si sa ne satisfacem nevoile spirituale. Ele sunt bazate pe dorinta
omului de a trai intr-o lume in care demnitatea inerenta si bunastarea fiecarei persoane umane se vor bucura de
respect si protectie.
Negarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului nu este numai o tragedie individuala si personala, dar
creeaza, de asemenea premizele nelinistilor sociale si politice aruncand semintele violentei si conflictului in si intre
societati si natiuni.
Dupa cum enunta prima propozitie a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului respectarea drepturilor omului si a
demnitatii umane reprezinta fundamentul libertatii, justitiei si pacii in lume.
Urmatoarele 19 articole trateaza drepturile civile si politice de care fiecare persoana este indreptatita sa se bucure.
Acestea sunt:
- dreptul la viata, libertate si siguranta;
- libertatea de a nu fi tinut in sclavie;
- dreptul de a nu fi supus terorii, tratamentelor si pedepselor inumane sau degradante;
- recunoasterea personalitatii juridice in fata legii;
- protectie egala in fata legii;
- dreptul la un remediu juridic, efectiv, pentru violarea propriilor drepturi;
- dreptul de a nu fi arestat, inchis sau exilat arbitrar;
- dreptul la o judecata dreapta si la o audiere publica de catre un tribunal independent si impartial;
- prezumtie de nevinovatie pana cand vinovatia este dovedita;
- interzicerea condamnarii pentru un act care nu a constituit un delict penal la momentul comiterii lui;
- libertatea de a nu fi supus amestecului in viata intima, familie, casa sau corespondenta;
- libertatea de circulatie incluzand dreptul de a-si parasi sau de a se intoarce in tara sa;
- dreptul de a cere azil;
- dreptul la o nationalitate;
- dreptul la casatorie si la intemeierea unei familii;
- dreptul de a avea o proprietate;
- libertatea gandirii, constiintei si religiei;
- libertatea de opinie si expresie;
- libertatea de adunare si asociere pasnica;
- dreptul de a paricipa la guvernarea unei tari;
- dreptul de acces legal la serviciile publice dintr-o tara.
Urmatoarele 7 articole trateaza drepturile economice, sociale si culturale incluzand dreptul la:
- securitate sociala;
- munca si alegere libera;
- remuneratie echitabila, care sa asigure o existenta fireasca demnitatii umane;
- formarea si aderarea la sindicate;
- odihna si concedii de odihna;
- un standard de viata adecvat sanatatii si bunastarii (incluzand hrana, imbracamintea, adapostul si asistenta
medicala);
- ajutor social in caz de somaj, boala, incapacitate de munca, vaduvie, varsta inaintata sau alte situatii independente
de persoanele in cauza;
- protectia mamei si a copilului;

1
- educatie: parintii avad dreptul de a alege tipul de educatie dorit pentru copiii lor;
- participarea la viata culturala in sanul comunitatii;
- protectia intereselor morale si materiale provenite din dreptul de autor al unei lucrari stiintifice, literare sau artstice.
In concordanta cu articolul 28, oricine este indreptatit la o ordine sociala si internationala in care drepturile sale
enuntate in Declaratia Universala sa poata fi pe deplin realizate.
Articolul 29 spune ca fiecare om are datorii fata de comunitatea in care dezvoltarea libera si deplina a personalitatii
sale este posibila.
Aceste drepturi si libertati nu pot fi exercitate conta scopurilor si principiilor Natiunilor Unite.
Articolul final afirma ca nimic in aceasta Declaratie nu poate fi interpretat astfel ca un stat, grup sau persoana sa aiba
dreptul de actiona in scopul suprimarii drepturilor si libertatilor enuntate in Declaratie.
Drepturile recunoscute de Conventie includ dreptul la munca, la libera alegere a slujbei, la conditii sanatoase si bune
de munca, la plata egala pentru munca egala, la securitatea muncii, la odihna. Drepturile de a forma si de a adera la
sindicate, dreptul la greva, la securitate sociala incluzand si asigurarea sociala sunt, de asemenea, recunoscute.
Protectia si asistenta trebuie asigurata familiei, cu o atentie speciala acordata mamei si copilului.
Conventia declara, de asemenea dreptul fiecarui om la standard adecvat de viata, acesta incluzand mancare adecvata,
imbracaminte si adapost. Dreptul fundamental al fiecaruia de a fi protejat impotriva foametei este in mod special
recunoscut. De asemenea, fiecare are dreptul la cel mai inalt standard ce poate fi atins din punct de vedere al
sanatatii fizice si psihice, precum si la educatie.
Statele -; parti trebuie sa asigure invatamantul primar obligatoriu si gratuit si trebuie sa existe posibilitatea ca
fiecaruia sa-i fie permis si accesibil invatamantul secundar. Trebuie ca accesul la invatamantul supeior sa fie egal
pentru toata lumea. Parintii si tutorii legali trebuie sa aiba dreptul sa aleaga scolile pentru copiii lor si sa asigure
educatia lor morala si religioasa corespunzatoare.
Orcine are dreptul sa ia parte la viata culturala si sa se bucure de benificiile descoperirilir stiintifice. Trebuie facute
eforturi pentru a conserva, dezvolta si difuza stiinta si cultura. Libertatea cercetarii stiintifice si a activitatii creative
trebuie respectata si oricine are dreptul de a se bucura de beneficiile propriei activitati de creatie si cercetare.
Conventia mai prevede:
- drepturile barbatilor si ale femeilor de a se casatori cand implinesc varsta corespunzatoare si de a-si intemeia o
familie pe principiul egalitatii in drepturi si responsabilitatii sotilor;
- dreptul fiecarui copil, fara discriminare, la masurile necesare de protejare din partea familiei, societatii si a statului
si dreptul de a avea o nationalitate;
- dreptul fiecarui cetatean de a lua parte la conducerea afacerilor publice, de a vota si a fi ales, de a avea acces, in
termeni generali de egalitate, la seviciile publice.
Toate persoanele sunt egale in fata legii si sunt indreptatite la o protectie egala din partea legii.
In 1983, Adunarea Generala a cerut recunoasterea urmatoarelor drepturi de baza ale populatiei indigene:
- sa-si poarte propriul nume si sa-si exprime liber propria identitate;
- sa aiba statut oficial si sa-si formeze propriile organizatii reprezintative;
- sa-si mentina in interiorul zonelor unde locuiesc structura economica traditionala si modul lor de viata; in nici un
fel nu le trebuie afectat dreptul de a participa liber, in mod egal la dezvoltarea economica, sociala si politica a tarii;
- sa-si pastreze si sa-si utilizeze propria limba, ori de cate ori este posibil, in educatie si administratie;
- sa se bucure de libertatea religiei si a convingerilor;
- sa aiba acces la pamat si la resursele naturale luand in considerare locul pe care il are in traditia si aspiratiile lor;
- sa-si structureze, conduca si controleze propriul sistem educational.
In 1985, O.N.U. a infiintat un fond valutar care sa asigure asistenta financiara pentru ca reprezentantii populatiilor
indigene sa se poata intalni in grupul de lucru.
In noiembrie 1981, Adunarea Generala a adoptat si proclamat Declaratia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de
Intoleranta si Discriminare bazate pe Religie si Credinta, dupa aproape 20 de ani de eforturi sa se poata intalni in
grupul de lucru.
In noiembrie 1981, Adunarea Generala a adoptat si proclamat Declaratia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de
Intoleranta si Discriminare bazate pe Religie si Credinta, dupa aproape 20 de ani de eforturi ale Comisiei si Adunarii

2
Generale.
Declaratia prevede printre altele, urmatoarele:
- fiecare om va avea dreptul de a-si alege religia si credinta proprie si libertatea de a-si manifesta religia sau credinta
prin adoare, respectare, practica si invatatura atat singur, cat si in grup, in cadrul unei comunitati, in mod privat sau
public;
- nimeni nu va fi subiectul unei constrangeri care sa-i atinga libertatea de a avea o religie sau o credinta la alegere;
- nimeni nu va fi subiectul discriminarii din partea statului, a unei institutii, a unui grup de persoane sau persoane pe
motiv de religie sau credinta.
Declaratia expune si elementele specifice care intra in cadrul libertatii religiei sau credintei.
Persoana in sine este centrul activitatii Natiunilor Unite depuse in numele drepturilor omului, atat ca beneficiar al
drepturilor proclamate cat si ca actor -; cheie in realizarea lor.
Declaratia Universala a Drepturilor Omului cere fiecarei persoane si fiecarui organism al societatii sa promoveze
respectul pentru drepturile omului si sa se lupte pentru recunoasterea lor universala si efectiva. Individual, in
comunitatea sa si prin organizatiile neguvernamentale, fiecare persoana poate promova educatia drepturilor omului,
incuraja respectul acestora la nivel national si lupta pentru deplina participare a tarii sale la eforturile Natiunilor
Unite de a proteja la scara internationala drepturile omului. Importanta impactului pe care simplii cetateni il pot avea
actionand impreuna pentru pace si drepturile omului nu trebuie subestimate.
Pe termen lung , numai prin supotul activ al cetatenilor lumii, efortul Natiunilor Unite pentru protejarea drepturilor
omului vor reusi.

Drepturi copilului

Copiii au drepturi oriunde s-ar afla - acas la prinii naturali, n familii substitutive, n institu ii de ngrijire sau la
scoal. Prinii i familiile, grupurile profesionale care lucreaz cu copiii, dar i orice cet ean responsabil ar trebui
s tie de existenta acestor drepturi.Politistii si Judecatorii sunt cei care au sarcina s aplice legea, dar toat lumea (n
special cine lucreaz cu copiii) are obligaia s raporteze cazuri de abuz sau neglijen ndreptate asupra copiilor.
Autoritile publice locale i centrale au obligaia de a garanta i promova drepturile copilului.

1. Copilul are dreptul la stabilirea i pstrarea identitatii sale.

2. Copilul are dreptul de a menin relatii personale si contacte directe cu prinii, rudele, precum i cu alte
persoane fa de care copilul a dezvoltat legturi de ataament.

3. Copilul care a fost separat de ambii prini sau de unul dintre acetia, printr-o msura dispus n condi iile
legii are dreptul de a menine relaii personale i contacte directe cu ambii prini, cu excep ia situa iei n
care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

4. Copilul ai crui prini locuiesc n state diferite are dreptul de a ntreine relatii personale i contacte directe
cu acetia, cu excepia situaiei n care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

5. Copilul are dreptul de a primi o educatie care s i permit dezvoltarea, n condiii nediscriminatorii, a
aptitudinilor i personalitatii sale.

6. Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bun stare de sntate pe care o poate atinge i de a beneficia
de serviciile medicale i de recuperare necesare pentru asigurarea realizrii efective a acestui drept.

7. Copilul are dreptul de a fi protejat mpotriva exploatarii i nu poate fi constrns la o munca ce comport un
risc potenial sau care este susceptibil s i compromit educaia ori s i duneze snt ii sau dezvoltrii
sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

3
8. Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care s permit dezvoltarea sa fizic, mental,
spiritual, moral i social.

9. Copilul are dreptul de a beneficia de asisten social i de asigurri sociale, n funcie de resursele i de
situaia n care se afl acesta i persoanele n ntreinerea crora se gsete.

10. Copilul are dreptul de a fi protejat mpotriva folosirii ilicite de stupefiante i substane psihotrope, aa cum
sunt acestea definite de tratatele internaionale n materie.

11. Copilul are dreptul la protecie mpotriva oricrei forme de exploatare;

12. Copilul cu handicap are dreptul la ngrijire special, adaptat nevoilor.

13. Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice i a vieii sale intime, private i familiale. Este
interzis orice aciune de natur s afecteze imaginea public a copilului sau dreptul acestuia la via a
intim, privat i familial.

14. Copilul are dreptul la libertate de exprimare. Prinii sau dup caz ali reprezentani legali ai copilului,
persoanele care au n plasament copii precum i persoanele care prin natura funciei promoveaz i asigura
respectarea drepturilor copiilor au obligaia de a le asigura informaii, explicaii i sfaturi n func ie de
vrsta i gradul de nelegere al acestora precum i de a le permite s-i exprime punctul de vedere, ideile i
opiniile.

15. Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-i exprima liber opinia sa asupra oricrei probleme care l
privete. n orice procedura judiciara sau administrativa care l privete, copilul are dreptul de a fi ascultat.
Este obligatorie ascultarea copilului care a mplinit vrsta de 10 ani. Cu toate acestea poate fi ascultat i
copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani dac autoritatea competent apreciaz c audierea lui este
necesar pentru soluionarea cauzei.

16. Copilul are dreptul la libertate de gndire, de cosntiinta si religie.Prin ii ndrum copilul, potrivit propriilor
convingeri, n alegerea unei religii, n condiiile legii, innd seama de opinia, vrsta i de gradul de
maturitate ale acestuia, fr a-l putea obliga s adere la o anumit religie sau la un anumit cult religios.
Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani are dreptul s i aleag liber confesiunea religioas."

17. Copilul are dreptul la libertate de asociere, n structuri formale i informale, precum i dreptul la libertatea
de ntrunire panic, n limitele prevzute de lege.

18. Copilul aparinnd unei minoriti etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la via cultural proprie, la
declararea apartenenei sale religioase, la practicarea propriei sale religii, precum i dreptul de a folosi
limba proprie n comun cu ali membrii ai comunitii din care face parte.

19. Copilul are dreptul la respectarea personalitii i individualitii sale i nu poate fi supus pedepselor fizice
sau altor tratamente umilitoare ori degradante.

20. Copilul are dreptul la odihn i vacan.

21. Copilul are dreptul de a fi protejat mpotriva oricror forme de violenta,neglijenta,abuz sau rele-tratamente.

22. Copilul are dreptul s creasc alturi de prinii si. Copilul are dreptul sa fie crescut ntr-o atmosfer de
afeciune i de securitate material i moral.

23. Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea prinilor si sau care, n vederea protejrii
intereselor sale, nu poate fi lsat n grija acestora, are dreptul la protectie alternativa.

4
 24. Copilul are dreptul sa depun singur plngeri referitoare la nclcarea drepturilor sale fundamentale;
Copilul este informat asupra drepturilor sale precum i asupra modalitilor de exercitare a acestora.

Drepturile femeii insarcinate

Femeia gravid beneficiaz de asisten medical gratuit, o dat cu luarea n eviden de ctre medicul de familie.
Este bine ca angajatorul s cunoasc ct mai curnd situaia gravidei, pentru ca aceasta s poat fi ocrotit la locul de
munc, n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare.
- n caz de graviditate, n timpul concediului de maternitate i n perioada de alptare contractul persoanei ncadrate
n munca nu poate fi desfcut din iniiativa unitii (Codul Muncii art.146).
- Femeile gravide i cele care alpteaz nu pot fi folosite n locuri de munc cu condiii vtmtoare, grele sau
periculoase, ori contraindicate medical i nu pot fi chemate la ore suplimentare. Cu acordul lor, ele pot fi trecute la
alte locuri de munc fr scderea retribuiei (Codul Muncii art.152).
- Este interzis munca femeilor gravide, ncepand din luna a asea, pe timpul nopii (Codul Muncii art. 154).
- Angajatele au dreptul la un concediu pltit de maternitate de 112 zile, din care 52 zile nainte de natere i 60 zile
dup (Codul Muncii, Legea nr.180/1992 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor i
Hotrrea nr.880/1965 privind acordarea de ajutoare materiale n cadrul asigurrilor sociale de stat).
- Angajatele pot beneficia, la cerere, n continuarea concediului de maternitate, de un concediu pltit pentru
ngrijirea copiilor n vrst de pn la doi ani (Legea nr.120/1997).
- Femeile cu handicap ncadrate n gradul I de invaliditate, ocrotite prin forme neinstituionalizate, au dreptul la un
concediu prenatal, la cerere, ncepnd cu luna a asea de sarcin (Legea nr.53/1992).
- Femeile care se afl n concediu pentru sarcin i lehuzie sau n concediu medical pentru ngrijirea copilului bolnav
de pn la ase ani au calitatea de asigurat, fr plata contribuiei pentru asigurrile sociale de snatate
(Legea nr.145/1997).
ncepnd cu cea de-a doua natere, mamele au dreptul la o indemnizaie de natere, n conformitate cu Legea
nr.67/1995 privind ajutorul social.
Cu ocazia naterii copilului, tatl are dreptul la trei zile concediu pltit, conform Hotrrii de Guvern
nr.250/1992 privind concediul de odihn i alte concedii ale salariailor din administraia public, din regiile
autonome cu specific deosebit i din unitile bugetare.

Drepturile pacientilor
Pacienii au dreptul la ngrijirile medicale de cea mai nalt calitate de care societatea dispune, n conformitate cu
resursele umane, financiare i materiale la dispozitie.
- Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoan uman, fr nici o discriminare.
Drepturile pacientului la informaia medical sunt n legtur cu:
Dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum i la modul de a le utiliza.
Dreptul de a fi informat asupra regulilor pe care trebuie s le cunoasc i s le respecte pe durata spitalizrii.
Dreptul de a fi informat asupra strii sale de sntate, a interveniilor medicale propuse, a riscurilor poteniale ale
fiecrei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefecturii tratamentului i
nerespectrii recomandrilor medicale, precum i cu privire la date despre diagnostic i prognostic. Informaiile se
aduc la cunotin pacientului ntr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; n cazul
n care pacientul nu cunoate limba romn, informaiile i se aduc la cunotin n limba matern ori n limba pe care
o cunoate sau, dup caz, se va cuta o alt form de comunicare.
Dreptul de a cere n mod expres s nu mai fie informat de ctre medic i de a alege o alt persoan care s fie
informat n locul su. Rudele i prietenii pacientului pot fi informai despre evoluia investigaiilor, diagnostic i
tratament, cu acordul pacientului.
Dreptul de a cere i de a obine o alt opinie medical.

5
 Dreptul de a primi, la externare, un rezumat scris al investigaiilor, diagnosticului i tratamentului acordate pe
perioada spitalizrii, sub forma biletului de externare si a scrisorii medicale.
Drepturile pacientului la tratament i ngrijiri medicale Interveniile medicale asupra pacientului se pot efectua
numai dac exist condiiile de dotare necesare i personal acreditat.
Se excepteaz de la aceast regul cazurile de urgen aprute n situaii extreme.
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, prietenilor, de suport spiritual i de sfaturi pe tot parcursul
ngrijirilor medicale.
Pacientul internat are dreptul i la o consultaie medical specific patologiei sale acordate de ctre un medic
acreditat din afara clinicii.
Personalul medical sau nemedical din clinic nu are dreptul s supun pacientul nici unei forme de presiune pentru
a-l determina pe acesta s l recompenseze altfel dect prevd reglementrile de plat legale stabilite.
Pacientul poate oferi angajailor sau clinicii, pli suplimentare sau donaii, cu respectarea prevederilor legale.
Pacientul are dreptul la ngrijiri medicale continue pn la ameliorarea strii sale de sntate. Drepturile pacientilor
(n conformitate cu prevederile Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului) Dreptul la confidenialitatea
informaiilor i viaa privat a pacientului
Toate informaiile privind starea pacientului, rezultatele investigaiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul,
datele personale sunt confideniale chiar i dup decesul acestuia.
Informaiile cu caracter confidenial pot fi furnizate numai n cazul n care pacientul i d consimmntul explicit
sau dac legea o cere n mod expres.
n cazul n care informaiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditai, implicai n tratamentul
pacientului, acordarea consimmntului nu mai este obligatorie.
Pacientul are acces la datele medicale personale.
Orice amestec n viaa privat, familial a pacientului este interzis, cu excepia cazurilor n care aceast imixtiune
influeneaz pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ngrijirile acordate i numai cu consimmntul pacientului. Sunt
considerate excepii cazurile n care pacientul reprezint pericol pentru sine sau pentru sntatea public.