Rostopasca

Factorul curativ: toata planta

Afectiuni pentru care se recomanda: negii, condiloamele acuminate (vegetatiile veneriene),
tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne si maligne, ciupercile fixate la nivelul
unghiilor de la maini si picioare.

Prezentare generala
Denumirea uzuala: Rostopasca (lat. Chelidonium majus), denumiri alternative: buruiana de negi,
calce mare, crucea voinicului, galbinele, iarba randunicii, paparuna, salatea, scanteiuta, tatarcele.
Scurta descriere:
Este o planta ierbacee perena, bogat ramificata de la baza, cu tulpini cu peri lungi si rari si frunze
verzi-albastrui, mari, flori galbene cu cate 4 petale, cate 3-8 umbrele, fructe capsule alungite.
Planta lasa la locul de rupere un latex galben-portocaliu.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Alcaloizi, ulei volatil, flavonoide, saponozide. Stimulent al functiei hepatice, calmant al colicilor
hepato-biliare, coleretic-colagog, sedativ si narcotic al centrilor nervosi superiori, antitumoral
dezinfectant si cicatrizant.

Recomandari:
- suc din planta de rostopasca impotriva negilor, condiloamelor acuminate: se aplica suc de
rostopasca de trei ori pe zi, in straturi succesive, timp de minimum 2 saptamani. Este necesar ca
tratamentul sa continue minimum 5-7 zile si dupa caderea negilor.
- infuzie din planta de rostopasca in tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne
si maligne (cataplasma cu suc)
Cu irigatorul, cu para de cauciuc sau cu o seringa de capacitate mai mare (fara ac), se introduce
infuzia de rostopasca pentru uz extern (minimum 15 ml) in vagin. Dupa administrarea cu seringa,
bazinul va ramane ridicat fata de orizontala, timp de minimum 15 minute, astfel incat preparatul
sa nu se scurga din vagin. Este bine ca in aceasta perioada sa fie facute contractii si relaxari
succesive ale muschilor vaginali pentru ca circulatia sangvina sa se intensifice, iar principiile
active sa fie preluate mai usor. Se fac 1-2 administrari pe zi. In cazul cervicitei, durata minima a
tratamentului este de 2 saptamani, in timp ce la fibromul uterin durata minima este de 49 de zile.
Acest tratament mai este indicat in tratarea trichomonas-ului, candidei, cancerului uterin. Acest
tratament este valabil si in infectiile cu candida, chlamydia, trichomonas, precum si in infectiile
bacteriene. Chiar daca dispar simptomele bolii, este necesar un examen clinic si de laborator
inainte de a va hotari sa incheiati tratamentul.
- tinctura din planta de rostopasca in tratarea cipercilor fixate la nivelul unghiilor de la maini si
picioare: se aplica cataplasme cu rostopasca timp de minimum 49 de zile. Rostopasca opreste
dezvoltarea tumorilor si, in timp, determina chiar retragerea lor. Eficienta sa creste daca in
cataplasme este combinata in proportii egale cu radacina de tataneasa. Daca pielea tinde sa se
usuce si sa se degradeze sub actiunea cataplasmei, la o ora dupa ce am luat-o, vom aplica un
unguent cu tataneasa sau cu galbenele.
Se aplica un tampon de vata bine imbibat cu o combinatie de tincturi de rostopasca, propolis si
tataneasa, in proportii egale. Acest tampon se tine pe locul afectat vreme de 1 ora, aplicandu-se
de 2-3 ori pe zi. Dupa o saptamana de tratament, apar primele efecte.
- panaritiu
Tratamentul se face timp de 2 saptamani (minimum), cu suc de rostopasca. Se aplica sucul pe
zonele afectate de 3 ori pe zi, in straturi succesive. Suplimentar, pot fi facute comprese cu o
combinatie de tincturi de rostopasca + propolis, in proportii egale
- pulbere de rostopasca pentru tratarea tuberculozei pielii
Preparare
Suc: - 2 linguri si tinctura de propolis 30%; 1-2 lingurite.
Infuzie: 1/2 lingurita planta la 200 ml apa clocotita, se ia o lingurita la 3 ore, doza pentru o zi. In
caz de dureri, se mai ia o doza a doua zi.
Pulbere: se amesteca 30 g de pulbere de rostopasca, 15 g de lanolina si 15 g de vaselina; se
adauga 10 picaturi de acid fenic.

Precautii, contraindicatii si alte comentarii

Rostopasca, atat de utila in doze terapeutice, in doze mari poate fi extrem de toxica. Cea mai
toxica este in stare proaspata: 20-30 de grame ingerate duc la o intoxicatie severa, iar 50-60
grame produc intoxicatie mortala. In stare uscata, este mai putin toxica, dar este necesara o
atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea accidente. Pentru
tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui medic.
Iata simptomele intoxicatiei: aparitia unei stari de arsura si basicare a gurii, arsuri si mancarimi in
gat, greturi, varsaturi, diaree si urinare cu sange, tendinta de a urina mereu, dureri de cap,
ameteli, delir, halucinatii, congestie pulmonara, asfixie, moarte. La primele semne de intoxicatie,
pacientul va fi dus la medic. Se actioneaza prin provocarea de varsaturi cu mari cantitati de apa
calda, apoi prin administrarea de ceaiuri de nalba sau seminte de in, de stimulente (cafea, vin,
alcool), de substante alcaline, ioduri, tanin. Se fac frictionari cu alcool si se injecteaza atropina de
catre medic. Preparatele de rostopasca nu se lasa la indemana copiilor, nu se aplica pe ranile
deschise, sangerande, si nici nu se administreaza gravidelor dupa luna a patra de sarcina.
Persoanele alergice la praful de rostopasca vor evita locurile in care aceasta este depozitata,
uscata sau rasnita.