Doi prieteni mergeau mpreun prin deert. La un moment
dat, s-au certat i unul din ei l-a plmuit pe cellalt. Acesta din urm, ndurerat, fr cuvinte, a scris pe nisip: Azi cel mai bun prieten mi-a dat o palm. Au continuat s mearg i au ajuns la o oaz unde au decis s se rcoreasc. Cel care fusese plmuit a fost ct pe-aci s se nece, dar prietenul su l-a scos la mal. Dup ce i-a revenit, cel salvat a scris pe o piatr: Azi prietenul meu cel mai bun mi-a salvat viaa. Cellalt l ntreab: Cnd te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatr. De ce? Primul i rspunde: Cnd suntem rnii, trebuie s scriem aceasta pe nisip i vnturile vor terge amintirea suferinei noastre. Dar cnd cineva ne face un bine, trebuie s gravm aceasta n piatr pentru ca amintirea acestei fapte s dinuie netears.