Legtura dintre inteligena emoional i empatie

Facultatea de Psihologie

Univesitatea Titu Maiorescu

Bucureti

Dinu Laura Mihaela si Tudorica Mihaela Roxana

Profesori coordonatori: Profesor universitar doctor Margareta Dinc

Asistent universitar doctor Alexandru Mihalcea

17.01.2017
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

Rezumat

Studiu prezentat a fost proiectat s investigheze legtura dintre nivelul inteligenei

emoionale i niveul empatiei. Vrem sa demonstram ca cu ct nivelul inteligentei emotionale
este crescut, cu att este i nivelul empatiei. Astfel, am constituit un eantionul de cercetare
din 40 de angajati selectai din toate domeniile de lucru, cu vrste cuprinse ntre 30 si 50 de
ani. Dintre aceti subieci 20 sunt de gen masculin i 20 de gen feminin. Pentru a calcula
nivelul de inteligenta emotionala am aplicat proba de intelgienta emotionala Goleman, iar
pentru a calucla nivelul de empatie am aplicat chestionarul de empatie emotionala (QMEE),
de unde au rezultat scorui favorabile. In primul rand, media scorurilor la aceste chestionare
ne d posibilitatea s considerm c subiectii testai dispun de o inteligen emoional si de
o empatie emotinala peste medie. Iar, in al doilea rand, media scorurilor obtinute confirma
ipoteza cum ca nivelul empatic la oameni este determinat de inteligenta emotionala pe care
acestia o au.

2
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

Inteligen emoional i empatie

Inteligen emoional reprezint, pe de o parte, capacitatea de a identifica, de a

intelege, de a accepta propriile emotii si de a le exprima intr-un mod cat mai sanatos si
controlat, iar pe de alta parte reprezinta aptitudinea de a percepe si de a interpreta corect
emotiile celor din jur. Acest termen se intalneste sub doua forme in limba engleza:
Emotional Intelligence (EI) si Emotional Quotient (EQ); amandoua facand referire la acelasi
lucru: gradul de inteligenta emotionala sau maturitate emotionala.
Empatia se construieste pe deschiderea spre sentimentele celorlalti, pe abilitatea de a citi
informatiile primite pe cale nonverbala.
Empatia ca dimensiune a inteligentei emotionale se manifesta n special sub forma unei
trasaturi de personalitate. Trasaturile definitorii ale stilului empatic de personalitate constau
n capacitatea de transpunere n psihologia modelului extern (al altei persoane) sau de
proiectie atitudinal-afectiva mbinata cu perceperea realitatii din perspectiva acestui model
extern, ca si cum ar fi cealalta persoana. Persoanele cu un nalt nivel al empatiei mbina
experienta afectiva cu flexibilitatea n planul cognitiv.
Din lucrrile oamenilor de tiin despre inteligen se observ interesul special
acordat inteligenei emoionale i sociale care se refer la abilitatea de a te nelege pe tine i
de a-i nelege pe ceilali.
n anii 80, Howard Gardner, n teoria inteligenelor multiple a identificat inteligena
interpersonal i inteligena intrapersonal, care combinate, reprezint ceea ce nou ne este
cunoscut astzi sub numele de inteligena emoional (IE). Howard Gardner, pornind de la
ideea existenei unor inteligene diferite i autonome ce conduc la modaliti diverse de
cunoatere, nelegere i nvare, a elaborat n 1985 Teoria inteligenelor multiple,
considerat cea mai important descoperire din domeniul psihopedagogiei dup teoria lui
Jean Piaget.
n jurul anilor 90 s-au conturat trei mari direcii n definirea inteligenei emoionale, trasate
de urmtorii cercettori n acest domeniu:Mayer i Salovey (1990-1993) neleg prin
inteligena emoional capacitatea de a percepe ct mai corect emoiile i de a le exprima, de
a accede sau genera sentimente atunci cnd ele faciliteaz gndirea; de a cunoate i nelege
emoiile n vederea promovrii i dezvoltrii emoionale i intelectuale. Aici putem aminti
numele psihologului american Festinger cu teoria disonanei cognitive, conform creia
oamenii refuz s se gndeasc la lucruri care le provoac sentimente, emoii negative.
Reuven BarOn ne prezint o alt versiune a inteligenei emoionale. Componentele acesteia
sunt grupate n felul urmtor: Aspectul intrapersonal: contientizarea propriilor emoii care
presupune s trieti experiena prezent i nu cea ce ai simit n trecut; optimism,
asertivitate; respect, consideraie pentru propria persoan; autorealizare; independen.
Aspectul interpersonal: empatia; relaii interpersonale; responsabilitate social.
Adaptabilitate: rezolvarea problemelor; testarea realitii; flexibilitate. Controlul stresului:
tolerana la stres; controlul impulsurilor. Dispoziia general fericire; optimism.
n viziunea lui Daniel Goleman (1995) conceptele care compun aceast form a inteligenei
sunt: contiina de sine: identificarea i nelegerea emoiilor, contientizarea unei emoii
care se schimb, nelegerea diferenei dintre gnduri, emoii i comportamente, ncrederea
n sine, nelegerea consecinelor unor comportamente n termeni de emoii; auto-controlul.
D. Goleman a deschis noi orizonturi printr-o definire mai complex a inteligenei
emoionale. Unii autori consider c inteligena emoional are mai multe arii distribuite de
la simplu la complex: Identificarea emoiilor: abilitatea de a recunoate propriile emoii,
3
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

sentimente dar i pe ale celor din jurul nostru, precum i identificarea lor n diferite
persoane, obiecte, art, poveti, muzic sau ali stimuli.
Cat despre empatie, aceasta constituie una dintre dimensiunile semnificative ale inteligentei
emotionale. S. Mrcu (1997) o defineste ca fiind " un fenomen psihic de retraire a starilor,
gndurilor si actiunilor celuilalt, dobndit prin transpunerea psihologica a eului ntr-un
model obiectiv de comportament uman, permitnd ntelegerea modului n care celalalt
interpreteaza lumea".
Studiu prezentat a fost proiectat sa investigheze legtura dintre nivelul inteligentei
emotionale i niveul empatiei. Vrem sa demonstram ca cu ct nivelul inteligentei emotionale
este crescut, cu att i niveului empatiei este crescut i invers.

Metode
Obiective i Ipoteze
1. Indentificarea nivelului de inteligenta la un grump de oameni.
2. Identificarea nivelului de empatie la acelai grup de oameni.
3. Determinarea raportului dintre inteligenta emotionala i empatie
Ipoteza generala: Dinamica psihocomportamentului empatica la oameni este determinat de
nivelul inteligentei emotionale.
Ipoteza operationala: Pornind de la faptul c empatia este considerat o component a
inteligenei emoionale,spunem c nivelul empatic al oamenilor este determinat de nivelul
inteligenei emoionale pe care acetia o au.

Participani
Eantionul de cercetare a fost constituit din 40 de angajati selectai din toate
domeniile de lucru, cu vrste cuprinse ntre 30 si 50 de ani. Dintre aceti subieci 20 sunt de
gen masculin i 20 de gen feminin.
n funcie de sex, subiecii au fost distribuii astfel: o subgrupa formata din 20 de barbati si
o sibgrupa formata din 20 de femei. Astfel, eantionul de cercetare a fost mprit n doua
subgrupe: prima subgrup cuprinde barbatii, a doua subgrup curpinde femeile. La
constituirea eantionului a fost aplicat strategia randomizrii, care se folosete pentru
alctuirea unor eantioane simple aleatorii.
Participantii s-au aratat doritor de a participa la rezolvarea chestionarului datorita
curiozitatii debordante.

Aparatru
Proba de inteligen emoional Goleman, adaptat de M.Rocco dup Bar-On i
D.Goleman n varianta pentru aduli. Acest instrument cuprinde 10 itemi (situaii de via) n
care se poate afla orice persoan. Pentru fiecare item exist patru variante de rspuns.
Completarea testului urmrete transpunerea individului n situaia respectiv i pe de alt
parte, alegerea uneia dintre cele patru variantele de rspuns, ce prezint modaliti concrete
de a reaciona n situaiile indicate de ntrebri. Primul item vizeaz capacitatea de a fi
contient de emoiile personale, de a rspunde adecvat la situaiile neobinuite, critice, de a
cunoate situaia la nivel emoional. Al doilea item se refer la capacitatea de a decela
cauzele unei emoii. Sperana, ca dimensiune a inteligenei emoionale vizeaz cel de-al
treilea item, fiind pus n discuie motivaia intrinsec, capacitatea de a urmri un scop, de a
crea un plan n scopul depirii obstacolelor. Al patrulea item surprinde ntr-o situaie de
eecuri repetate optimismul. Itemul cinci se refer la schimbarea prejudecilor. Acest
deziderat presupune adoptarea unui mod democratic de relaionare. Al aselea item surprinde
capacitatea empatic a persoanei ntr-o situaie de stpnire a furiei. Al aptelea item
transpune subiectul ntr-o disput, acesta trebuind s gseasc modalitatea optim pentru a o
opri. Itemul al optulea urmrete capacitatea de conducere a unui grup astfel nct s
4
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

stimuleze cooperarea i creativitatea. Itemul al noulea se refer la capacitatea de a ajuta o

persoan retras social, prin implicarea ei progresiv n situaii noi. Ultimul item vizeaz
iniiativa schimbrilor.
Cotarea rspunsurilor se face cu 5 sau 20 de puncte. Scorurile de 200 de puncte sunt
considerate excepional, cele peste 150 sunt considerate peste medie, cele ntre 100-150 sunt
considerate medii i cele mai mici de 100 de puncte sunt considerate sub medie.
Chestionarul de empatie emoional (QMEE) elaborat de A.Mehrabian i N.Epstein.
Chestionarul cuprinde un numr de 33 de afirmaii cu care subiectul poate fi sau nu de
acord, afirmaii ce reprezint subscale intercorelate care msoar aspectele relaionale ale
empatiei emoionale. Subscalele chestionarului sunt: susceptibilitatea la contagiune
emoional, aprecierea emoiilor unor persoane necunoscute sau ndeprtate, reactivitatea
emoional extrem, tendina de a fi impresionat de experienele pozitive i negative ale
altora, tendina de simpatizare, dorina de a fi n contact cu cei care au probleme. Cu ct
scorul obinut este mai mare cu att capacitatea empatic de care dispune un subiect este mai
ridicat.
Rspunsurile la fiecare afirmaie se dau pe o scal de la +4 (acord foarte puternic) la -4
(dezacord foarte puternic), unele afirmaii fiind nsoite iniial cu semnul plus, iar altele de
semnul minus. Dup ce subiectul noteaz fiecare afirmaie cu unul din scorurile scalei (+ 4,
+3, +2, +1, -1, -2, -3, -4) semnele vor fi schimbate la scorurile care privesc afirmaiile la care
iniial figureaz semnul minus, iar apoi se va calcula suma celor 33 de afirmaii cuprinse n
chestionar. n final, se va afla scorul total de empatie emoional.

Procedura
Am aduncat in doua locuri diferite subiectii de sex masculin si subiectii de sex
feminin pentru a le examina inteligenta emotionala si legatura acesteia cu nivelul lor de
empatie.Conform ipotezei operationale variabila independenta este intelient emotionala, iar
variabil dependent este empatia emotionla.
Pentru examinare am folosit Proba de inteligen emoional Goleman i Chestionarul de
empatie emotionala (QMEE), unde subiectii au avut de citit 10 situatii diferite care se pot
intampla oricui si de ales din patru variante, pe cea mai apropiata de modul cum ar procea
ei/ele daca s-ar afla in situatia respectiva, respectiv calificarea de a -4 la +4 a afirmaii.
Indicatiile noastre au fost simple si concrete-sa raspunda cat mai sincer la intrebarile puse si
sa se ghideze dupa primul instinct. Perioada de timp nu a fost specificata, deci participantilor
li s-a lasat cat timp au avut nevoie. Pentru rezolvarea testelor au avut nevoie de chestionarul
propriu-zis si de un pix sau creion. Dupa finalizarea chestionarelor, acestea au fost predate
observatorilor fara alte indrumari sau discutii.

Rezultate
La proba de inteligen emoional subiecii puteau obine scoruri cuprinse n
intervalul 0 200 de puncte. Pentru cei 40 de stubiecti, care au fost inclui n lotul nostru, la
aceast prob a fost nregistrat un scor minim de 60 puncte (3 cazuri) i un scor maxim de
200 puncte (5 cazuri).
Dispunerea rezultatelor la aceast prob este urmtoarea: 4 de subieci se nscriu la nivelul
sub mediu, reprezentnd 10% din total subiecilor supui investigaiei, 12 de subieci au
nivel mediu, adic 30% din subiecii testai, 19 nivel peste mediu, reprezentnd 47,5% i 5 la
nivel excepional, adic 12,5% din totalul subiecilor testai. Media scorurilor la acest
chestionar ne d posibilitatea s considerm c subiectii testai dispun de o inteligen
emoional peste medie
La proba de empatie emotionla (QMEE) subiecii puteau obine scoruri cuprinse n
intervalul 10 132 de puncte. Pentru cei 40 de stubiecti, care au fost inclui n lotul nostru,
la aceast prob a fost nregistrat un scor minim de 35 puncte (1 cazuri) i un scor maxim de
5
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

125 puncte (1 cazuri).

Dispunerea rezultatelor la aceast prob este urmtoarea: 2 de subieci se nscriu la nivelul
de neeimpatici, reprezentnd 5% din total subiecilor supui investigaiei, 15 de subieci au
nivel mediu de empatice, adic 37,5% din subiecii testai, 21 sunt buni empatici,
reprezentnd 52,5% i 2 sunt foarte buni empatici, adic 5% din totalul subiecilor testai.
Media scorurilor la acest chestionar ne d posibilitatea s considerm c subiectii testai
dispun de o empatie emotinala peste medie.
.

Interprtarea QI

Nivel Frecventa %

Exceptiona 5 12,5
Peste medie 19 47,5
Mediu 12 30
Sub medie 4 10
Total 40 100

Interpretare QE

Nivel Frecventa %
Foarte buni empatici 2 5
Buni emptici 21 52,5
Mediu empatici 15 37,5
Neempatici 2 5
Total 40 100

Discuii
Nivelul ridicat al inteligenei emoionale se regsete la 60% (47,5+12,5) dintre
subieci, iau nivelul mediu la 30% dintre studeni. Persoanele cu nivel ridicat al inteligenei
emoionale, folosesc situaia pentru a se antrena emoional, neleg ceea ce simt, au un grad
ridicat de autocunoatere fapt pentru care vor realiza cu siguran felul n care sentimentele
i emoiile sale au efect asupra sa i a celorlali fapt pentru care vor dezvolta o atitudine
proactiv. Contientizarea importanei propriilor sentimente i pe ale celorlali ne permit s
tratm cu respect orice opinie, fr a ne simi personalitatea ameninat de varietatea
judecilor emise, ne ajut n echilibrarea nevoilor contradictorii. Empatia emoional
6
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

ridicat se regaseste la 57,5% (52,5+5) dintre subiecti, iar nivelul mediu la 37,5% dintre
subiecti, empatia emoional garanteaz capacitatea de interpretare a semnelor verbale i
nonverbale, gestic, expresii faciale.
n concluzie, nivelul empatic al oamenior este determinat de nivelul inteligenei emoionale
pe care acetia o au. Astfel, ipoteza a fost confirmat.

7
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

Bibliografie

1. Bar-On Reuven Masurarea Emotiilor si Inteligenta Sociala

2. Gardner Howard Teoria inteligentelor multiple 2011
3. Goleman Daniel Inteligenta Emotionala 2008
4. Mayer D. Jake si Salovey Peter Inteligenta Emotionala 1990

8
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

Anexe
Proba de inteligenei emoional Goleman

1/10 Te afli ntr-un avion cnd deodat ntampin turbulene serioase i ncepe s se balanseze dintr-
o parte n alta . Ce faci?
a. Continua sa citesti cartea sau revista sau vizioneaza un film, acordant putina atentie
tulrbulentelor
b. Deveniti constient de urgenta, monitorizand cu grija insotitorii de bord si cititi cardul cu
instructiuni de urgenta
c. Un pic din cele de sus
d. Nu sunt sigur, nu am observat nimic
2/10 Ai luat un grup de copii de 4 ani n parc , i unul din ei ncepe s plng pentru c ceilali nu se
joac cu ea. Ce faci?
a. Nu te preocupi, lasa copii sa se ocupe de situatie pe cont propriu
b. Vorbeste cu ea si ajut-o sa gaseasca o cale care sa o integreze si sa se joace cu ceilalti
c. Spune-i intr-un glas placut sa nu planga
d. Incearsa ca o distragi pe copila care plange aratandu-i alte lucruri care s-ar putea sa-i placa
3/10 S presupunem c ai sperat s iei u n 10 la un curs, dar doar ce ai aflat c ai luat 4 n simulare .
Ce faci?
a. Schitati un plan specific de modalitati de ati imbunatati notele si rezolva urman planurile
b. Spera ca pe viitor sa faci mai bine
c. Spune-ti ca nu conteaza asa mult cum ai finalizat acel curs, si in locul acestuia te vei
concentra pe alte cursuri unde ai note mai mari
d. Dute la profesor si incerca sa vorbesti cu el pentru ati da o nota mai buna
4/10 Imaginai-v c suntei un agent de asigurri chemnd potenialii clieni. Cincisprezece
persoane la rand au amnat venirea la tine, i devi descurajat. Ce faci?
a. Considera ca lucrul e terminat si pleaca acasa si maine vei avea mai mult noroc
b. Reevalueaza ceea ce faci, asta ar putea fi modul dumneavoastra de a face o vanzare
c. Incearca ceva nou la noul apel si continua sa lucrezi persistent
d. Luati in considerare o alta filiara de lucru
5/10 Eti un manager intr-o organizaie care ncearc s ncurajeze respectul pentru diversitatea
rasial i etnic.Ai auzit pe cineva spunnd o glum rasist. Ce faci?
a. Ignor-o este numai o gluma
b. Cheama persoana la tine in birou pentru a o mustra
c. Vorbeste la fata locului spunand ca asemenea glume sunt inadegvate si nu vor fi tolerate in
organizatia dumneavoastra
d. Sugereaza-i persoanei care a facut glumea ca el ar trebui sa mearga sa amuze la un program
de divertisment
6/10 ncerci s calmezi un prieten care a intrat ntr-o ceart cu un alt ofer a carui main a tiat
periculos de aproape, n faa lui . Ce faci?
a. Spune-i sa uite, el e in regula si nu e mare lucru
b. Pune-i una din melodiile lui preferate si incerca sa-l destingi
9
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

c. Alatura-te in a te lua la cearta cu celalat sofer, si exagereati reactia

d. Spune-i ca un moment ceva in genul asta s-a intamplat cu tine si te-ai simtit la fel de furios
ca si el acum, dar apoi ai vazut ca celalat sofer a fost dus la spital la urgenta
7/10 Tu i iubitul/iubita v-ai luat la ceart care a deviat la un meci de ipete. n accesul de furie,
amandoi facei atacuri personale pe care nu le-ati dorit.Ce ar fi bine s facei?
a. Luati o pouza de 20 minute si apoi continuati discutia
b. Opriti certa- stati in liniste, fara a conta ce zice partenerul
c. Spune ca iti pare rau si pune partenerul sa se scuze si el
d. Opreste-te pentru un moment, aduna-ti gandurile si apoi prezintati partea de vina si incearca
sa o clarifici cat de mult poti
8/10 Ai fost desemnat s conduci un grup de lucru care ncerc s vin cu o soluie creativ la o
problem de servici. Care este primul lucru pe care l faci?
a. Elaboreaza o ordine de zi sa aloce timp pentru discutii de orice tip, astfel incat sa utilizezi
timpul petrecut impreuna cu folos
b. Da oamenilor timp sa se cunoasca unul pe celalat
c. Incepe prin a intreba pe fiecare persoana in parte la solutii pentru a rezolva problema, pana
inca ideile mai sunt proaspete
d. Incepeti cu o sesiune de brainstorming, incuranjand pe toata lumea sa spuna tot ceea ce le
vine in minte, indiferent cat de fara sens ar fi ideea lor
9/10 Imagineaz-i c ai un baiat de 5 ani care este foarte fricos,i a fost hipersensibil n privina-i
un pic team oamenilor noi i locurilor noi , de cnd s-a nscut. Ce faci?
a. Accepta ca are un temperament timid si gandeste-te la metode de a-l proteja de situati ce l-ar
supara
b. Du-l la un psihiatru de copii pentru a-l ajuta
c. Expune-l in mod deliberat la o multime de oameni noi si lucruri, astfel ca el sa poata trece
peste frica
d. Pune in practica o serie neintrerupta de experiente competitive dar relizabile, care il va
invata ca se poate descurca cu oamenii noi si lucruri noi
10/10 De ceva timp n urm, ai vrut s ncepi s foloseti instrumentul muzical ce l-ai nvat cnd
erai mic. n sfrit ai ocazia s practici din nou, i vrei s-i foloseti timpul n cel mai bun mod.Ce
faci?
a. Tineti-va de un timp strict de practica in fiecare zi
b. Alege piesa care sa puna putin la incercare abilitatile dumneavoastra
c. Practica atunci cand sunteti cu adevart motivat
d. Alege piese care sunt cu mult peste capacitatea ta curenta, dar pe care le puteti stapani cu un
efort sarguincios

Chestionarul de empatie emoional (QMEE)

Acest chestionar cuprinde o serie de afirmaii cu care putei fi de acord sau nu. V rugm s
v exprimai acordul utiliznd variantele de rspuns cu semnul "+", sau dezacordul utiliznd
variantele de rspuns cu semnul "-". Pentru fiecare categorie de rspunsuri avei la dispoziie mai
multe variante de intensitate care v permit s nuanai acordul, respectiv dezacordul, astfel:
+4 ntotdeauna adevrat
-4 ntotdeauna fals
+3 De cele mai multe ori adevrat
-3 De cele mai multe ori fals
+2 De multe ori adevrat
-2 De multe ori fals
+1 Uneori adevrat
-1 Uneori fals
1. M ntristeaz s vd o persoan strin care st singur ntr-un grup.
10
 Legtura dintre inteligena emoional i empatie

2. Oamenii arat prea mult emoie i sensibilitate fa de animale.

3. Mi se par deplasate manifestrile de afeciune n public.
4. M supr oamenii care i tot plng soarta atunci cnd sunt nefericii.
5. Devin nervos dac i simt pe alii din jurul meu c sunt nervoi.
6. Gsesc c este o prostie ca oamenii s plng de fericire.
7. Triesc sufletete problemele unui prieten.
8. Cuvintele unui cntec de iubire m pot impresiona adnc.
9. M pierd cu firea cnd trebuie s dau veti proaste cuiva.
10. Oamenii din jur au o mare influen asupra dispoziiilor mele sufleteti.
11. Persoanele strine pe care le-am ntlnit mi s-au prut reci i puin sensibile.
12. Mi-ar place mai mult s fiu asistent social dect s m ocup de pregtirea asistenilor sociali.
13. Nu m prost dispun pur i simplu pentru c un prieten este prost dispus.
14. mi place s asist cnd cineva desface cadouri.
15. Oamenii singuratici sunt neprietenoi.
16. M tulbur s vd oameni plngnd.
17. Anumite cntece m fac s m simt fericit.
18. Triesc sufletete emoiile din romane.
19. M nfurie cnd vd c cineva este tratat cu rutate.
20. Pot s-mi pstrez calmul chiar dac cei din jur sunt ngrijorai.
21. Cnd un prieten ncepe s vorbeasc despre problemele lui, caut s schimb vorba.
22. Rsul altcuiva mi provoac i mie rsul.
23. La cinematograf m amuz faptul c n jurul meu unii plng.
24. Pot lua decizii fr s m mpiedic de sentimentele altora.
25. Nu pot s m simt bine dac cei din jurul meu se simt triti.
26. Mi-e greu s neleg cum anumite lucruri pot tulbura oamenii att de mult.
27. Suferina unui animal m ntoarce pe dos.
28. Mi se pare o prostie s te lai impresionat de cri sau de filme.
29. M impresioneaz cnd vd btrni neajutorai.
30. Vederea lacrimilor mai de grab m enerveaz dect mi produce simpatie.
31. Cnd vd un film m las foarte tare prins de aciune.
32. Constat c pot rmne rece n pofida agitaiei din jurul meu.
33. Copiii mici plng fr motiv.

COTAREA CHESTIONARULUI Q.M.E.E.

1.- Se pstreaz semnul la ntrebrile: 1, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 14, 16, 17, 18, 19, 25, 27, 29, 31.
2.- Se schimb semnul la ntrebrile: 2, 3, 4, 6, 11, 13, 15, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 28, 30, 32, 33.
3.- Se calculeaz suma celor 33 de rspunsuri.

11