DAC~ NU VREI UNA, IA MAI MULTE
Ma[inile pentru companii sunt anul acesta ultimul bastion de cre[tere pentru dealerii [i
Revista BUSINESS Magazin apare \n re]eaua Inmedio [i Relay \n fiecare LUNI [i cost` 5,9 lei
Ziarul
EDITAT DE MEDIAFAX GROUP
ZF Pe scurt
EVENIMENT
n Primele 3 luni ale anului nu ofer`
motive de optimism nici pentru
investi]iile statului, nici pentru sumele
primite [i cheltuite de la UE. Pagina 2
n Ministerul Transporturilor a
modificat dou` condi]ii de precalificare
\n cadrul ofertei de vnzare a
companiei de stat CFR Marf`.
Pagina 3
BURSE-FONDURI MUTUALE
n Ac]ionarii Rompetrol Well Services,
divizia de servicii petroliere la sond` a
grupului Rompetrol, au aprobat
distribuirea de dividende \n valoare de
1,8 mil. euro. Pagina 4
n Ac]ionarii Artego au aprobat \n
adunarea care a avut loc recent
contractarea unui credit de 10 mil. lei
pentru capital de lucru. Pagina 4
n Compania farmaceutic` Ropharma
[i-a propus pentru acest an o cre[tere
cu 7,5% a cifrei de afaceri, la 445 mil.
lei, [i un profit net de 10 mil. lei.
Pagina 4
n Produc`torul de piese de schimb
pentru autovehicule [i motoare Altur
Slatina anticipeaz` pentru acest an un
profit de 2,86 mil. lei, \n sc`dere cu
47% fa]` de 2012. Pagina 4
B~NCI-ASIGUR~RI
n Cota]iile leului au urcat aproape de
4,33 unit`]i/euro la finalul [edin]ei de
ieri, \n linie cu valutele din regiune,
potrivit dealerilor. Pagina 6
n Asigur`torul olandez Aegon a
subscris \n perioada ianuarie-iunie
prime cu o valoare de 3 mil. euro pe
pia]a romneasc`, dublu fa]` de 2011.
Pagina 6
COMPANII
n BDG Import, cel mai mare
importator local de b`uturi spirtoase,
\[i p`streaz` ]inta de cre[tere a cifrei de
afaceri cu 10% \n 2013. Pagina 7
ZIARUL
FINANCIAR:
contacte
REDAC}IE: 0318.256.288
PUBLICITATE: 0318.256.237
0318.256.238
ABONAM ENT E: 0318.256.242
0318.256.244
EVENIMENTE: 0318.256.296
CURS VALUTAR - 30.04.2013
4,3237 3,3075
RON RON
ZIARUL FINANCIAR: Redac]ie 0318.256.288, Publicitate: 0318.256.237, Abonamente: 0318.256.242, 0318.256.244
importatorii auto. Nou` din zece ma[ini sunt achizi]ionate de c`tre firme, \n timp ce
persoanele fizice a[teapt` demararea noului program Rabla au aleg s` cumpere un
automobil la mna a doua. Citi]i mai multe \n Business Magazin
- TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS -
ANUL XV / NR. 3646
PUBLICITATE
Pagina 10
n Retailerul suedez H&M va
deschide pe 23 mai magazinul num`rul
25 de pe pia]a local` \n Buz`u, \n
cadrul centrului comercial Winmarkt.
Pagina 8
n Dezvoltatorul imobiliar belgian
Warehouses DePauw are \n plan
construirea unor parcuri fotovoltaice de
peste 10 MW \n apropierea autostr`zii
Soarelui. Pagina 8
n REWE Romnia a deschis mar]i un
magazin Penny Market \n localitatea
Snnicolau Mare, din Timi[, [i a ajuns
la o re]ea de 137 de unit`]i la nivel
na]ional. Pagina 8
Bank of Cyprus poate
atrage din nou depozite
Sucursala de la Bucure[ti a Bank of
Cyprus \[i reia de la zero opera]iunile
de retail dup` transferul depozitelor [i
creditelor acordate persoanelor fizice
[i firmelor mici [i mijlocii, toat`
paleta de produse adresate acestei
categorii de clientel` fiind men]inut`
\n portofoliul b`ncii. Pagina 6
n Un antreprenor de 30 de ani din
Bucure[ti a ob]inut o finan]are de la
stat pentru deschiderea unei afaceri
care ofer` servicii de m`sur`tori \n
domeniul geodeziei. Pagina 12
BUSINESS INTERNA}IONAL
n Guvernele din Europa Central` [i
de Est ar trebui s` implementeze \n
continuare m`surile de reducere a
deficitelor bugetare, consider` Suma
Chakrabarti, pre[edintele BERD.
Pagina 10
BUSINESS HI-TECH
n Cosmote [i Romtelecom, companii
controlate de grupul elen OTE, au
anun]at ieri lansarea unor noi oferte
care includ apeluri nelimitate.
Pagina 11
Cele mai citite [tiri pe
www.zf.ro
n Un proprietar de hotel din Austria:
Ma[inile cu care vin romnii sunt
printre cele mai luxoase din
parcare
n ntrziere de un an: Autostrada
Deva-Sibiu, de 115 km, va fi gata
n 2014
n Omul de afaceri care a n[elat BCR
cu 15,7 mil. euro
CHF
3,5320 1,3072 1,2238
RON CHF
Financiar
12 PAGINI MIERCURI, 1 MAI 2013
Revolta minoritarilor de la Zentiva scoate \n fa]`
creditele date de subsidiare firmelor-mam`
Dou` fonduri de investi]ii au cerut explica]ii ac]ionarului majoritar al produc`torului de medicamente Zentiva, gigantul francez
Sanofi, pentru creditele cu dobnd` ROBOR minus 0,15% luate de la companie. Acesta este primul caz public \n care este scos la
lumin` un posibil mecanism prin care multina]ionalele se pot folosi de resursele sucursalelor altfel dect prin profit [i dividende.
ANDREI CHIRILEASA Companiile cu capital str`in au avut \n 2011
afaceri de 96 mld. euro \n Romnia, \ns` rezultatul
n grup de ac]ionari minoritari ai net cumulat este o pierdere de 400 mil. euro (pro-
U produc`torului de medicamente
Zentiva Bucure[ti (fostul Sicomed)
a cerut explica]ii \n adunarea gene-
ral` a ac]ionarilor de vineri privind
creditele de zeci de milioane de lei acordate la do-
bnzi preferen]iale companiei-mam` Sanofi.
AGA, desf`[urat` la sediul companiei, a durat
fituri de 4,7 mld. euro [i pierderi de 5,1 mld. euro),
conform BNR. Zentiva este o companie profita-
bil`, avnd anul trecut un profit de 32 mil. lei la
afaceri de 242 mil. lei.
Ac]ionarii minoritari consider` c` \mprumutu-
rile acordate de ac]ionarul majoritar la dobnzi
sub media practicat` de b`ncile locale la \mprumu-
cinci ore. turile acordate \n lei (ROBOR minus 0,15%) re-
|n mod uzual, companiile-mam` sunt cele care prezint` un mod prin care ac]ionarii francezi s-ar
sus]in prin finan]are dezvoltarea subsidiarelor lo- folosi de resursele societ`]ii. De ce s` beneficieze
cale. De altfel, \mprumuturile acordate de firmele- de aceste credite doar ac]ionarul majoritar? {i noi
mam` intr` [i \n calculul investi]iilor str`ine direc- suntem ac]ionari, de ce nu ne da]i [i nou` credite
te \n Romnia. \n condi]iile acestea?, a \ntrebat \n AGA unul
Romnii las` de Pa[te \n comer]ul modern 750-850 mil. euro
Romnii cheltuie 750-850 milioane de euro \n num`r` 72 de supermarketuri. Billa este un lan]
magazinele din comer]ul modern \n luna de supermarketuri care vinde \n principal produse
premerg`toare Pa[telui, potrivit estim`rilor ZF pe alimentare, cele mai c`utate \n aceast` perioad`.
baza datelor din pia]`. Vnz`rile din luna |n cazul lan]urilor de hipermarketuri ponderea \n cuprinde vnz`rile celor 12 lan]uri de magazine
Pa[telui din acest an sunt cu zece procente mai totalul vnz`rilor poate cre[te \n contextul \n care
mari dect cele din luna Pa[telui de anul trecut. acestea au o gam` mult mai variat` de produse [i
Ele reprezint` aproximativ 8,5% din vnz`rile un trafic de clien]i mult mai mare. Mai mult, \n
totale ale unui an, spune Sabin Fane, directorul aceast` perioad` romnii fac pe lng` achizi]iile marcat \ntre 750 [i 850 mil. euro. Cristina Ro[ca
de marketing al lan]ului de magazine Billa, care de mncare [i cump`r`turi de electronice [i
Cheltuielile statului Srbii s-au orientat c`tre chinezi
pentru proiectele UE, pentru autostr`zi, un pod [i un S-a oprit cre[terea
minus 45% \n T1 canal Dun`re-Mediteran`
Banca Transilvania,
IULIAN ANGHEL BOGDAN COJOCARU
CHELTUIELILE statului cu programele finan]ate din ba- profit de 84 mil. lei \n
nii nerambursabili ai UE au sc`zut \n primul trimestru al lui
MARGINALIZAT~ de UE [i cu o
economie sec`tuit` de r`zboaie, Serbia
primul trimestru
2013 cu 45%, la 1,9 mld. lei (431 mil. euro), fa]` de perioada
similar` a anului trecut, \n vreme ce sumele primite de la
Bruxelles \n bugetul consolidat \n contul pl`]ilor efectuate [i
are ambi]ia de a-[i folosi pozi]ia geo-
grafic` pentru deveni un important nod
\n transportul european, iar pentru
ca prefinan]`ri s-au pr`bu[it cu 33,8%, la 1 mld. lei. aceasta [i-a orientat for]a de seduc]ie
Sc`derea cheltuielilor aferente programelor cu finan- spre China, o ]ar` c`reia nu-i lipsesc ba-
]are UE nu a fost compensat` de cre[terea cheltuielilor de nii de investi]ii [i care \ncearc` s` intre
capital (investi]iile statului), dimpotriv`, acestea au sc`zut \n proiectele de infrastructur`.
cu 7,5% (la 3,6 mld. lei), ceea ce a f`cut ca \n T1 2013 toate O companie chinez` va fi cooptat`,
cheltuielile de investi]ii (de capital [i fonduri UE) s` \nsem- probabil, pentru construirea unui canal
ne doar 0,9% din PIB (5,4 mld. lei), cu peste 1,8 mld. lei mai navigabil care va lega Dun`rea de
pu]in dect \n primele trei luni ale lui 2012, cnd s-au chel- ora[ul-port grecesc Salonic de la Marea
tuit 7,3 mld. lei (peste 1,2% din PIB). Mediteran`. Chinezii s-au angajat deja
Execu]ia bugetului general consolidat \n T1 2013, publi- s` fac`, gratuit, studiul de fezabilitate
cat` de Finan]e, arat` c` \n conturile statului au intrat \n pri- pentru acest proiect, afirm` presa din
mele luni ale anului de la UE doar 1 mld. lei (227 mil. euro), Serbia. China este, de asemenea, inte-
fa]` de 1,6 mld. lei (363 mil. euro), anul trecut. Datele la T1 resat` s` construiasc` un tronson de ca-
nu ofer` perspective pozitive nici pentru absorb]ia fonduri- le ferat` de mare vitez` \ntre capitala
lor UE (75% din banii pe fonduri structurale merg pe pro- srb` Belgrad [i cea ungar` Budapesta.
iectele derulate de stat) [i nici pentru totalul investi]iilor. Trenurile vor putea circula cu viteze de
Vezi pagina 2 peste 300 km/h.
REVOLU}IA TOUCH SCREEN LA OTOPENI
De ieri, pasagerii aeroportului Otopeni pot comanda gratuit taxiul [i prin dou` terminale
touch-screen, cu o interfa]` grafic` cu indica]ii \n mai multe limbi str`ine, sau pot face
comand` telefonic` la cele dou` ghi[ee amenajate la \nceputul anului. Pagina 2
PRE}: 3,5 LEI WWW.ZF.RO; ZF@ZF.RO; TEL.: 0318.256.288
dintre ac]ionari. Minoritarii au cerut [i un raport bnd` sub media practicat` de b`ncile locale la
de audit suplimentar privind tranzac]iile derulate \mprumuturile acordate \n lei (ROBOR minus
de companie cu alte firme din grup, dar ac]ionarul 0,15%). |n decembrie 2011, \mprumuturile se ridi-
majoritar a respins cererea.
Situa]ia reflect` avantajul list`rii la burs` pen-
tru cre[terea transparen]ei companiilor, ac]ionarii
minoritari fiind vocali [i \n cazul companiilor de
stat cotate, ceea ce ajut` la o administrare mai efi-
cient`. Unul din cele dou` fonduri de investi]ii
care au reclamat situa]ia, ING Pensii, adminis-
cau la 100 mil. lei, iar \n prezent \mprumuturile to-
talizeaz` 45 mil. lei.
Dobnda este mai favorabil` dect ce am
\ncasa dac` am ]ine banii la banc`, iar contractul
cu Sanofi are o clauz` care permite s` recuper`m
ace[ti bani dac` avem nevoie s` efectu`m pl`]i,
au explicat \n AGA reprezentan]ii Zentiva.
treaz` pensiile private a 1,8 milioane de angaja]i Principalii ac]ionari minoritari ai Zentiva sunt
din Romnia. fondurile de investi]ii [i de pensii ale ING, care
Grupul francez Sanofi a preluat controlul de]in 5,1% din ac]iuni [i fondul de investi]ii finlan-
companiei romne[ti \n 2009, iar \ncepnd din dez KJK, cu 3,1%, ai c`ror reprezentan]i au fost vi-
aprilie 2011 Zentiva Bucure[ti a \mprumutat ac]io- neri cei mai vocali.
narului majoritar sume importante de bani la o do- Vezi pagina 4
UniCredit sper` s`
preia retailul RBS
pn` \n august
R~ZVAN VOICAN
UNICREDIT }iriac Bank [i UniCredit Consumer
Financing au semnat ieri cu RBS Romnia contractul de
achizi]ie a portofoliului de retail al britanicilor [i a[teapt`
aprobarea BNR [i a Consiliului Concuren]ei, finalizarea
tranzac]iei fiind estimat` pentru luna august.
Acordul include [i segmentul de tip private banking, iar
cele dou` p`r]i au agreat [i transferul angaja]ilor RBS
Romnia care lucrau pe zona de retail [i private banking.
To]i clien]ii RBS vor fi prelua]i de noi \n exact acelea[i
condi]ii contractuale [i nu avem emo]ii \n privin]a transfe-
rului clien]ilor cu depozite [i al celor de private banking
pentru c` [i brandul nostru este puternic [i putem oferi cel
pu]in un standard de servicii similar, a precizat R`svan
Radu, CEO al UniCredit }iriac Bank [i country chairman
al grupului UniCredit \n Romnia.
FOTO: Octav Ganea Practic, italienii preiau circa 80.000 de clien]i de retail
electrocasnice, produse care se g`sesc \n oferta standard, la care se adaug` 2.200 de la divizia Royal Pre-
lan]urilor de hipermarketuri. |n acest context, la o ferred Banking, ceea ce va aduce o cre[tere important` a
pia]` de circa 8,5-9 mld. euro anual - cifr` ce portofoliului de private banking al UniCredit.
Henk Paardekooper, pre[edintele RBS Romnia, spu-
din comer]ul modern - dac` luna Pa[telui ne c` reputa]ia UniCredit face ca transferul s` fie o solu]ie
reprezint` \n medie 8,5-10% din vnz`ri, potrivit atractiv` pentru clien]i, iar banca sa va urma strategia de
calculelor ZF rezult` c` romnii las` la casele de concentrare pe serviciile pentru persoane juridice.
Preluarea retailului RBS reprezint` prima achizi]ie de
Vezi pagina 8 portofoliu realizat` de UniCredit }iriac Bank de la \nfiin-
]area b`ncii \n urm` cu aproape [ase ani prin fuziunea din-
tre HVB }iriac [i UniCredit Romnia.
Tranzac]ia are loc la un an de cnd RBS a anun]at ofi-
cial c` renun]` la pia]a local` de retail [i se concentreaz` pe
corporate.
Vezi pagina 6
ROXANA PRICOP
BANCA Transilvania (simbol bursier TLV) a \ncheiat pri-
FOTO: AFP/Mediafax Foto
mul trimestru cu un profit net de 84,4 milioane de lei (19,6
Chinezii sunt implica]i deja \n Serbia \n mil. euro), \n sc`dere cu 8% fa]` de c[tigul raportat \n ace-
construirea a dou` autostr`zi [i a unui la[i interval al anului trecut.
pod peste Dun`re \n Belgrad Rezultatele pe primul trimestru sunt conforme cu
a[tept`rile noastre, fiind ob]inute \ntr-un mediu economic
O companie chinez` este implicat` care continu` s` fie marcat de volatilitate pe plan local [i
deja \n construirea a dou` autostr`zi european. Suntem concentra]i pe optimizarea modelului
srbe[ti [i a unui pod peste Dun`re din nostru de business, iar obiectivele noastre pe anul \n curs au
Belgrad. Proiectele sunt finan]ate de o \n vedere cre[terea veniturilor [i a eficien]ei, precum [i
banc` de investi]ii pentru str`in`tate cre[terea valorii [i a cotei noastre de pia]`, a declarat
din China care ofer` credite la dobnd` Horia Ciorcil`, pre[edintele consiliului de administra]ie al
redus` [i scaden]` mare. B`ncii Transilvania, care din decembrie a preluat [i condu-
Vezi pagina 10 cerea executiv`.
Cheltuielile cu provizioanele au sc`zut cu 10%, de la
83,9 mil. lei la 75,7 mil. lei, dar [i profitul opera]ional s-a re-
dus cu 8%, de la 192 mil. lei la 176 mil. lei. Veniturile din
dobnzi au crescut, dar au sc`zut cele din comisioane.
Activele au crescut cu 2%, pn` la 30,18 mld. lei (6,85
mld. euro), \n condi]iile \n care soldul creditelor a stagnat.
Ieri, ac]ionarii B`ncii Transilvania au aprobat majora-
rea capitalului social cu 303 mil. lei prin \ncorporarea profi-
tului din 2012. Banca are o capitalizare de 548 mil. euro.
Principalii ac]ionari sunt BERD, cu 14,6% din ac]iuni,
Bank of Cyprus, cu 9,7%, SIF-urile [i Horia Ciorcil`.
roxana.pricop@zf.ro
 www.zf.ro / EVENIMENT
2 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013

PUBLICITATE

Aeroportul Henri Coand` a eficientizat sistemul de comenzi la taxi

Minus de 45% la
Un pasager din Polonia: Poate se implementeaz` cheltuielile statului
cu proiectele UE
acest sistem [i pe aeroportul din Poznan IULIAN ANGHEL

PRIMELE 3 luni ale anului nu ofer` motive de optimism nici

De ieri, pasagerii pentru investi]iile statului, nici pentru sumele primite [i
cheltuite de la UE.
aeroportului Henri Coand` Presuspendarea fondurilor pe majoritatea programelor
structurale, \n ultima parte a anului trecut, [i-a pus amprenta
(Otopeni), cel mai mare din asupra sumelor intrate \n bugetul de stat de la UE \n contul
pl`]ilor efectuate [i al prefinan]`rilor doar 1 mld. lei, \n
]ar`, pot comanda gratuit sc`dere cu 33,8% fa]` de anul trecut (cnd \n primele 3 luni
au ajuns la buget 1,6 mld. lei), an considerat un fiasco \n
taxiul [i prin dou` terminale atragerea fondurilor nerambursabile.
Situa]ia este cu att mai preocupant`, cu ct anul acesta \n
touch-screen, cu o interfa]` procesul dezangaj`rii automate de fonduri UE (nu cheltuie[ti
grafic` cu indica]ii \n mai banii \ntr-un timp convenit, nu-i mai
prime[ti) au intrat 6,5 mld. euro, \n
multe limbi str`ine sau pot
face comand` telefonic` la
cele dou` ghi[ee special
75 % vreme ce anul trecut au fost pierdu]i \n
cadrul acestui mecanism 117 mil. euro.
|n primele trei luni ale anului,
potrivit datelor Ministerului Fondurilor
din fondurile de Europene, au intrat \n Romnia 303 mil.
20 mld. euro euro, mai mult cu peste 50% dect \n
amenajate la \nceputul alocate perioada similar` a anului trecut (suma a
Romniei \ntre crescut spre 380 mil. euro cu ram-
anului \n zona de sosiri a 2007-2013 merg burs`rile din aprilie).
spre proiecte Dar datele Ministerului Finan]elor
aeroportului. derulate de arat` c`, \n bugetul consolidat, din
institu]ii ale prefinan]`ri [i ramburs`ri au intrat, \n
statului mediu, T1, 1,06 mld. lei (227 mil. euro). Or,
MIRABELA TIRON drumuri, teoretic, ar fi trebuit s` intre peste 600
asisten]` mil. euro pe trimestru pentru c` \n
rin cele dou` terminale instalate ieri \n tehnic`. bugetul de stat au fost prev`zute, \n

P aeroportul din Otopeni se simplific` reali-

zarea de comenzi la taxi, dar [i durata de
a[teptare a taxiului pe estacad`. Pasagerul
apas` butonul de Comand` taxi de pe
touch-screenul terminalului, opteaz` pentru tarif (1,39
lei/km sau 3,5 lei/km) [i \n cteva secunde prime[te un
bon cu indicativul ma[inii [i ora la care ajunge. Acest
Pasagerul apas` butonul de Comand` taxi de pe touch-screenul terminalului, opteaz` pentru tarif [i prime[te un bon cu indicativul ma[inii [i ora la care ajunge

Coand` au transmis c` vor fi aduse mai multe terminale normal, potrivit oficialilor companiei. comenzi. Pentru noi nu este bine, a
FOTO: Mihai D`sc`lescu
2013, 2,5 mld. euro pentru sus]inerea
proiectelor UE, sume ce trebuie aco-
perite din aceste intr`ri, altminteri se vor transforma \n deficit
bugetar.
Diferen]a de la peste 300 mil. euro intrate \n ]ar` [i cele
227 mil. euro ajunse \n conturile statului a mers spre pro-
iectele private. Pe programele opera]ionale \ns` 75% din

nou serviciu va func]iona \n paralel cu cele dou` ghi[ee
special amenajate pentru comanda unui taxi, unde se
ofer` un bon cu indicativul ma[inii comandate telefonic.
De un an nu am mai fost \n Romnia [i acum v`d
pentru prima dat` c` la Otopeni taxiurile func]ioneaz`
la comand`. Este impresionant. Nu f`cusem niciodat`
transferul cu un taxi la pre] de 3,5 lei, dar acum mi-am
comandat prin acest terminal cu touch screen un taxi cu
tarif normal, care ajunge \n 3 minute, a spus Fran Geti,
un romn, cu cet`]enie german`, care aterizase ieri pe
aeroportul din Otopeni. El lucreaz` de [apte ani \n
Germania ca programator [i spune c` a v`zut mai multe
aeroporturi, iar noul sistem de taxi de la aeroportul din
Otopeni i se pare bun. Cele dou`
terminale au fost livrate c`tre
aeroport de antreprenorii Mihai
Rotaru [i Alex Dumitru, care au
Din aprilie la CNAB, ce
dezvoltat aplica]ia Clever Taxi, administreaz` aeroportul
sus]inut` de compania de telefonie
mobil` Orange. din Otopeni [i pe cel din
Un alt pasager, Jacob Krol din B`neasa, a fost instituit
Polonia, aterizat ieri pe aeroportul
din Otopeni \n scop de business, management privat.
comanda ieri un taxi la terminalul
online. |mi place acest sistem. Ar
trebui s` instaleze [i aeroportul nostru din Poznan
aceste terminale, a spus el. Jacob a men]ionat c` pe
aeroportul din Poznan, al cincilea cel mai mare ora[ din
Polonia, nu exist` terminale touch screen, ci taxiurile se
comand` doar telefonic. Oficialii aeroportului Henri
Lips` de transparen]` la Guvern: de ce nu se public`
proiectele de lege discutate \n [edin]e?
pentru comenzi la taxi \n cazul \n care vor observa mai
mult de [ase persoane stnd la rnd la un terminal.
Pasagerii nu mai trag de bagaje pn` \n
strad`
Reorganizarea activit`]ii de taximetrie la aeroportul
Otopeni a fost realizat` \n data de 1 februarie 2013, dup`
ce \n pres` au fost subliniate anomaliile sistemului.
Acum \n zona sosiri a aeroportului sunt amplasate att
cele dou` terminale touch screen, ct [i cele dou` ghi[ee
[i panouri informative pentru pasagerii care vor s`
cheme un taxi la Otopeni.
Ziarul Financiar a scris peste 20 de articole \n care
sublinia modul deficitar de orga-
nizare al taxiurilor, \nainte pasagerii
fiind obliga]i s` trag` de bagaje \n
plin` strad` pentru a putea g`si un
taxi cu tarif de 1,39 lei pe kilometru,
\n condi]iile \n care singurele ma[ini
de taxi c`rora li se permitea accesul
pe estacada din zona sosiri erau cele
cu tarif de 3,5 lei pe kilometru. Din
aceast` cauz`, mul]i pasageri riscau
s` ajung` \n ma[ina unui pirat,
taximetrist f`r` legitima]ie [i aparat.
800 de comenzi telefonice pe zi la taxi
Dup` schimbarea sistemului prin asigurarea
accesului pe estacad` a taxiurilor la comand`, zilnic, de
pe aeroport se fac 800 de comenzi la taxiurile cu tarif
137
Adrian Capot`, un romn care venea din precizat el. fondurile de 20 mld. euro alocate Romniei \ntre 2007-2013
Irlanda [i care f`cuse comand` la noul merg spre proiecte derulate de institu]ii ale statului mediu,
terminal instalat \n zona de sosiri, spune Cornel Potera[u, directorul drumuri, asisten]` tehnic`.
c` i se pare mult mai eficient noul sistem general adjunct: Noua organizare |n privin]a cheltuielilor aferente programelor cu finan]are
de comand` a taxiurilor. A[tept 3
minute s` vin` un taxi s` m` ia. Sunt
milioane de a taxiurilor, o realizare
Schimbarea sistemului de taxi este o
european` situa]ia este \n aceea[i linie cu o ac]iune vizibil` de
reducere a investi]iilor din primele luni ale anului. Dac` chel-
mul]umit, a men]ionat el.
Ieri \n aeroport erau [i pasageri care
euro realizare. De cnd am venit mi-am propus
s` aduc o schimbare. Eu nu am luat
tuielile de capital (investi-
]iile statului) au sc`zut cu
voiau s` comande un taxi de la telefonul sunt veniturile anuale ale niciodat` taxiul de la aeroport \n ora[, nu 7,5%, cheltuielile pentru Diferen]a de la peste
special pus la dispozi]ie pentru comenzi. Companiei Na]ionale de obi[nuiesc s` circul cu taxiul, dar pentru proiecte finan]ate din fon-
Ingvar Rubin din Suedia a[tepta la ghi[eu Aeroporturi Bucure[ti.
s` fac` o comand` la taxi.
Am venit \n Romnia pentru a
mine a fost prima provocare, a spus
Cornel Potera[u, directorul general
adjunct al Companiei Na]ionale de
duri externe nerambursabile
au sc`zut cu 45,3%, de la 3,4 300mil. euro
mld. lei \n T1 2012 la 1,9 intrate \n ]ar` [i cele
adopta patru cini maidanezi. Am nevoie de un taxi Aeroporturi Bucure[ti. mld. lei \n T1 2013.
mare, am patru cu[ti pentru cini pe care trebuie s` le Din aprilie la Compania Na]ional` de Aeroporturi
transport \n ora[. Pe terminalul touch screen nu pot Bucure[ti, ce administreaz` aeroportul din Otopeni [i pe
preciza c` am aceast` nevoie, dar la telefon da. De aceea cel din B`neasa, a fost instituit management privat.
Faptul c` unele proiecte
majore precum Transpor- 227mil. euro
turile sau POR au fost ajunse \n conturile statului
a[tept la acest ghi[eu [i nu la terminalul touch screen, a Radu Merica, un executiv care a ocupat func]iile de presuspendate poate fi o a mers spre proiectele
spus ea. CEO al }iriac Holdings [i de pre[edinte al Camerei de explica]ie pentru aceast` private.
Comer] Romno-Germane, este noul pre[edinte al c`dere, dar perspectivele nu
Un taximetrist cu tarif de 3,5 lei/km: St`m consiliului de administra]ie al CNAB, o companie cu sunt bune \ntruct vorbim
peste zece ore pentru un client venituri anuale de 137 mil. euro. despre un prim trimestru mediocru, \ntr-un an \n care tot ce
Pe de alt` parte, schimbarea sistemului a dus la o Noul director general al companiei care nu absoarbe Romnia pn` la suma de 6,5 mld. euro este
reducere semnificativ` a num`rului de comenzi pentru administreaz` aeroporturile din Capital` este Liviu pierdut \n cadrul procedurii de dezangajare automat` a
taxiurile cu tarif de 3,5 lei pe kilometru. Radu, fost secretar de stat \n Ministerul de Interne (\n fondurilor UE.
George, un taximetrist de pe o ma[in` cu tarif de 3,5 perioada 2005-2008, cnd a fost \ns`rcinat cu reforma
lei pe kilometru, a spus c` de mai bine de zece ore administra]iei publice) [i lector universitar doctor la
a[teapt` un pasager. |nainte, cnd eram sus, chiar la catedra de Administra]ie Public` \n cadrul Universit`]ii
ie[irea de la sosiri, \n jum`tate de or` venea un client. Babe[-Bolyai.
Acum, de cnd s-a schimbat sistemul, nu mai avem mirabela.tiron@zf.ro Proiecte estimate de peste
un miliard de lei pentru
construc]ia centurilor Bac`u,
Trgu-Mure[ [i Mih`ile[ti
213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liber` practic`, \nfiin]area, organizarea [i
func]ionarea Colegiului Psihologilor din Romnia aprobate prin Hot`rrea Guvernului nr. 788/2005
6. PROIECT DE HOT~RRE pentru modificarea [i completarea Normelor metodologice de calcul al
contribu]iei de asigurare pentru accidente de munc` [i boli profesionale aprobate prin Hot`rrea
IOAN DORNESCU

Guvernului nr. 144/2008 COMPANIA Na]ional` de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale

ADELINA MIHAI
TREI proiecte de lege, o ordonan]`
de urgen]`, 15 proiecte de hot`rre
de guvern [i trei memorandumuri ar
fi putut fi incluse \n discu]iile din
[edin]a de guvern de ieri, potrivit
unei inform`ri transmise c`tre pres`.
Cu formul`ri ambigue de tipul pro-
iect privind unele m`suri necesare
pentru lucr`rile de dezvoltare a Con-
ductei de gaze naturale Nabucco
sau prea generale precum dez-
voltarea [i promovarea turismului de
s`n`tate \n Romnia, inform`rile
transmise de biroul de pres` al
Guvernului nu con]in nici link-urile
c`tre actele normative discutate de
mini[tri [i de premier \n [edin]ele din
fiecare zi de mar]i. Astfel, publicul
nu [tie unde sunt publicate aceste
proiecte de lege - dac` sunt publicate
[i ce con]in, guvernan]ii l`snd
impresia c` guverneaz` pentru ei [i
nu pentru Romnia.
De[i a promis o transparentizare
a administra]iei publice \n
programul de guvernare, a trecut
aproape un an de cnd guvernul
Ponta [i-a intrat \n atribu]ii, f`r` s`
fac` pa[i notabili \n domeniul
optimiz`rii accesului la informa]iile
de interes public. Lipsa de trans-
paren]` a devenit o cutum`
mo[tenit` de la un guvern la altul,
indiferent de partidele politice aflate
la putere, iar \ncerc`rile care au
existat de-a lungul timpului au fost
rapid anihilate. Spre exemplu, \n
timpul guvern`rii lui Emil Boc, la un
moment dat s-a reu[it introducerea
\n aceste inform`ri de pres` trans-
mise de Guvern a unor link-uri spre
proiectele de lege sau de hot`rre de
guvern discutate \n [edin]`, dup` ce
ZF a reu[it s` o conving` pe Ioana
Muntean, purt`tor de cuvnt al
Guvernului la acea vreme (\n
prezent la BNR), s` fac` acest lucru.
Lipsa proiectelor discutate \n
[edin]ele de guvern sunt doar un
exemplu al comunic`rii deficitare
din administra]ie. Veniturile salaria-
]ilor sunt publicate de doar patru
ministere, niciunul dintre consilierii
premierului nu are CV-ul publicat
pe site, la fel cum nu exist` un
formular standard \n care s`
completeze fiecare minister, lunar,
cheltuielile \n a[a fel \nct datele s`
poat` fi comparate sau u[or de
prelucrat.
De[i l-a luat consilier pe Cristian
Botan, un tn`r de 25 de ani care a
f`cut un site care s` reuneasc` toate
joburile vacante de la stat, pro-
misiunea premierului Ponta de
transparentizare \ntrzie s` apar`.
Pe de alt` parte, Cristian Botan a
spus la finele anului trecut \ntr-un
interviu pentru ZF c` a preg`tit zece
proiecte pentru rezolvarea proble-
melor din sistemul de administra]ie
public` pe care le-a propus deja
premierului, \ns` acesta e de patru
luni \n func]ia de consilier [i \nc`
nimic nu s-a schimbat.
adelina.mihai@zf.ro
Data: 30.04.2013
INFORMA}IE DE PRES~
privind actele normative care ar putea fi incluse pe agenda
[edin]ei Guvernului Romniei din 30 aprilie, ora 12.00
I. PROIECTE DE LEGE
1. PROIECT DE LEGE privind unele m`suri necesare pentru lucr`rile de dezvoltare a Conductei de gaze
naturale Nabucco
2. PROIECT DE LEGE privind aprobarea Memorandumului de |n]elegere \ncheiat \ntre statul romn [i grupul
Rompetrol la data de 15 februarie 2013 [i a unor m`suri de implementare a acestuia
3. PROIECT DE LEGE pentru modificarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 68/2007 privind
r`spunderea de mediu cu referire la prevenirea [i repararea prejudiciului asupra mediului
II. PROIECTE DE ORDONAN}~ DE URGEN}~
1. PROIECT DE ORDONAN}~ DE URGEN}~ pentru completarea art. 13 din Ordonan]a de urgen]` a
Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul
european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru
pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile
alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului
de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune \n domeniul pescuitului [i a
programului de control, inspec]ie [i supraveghere \n domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10
din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rural`, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prin
preluarea riscului de garantare de c`tre fondurile de garantare
III. PROIECTE DE HOT`RRE
1. PROIECT DE HOT~RRE pentru aprobarea Acordului \ntre Guvernul Romniei [i Guvernul Republicii cadrul Ministerului Economiei, \n calitate de membru \n Consiliul de Administra]ie al Societ`]ii Comerciale
Chineze privind consolidarea cooper`rii \n domeniul infrastructurii, semnat la Bucure[ti, la 26 octombrie
2012
2. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 pentru
Compania Na]ional` pentru Controlul Cazanelor, Instala]iilor de Ridicat [i Recipientelor sub Presiune -
S.A, aflat` sub autoritatea Ministerului Economiei
3. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 pentru
Societatea Comercial` Uzina Termoelectric` Midia- S.A. aflat` sub autoritatea Ministerului Economiei
4. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al Regiei
Na]ionale a P`durilor - Romsilva, aflat` sub autoritatea Ministerului Mediului [i Schimb`rilor Climatice
5. PROIECT DE HOT~RRE privind completarea art. 17 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
7. PROIECT DE HOT~RRE privind desemnarea Centrului de Investiga]ii pentru Siguran]a Avia]iei Civile ca din Romnia (CNADNR) vrea s` contracteze lucr`ri de
agen]ie specializat` de interven]ie construc]ie a variantelor de ocolire Bac`u, Trgu-Mure[ [i
8. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al Companiei Mih`ile[ti (Giurgiu), proiecte cu o valoare total` estimat`
Na]ionale Administra]ia Canalelor Navigabile - S.A. aflat` sub autoritatea Ministerului Transporturilor cuprins` \ntre 1,1 miliarde lei [i 1,19 miliarde lei (275 milioane
9. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al Regiei euro), inclusiv TVA.
Autonome Administra]ia Fluvial` a Dun`rii de Jos Gala]i aflat` sub autoritatea Ministerului Proiectul cu valoarea estimat` cea mai ridicat`, de 591,2
Transporturilor
milioane lei f`r` TVA, vizeaz` construc]ia variantei de
10. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al Companiei
Na]ionale Administra]ia Porturilor Dun`rii Maritime S.A. Gala]i aflat` sub autoritatea Ministerului
ocolire Bac`u, cu o lungime de 30,7 kilometri.
Transporturilor Construc]ia centurii Trgu-Mure[, cu o lungime de 11,6
- MEMORANDUM cu tema: Aprobarea major`rii num`rului de personal prognozat la finele anului \n km, are un cost estimat de 252 milioane lei, f`r` TVA.
condi]iile extinderii activit`]ii [i \n mod corespunz`tor a cheltuielilor |n cazul cele dou` contracte, CNADNR poate decide
11. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea Strategiei na]ionale anti-doping pentru perioada 2013-2017 ulterior achizi]ia de lucr`ri [i servicii similare de 52,5 milioane
[i a Planului de ac]iune pentru implementarea acesteia lei, respectiv 21,4 milioane lei, f`r` TVA.
12. PROIECT DE HOT~RRE pentru modificarea [i completarea anexei nr.62 la Hot`rrea Guvernului Durata derul`rii acordurilor este de patru ani de la data
nr.532/2002 privind atestarea domeniului public al jude]ului Cara[-Severin, precum [i al municipiilor, atribuirii contractelor. Termenul limit` pentru primirea
ora[elor [i comunelor din jude]ul Cara[-Severin ofertelor sau a cererilor de participare este 17 iunie pentru
13. PROIECT DE HOT~RRE pentru completarea Hot`rrii Guvernului nr. 1231/2010 privind declan[area centura Trgu-Mure[, respectiv 19 iunie pentru cea a
procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privat` situate pe amplasamentul lucr`rii de Bac`ului.
utilitate public` Autostrada Or`[tie-Sibiu [i suplimentarea sumei prev`zut` ca just` desp`gubire CNADNR reliciteaz` [i construc]ia centurii Mih`ile[ti,
pentru imobilele proprietate privat` situate pe amplasamentul lucr`rii de utilitate public` Autostrada
traseul aprobat avnd o lungime de 3,18 km.
Or`[tie-Sibiu, aprobat` prin Hot`rrea Guvernului nr. 1231/2010
Valoarea estimat` a contractului de 44,2 milioane f`r`
14. PROIECT DE HOT~RRE privind aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2013 al
Companiei Na]ionale de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din Romnia S.A, aflat` sub autoritatea
TVA include [i suma de 3,82 milioane lei f`r` TVA,
Departamentului pentru Proiecte de Infrastructur` [i Investi]ii Str`ine. reprezentnd cheltuieli diverse [i neprev`zute \n procent
15. PROIECT DE HOT~RRE privind reorganizarea prin divizare par]ial` a Companiei Na]ionale a Cuprului, de 10% din articolele de lucr`ri, excluznd valoarea
Aurului [i Fierului Minvest-S.A Deva aferent` articolelor generale, se arat` \ntr-un anun] al
CNADNR.
IV. MEMORANDUMURI Compania de Drumuri a semnat \n aprilie 2012 un
MEMORANDUM cu tema: Aprobarea particip`rii domnului Mihai Adrian Albulescu-Secretar de stat \n contract de 33,39 milioane lei, f`r` TVA, cu firma spaniol`
Contrat Ingenieria Y Obras pentru execu]ia acestei lucr`ri.
GDF SUEZ Energy Romnia S.A, aflat` sub autoritatea ministerului Acordul a fost reziliat \n luna octombrie a anului trecut,
MEMORANDUM cu tema: Dezvoltarea [i promovarea turismului de s`n`tate \n Romnia potrivit datelor CNADNR.
MEMORANDUM cu tema: Stabilirea unor m`suri privind reorganizarea societ`]ilor comerciale din domeniul Termenul limit` pentru primirea ofertelor sau a cererilor
cinematografiei aflate sub autoritatea Ministerului Culturii de participare a fost stabilit pentru 18 iunie, iar durata
Biroul de Pres` acordului va fi de trei ani de la data atribuirii.
Contractele pentru cele trei centuri vor fi atribuite prin
Aceasta este informarea de pres` transmis` ieri-diminea]` de c`tre licita]ie deschis` pentru pre]ul cel mai sc`zut [i vor fi
reprezentan]ii biroului de pres` al guvernului, \nainte de \nceperea [edin]ei finan]ate, prin Programul Opera]ional Sectorial de Transport,
de guvern care are loc \n fiecare mar]i. Nu exist` nic`ieri trimiteri la textul cu bani europeni [i de la buget.
integral al proiectelor de acte normative. ioan.dornescu@mediafax.ro
 www.zf.ro / EVENIMENT
Z IARUL F INANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro 3

Is`rescu: Pe vremuri nu
exista Facebook. Discu]ia
Leul se apreciaz`, infla]ia a mai puncte de vedere
Pre]uri [i salarii
fa]` \n fa]`, bancher- sc`zut, dar dobnda-cheie va ADRIAN VASILESCU
client era esen]ial`
DE

RALUCA GHINEA

CONTACTUL direct dintre banc` [i client era esen]ial la

sta]iona la 5,25%, cred anali[tii P rognoza BNR indic` o rat` a
infla]iei \n jur de 3,5 la sut` la
sfr[itul acestui an. Desigur, Banca
Na]ional` a luat \n calcul [i mi[c`rile
posibile, pn` la 31 decembrie, la
pre]urilor am trasat o s`geat` cu vrful
\n jos. Dac` scad pre]urile, s`geata
coboar`. Pn` unde? Pn` la zero.
Mai departe nu are unde s` coboare.
{i dac` salariile r`mn pe loc, iar
sfr[itul secolului al XIX-lea pentru decizia de creditare, iar CLAUDIA MEDREGA pre]urile administrate \n general [i la pre]urile tot coboar`, unde se poate
STA}IONEAZ~
tehnologia modern` din prezent care intermediaz` rela]ia pre]urile produselor energetice \n ajunge? Din ce bani vor fi cump`rate
dintre client [i bancher, ca o decuplare, poate fi una dintre ajoritatea anali[tilor apreciaz` Rata dobnzii de politic` monetar` \n perioada 2005 -2011 (% pe an) special. Dar [i [ansa, bazat` pe o materii prime, materiale, vor fi pl`tite
cauzele crizei financiare actuale, apreciaz` Mugur Is`rescu,
guvernatorul BNR.
Un principiu fundamental [i pentru acea vreme, dar [i
pentru perioada de ast`zi, \n noile condi]ii, era s` existe posi-
bilitatea unei rela]ii directe cu clien]ii. Pe atunci nu era comu-
nicarea electronic`, nu era Facebook, trebuia s`-l vezi pe nenea
acela. De aici [i reticen]a ideii c` se poate face electronic ban-
M c` BNR va men]ine dobn
da-cheie la 5,25% \n [edin]a
de politic` monetar` de joi,
avnd \n vedere incertitu-
dinile legate de sc`derea puternic` a infla]iei \n
lunile de var` [i din cauza pesisten]ei riscurilor
externe, dar v`d posibil` totu[i o ajustare a
10

king, adic` pn` cnd nu te ui]i \n ochii clientului nu po]i s` iei
o decizie s` dai un credit,
mare discu]ie [i \n prezent. Se
Se spune c` una spune c` una dintre cauzele
crizei financiare actuale este
dintre cauzele crizei
dobnzii la 5% spre sfr[itul anului.
Dobnda de politic` monetar`, care
influen]eaz` indirect costul creditelor acordate
de b`nci \n economie, a fost \nghe]at` la 5,25%
pe an \n luna mai a anului trecut pe fondul cri-
8
2009 2010 2011 2012 2013
judecat` s`n`toas`, de a vedea cre[teri
de pre]uri numai la acele m`rfuri care
vor suporta noi impulsuri. Ceea ce ar
\nsemna ca m`rfurile care se scumpesc
s` nu influen]eze pia]a tr`gnd dup`
ele \n sus pre]urile acelor m`rfuri care
nu vor primi niciun impuls \n costuri.
electricitatea, energia termic`, chiriile
[i, \n ultima instan]`, cum vor fi pl`tite
salariile \nghe]ate? Era, desigur, o
gndire dogmatic`, \n contrasens cu
legile economice. Or, \n istorie, ori de
cte ori au fost sfidate legit`]ile
economice, a ie[it r`u. Avem destule
Altfel, infla]ia va continua s` fie un fel exemple, fie din vremea planific`rii
7 de \nlocuitor de productivitate, centralizate, fie din timpul de dup`
eficien]` [i competitivitate. Numeroase decembrie 89, de \nc`rcare a notei de
6
companii vor ignora motoarele plat` a societ`]ii pentru nesocotirea
competi]iei economice [i vor l`sa legit`]ilor economice. Sigur, s-ar putea

SURSA: BNR
aceast` decuplare, \ntre client zei de pe pie]ele externe [i al tensiunilor po- aprins un singur bec pre]ul! Acele decreta c`... de mine nu mai
financiare actuale [i bancher ap`rnd o sumede- litice interne, iar ulterior a fost men]inut` la 5 companii ce au ac]ioneaz` legea
nie de forme de intermediere, acest nivel din cauza presiunilor infla]ioniste. umflat [i umfl` cererii [i ofertei... Sau
este aceast` toate mijlocite de tehnologia Infla]ia anual` s-a apropiat \n ianuarie de pre]urile f`cnd Numai legit`]ile pie]ei legea gravita]iei...
modern` care nu asigur` acea 6%, dep`[ind a[tept`rile pie]ei, \ns` \n fe- Eugen Sinca, BNR va p`stra joi Melania H`ncil`, Dac` BNR nu reduce infla]ie. pot s` garanteze o Multe ar putea s` fie
decuplare, \ntre client alchimie pe care o ai atunci bruarie [i martie 2013 cre[terea pre]urilor s-a analist-[ef al BCR dobnda de politic` economist-[ef al Volksbank dobnda de politic` M`surnd \ns` decretate, dar via]a
[i bancher ap`rnd o cnd \l prive[ti \n ochi pe cli- temperat, rata anual` a infla]iei cobornd la monetar` la 5,25% monetara, cursul ar cu aten]ie, constat`m desf`[urare normal` a \[i urmeaz` cursul. A
entul t`u [i-i acorzi sau nu 5,25% la sfr[itul primului trimestru din 2013. datorit` incertitudinilor putea testa [i pragul c` anii de criz` au ignora legile naturii,
sumedenie de forme creditul, a spus ieri guverna- Pe pia]a valutar` leul s-a apreciat vizibil \n privind o sc`dere de 4,2 lei/euro anul determinat [i multe vie]ii economice. ale societ`]ii, ale
torul BNR la o dezbatere cu ultimele zile, sus]inut de vnz`rile de valut` ale puternic` a infla]iei acesta, ceea ce nu ar decizii ra]ionale, ce economiei \nseamn`
de intermediere. ocazia lans`rii c`r]ii Palatele juc`torilor str`ini, iar rata de referin]` a \ncepnd cu lunile de fi recomandabil, au adus schimb`ri importante \n via]a autocondamnare! Ce edict ar putea s`
B`ncii Na]ionale a Romniei. cobort spre 4,32 lei/euro, nivel comparabil cu var`, pe fondul unei deoarece o asemenea companiilor, \n felul de a munci al desfiin]eze produc]ia de m`rfuri? Sau
Volumul I: Palatul vechi. cel de la \nceputul anului 2012. produc]ii agricole bune. apreciere nu ar fi multor oameni, \n felul nostru de a banii, ca mijloc de schimb? Via]a ar
Is`rescu a ar`tat c` apar tot felul de indicatori, suprain- Cu toate acestea, BNR va men]ine Rezervele minime justificat` de tr`i. F`r` s`-i fi fost u[or, societatea ie[i din matca normalit`]ii.
dicatori, solvabilit`]i, profitabilit`]i, lichidit`]i cu care ban- dobnda-cheie la 5,25% la [edin]a de politic` obligatorii vor fi p`strate, fundamentele noastr` a f`cut eforturi vizibile [i a Numai legit`]ile pie]ei pot s`
cherii \i \nnebunesc pe clien]i, de multe ori activitatea bancar` monetar` de mine, cred anali[tii. {i \n ceea ce de asemenea, macroeconomice [i ar reu[it, \ntr-o oarecare m`sur`, s`-[i garanteze o desf`[urare normal` a
fiind complex`. Pn` la urm`, contactul direct cu clientul era prive[te ratele rezervelor minime obligatorii, nemodificate, att pentru induce vulnerabilit`]i \nfrng` reflexele, obiceiurile, vie]ii economice. S` asigure reglajul
esen]ial, \n bankingul de la sfr[itul acelui secol trebuia s` te anali[tii anticipeaz` c` banca central` va p`stra lei, ct [i pentru valut`. asupra economiei conservatorismul [i s` treac` la vie]ii economice \ntr-o ]ar`, \n raport
vezi ochi \n ochi cu clientul. ratele actuale de 15% la lei [i 20% la valut`. ajustarea stilului de via]`. E un cu dinamica factorilor interni [i
Is`rescu a men]ionat c` aceast` comunicare era un fel de BNR va p`stra joi dobnda de politic` \nceput. {i iat`, chiar infla]ia d` externi. |n acest context, \n]elegem
transparen]` prin expunere, iar supravegherea clien]ilor se monetar` la 5,25% datorit` incertitudinilor noiembrie. Ar putea urma \nc` dou` reduceri finalul anului 2013 [i continuarea procesului de \napoi, nu mai merge \n sus. mai bine c` pre]urile ne fac probleme,
realiza vizual, negustorii cu prav`lii pe strada Lipscani, unde privind o sc`dere puternic` a infla]iei \ncepnd cu 25 de puncte de baza fiecare \n T1 2014, ceea ajustare a dobnzii-cheie la \nceputul anului Aten]ie \ns`! O infla]ie care d` fiindc` salariile sunt
a fost construit palatul vechi al b`ncii centrale, fiind urm`ri]i cu lunile de var`, pe fondul unei produc]ii ce ar plasa dobnda la 4,5% \n martie 2014. 2014 dac` rata infla]iei va reveni \n intervalul \napoi nu \nseamn` sc`deri de pre]uri. ne\ndestul`toare. Iar dac` regula este
de la balcoanele palatului. agricole bune. Rezervele minime obligatorii Relaxarea politicii monetare ar putea continua ]intit mai repede dect se anticipeaz` acum, iar Defla]ie, deci! |nseamn` ca pre]urile s` creasc` \ncet, dar s`
Guvernatorul BNR a explicat c` sediul b`ncii trebuia pla- vor fi p`strate, de asemenea, nemodificate, att a[ept`rile vor indica men]inerea ratei infla]ei \n transformarea infla]iei \n dezinfla]ie. creasc`, \nseamn` c` salariile ar trebui
sat \n apropierea sursei de capital, respectiv pe strada Lip- pentru lei, ct [i pentru valut`, spune Eugen intervalul-]int`. Pre]urile continu` s` creasc`, dar cresc s` creasc` mai mult [i mai repede ca s`
scani, unde erau negustorii, care aveau nevoie de capital cir- Sinca, analist-[ef la BCR. Dac` BNR nu reduce dobnda H`ncil` crede c` BNR va reduce dobnda tot mai \ncet. Ar fi mai bine s` scad`? ajungem la bun`stare. Salariile [i
culant. Veneau, primeau [tampila pe spinare c` sunt onora- Dac` BNR nu reduce dobnda de politic` de politic` monetar` cel pu]in cu 25 de puncte Nu, \n niciun caz. De[i \n anii \n care veniturile, \n general. Condi]ia ar fi s`
bili, c` altfel nu intrau la scont, [i intrau prin urmare, scontau monetar`, cursul ar putea testa [i pragul de 4,2
de politic` monetar`, cursul ar de baz` dup` ce rata anualizat` a infla]iei va economia noastr` era dominat` de avem o economie de pia]` competitiv`
[i plecau cu bani, cu capitalul circulant necesar. lei/euro anul acesta, ceea ce nu ar fi reco- putea testa [i pragul de 4,2 sc`dea sub nivelul de 5%, mai ales c` [i leul se marxism au fost momente cnd a[a \n c]iva ani. Treab` grea, fiindc` nu-i
Is`rescu a inventariat trei cerin]e necesare pentru un mandabil, deoarece o asemenea apreciere nu situeaz` pe un trend de apreciere. \nv`]am: c` e mai bine s` scad` vizat` doar forma. E vizat con]inutul.
negustor care apela la banc`, respectiv s` fie \nregistrat la ar fi justificat` de fundamentele macroecono- lei/euro anul acesta, ceea ce nu UniCredit }iriac Bank se a[teapt` ca pre]urile. Parc` o aud pe doamna De aici \nainte, dac` vrem s` ajungem
Registrul Comer]ului, s` nu fie \nscris \n \nchisoarea mice [i ar induce vulnerabilit`]i asupra infla]ia \n 2013 s` fie \n medie \n jur de 5% (\n Clara {erban, profesoara mea de la un raport normal pre]uri-venituri,
datornicilor (un fel de Biroul de Credit \n prezent) [i s`-[i fi economiei, mai ales prin canalul financiar-ban- ar fi recomandabil. cre[tere fa]` de 3,3% \n 2012), cu niveluri de economie politic` din anul \nti de la \ntreaga societate va fi nevoit` s` fie
pl`tit la timp datoriile. car [i cel al exporturilor, consider` Melania 5-6% \n prima parte a anului, sc`znd totu[i \n Drept, care sus]inea c` nivelul de trai continuu cu ochii pe c]iva indicatori
Guvernatorul BNR a mai ar`tat c`, dac` nu se pl`tea o H`ncil`, economistul-[ef al Volksbank. a doua parte a anului c`tre 3,8% \n decembrie cre[te nu dac` urc` salariile, ci dac` esen]iali: produsul intern brut pe
rat` la termen, clientul era vizitat de reprezentantul b`ncii, Recent, BCR [i-a schimbat scenariul apoi printr-o reducere a rezervelor minime (peste ]inta de 2,5 +/-1pp). Astfel, banca se scad pre]urile. locuitor, c[tigul mediu real, consumul
care-i lua [i mobila din cas` [i-l d`dea afar` cu copii cu tot, privind dobnda de politic` monetar` [i vede obligatorii pentru lei, estimeaz` Sinca. a[teapt` mai degrab` la o men]inere a dobn- A[a s` fie? Am desenat dou` real, competitivitatea produselor
sistemul fiind foarte dur. acum prima reducere cu 25 de puncte de baza {i RBS Bank vede posibil` o reducere a zii-cheie pe tot parcursul lui 2013, o eventual` coloane, apoi am scris pe una pre]uri, industriale, produc]iile agricole la
raluca.ghinea@mediafax.ro la ultima [edin]` a BNR din acest an, de pe 5 dobnzii de politic` monetar` cu 0,25% c`tre sc`dere fiind estimat` pentru 2014. pe alta salarii, iar lng` coloana hectar, exportul pe locuitor.

PUBLICITATE

Transporturile relaxeaz` condi]iile de participare la

privatizarea CFR Marf`: pot participa [i companii care nu
au licen]` de transport marf` pe cale ferat`
MIRABELA TIRON
MINISTERUL Transporturilor a modi-
ficat dou` condi]ii de precalificare \n
cadrul ofertei de vnzare a companiei de
stat CFR Marf`. Pn` la aceast` mo-
dificare puteau participa doar firmele
care aveau o licen]` de transport marf` cu
cel pu]in trei ani \nainte de data depunerii
documentelor de participare. Acum vor
putea participa [i firmele f`r` licen]`, \n
cadrul unui grup de investitori din care
unul de]ine o astfel de licen]`.
De asemenea, o alt` relaxare se refer`
la faptul c` grupul de investitori va trebui
s` aib` o cifr` de afaceri medie anual`
cumulat` de 30 de milioane deeuro[i nu
doar compania care ar veni s` depun` o
ofert`.
Mai precis, \n cazul persoanelor care
particip` la privatizare \n cadrul unui grup
de investitori, Transporturile solicit`
de]inerea de c`tre unu sau mai mul]i
membri ai grupului de investitori a unei
licen]e de transport marf` sau a oric`rei
aprob`ri emise de c`tre o autoritate
ficative \n toat` aceast` perioad`.
ini]ial, publicat \n data de 5 aprilie, cu
FOTO: Mediafax Foto
Ini]ial puteau participa doar companii cu licen]`. Ministerul
nu a explicat de ce a fost necesar` schimbarea
competent` \n domeniul transporturilor cu
cel pu]in trei ani \nainte de data depunerii
documentelor de participare, care a fost
de]inut` ne\ntrerupt f`r` \nc`lc`ri semni-
Cealalt` modificare este legat` de
faptul c` \n cazul persoanelor care
particip` \n cadrul unui grup de investitori
la procesul de vnzare a CFR Marf`,
acestea va trebui s` aib` cumulat o cifr` de
afaceri medie anual` \n ultimii trei ani de
cel pu]in 30 de milioane deeuro. |nainte,
aceast` condi]ie se solicita doar persoanei
care de]inea licen]a de transport marf` din
cadrul grupului de investitori.
Celelalte prevederi ale anun]ului
modific`rile [i complet`rile publicate \n
data de 19 aprilie, r`mn valabile [i
executabile.
Documentele de precalificare se
depun pn` pe 8 mai, deschiderea lor
urmnd s` aib` loc pe 9 mai la sediul
Ministerului Transporturilor. C[tig`torul
se va afla pe 26 iunie.
mirabela.tiron@zf.ro

PUBLICITATE
 www.zf.ro / BURSE - FONDURI
4 ZIARUL FINANCIAR
MUTUALE
tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro l Miercuri,
1 mai 2013

{tiri ZF
Fondul Proprietatea a r`scump`rat ac]iuni de
16,5 milioane de lei
Minoritarii Zentiva sunt furio[i: De ce credita]i
Fondul Proprietatea (FP) a r`scump`rat un pachet de 24,98
milioane de ac]iuni pe care a pl`tit 16,5 milioane de lei \n
cadrul celui mai mare program de r`scump`r`ri derulat de o
companie listat` prin care fondul \[i propune s` cumpere
compania-mam` [i nu ne da]i nou` dividende mai mari?
pn` la 8% din ac]iunile proprii. Potrivit raport`rilor f`cute
de fond, \n intervalul cuprins \ntre 12 aprilie [i 26 aprilie, Mai mul]i ac]ionari minoritari ai produc`torului de medicamente Zentiva Bucure[ti (SCD), controlat de grupul francez
r`scump`r`rile au vizat un pachet de 24,98 milioane de
ac]iuni reprezentnd 0,17% din capital [i s-au derulat prin Sanofi, au cerut explica]ii conducerii companiei privind creditele acordate de companie ac]ionarului majoritar, la
intermediul firmei de brokeraj Wood & Co. din Cehia. |n
acest interval pre]ul ac]iunii FP s-a depreciat cu 1,5%, pn` dobnzi sub cele de pe pia]`, [i privind celelalte contracte pe care societatea le are cu firme din grup.
la o valoare de 0,66 lei. Scopul programului de r`scump`r`ri
care se va \ntinde pe urm`toarele 18 luni este cre[terea
pre]ului ac]iunilor [i reducerea discountului la care se ANDREI CHIRILEASA banii la banc`, iar contractul cu Sanofi are o
tranzac]ioneaz` ac]iunile FP pe burs` \n compara]ie cu clauz` care permite s` recuper`m ace[ti
Marjele au sc`zut \n ultimii doi ani Dividendele au rotunjit
valoarea activelor nete. |n prezent discountul de dunarea general` a ac]io- bani dac` avem nevoie s` efectu`m pl`]i, de Evolu]ia rezultatelor financiare c[tigurile ac]ionarilor
tranzac]ionare este de 43%, la o valoare a activelor nete de
1,1568 lei/ac]iune. Roxana Pricop

Rompetrol WellServices pl`te[te dividende de

8 milioane de lei
Ac]ionarii Rompetrol Well Services (PTR), divizia de servicii
A narilor de la Zentiva, care a
avut loc vineri, s-a prelungit
astfel circa cinci ore, iar
ac]ionarii minoritari nemul-
]umi]i de explica]iile conducerii companiei
au votat \mpotriva raportului adminis-
tratorilor [i a propunerii de dividend a
exemplu s` pl`tim taxa clawback. Dac` am
da dividende, nu am avea ace[ti bani cnd
avem nevoie, au explicat reprezentan]ii
Zentiva.
|ntreba]i de ce nu cer garan]ii pentru
sumele \mprumutate, cei de la Zentiva au
r`spuns: Dac` Sanofi d` faliment, atunci
ale Zentiva Bucure[ti (SCD) Evolu]ia ac]iunilor Zentiva Bucure[ti de cnd a fost
preluat` de Sanofi (SCD, lei)

petroliere la sond` a grupului Rompetrol, au aprobat
distribuirea de dividende \n valoare cumulat` de 8 mil. lei
(1,8 mil. euro), suma reprezentnd aproape o treime din
profitul consemnat \n 2012. Compania va acorda un dividend
brut de 0,029 lei/ac]iune, similar celui de anul trecut. La
ultimul pre] din pia]` de 0,3544 lei/ac]iune, randamentul
adus de dividend este de 8%. Compania estimeaz` pentru
acest an un profit net \n sc`dere cu 25%, la 16,5 mil. lei (3,8
mil. euro), [i venituri de 97,2 mil. lei (22,5 mil. euro), cu
6,3% sub cele consemnate anul trecut. Compania a
\nregistrat anul trecut venituri de 103,7 mil. lei (23,3 mil.
euro) [i un profit net de 22 mil. lei (5,1 mil. euro).
Grupul Rompetrol, de]inut de compania de stat
KazMunaiGaz din Kazahstan, are 71,74% din
ac]iunile RompetrolWell Services. |n ac]ionariatul companiei
mai sunt fondul de investi]ii KJK Fund SICAV-SIF, \nregistrat
\n Luxemburg, cu 5,77% din ac]iuni. {tefan Musgociu
Dividendele
distribuite de
companie \n ultimii
consiliului de administra]ie, cernd d`m [i noi faliment. Sanofi este unul dintre trei ani
dividende mai mari [i un raport de audit cei mai mari produc`tori de medicamente
suplimentar privind tranzac]iile intra-grup din Europa. Aceste garan]ii nu se impun. Dividend
ale Zentiva. Ambele solicit`ri ale minori- {i Lehman Brothers era o banc` brut
tarilor au fost respinse \ns` de ac]ionarul important` \nainte s` dea faliment, a fost (lei/ac]iune)
majoritar, Sanofi, care controleaz` 81,64% r`spunsul unui ac]ionar.
din ac]iunile companiei. Ac]ionarii au pus \ntreb`ri [i cu privire
2010 0,2998
Din grupul ac]ionarilor nemul]umi]i fac la contractele dintre Zentiva [i alte firme din 2011 0,0812
parte fondurile de pensii private ale ING [i grupul Sanofi. Zentiva \[i vinde \ntreaga
fondul de investi]ii ING Romanian Equity, produc]ie prin intermediul unui SRL
2012 0,0480
care de]in cumulat 5,13% din ac]iunile (Sanofi Aventis Romnia SRL), iar Total 0,4290
Zentiva, avnd cea mai mare pozi]ie ac]ionarii au cerut mai multe informa]ii cu
minoritar` \n companie, fondul de investi]ii privire la condi]iile acestui contract [i de ce
finlandez KJK Fund, cu 3,1% din capital, compania nu-[i vinde singur` produsele, \n
dar [i cteva persoane fizice. condi]iile \n care are for]` de vnz`ri
Tirul \ntreb`rilor l-a deschis repre- proprie.
zentantul fondului KJK, care a cerut
informa]ii cu privire la creditele acordate de

AfacerileFarmaceuticaRemedia Deva au crescut
cu 15% \n T1
Distribuitorul de medicamente Farmaceutica Remedia Deva
(RMAH) a \nregistrat \n primul trimestru o cifr` de afaceri de
62 mil. lei, \n cre[tere cu circa 15% fa]` de perioada similar`
a anului trecut, [i un profit net de 1,3 mil. lei, cu 41% mai
mic. Distribuitorul de medicamente estimeaz` c` va ob]ine \n
acest an un profit net de 4,28 mil. lei (970.000 euro), \n
sc`dere cu 23% fa]` de valoarea raportat` pentru 2012.
Potrivit bugetului pentru investi]ii, Farmaceutica Remedia
vrea s` aloce \n acest an 1,12 mil. lei pentru achizi]ia a cinci
farmacii \n mediul urban [i 270.000 de lei pentru patru
farmacii \n mediul rural, tranzac]ii preconizate pentru
trimestrul al doilea [i al treilea. |n prezent, Farmaceutica
Remedia de]ine o re]ea de 72 de farmacii [i centre logistice.
Potrivit celor mai recente raport`ri, pre[edintele consiliului de
administra]ie Valentin Norbert }`ru[ are 66,06% din
ac]iunile companiei. Ana Maria Petcana
Artego \mprumut` 10 mil. lei pentru capital de lucru
Ac]ionarii Artego au aprobat \n adunarea care a avut loc
recent contractarea unei linii de credit de 10 mil. lei pentru
capital de lucru. Decizia a fost luat` luni de ac]ionari \n AGA,
potrivit unui comunicat transmis, mar]i, de Artego Bursei de
Valori Bucure[ti (BVB). Ac]ionarii au aprobat, totodat`,
prelungirea a dou` linii de credit \n valoare cumulat` de 16,7
mil. lei contractate \n 2006 [i 2007 de la UniCredit }iriac
Bank. Artego a avut anul trecut un profit de 11,7 mil. lei (2,6
mil. euro), de 2,7 ori mai mare fa]` de c[tigul din anul
anterior, iar veniturile au sc`zut u[or, de la 220,5 mil. lei la
219,4 mil. lei. Pentru acest an, conducerea companiei
estimeaz` un profit de 2 mil. lei (460.000 de euro), de
aproape [ase ori sub c[tigul de anul trecut. |n acela[i timp,
veniturile sunt anticipate s` scad` cu 18%, la 180 mil. lei
(41,1 mil. euro). {tefan Musgociu
Ropharma Bra[ov [i-a bugetat afaceri
cu 7,5% mai mari
Compania farmaceutic` Ropharma Bra[ov (RPH),
controlat` de omul de afaceri Mihai Miron, [i-a propus
pentru acest an o cre[tere cu 7,5% a cifrei de afaceri, la
445 mil. lei, [i un profit net de 10 mil. lei. Compania [i-a
bugetat investi]ii de 10 mil. lei (2,3 mil. euro) \n extinderea
farmaciilor [i dezvoltarea produc]iei de suplimente.
Ac]ionarii companiei au decis repartizarea profitului pentru
dezvoltare, f`r` acordare de dividende. Ropharma a
\ncheiat anul 2012 cu o cifr` de afaceri de 413,4 mil. lei
(94 mil. euro), cu 7,22% mai mult fa]` de valoarea
\nregistrat` \n anul anterior, [i o profitabilitate de 2,5%.
Ana Maria Petcana
Altur Slatina [i-a bugetat profit la jum`tate
Produc`torul de piese de schimb pentru autovehicule [i
motoare Altur Slatina (ALT) anticipeaz` pentru acest an un
profit de 2,86 mil. lei pentru acest an, \n sc`dere cu 47%
fa]` de c[tigul ob]inut \n anul precedent, de 5,4 mil. lei.
Potrivit bugetului de venituri [i cheltuieli aprobat luni de
ac]ionari, firma [i-a planificat investi]ii \n sum` de 7,25
mil. lei pentru 2013. Veniturile totale ar urma s` scad` cu
2,8%, la 119,2 mil. lei, iar cheltuielile ar putea s` se
reduc` cu 0,8%, la 116,4 mil. lei. Altur a consemnat anul
trecut venituri de 122,75 mil. lei (27,5 mil. euro) [i
cheltuieli de 117,34 mil. lei (26,3 mil. euro). Omul de
afaceri C`t`lin Chelu de]ine indirect, prin firmele Mecanica
Rotes (METY) [i Celule Electrice (CLEL), aproape 43% din
titluri. |n ac]ionariatul Altur se mai reg`sesc SIF Oltenia, cu
un pachet de 8,66% din ac]iuni, [i fondul de investi]ii
Eastern Eagle Fund, cu 9,61% din titluri. Compania are o
capitalizare de 27,4 mil. lei (6,3 mil. euro).
Monica Jug`naru
67
companie ac]ionarului majoritar. |ncepnd
din 2011, Zentiva a \mprumutat ac]ionarului
majoritar sume importante de bani la o
dobnd` sub media practicat` de b`ncile
locale la \mprumuturile acordate \n lei
(ROBOR minus 0,15%).
%
|n 2011, \mprumuturile se ridicau la 100
este c[tigul total pe care ac]ionarii SURSA: BVB
mil. lei, dar valoarea acestora a sc`zut pe
parcurs. |n prezent, sumele \mprumutate de Zentiva l-au ob]inut din septembrie aminti]i c` de la Relad am luat o ]eap` de Reprezentan]ii companiei au explicat c` Zentiva a ob]inut anul trecut un profit
Zentiva ac]ionarului majoritar totalizeaz` 2009, cnd Sanofi a preluat controlul 3 milioane de euro. Sanofi pl`te[te la timp, aceste cheltuieli sunt pl`tite c`tre firme din net de 32,1 mil. lei (7,2 mil. euro), \n sc`dere
45 mil. lei. companiei, pn` \n prezent din iar perioada de recuperare a crean]elor este grup pentru softuri de achizi]ii, de HR, cu 9% fa]` de anul precedent, \n condi]iile \n
Ac]ionarii au solicitat conducerii cre[terea pre]ului ac]iunilor sub media pie]ei, au spus reprezentan]ii sisteme IT [i de contabilitate [i c` grupul care afacerile au crescut cu 11%, la 242 mil.
companiei s` le spun` de ce aceste \m- [i din dividende. Zentiva. Ei au explicat \ns` c` nu pot fi date cump`r` aceste servicii la pachet, \n condi]ii lei (54 mil. euro).
prumuturi sunt acordate la o dobnd` sub informa]ii privind datele financiare ale mai avantajoase, dup` care le refactureaz` Compania va distribui dividende \n
media pie]ei bancare [i de ce compania nu contractului. c`tre companiile din grup. valoare de 20 mil. lei, \n timp ce diferen]a de
]ine banii \n depozite bancare sau de ce nu-i Anul trecut, Ac]ionarii au \ntrebat [i de ce auditorul Ac]ionarii [i-au exprimat \ns` 12,18 mil. lei din profitul de anul trecut va fi
distribuie ac]ionarilor sub form` de Zentiva a avut afaceri de 242,5 mil. lei, iar Ernst & Young nu [i-a exprimat, \n nemul]umirea cu privire la aceste cheltuieli trecut` \n rezerve. Fondurile ING
dividende, dac` are un excedent de vnz`rile derulate prin intermediul Sanofi rapoartele publicate pe burs`, opinia cu [i au cerut efectuarea unui audit solicitaser` dividende de 28,9 mil. lei, dar
lichidit`]i. Aventis Romnia SRL au fost de 219 mil. privire la cum sunt aceste contracte \n raport suplimentar privind contractele intra-grup propunerea lor a fost respins` de ac]ionarul
De ce s` beneficieze de aceste credite lei, conform situa]iilor financiare. cu pre]urile practicate \n alte tranzac]ii de ale Zentiva sus]innd c` aceste contracte majoritar.
doar ac]ionarul majoritar? {i noi suntem Cum se explic` faptul c` 90% din cifra acest fel, iar reprezentantul auditorului a creeaz` suspiciuni c` societatea transfer` Valoarea dividendului brut pe ac]iune
ac]ionari, de ce nu ne da]i [i nou` credite \n de afaceri se desf`[oar` prin aceast` precizat c` nu a g`sit tranzac]ii identice. profitul c`tre ac]ionarul majoritar \n timp ce este de 0,048 lei [i reprezint` 6% din pre]ul
condi]iile acestea?, a fost \ntrebarea unui societate. Se poate crea impresia c` Ac]ionarii au mai vrut s` [tie [i \n ce ac]ionarii minoritari au de pierdut. de pe burs` al ac]iunilor, de 0,8 lei. Data de
ac]ionar. ascunde]i profiturile \n aceast` companie, a constau cheltuielile corporate ale Zentiva. Reprezentantul Sanofi \n AGA a votat \ns` \nregistrare este 15 mai, iar dividendele vor
Este o disponibilitate de cash pe care o spus un ac]ionar. Compania a avut anul trecut cheltuieli \mpotriva propunerii, de[i minoritarii i-au fi distribuite \ncepnd cu data de 27 mai
avem \n conturi. Dobnda este mai Cnd am lucrat cu foarte mul]i corporate de 15,35 mil. lei (fa]` de 11,5 mil. cerut s` se ab]in` pe motiv de conflict de (prin virament bancar) [i \ncepnd cu 17
favorabil` dect ce am \ncasa dac` am ]ine distribuitori am avut pierderi. V` mai lei \n 2011). interese. iunie (pl`]ile \n numerar).
Cine sunt noii administratori priva]i ai Transgaz: CEO-ul }iriac
Holdings, un avocat de la firma lui {ova, directori din OPSPI [i RAAPPS
ANDREI CHIRILEASA avocatur` fondat` de Dan {ova, actualul Stat (RAAPPS). El are diplom` de inginer \n
ministru al marilor proiecte. Cernov a fost petrol [i gaze [i a lucrat din 1992 pn` \n 2004
PETRU V~DUVA, care este \nc` CEO al secretar de stat \n Ministerul Comunica]iilor la Petrotrans, compania de transport al
}iriac Holding, grupul de firme controlat de \n perioada 2002-3002, cnd a fost [i membru produselor petroliere, iar din 2006 lucreaz`
omul de afaceri Ion }iriac, a fost ales mar]i \n \n CA al Romtelecom. la RAAPPS.
consiliul de administra]ie al Transgaz Media[ Ceilal]i doi administratori priva]i ai Pe al cincilea loc din consiliul de
(TGN), compania care de]ine monopolul Transgaz provin din institu]ii ale statului. administra]ie a fost Ioan Rusu, care a fost
transportului de gaze din Romnia. pn` acum directorul general al companiei.
El ar urma s` fie numit \n func]ia de Rusu este inginer mecanic de profesie [i a
director general al companiei, potrivit Ac]ionarii Transgaz au lucrat 30 de ani \n sectorul gazelor naturale
declara]iilor ministrului delegat pentru (la Romgaz, Condmag [i Transgaz).
energie Constantin Ni]`, dar anun]ul oficial aprobat \n AGA Oana Tru]`, reprezentantul Fondului
va fi f`cut cel mai probabil dup` prima Proprietatea \n CA de la Transgaz, nu a mai
[edin]` a noului CA, care va avea loc dup`
distribuirea unui dividend primit un nou mandat din partea
Pa[te. brut de 21,29 lei/ac]iune. ac]ionarilor. Nici Liviu Doro[, care a fost
Petru V`duva este unul dintre cei patru propus de SIF Moldova, nu a reu[it s` ob]in`
administratori priva]i ale[i de ac]ionarii La pre]ul de ieri, de 192,2 un mandat de administrator.
Transgaz, \n urma procesului de selec]ie a Ac]ionarii Transgaz au mai aprobat
administratorilor conform Ordonan]ei 109 lei, randamentul distribuirea sumei de 250,7 mil. lei (57,5 mil.
din 2011 privind guvernan]a corporativ` \n dividendului este de 11%. euro) c`tre ac]ionari, sub form` de
companiile de stat. V`duva este CEO al dividende. Dividendul brut pe ac]iune este
}itiac Holdings din 2008. Anterior, el a lucrat Dividendele vor fi pl`tite de 21,29 lei, iar randamentul este de 11%,
timp de 16 ani pe pie]ele de capital raportat la pre]ul de ieri de pe burs` de 192,2
interna]ionale, la b`nci de investi]ii \ncepnd cu 28 iunie. lei.
FOTO: Mediafax Foto cunoscute din SUA [i Rusia. Este absolvent Transgaz a avut anul trecut un profit net
PETRU V~DUVA, 52 de ani, este cet`]ean romn, dar are domiciliul \n SUA. El a de biochimie al Universit`]ii Columbia [i are de 329,3 mil. lei, cu 15% mai mic dect \n
absolvit Facultatea de Biochimie a Universit`]ii Columbia din SUA [i are un MBA la un MBA de la Yale. Mihaela Preda este director \n cadrul 2011, \n timp ce afacerile au sc`zut u[or, la
Universitatea Yale, ob]inut \n 1992. Din 1992 a \nceput s` lucreze pe pia]a de capital, De[i au fost selecta]i ca administratori Oficiului Participa]iilor Statului [i Privatiz`rii 1,328 mld. lei.
mai \nti ca analist la JP Morgan (1992-1994), apoi la Bear Stearns (1994-1995) [i priva]i, ceilal]i trei membri noi ai CA \n Industrie (OPSPI) [i a lucrat din 1995 la Statul mai de]ine 58,5% din ac]iunile
Caspian Securities (1995-1997). A plecat apoi la Moscova, la Renaissance Capital provin din institu]ii publice sau au leg`turi cu stat (la FPS, AVAS, OPSPI). Ea este de Transgaz, dup` ce a vndut \n aprilie, prin
unde a fost director de analiz` chiar \n perioada crizei din Rusia (1997-1998). |ntre membri ai Guvernului. profesie inginer energetician [i are un ofert` public` pe burs`, 15% din ac]iuni
1998 [i 2002 a lucrat la Londra, iar apoi s-a \ntors \n Rusia, la Uralsib Securities unde a De exemplu, avocatul Radu Cernov (\n doctorat \n economie. pentru 72 mil. euro. Fondul Proprietatea este
fost director al diviziei interna]ionale de brokeraj [i a participat la oferta public` ini]ial` vrst` de 35 de ani) este din 2006 partener al Ion Sterian este director executiv al principalul ac]ionar minoritar, cu 15% din
a Rosneft. Din 2009, el este CEO al }iriac Holdings. firmei de avocatur` Enescu Panait Pop [i direc]iei tehnice \n Regia Autonom` ac]iuni. Transgaz are \n prezent o
Asocia]ii (fosta {ova [i Asocia]ii), firma de Administra]ia Patrimoniului Protocolului de capitalizare de 524 mil. euro.

PUBLICITATE

Gheorghe Iaciu a schimbat consiliul de

administra]ie la Impact. Va schimba [i CEO-ul?
ANDREI CHIRILEASA
OMUL de afaceri Gheorghe Iaciu, care a
preluat \n martie 23% din ac]iunile dezvoltato-
rului imobiliar Impact Developer & Contractor
(IMP), [i-a numit vineri trei reprezentan]i \n
noul consiliu de administra]ie al companiei,
dintr-un total de cinci, [i va avea control asupra
deciziilor.
Cei trei reprezentan]i sunt Iulia Urda
(CEO al Octogon Total Management, firm`
controlat` de omul de afaceri), Dr`gu]a
Mih`il` (director de vnz`ri la Octogon Total
Management) [i Ecaterina Petre (fost director
economic la aceea[i firm`).
|n CA a mai fost ales Lucian Mateescu,
fost director general al Raptis Kavouras SRL,
firm` de]inut` de grupul grecesc cu acela[i
nume, care a preluat \n iulie 2008 Satul Francez
de la Costic` Constanda printr-o tranzac]ie de
68 mil. euro. Mateescu a fost propus ca
administrator la Impact de c`tre Bogdan
Juravle, [eful firmei de brokeraj Swiss Capital,
dar sus]inut [i de Adrian Andrici, care de]ine
10,7% din Impact. Andrici [i Swiss Capital au
fost alia]ii lui Iaciu [i la SIF Muntenia, deci se
presupune c` urm`resc acelea[i interese [i la
Impact.
Al cincilea loc \n CA a fost adjudecat de
{tefan Gheorghiu Milicin, care a fost numit
anul trecut \n func]ia de director general al
Impact. El lucrase anterior la dezvoltatorii
imobiliari Willbrook, Polimeni [i la consultan-
tul imobiliar Colliers.
Alegerea sa \n CA pentru un nou mandat a
fost sus]inut` de fondurile ING, care l-au pro-
pus anul trecut la conducerea companiei, de[i
ceilal]i ac]ionari [i-au exprimat \n AGA nemul-
]umirea fa]` de rezultatele companiei \n 2012
sub conducerea lui. Anul trecut, Impact a rapor-
tat pierderi consolidate de 75,5 mil. lei la afaceri
de 28,5 mil. lei, dup` ce \n 2011 avusese pierderi
de 48,3 mil. lei la afaceri de doar 9 mil. lei.
Unii dintre ac]ionarii minoritari ai Impact
au votat \mpotriva rezultatelor financiare [i
\mpotriva desc`rc`rii de gestiune a administra-
torilor, dar aceste puncte au fost \n final apro-
bate. Foarte probabil, \ns`, {tefan Gheorghiu
va fi \nlocuit din func]ia de CEO al Impact, po-
trivit unor surse din pia]`. Un posibil \nlocuitor
ar fi Lucian Mateescu, care are la rndul s`u o
experien]` bogat` \n sectorul imobiliar.
Grecul Dimitris Sophocleous, care a fost
pre[edintele CA \n ultimul an, nu a mai primit
un nou mandat.
Citi]i continuarea pe FOTO: Silviu Matei
www.zfcorporate.ro Lucian Mateescu
 www.zf.ro / BURSE - FONDURI
ZIARUL FINANCIAR 5
MUTUALE
l Miercuri, tel: 0318.256.266 e-mail: zf@zf.ro
1 mai 2013

Cum va func]iona ASF: controlul va fi \n puncte de vedere

Supravegherea pruden]ial`
subordinea pre[edintelui, reglementarea [i nu trebuie abandonat` de o
banc` central`
supravegherea fiec`rei pie]e - la vicepre[edin]i DE DANIEL D~IANU, PRIM-VICEPRE{EDINTE AL ASF

Conducerea Autorit`]ii de Supraveghere Financiar` (ASF) a pus pe hrtie primele schi]e despre cum va C riza financiar` a revelat
insuficien]a modelelor cu care au
operat b`nci centrale \n Europa, \n
ar`ta noua institu]ie, propunnd, \n ceea ce prive[te cele trei pie]e financiare, ca acestea s` aib` direc]ii lume. S-a dovedit ca urm`rirea
stabilit`]ii pre]urilor nu garanteaz`
distincte de reglementare [i supraveghere \n timp ce direc]ia de control s` fie sub directa coordonare a stabilitatea financiar`, nu previne
riscuri sistemice.
pre[edintelui. Ar mai putea dura dou` luni pn` va fi clarificat cine [i cum ia deciziile. Integrarea pie]elor financiare a
complicat exercitarea func]iei de
reglementare [i supraveghere, fiind tot
ROXANA PRICOP de pensii private [i Daniel Tudor mai clar c` o viziune unitar` este
pentru asigur`ri). necesar`. O serie de aspecte privind
uni, 29 aprilie, conducerea Noutatea este c` direc]ia de control cauzele e[ecului R&S am c`utat s` ar`t
fiscale asupra politicii monetare.
Pe de alt` parte, se poate gndi c`
aceast` separare poate opera, de facto,
\n realitate? C` deciziile ar fi luate f`r`
a fi judecate efecte ale politicii
monetare asupra ansamblului
sistemului bancar? Consiliul European
pentru Riscuri Sistemice al UE
(ESRB) aduce \mpreun` autorit`]ile de
supraveghere de pe toate pie]ele.
{i \n Romnia exist` Comitetul
pentru Stabilitate Financiar`, cu un rol
analog. Separarea formal` a

L ASF \n frunte cu Dan va fi comun` pentru cele trei pie]e [i se

Radu Ru[anu s-a \ntlnit \n va afla \n directa coordonare a pre[e-
prima sa [edin]` la sediul dintelui, \n condi]iile \n care cei trei
Comisiei de Supraveghere vicepre[edin]i executivi sunt responsa-
a Asigur`rilor (CSA) pentru a discuta bili de direc]iile de specialitate pentru
despre cum va arat` organigrama noii pie]ele de care sunt responsabili. De
institu]ii responsabile de supravegherea exemplu, Mircea Ursache, vicepre[e-
DAN RADU
RU{ANU este
responsabil
peste o mega-
structur` de
\n articolul Integrat`, sau nu,
Reglementarea/Supravegherea a e[uat.
De ce? din 29 aprilie. Teza principal`
a fost c` con]inutul R&S este esen]ial,
\n cele din urm`. {i a[ mai ad`uga o
observa]ie de principiu:
c` supravegherea
prerogativelor nu poate evita luarea
unor decizii care s` examineze
implica]iile unei decizii de politic`
monetar` asupra sistemului bancar,
asupra sistemului financiar. De aceea,
cred c` nu este \n]elept
ca b`ncile centrale s`
a trei pie]e financiare cu o valoare de dintele responsabil de pia]a de capital, supraveghere macropruden]ial` nu Chiar dac` ASF ar fi se ocupe numai de
circa 30 mld. euro. Discu]iile au atins [i va coordona direc]iile de supraveghere cu 500 de poate fi abandonat` de stabilitatea pre]urilor,
subiecte precum salariile [i beneficiile [i de reglementare pe pia]a de capital. angaja]i pe o banc` central`. preluat aspecte de mai ales \n lumina
celor 17 membri din conducere, c]i O alt` noutate sunt direc]iile de care trebuie s` Teza dlui Doru conduit` pe pia]a lec]iilor crizei
consilieri vor avea cei cinci membri exe- asisten]` juridic`, de IT [i de rela]ii in- o eficientizeze Lion`chescu din financiare. Vedem c`
cutivi [i ce sediu central va avea ASF, terna]ionale din fostele comisii care vor pentru a articolul publicat \n ZF, bancar`, problema [i regimul de ]intire a
potrivit unor surse apropiate situa]iei. fi integrate \n cte o singur` direc]ie. c[tiga pe 30 aprilie 2013, este infla]iei este pus \n
Conduc`torii au \n- Conducerea a mai \ncrederea seduc`toare pentru supravegherii discu]ie, \n acest
tocmit o prim` schi]` a decis ca un grup de lucru pie]elor abordarea integratoare, macropruden]iale ar fi context.
organigramei ASF, insti-
tu]ie care a preluat atri-
bu]iile Comisiei Na]io-
nale a Valorilor Mobilia-
30 mld.
re, ale Comisiei de Pensii este valoarea celor trei
format din directori din
fostele comisii s` elabore-
ze Regulamentul de Or-
ganizare [i Func]ionare al
ASF, documentul-cheie
holistic`. {i exist` un
temei \n realitate din
acest punct de vedere,
\ntruct exist` o
evolu]ie de integrare a
trebuit s` r`mn` la BNR.
Chiar dac`, de
pild`, \n Romnia,
ASF ar fi primit
atribu]ii de
reglementare [i
Private [i ale Comisiei de pie]e, de capital, asigur`ri care va stabili atribu]iile activit`]ii de R&S \n Europa. Dar supraveghere bancar`, marea problem`
Supraveghere a Asigu- [i pensii private, aflate \n [i obliga]iile fiec`rei di- FOTO: Mediafax Foto trebuie s` facem distinc]ie \ntre a supravegherii macropruden]iale ar fi
r`rilor [i un total de 500 monitorizarea ASF. rec]ii de specialitate \n comisii este c` activitatea va continua binete, ma[ini [i [ofer personal \n timp vicepre[edintele Daniel D`ianu ar urma supravegherea conduitei b`ncilor [i cea r`mas la BNR. Nici Comitetul pentru
de angaja]i. parte. |ntocmirea acestui pe vechile structuri pn` la apari]ia noii ce restul de 12 membri neexecutivi nu s` aib` cinci consilieri, iar vicepre[edin]ii care prive[te aspecte macropruden]iale, Stabilitate Financiar` nu ar fi putea fi
Potrivit schi]ei de or- regulament ar putea dura organigrame. Pentru companiile de pe au dreptul la aceste beneficii. Potrivit cte patru consilieri. La un calcul simplu, legate de riscuri sistemice. Este drept c` un dispozitiv adecvat, care s` exonereze
ganigram` discutate luni, ASF va avea [i dou` luni, interval \n care nu se [tie cu pia]a de capital, asigur`ri [i pensii priva- unor surse apropiate situa]iei, membrii ar rezulta c` cei cinci conduc`tori Bafin \n Germania se ocup` [i de b`nci, BNR de sarcini macropruden]iale. S`
o direc]ie de supraveghere pentru exactitate cine [i cum va lua deciziile. te, conducerea ASF nu a trimis public neexecutivi au sus]inut \n [edin]` c` executivi ar fi sf`tui]i de 24 de consilieri. dar Bundesbank (ca banc` central`) are ne imagin`m c` ASF (cu prerogative [i
fiecare pia]` \n parte (pia]a de capital, |n legea de \nfiin]are scrie c` pn` acum niciun fel de clarific`ri. prin interzicerea acestor beneficii le-ar Mai mult, membrii neexecutivi nu atribu]ii clare de urm`rire a activit`]ii pentru pia]a bancar`) s-ar fi n`scut la
pensii private [i asigur`ri) [i cte o Consiliul ASF ia deciziile cu un cvorum Un alt subiect discutat \n [edin]a de fi \ngr`dit accesul la informa]ii [i c` au drept la salariu lunar, ci vor fi pl`ti]i b`ncilor. Poate exist` o suprapunere de \nceputul lui 2013 [i Romnia ar fi fost
direc]ie de reglementare pentru de cel pu]in nou` membri [i cu o ma- luni care a strnit nemul]umiri \n rndul vor fi nevoi]i s` nevoi]i s` mearg` la \n baza unei remunera]ii de [edin]`. Cu atribu]ii, dar eu cred c` este nefiresc ca o prins` \n vltoarea crizei cipriote cu
fiecare parte \n pia]`, model ce nu joritate de dou` treimi din cei prezen]i. membrilor conducerii chiar din prima zi bibliotec` s` se documenteze \nainte de toate acestea, cei 12 membri neexecu- banc` central` s` ia decizii privind nesiguran]e organiza]ionale, de
aduce mari modific`ri fa]` de sistemul |ns` nu toate problemele sunt menite de func]ionare a ASF sunt beneficiile. o [edin]` a Consiliul pentru c` nu sunt tivi pot bloca luarea de decizii dac` este politica monetar` f`cnd abstrac]ie de comunicare, de luare a deciziilor.
anterior format din trei comisii pentru s` intre \n [edin]a Consiliului ASF, Cei cinci membri executivi (Dan Radu ajuta]i de un consilier. luat \n calcul faptul c` este necesar un stabilitatea financiar`. Chiar dac` ASF ar fi preluat aspecte
fiecare pia]` \n parte. Acestea vor fi \n unele sunt de competen]a directorilor, Ru[anu - pre[edinte, Daniel D`ianu - Pe de alt` parte, pre[edintele Dan cvorum de cel pu]in jum`tate plus unu Exist` un punct de vedere care de conduit` pe pia]a bancar`, marea
subordinea celor trei vicepre[edin]i altele de competen]a vicepre[edin]ilor. prim-vicepre[edinte, Mircea Ursache, Radu Ru[anu ar urma s` aib` [apte con- din membri pentru ca [edin]ele sus]ine separarea celor dou` func]ii: cea problem` a supravegherii
executivi (Mircea Ursache pe pia]a de Mesajul transmis de conducerea Ion Giurescu [i Daniel Tudor vicepre- silieri, printre care ar fi [i Carmen Ne- Consiliului ASF s` poat` avea loc. de politic` monetar` [i cea de macropruden]iale ar fi trebuit s` r`mn`
capital, Ioan Giurescu pentru fonduri ASF ctre cei 500 de angaja]i ai fostelor [edin]i) au dreptul la consilieri, la ca- goi]`, fostul pre[edinte al CNVM. Prim- roxana.pricop@zf.ro stabilitate financiar`. Unii v`d \n la BNR. {i a[a ar fi fost bine. Altminteri,
aceast` separare eliminarea unei ne-am fi jucat cu focul \ntr-o perioad`
dileme \n politica economic`, [i anume cnd criza este \nc` \n toi \n zona euro.
ca politica monetar` s` fie subjugat` de Daniel D`ianu este profesor de

Ac]iunile Argus Constan]a stau suspendate de la tranzac]ionare de un an considerente de asistare financiar` a

unor b`nci aflate \n dificultate. Este o
versiune a interpret`rii dominantei
economie [i fost ministru de finan]e,
iar de s`pt`mna trecut` este
prim-vicepre[edinte al ASF

[i jum`tate. Cnd reintr` pe burs`?

ADRIAN COJOCAR
INVESTITORII de la bursa din Bucu-
re[ti a[teapt` de mai bine de un an [i ju-
m`tate ca ac]iunile produc`torului de
ulei Argus Constan]a (UARG) s` re-
vin` la tranzac]ionare, timp \n care \ntre
principalii ac]ionari ai societ`]ii, SIF
Oltenia [i grupul de firme controlate de
C`t`lin Chelu, a avut loc un r`zboi \n
toat` regula pentru controlul societ`]ii.
|n luna septembrie din 2011 C`t`lin
Chelu a preluat cu for]a conducerea
companiei [i a blocat accesul administra-
S-AU DETERIORAT PUTERNIC
torilor legali \n sediul companiei. Aces-
tora din urm` le-a trebuit 10 luni pentru
a reu[i s` preia gestiunea Argus dup`
mai multe episoade tensionante petre-
cute la sediul societ`]ii, unde mai mul]i
oameni ai lui Chelu p`zeau intrarea.
Ulterior SIF Oltenia a reu[it s`
monopolizeze consiliul de administra-
]ie al Argus [i a numit o nou` conduce-
re executiv` \n iulie anul trecut, \ns`
de[i a trecut aproape un an de la insta-
larea noii conduceri, titlurile Argus
sunt \n continuare blocate de la tranzac-
]ionare de c`tre o ordonan]` a CNVM.
Ordonan]a CNVM din anul 2012
solicita ca administratorii Argus s` \n-
tocmeasc` un raport cu privire la situa-
]ia societ`]ii. Probabil c` ac]iunile
Argus vor fi introduse la tranzac]ionare
dup` ce Comisia verific` raportul pe
care-l vom publica ast`zi (ieri - n. red.)
cu privire la situa]ia companiei, \ns`
p`rerea mea este c` CNVM ar trebui s`
blocheze de la tranzac]ionare pachetele
de ac]iuni de]inute de grupul lui C`t`lin
Chelu pentru c` se sustrage de la deru-
larea ofertei obligatorii de preluare prin
transferul pachetelor de ac]iuni de la o
persoan` la alta, dar care apar]in ace-
luia[i grup, a declarat Anina Radu,
unul dintre administratorii Argus Con-
lat`. |n adunarea general` care a avut
loc luni au fost aprobate situa]iile finan-
ciare auditate pe anul 2011 [i situa]iile fi-
nanciare consolidate pe 2012. Ast`zi
(ieri) o s` fie publicat [i raportul curent
al consiliului de administra]ie cerut de
CNVM, a spus Anina Radu.
La 16 septembrie 2011,
cnd a fost suspendat`
de la tranzac]ionare,
Argus avea o capitalizare
tor tranzac]ii Argus a constituit anul tre-
cut un provizion \n valoare de 11,86 mil.
lei (2,7 mil. euro) care a afectat puternic
rezultatele companiei pe 2012. Astfel
societatea a \ncheiat anul trecut cu o
pierdere de 20,9 mil. lei (4,7 mil. euro) [i
afaceri \n sc`dere cu 36,5%, de 146,5
mil. lei (33,3 mil. euro).
Lipsa finan]`rii afecteaz` puternic
activitatea produc`torului de ulei, care
nu dispune de sursele necesare pentru a
achizi]iona \ntregul necesar de semin]e
de floarea-soarelui pentru a func]iona la
capacitate. Pn` \n prezent numai Ban-
ca Transilvania a decis s` reia finan]area
c`tre companie, care a acordat Argus
credite noi \n valoare de 20 mil. lei.
Cemacon \mprumut`
1,5 mil. euro de la ac]ionari
ADRIAN COJOCAR cauza unui \mprumut luat de la BCR \n
2007 \n valoare de 28 mil. euro pe care
AC}IONARII produc`torului de compania are dificult`]i s`-l restituie [i
blocuri ceramice Cemacon (CEON), din cauza c`ruia a raportat \n ultimii ani
care de]ine o fabric` la Zal`u, au apro- pierderi. |n 2012 dobnzile [i reevaluarea
bat \n adunarea general` care a avut loc creditului la cursul de schimb al leului au
recent contractarea de principiu a unor f`cut ca produc`torul Cemacon s` \nche-
credite \n valoare de 1,5 mil. euro de la ie anul cu o pierdere record, de 17,5 mil.
principalii ac]ionari ai societ`]ii, lei, iar pentru acest an estimeaz` de ase-
respectiv fondul de menea un rezultat nega-
investi]ii finlandez KJK tiv de 14,8 mil. lei \n ciu-

31 mil.
Evolu]ia principalilor indicatori ai Argus Constan]a de 143,5 mil. lei.
stan]a [i vicepre[edinte al SIF Oltenia. Pe lng` aceste probleme, dup` Fund II, Andrei Cionca, da major`rii afacerilor.
58,1

Ea a precizat c` ac]iunile produc`- preluarea controlului \n vara anului tre- fondatorul Casei de Insol- Cemacon se afl` de
54,5

torului de ulei au continuat s` fie sus- cut, conducerea Argus s-a confruntat [i ven]` Transilvania [i Bro- mai bine de un an \n ne-
51,7

pendate de la tranzac]ionare [i dup` ce Dac` ac]iunile Argus ar putea s` re- cu majorarea pre]ului la floarea-soa- ker Cluj. Ace[tia de]in \m- gocieri cu reprezentan]ii
conducerea de drept a preluat manage- intre \n curnd la tranzac]ionare, situa- relui, care a crescut cu 30% fa]` de re- preun` circa 61,2% din ac- erau datoriile totale ale BCR \n vederea re-
39,6

]iunile Cemacon. Creditele Cemacon la finalul lui

37,8

mentul societ`]ii pentru c` aceasta a r`- ]ia companiei este \nc` complicat` [i nu colta anului 2011, \n timp ce pre]urile la structur`rii creditului,
35,5
33,1
32,9

mas \n urm` cu foarte multe formalit`]i a revenit la normal. Administratorii ulei au \nregistrat sc`deri dramatice ar urma s` fie acordate la 2012. fiind luat` \n calcul [i
30,9

de \ntocmire a rapoartelor pe fondul Argus sus]in c` b`ncile sunt \n conti- \n noiembrie [i decembrie cu impact dobnda medie interban- posibilitatea ca banca s`
luptei cu grupul lui C`t`lin Chelu. nuare reticente \n a acorda finan]are asupra profitabilit`]ii companiei, se car` (Euribor) cu scaden]` intre \n ac]ionariatul
Lupsa continu` \n instan]` unde companiei din cauz` c` firmele din arat` \n raportul anual al societ`]ii. la o lun`. Hot`rrea vine \n contextul \n companiei, \ns` pn` \n prezent nu s-a
5,4

3,4

Argus este \nc` implicat` \n circa 54 de grupul Chelu de]in cel mai mare pachet Pentru acest an conducerea Argus care compania are nevoie de resurse ajuns la o \n]elegere.
1,5

0,2
1,5

procese deschise pe rol att de SIF de ac]iuni la Argus, respectiv de 43,39% [i-a bugetat o cifr` de afaceri \n cre[tere suplimentare urgente pentru a sus]ine Ac]ionarii au mai decis s`-l numeas-
Oltenia, ct [i de firme apar]innd lui din titluri, mai ales dup` episodul de cu 5%, de circa 156 mil. lei (35 mil. euro) dezvoltarea afacerilor, \n contextul \n c` \n func]ia de pre[edinte pe Tiberiu
-1,3

C`t`lin Chelu. anul trecut \n care firmele lui Chelu au [i se a[teapt` s` revin` pe profit, cu un care [i-a bugetat pentru acest an vnz`ri Stratan, reprezentant al SIF Muntenia,
-2,1

3,1

-4,7

SURSA: BVB

CNVM a constatat c` situa]iile scos din companie circa 3 mil. euro prin c[tig brut de circa 730.000 de lei cu 44% mai mari, de 50,1 mil. lei. \n timp ce fiecare ac]ionar important [i-a
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 BVC 2013 financiare pe anul 2011 erau aprobate tranzac]ii considerate de actuala condu- (166.000 de euro). Firma este practic \n imposibilitatea numit cte un membru.
Cifr` de afaceri (mil. euro) Rezultat net (mil. euro) \ntr-o adunare general` care a fost anu- cere drept frauduloase. |n contul aces- Citi]i continuarea pe www.zf.ro de a atrage credite noi de la b`nci din adrian.cojocar@zf.ro

PUBLICITATE PUBLICITATE

Fr`]il` a c`zut la pace cu Fercal`, revenind

la conducerea Comcm Constan]a
ADRIAN COJOCAR
FOSTUL arbitru de fotbal Constantin
Fr`]il`, care a ajuns \n ultimii ani unul
dintre cei mai mari investitori locali de pe
burs`, a fost ales \n adunarea general` de la
firma de construc]ii Comcm Constan]a
(COMC), care a avut loc recent, \n func]ia
de pre[edinte al companiei cu unanimitate
de voturi, \n condi]iile \n care Comcm este
controlat` de SIF Transilvania \n propor]ie
de 56,7%. Fr`]il` de]ine 41,5% din
companie.
|n schimb, Constantin Fr`]il` a
renun]at la o ini]iativ` anun]at` \n martie
privind introducerea votului cumulativ \n
adunarea general` de la SIF Transil-
vania, ceea ce a facilitat victoria categori-
c` a lui Mihai Fercal` \n alegerile din
aprilie. Mihai Fercal`, care conduce de
20 de ani SIF Transilvania, a fost reales
\n func]ia de pre[edinte, iar majoritatea
colaboratorilor s`i din vechiul CA al SIF
Transilvania au primit noi mandate de
patru ani. Fr`]il` a ob]inut la rndul s`u
un loc \n CA al SIF Transilvania, unde
de]ine 5% din ac]iuni.
|n schimb, Franklin Templeton, care
de]ine 5% din SIF Transilvania [i celelalte
fonduri importante de investi]ii nu au
FOTO: Silviu Matei
CONSTANTIN FR~}IL~ a fost ales
pre[edinte al Comcm Constan]a dup` ce a
intrat \n consiliul SIF3
[i Scut.
reu[it s`-[i numeasc` niciun reprezentant
\n consiliul de administra]ie al societ`]ii
de investi]ii financiare.
Marii ac]ionari ai SIF-urilor au pre-
ferat pn` acum s` fac` alian]e pentru a
c[tiga consiliile de administra]ie, de-
oarece prezen]a redus` la AGA,
determinat` de pachetele mari de]inute
de ac]ionari inactivi, face posibil ca un
grup de ac]ionari care de]in un pachet
semnificativ de ac]iuni de 10-20% dintr-
un SIF s` c[tige controlul.
Fr`]il` era de mai mul]i ani \n r`zboi
deschis cu pre[edintele Mihai Fercal` [i
cu restul conducerii. SIF Transilvania a
cerut \n mai multe rnduri \n ultimii ani
tragerea la r`spundere a lui Constantin
Fr`]il` \n cadrul adun`rilor generale de
la Comcm Constan]a [i Scut Constan]a, PUBLICITATE
iar fostul arbitru de fotbal nu s-a l`sat
mai prejos [i a cerut la rndul s`u
tragerea la r`spundere a unor
reprezentan]i ai SIF Transilvania din
cadrul celor dou` companii, miza fiind
controlul celor dou` societ`]i. R`zboiul
dintre SIF Transilvania [i Fr`]il` a ajuns
[i \n instan]`, unde cele dou` p`r]i au
deschise mai multe procese prin care au
\ncercat s`-[i dispute controlul la Comcm
Comcm Constan]a a avut anul trecut
afaceri de 20,3 mil. lei [i un profit net de
2,87 mil. lei. Compania are o capitalizare
de 48 mil. lei.
adrian.cojocar@zf.ro
 www.zf.ro / B + NCI - ASIGUR + RI
6 tel: 0318.256.281 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013

{tiri ZF
Apecierea leului \n fa]a euro s-a oprit: cursul revine
la 4,33 lei/euro
Italienii de la UniCredit preiau tot portofoliul
Cota]iile leului au urcat aproape de 4,33 unit`]i/euro la finalul
[edin]ei de ieri, \n linie cu valutele din regiune, potrivit
dealerilor. Cre[terea vine \n condi]iile \n care la deschidere
euro era cotat \n jurul nivelului de 4,32 lei. Cota]iile au urcat
ulterior treptat, pe volume modeste, nivelul maxim al zilei
de retail al RBS dup` opt luni de discu]ii
fiind de 4,33 lei/euro, atins spre finalul zilei. UniCredit }iriac Bank [i de calitate al businessului nostru de retail [i
Dealerii spun c` leul a \nregistrat o suntem multumi]i c` am ajuns la un acord cu
corec]ie u[oar`, \n line cu evolu]ia UniCredit Consumer UniCredit pentru c` astfel clien]ii no[tri vor
unor valute din regiune, dup` beneficia mai departe de o ofert` foarte
aprecierile vizibile din ultima Financing au semnat ieri bun`, iar UniCredit va putea dezvolta \n
s`pt`mn`. Aprecierea la Bucure[ti cu RBS continuare rela]iile construite de noi \n
\nregistrat` de moneda at]ia ani.
na]ional` \n ultimele zile a fost Romnia contractul de R`svan Radu men]ioneaz` c` UniCre-
sus]inut` de vnz`rile de valut` dit nu a beneficiat de o clauz` de exclusivita-
ale juc`torilor str`ini, care au achizi]ie a portofoliului te \n negocierile cu RBS, britanicii avnd po-
cump`rat titluri de stat \n lei,
potrivit dealerilor. Randamentele
de retail al britanicilor, sibilitatea s` cnt`reasc` mai multe op]iuni
\n paralel.
titlurilor de stat \n lei a sc`zut care cuprinde active de Discu]iile dintre cele dou` p`r]i s-au
constant \n ultima perioad`, atingnd \ntins pe parcursul a circa opt luni, pentru ca
valori minime istorice, \n linie cu evolu]ia circa 315 mil. euro [i \n ultimele s`pt`mni s` se lucreze practic zi
activelor din regiune. S`pt`mna aceasta nu are loc \ns` nicio
licita]ie pentru vnzarea de titluri de stat. BNR a publicat
pasive de 230 mil. euro. [i noapte pentru acoperirea tuturor detalii-
lor specifice unei tranzac]ii complexe, cu
mar]i un curs de referin]` de 4,3237 lei/euro, \n cre[tere preluare de active, pasive, clien]i [i angaja]i.
nesemnificativ` fa]` de nivelul de luni. Pentru dolarul R~ZVAN VOICAN Paardekooper spune c`, a[a cum se \n-
american, banca central` a anun]at un curs de 3,3075 tmpl` mai totdeauna, au existat aspecte ca-
lei/dolar, \n cre[tere de la 3,3040 lei/dolar. Dobnzile cordul include [i segmentul re au impus negocieri intense cu UniCredit,
practicate mar]i de b`ncile comerciale pentru depozitele \n lei
atrase pe termen de o zi au crescut la 4,16-4,66% pe an.
Monica Jug`naru

Olandezii de la Aegon au avut anul trecut afaceri

de 3 milioane de euro
A de tip private banking, iar ce-
le dou` p`r]i au agreat [i
transferul angaja]ilor RBS
Romnia care lucrau pe zo-
na de retail [i private banking. Tranzac]ia
a[teapt` acum aprobarea BNR [i a Consi-
liului Concuren]ei, [eful UniCredit, R`svan
Acordul semnat ieri de HENK PAARDEKOOPER, pre[edintele RBS Romnia, [i R~SVAN RADU, CEO al UniCredit }iriac Bank, prevede [i
transferul a 100 de angaja]i de la retail [i private banking-ul RBS la UniCredit
\ns` ceea ce conteaz` este acordul final. |n-
c` de cnd am anun]at c` vom explora op]i-
uni de a ie[i din retail, am spus c` nu ne vom
gr`bi [i vom c`uta cea mai bun` solu]ie pen-
tru toate p`r]ile implicate clien]i, angaja]i [i
ac]ionar. Este exact ceea ce am [i f`cut,
afirm` [eful RBS. S-a \mplinit un an de cnd
Asigur`torul olandez Aegon a subscris \n perioada ianuarie- Radu, estimnd c` ar trebui s` se \nchid` {i Henk Paardekooper, pre[edintele Preluarea retailului RBS reprezint` pri- s` ne oprim pentru c` durata de recuperare RBS a anun]at oficial c` renun]` la pia]a lo-
iunie prime cu o valoare cumulat` de 3 milioane de euro pe pn` la \nceputul lunii august, \n func]ie de RBS Romnia, spune c` reputa]ia UniCre- ma achizi]ie de portofoliu realizat` de a investi]iei devenise prea mare. Cum pia]a cal` de retail [i se concentreaz` pe corporate.
pia]a romneasc`, dublu fa]` de 2011 dup` ce a atras peste ob]inerea aprob`rilor legale. dit face ca transferul s` fie o solu]ie atractiv` UniCredit }iriac Bank de la \nfiin]area b`n- nu a mai oferit resurse de cre[tere organic` Paardekooper precizeaz` c` apropiata
5.000 de clien]i noi pe poli]e de via]` cu component` de To]i clien]ii RBS vor fi prelua]i de noi pentru clien]i, iar banca sa va urma strategia cii \n urm` cu aproape [ase ani prin fuziunea pe retail, a ap`rut ca op]iune cre[terea prin transformare a RBS Romnia \n sucursal`
economisire prin intermediul re]elei de distribu]ie a B`ncii \n exact acelea[i condi]ii contractuale [i nu de concentrare pe serviciile pentru persoane dintre HVB }iriac [i UniCredit Romnia. achizi]ii de portofolii. Cred c` \n acest mo- nu va afecta calitatea serviciilor [i pozi]ia
Transilvania. Afacerile au \ncetinit \ns` puternic \n a doua avem emo]ii \n privin]a transferului clien- juridice. Tranzac]ia vine \n contextul planului ment este cea mai facil` [i mai targetat` so- competitiv` a britanicilor pe pia]a de corpo-
jum`tate a anului dup` ce \n perioada ianuarie-iunie ]ilor cu depozite [i al celor de private ban- Practic, italienii preiau circa 80.000 de de dezvoltare gndit pe perioada 2011 lu]ie de cre[tere, explic` R`svan Radu. rate banking, ci dimpotriv`. Clien]ii no[tri
asigur`torul raportase o cre[tere de 4,5 ori a primelor king pentru c` [i brandul nostru este puter- clien]i de retail standard, la care se adaug` 2015 prin care ne-am propus s` cre[tem pe Henk Paardekooper afirm` c` portofo- vor avea de c[tigat de pe urma trans-
subscrise. Practic, \n perioada iulie-decembrie 2012 compania nic [i putem oferi cel pu]in un standard de 2.200 de la divizia Royal Preferred Banking, retail pentru a deveni un juc`tor important [i liul de retail a atras un interes considera- form`rii \n sucursal` pentru c` le vom oferi
a raportat subscrieri de numai 900.000 de euro. Olandezi servicii similar, a precizat R`svan Radu, ceea ce va aduce o cre[tere important` a pe aceast` pia]`, a[a cum suntem deja pe bil, f`r` a preciza num`rul poten]ialilor in- un acces mai larg la RBS Group.
operez` \n prezent pe pia]a romneasc` prin intermediul CEO al UniCredit }iriac Bank [i country portofoliului de private banking al corporate. Am \nceput prin deschiderea a vestitori cu care a avut discu]ii. Interesul Citi]i continuarea pe
subsidiarei din Polonia, care subscrie local pe baza chairman al grupului UniCredit \n Romnia. UniCredit. peste 100 de sucursale, apoi criza ne-a for]at \nregistrat demonstreaz` standardul ridicat www.zfcorporate.ro
pa[aportului european privind libera circula]ie a serviciilor.
Portofoliul de asigur`ri al Aegon Asigur`ri de Via]` a fost
transferat la \nceputul acestui an c`tre filiala polonez` a
grupului olandez. Olandezii, care mai de]in pe pia]a
romneasc` un administrator de fonduri de pensii, au ajuns
\n ianuarie la un acord cu Eureko pentru preluarea
Ce se \ntmpl` cu Bank of Cyprus Cererea pentru creditele imobiliare \n lei
portofoliului local al companiei. Aegon ar putea ajunge dup`
preluarea portofoliului Eureko \n topul celor mai mari zece
companii locale de asigur`ri de via]`. Ciprian Botea
dup` transferul depozitelor la Marfin \[i revine dup` ce b`ncile au sc`zut dobnzile
CIPRIAN BOTEA au e[uat. Banca a r`mas totu[i cu un portofoliu CIPRIAN BOTEA lei. Spre compara]ie, la nivelul \ntregului bnzilor [i a volatilit`]ii cursului de
consistent de credite corporate, finan]ate din linii portofoliu de credite, imobiliarele \n lei schimb. Determinant` pentru accelera-
Citi]i pe www.zfcorporate.ro SUCURSALA de la Bucure[ti a Bank of Cyprus
\[i reia de la zero opera]iunile de retail dup` trans-
de credit de la banca-mam`, precum [i cu o parte
din depozite acelea puse de clien]i drept garan]ie
BANCHERII au convins anul acesta
aproape 600 de clien]i s` se \mprumute
reprezint` numai 5% din total. B`ncile
aveau \n bilan]uri credite pentru
rea vnz`rilor de credite imobiliare \n
lei a fost \ns` lipsa resurselor \n valut`
ferul depozitelor [i creditelor acordate persoane- \n contul creditelor acordate. \n lei pentru a-[i cump`ra o locuin]`, achizi]ia de locuin]e de 37,8 miliarde de ale b`ncilor.
Evolu]ia num`rului de angaja]i din lor fizice [i firmelor mici [i mijlocii, toat` paleta de Bank of Cyprus avea un portofoliu de credite vnz`rile de astfel de credite accelernd lei (8,6 mld. euro), din care aproape 8,2 Cu toate acestea, bancherii sunt
sistemul bancar \n 2012 produse adresate acestei categorii corporate de circa o jum`tate de mi- \n luna martie dup` sc`derea costului fi- mld. euro sunt credite \n valut`. \nc` reticen]i s` promoveze agresiv cre-
de clientel` fiind men]inut` \n liard de euro la sfr[itul lunii sep- nan]`rii pe pia]a interbancar`, potrivit Creditele \n lei pentru achizi]ia de ditele imobiliare \n lei, principalul argu-
Ciprian Botea portofoliul b`ncii. Bank of Cyprus tembrie 2012, potrivit ultimelor date calculelor efectuate de ZF pe baza sta- locuin]e au fost ocolite mult timp de ment fiind legat de lipsa resurselor de fi-
Banca \[i p`streaz` \n conti- disponibile. Cifrele publicate dup` tisticilor publicate de BNR. c`tre clien]i din cauza dobnzilor foarte nan]are pe termen lung \n lei.
Peste 3.400 de angaja]i din sucursalele [i agen]iile nuare tot portofoliul de produse promoveaz` \nc` pe primele nou` luni din 2012 indicau o Soldul creditelor imobiliare \n lei a mari, devenind abia recent o alternativ` Citi]i continuarea pe
b`ncilor au plecat anul trecut din sistem n cea mai dur` de retail [i va putea atrage clien]i expunere foarte mare pe imobiliare crescut cu aproape 6% \n primele trei de finan]are, ca urmare a sc`derii do- www.zfcorporate.ro
etap` de restructurare de la declan[area crizei ncoace, n noi. Men]inem \n ofert` [i produ- site depozitele cu [i turism. Astfel, soldul creditelor luni din acest an, pn` la 1,93 miliarde
condi]iile n care 320 de unit`]i au tras obloanele. Din sele de economsire, au declarat dobnzi de peste acordate \n imobiliare ajungea la de lei (echivalentul a 437 mil. euro), po-
sediile centrale au plecat de [ase ori mai pu]ini oameni, pentru ZF reprezentan]ii b`ncii. 225 mil. euro, adic` 40% din total. trivit BNR. Cre[terea soldului este de
Dobnzi mai mici pentru clien]ii cu istoric
respectiv 580 de salaria]i. Bank of Cyprus a transferat la 6% pe an la lei [i 4% Ciprio]ii au \nchis toat` re]eaua, cu echivalentul a 100 milioane de lei fa]` Cele mai bune dobnzi la creditele imobiliare \n lei*
www.zfcorporate.ro/banci-asigurari sfr[itul s`pt`mnii trecute depo- excep]ia sucursalei de pe Calea de nivelul din luna decembrie. Numai \n
zite de 77 mil. euro c`tre Marfin pe an la euro. Doroban]ilor, dup` ce au transferat luna martie cre[terea soldului a fost de
Banca Dobnda efectiv` Rata lunar` Costul total

Bank, un juc`tor de talie redus` cu

ac]ionariat cipriot, acestea fiind
odat` cu portofoliul de depozite [i
circa 60 de angaja]i la Marfin. Banca
aproape 50 mil. lei.
Dobnzile la lei nu sunt \nc` la va-
ING Bank 7,45% 1.074 lei 408.901 lei
acoperite cu credite de retail [i lichidit`]i de 82 mil. a mai r`mas cu 90 de angaja]i, care activeaz` \n se- loarea celor \n euro, dar au sc`zut vizibil Crdit Agricole** 8,03% 1.157 lei 434.321 lei
euro. Clien]ii au fost transfera]i la Marfin dup` ce diul central [i \n sucursala din Doroban]i. fa]` de \nceputul anului. Creditele
banca a fost \nchis` aproape o lun`, perioad` \n Bank of Cyprus promoveaz` \nc` pe site de- Prima cas` \n lei au acum dobnzi de
care banii au fost bloca]i \n conturile de depozit. pozitele cu dobnzi de peste 6% pe an la lei [i 4% sub 7% pe an. Este \ns` important s` ]i-
BRD SocGen 8,28% 1.185 lei 437.652 lei
Sucursala Bank of Cyprus [i-a suspendat tem- pe an la euro, peste media sistemului bancar. Ban- nem cont de volatilitatea dobnzii Ro-
porar activitatea la \nceputul lunii aprilie \n vede- ca func]ioneaz` ca sucursal` a b`ncii-mam` din bor, afirm` Liviu Andrei, directorul Transilvania** 8,40% 1.226 lei 458.083 lei
rea g`sirii unui cump`r`tor, pe fondul unor retra- Cipru, iar depozitele intr` sub acoperirea schemei executiv al brokerului Alliance Finance.
geri masive din depozite declan[ate de criza ban- de garantare din insul`. Oficialii BNR s-au ar`tat Andrei spune c` probabil \n prezent Intesa Sanpaolo** 8,52% 1.238 lei 455.190 lei
car` din Cipru. Solu]ia Marfin a venit dup` ce ne- sceptici c` banca va mai avea succes \n a atrage de- s-a ajuns ca la nivelul \ntregii pie]e unu * pentru un credit de 170.000 de lei pe 30 de ani; ** ofert` valabil` cu virarea \n cont a venitului
SURSA: Conso.ro
gocierile pentru vnzarea \n integralitate a b`ncii pozite dup` episodul de criz` din aprilie. din zece credite imobiliare noi s` fie \n

DOBNZI acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice Cursurile pie]ei valutare
SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR
anun]ate de BNR - 30 aprilie 2013
VALUT~

LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE

la vedere
la vedere
s

restituit`
din suma
comision

LEI DOBNDA LA TERMEN (%/AN) DOBNDA LA TERMEN (%/AN) Valute \n cont Curs
la termen
la termen

la vedere

la vedere
la vedere

la vedere
restituit`
din suma
comision

12 luni

12 luni

DOBNDA LA TERMEN (%/AN) DOBNDA LA TERMEN (%/AN) taxa

1 lun`

1 lun`
(%/an)
(%/an)

6 luni

9 luni
3 luni

6 luni

9 luni

3 luni
(%/an)
(%/an)

persoane persoane deschidere Dolarul australian 3,4247

(%)

s 1 3 6 9 12 1 3 6 9 12
(%)

BANCA lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni BANCA fizice juridice cont
Leva bulg`reasc` 2,2107
Bank Leumi Rom.* 0 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 0 2.500 0 1,6 1,8 2 - 2
USD Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2
Bank Leumi Rom. 5.000 5.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 4 4,85 5,25 5,5 - 5,75 0 4,85 5,25 5,5 - 5,75 Dolarul canadian 3,2717
Depozite cu plata lunar` a dobnzii: 1 lun`: -; 2 luni: 5%; 3 luni 5,25%; 6 luni: 5,45%; 12 luni: 5,60%. Depozite cu plata dobnzii \n avans: 1 lun`: -; 2 luni: 4,9%; 3 luni 5,2%; 6 luni: 5,35%; 12 luni: - Francul elve]ian 3,5320
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
Raiffeisen Bank - 200 0,5 - 1,3 1,5 1,7 - 2 - Coroana ceh` 0,1677
BCR 100 200 4 0,5 0,25 4 4,1 4,2 4,3 4,4 0,1 3,5 4 4,25 4,25 4,25
5.000 0,5 - 1,4 1,6 1,8 2,1 5.000 0 1,5 1,75 1,8 - 2 Coroana danez` 0,5798
30.000 0,5 - 1,5 1,7 1,9 2,2 Certificate de depozit la termen: 3 luni - 3,5%; 6 luni - 3,75%; 12 luni - 4%
Lira egiptean` 0,4769
BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1,4 1,6 1,8 1,9 2 3.000 3.000 0,25 0,75 0,85 1 1 1,25 Raiffeisen Bank 150 5.000 - 0,5 - 4 4,15 4,35 - 4,60 0 3,4 3,8 4 4,25
BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 0,01 1,5 1,6 1,8 1,9 2 Euro 4,3237
Credit Agricole Bank 0 500 0% 0 2 2,25 2,3 2,35 2,4 500 500 0,1 2 2,25 2,3 2,35 2,4 15.000 50.000 - 0,5 - 4,05 4,2 4,45 - 4,85 0 3,60 4 4,25 - 4,5 Lira sterlin` 5,1289
TBI Bank - - - - - - - - - - - - - - - - - 100 Forinti maghiari 1,4436
55.000 150.000 - 0,5 - 4,1 4,25 4,55 - 5,1 0 3,80 4,25 4,5 - 4,75
ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5
Transilvania 250 250 0,5 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000 100 Yeni japonezi 3,3931
Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2 Leul moldovenesc 0,2685
1.000 10.000 - - - 4,25 4,35 4,65 - 5,25 - 4 4,1 4,4 - 5
Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 3 luni - 2,75%, 9 luni - 3%, 12 luni - 3%. Coroana norvegian` 0,5673
Banca Com. Feroviara - 35 - 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75 - 35 0,1 0,3 0,35 0,4 0,5 0,75 Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 3,75% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON
Zlotul polonez 1,0432
Certificate de depozit 0 0 0,12 0,25 0,37 - - 0 - 0 0,12 0,25 0,37
Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 3,75% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobnzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic).
Rubla ruseasc` 0,1065
Libra Internet Bank - - 0 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75 - - 0,02 1,5 1,55 1,6 1,65 1,75 Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 4,5 4,5 4,5 - 4,5 Coroana suedez` 0,5051
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 1 - 100 - 0,5 0,5 1 - 1
500 - 0 0,5 0 - - 6,75 - 6,52 - - - - - - Lira turceasc` 1,8396
Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 ) 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 3 - 10.000 0,2 1,75 2,25 2,5 2,5 2,75
Credit Europe Bank 0 100 - - 1,75 2 2,15 2 2 10.000 1.000 - 1,75 2 2,15 2 2 Dolarul american 3,3075
CEC Bank 200 0 pf / 0,5% 0 1,00 1,50 1,50 1,75 1,75 3.000 0 0,75 1,00 1,00 1,25 1,25 Dinarul srbesc 0,0390
Libra Internet Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6
Hryvna ucrainean` 0,4079
Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 5 5,25 5,85 6 6,5 0 4,5 4,75 5,25 5,5 5,5
Banca Italo-Romena 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37 0,00 0,00 0,12 0,25 0,37
Gramul de aur 156,5432
Certificate de depozit nominative: - 0,00 0,12 0,25 0,37 - 0,00 0,12 0,25 0,37 10 jurid. 0,55 jurid DST 4,9917
Bank of Cyprus 250* 250-50.000 0 0,5* 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 250 250-50.000 0,1 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 Credit Agricole Bank 0 500 0 pf; 10 pj 0 5,3 5,35 5,4 5,45 5,5 0,1 4,8 5,3 5,35 5,4 5,45 BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI:
>50.000 0 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 >50.000 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5
1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor
Garanti Bank 200 0 0,1 2,3 2,5 2,6 2,7 200 0 2,1 2,15 2,4 - 2,5 bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`.
Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,5 2,75 2,75 3 - 0 5.000 0 1,75 2 2,15 2,1 - 2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n
TBI Bank 0 1.000 0 0 (la scaden]`) - 5,5 6 6,15 - 6,50 - 5,25 5,5 5,75 5,75 5,75 tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile.
Marfin Bank Rom=nia 0 (la scaden]`, dep. 1 lun`) 0,5 2,75 3 3 3,1 3,25 0,5 2,75 3 3 3,1 3,25
Alpha Bank - - - 0 0 5,5 5,75 6 6 6,25 0 4,5 5 5,25 5,25 5,25
SURSA: BNR
Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0,5 pf, 0,5 pj 1,5 2,5 3 3,15 - 3,25 0 2.500 0 2,5 3 3,15 - 3,25 Certificate de depozit cu cupoane (pf): 3 luni - 6%; 9 luni - 6%; 12 luni - 6%.
EUR Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5
Ratele de dobnd` aferente Certificatelor de Depozit cu scaden]a mai mare sau egal` cu 3 luni, constituite de persoane fizice din categoria Pensionari [i Studen]i, sunt mai mari cu 0,5%p.a. pentru RON, respectiv 0,25%p.a. pentru EUR [i USD.
BANCA TELEFON
- 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - -
Raiffeisen Bank - 200 0,5 - 1,85 1,9 2,1 - 2,5 3.000 0 1,6 1,9 2,2 - 2,5 ING 1.000 10.000 - - 2* 4,25 4,75 - - 5 0,1 4** 4,25** - - 4,5**
5.000 0,5 - 1,9 2 2,25 - 2,65 10.000 0 1,7 2 2,3 - 2,6 Bank Leumi Romania 021.206.70.53
30.000 0,5 - 2 2,05 2,4 - 2,8 40.000 0 1,8 2,1 2,4 - 2,7 * pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei
BCR 0,5 1,6 1,75 1,95 2 2,2 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75 Banca Italo Romena - - - - - 3,75 4 4,25 4,5 4,75 - 3,75 4 4,25 4,5 4,75 BCR 08010801227
BRD - 1.000 - - 1,75 2 2,3 - 2,7 - 10.000 - 2,3 2,5 3 - 3,25 Certificate de depozit nominative: - - - - - 4 4,25 4,5 4,75 - - 4 4,25 4,5 4,75
Credit Agricole Bank 0 500 0% 0 2,6 3 3,05 3,1 3,15 500 500 0,1 2,6 2,65 2,7 2,75 2,8 BRD 0800803803 (free); 3026161
Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minim` 4.000 lei): 4 luni - 6%; Depozitul BINE CRESCUT (val. minima 4.000 lei): 12 luni - 6,75%
TBI Bank - 0 0 (la scaden]`) - 3 3,2 3,4 - 3,5 - 1.000 - 2,75 3 3,1 3,25 3,25
Intesa Sanpaolo Romania 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,5 pf/0,6 pj 0,1 4,75 5 5,25 5,25 - 0,1 4,75 5 5,25 5,25 - Bancpost 3080901
ING 200 1.000 0,25 2,15 2,5 - - 3 0,25 1,9 2,25 - - 2,75
Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,5 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 Credit Europe Bank 300 2.000 - - 0,0 5,25 5,5 5,5 5,5 5,25 0,0 5,25 5,5 5,5 5,5 5,25 Raiffeisen Bank 08008020202 (free)
Alpha Bank - 0 0 3,25 3,75 3,75 3,75 3,75 - 0 2,5 3 3 3 3 CEC Bank 300 5.000 0 pf; 15 pj 0 la scade]`/0,5% 0 4,4 4,6 4,75 4,9 5,25 0 4 4,25 4,25 4,5 4,5
Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 3 luni - 3,5%, 9 luni - 3,75%, 12 luni - 3,75% CEC 3111119; 0800800848 (free)
Banca Com. Feroviara 100 100 - - 0,5 5,9 6,2 6,1 6 6 0,25 5,9 6,2 6,1 6 6
Banca Com. Feroviara - 25 - 0,1 3,25 3,5 3,5 3,5 3,5 - 25 0,10 3,25 3,5 3,5 3,5 3,5
Persoane fizice, depozitul Quatttro (val. minim` 1.000 euro) - maturitate 4 luni: 3,75% pe an Banca Transilvania 0264/407150
Certificate de depozit 2,75 3 3,25 3,5 2,75 3 3,25 3,5
Libra Internet Bank - - 0 0,1 2,75 3 3 3 3 - - 0,1 2,75 3 3 3 3 Bank of Cyprus 500* 500 0 0 3* 6,35 6,5 6,5 n/a 6,5 0,25 6,35 6,5 6,5 n/a 6,5
Credit Agricole Bank Romania SA 0213040300
Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 ) 0,2 2,25 2,75 3 3 3,5 - 10.000 0,2 2,25 2,75 3 3 3,25 2.000** 2.000** 0 0 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18** 0,25 6,75*** 6,41** 6,33** n/a 6,18**
ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 2,1 2,7 3,2* - 3,3* - 100 - 2,1 2,7 3,2* - 3,3*
* cont de economii; ** dobnda pl`tit` \n avans (3, 6, 12 luni); *** depozitul lunii 35 zile, f`r` suma minim`
Alpha Bank 0800825742
Credit Europe Bank 0 100 - - 2,75 3 3 3 3 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3 3
CEC Bank 200 0 pf / 0,5% 0 2,1 2,35 2,50 2,75 2,75 3.000 0 1,75 2,00 2,00 2,25 2,25 ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 4,3 5,3 5,7* - 6* - 4,3 5,3 5,7* - 6* Libra Internet Bank 2088000

Banca Italo-Romena 1,25 1,5 1,75 2 2,25 1,25 1,5 1,75 2 2,25
Intesa Sanpaolo Bank 02140533600; 0800800888 (free)
Certificate de depozit nominative: - 2,75 3 3,25 3,5 - 2,75 3 3,25 3,5
Persoane fizice - Depozitul Quattro (val. minima 1.000 euro): 4 luni - 3,5%; Depozitul BINE CRESCUT (val. minima 1.000 euro): 12 luni - 4% Garanti Bank 200 200 0 0,1 5,5 5,7 5,7 - 5,6 0 5,3 5,4 5,4 5,3 Credit Europe Bank 3017100
Bank of Cyprus 250* 250 0 2* 3,25 4 4 n/a 3,25 250 250 0,1 3,25 4 4 n/a 3,25 Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 5,25 5,75 6,75 6,25 6,25 6,25 0 5,25 6,75 5,75 6 6
500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17** 500** 0 0,1 4,25*** 3,97** 3,94** n/a 3,17** ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200
Garanti Bank 200 0 0,1 2,4 2,65 2,65 - 2,65 200 0 2,2 2,4 2,4 - 2,4 Marfin Bank Rom=nia 10 euro - p.j. 0 (la scaden]`, dep. 1 lun`) 1 5,5 5,75 6,0 6,0 5,75 1 5,5 5,75 6,0 6,0 5,75
Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,55 3,25 3,75 3,75 0 5.000 0 2,75 3 3 Banca Comercial` Feroviara 021.303.40.00
Marfin Bank Rom=nia 0 (la scaden]`, dep. 1 lun`) 0,5 3 3,25 3,4 3,5 3,75 0,5 3 3,25 3,4 3,5 3,75
Banca Comercial` Carpatica 0800807807
ProCredit Bank: * +0,2% prin ProB@nking Plus Libra Internet Bank: * pentru posesori card Libra Gold, Libra Eva, Libra Medical, la min. 500 RON p`tra]i pe card. ProCredit Bank: * +0,5% prin ProB@nking Plus
TBI Bank 0215298600

ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013
Exporturile au determinat noi investi]ii
[i recrut`ri \n industria mobilei:
4.700 de oameni au revenit la munc`
O parte dintre fabricile de mobil` au
continuat investi]iile anul trecut, ceea ce
s-a v`zut \n cre[terea num`rului de
angaja]i, 4.700 de oameni fiind recruta]i,
\ntr-o industrie \n care salariul net este de
pu]in peste 1.000 de lei (230 euro).
IOANA DAVID
A
stfel, \n 2012 \n in-
dustria mobilei au lu-
crat 55.000 de oameni,
recuperndu-se o Tot \n acea perioad`, Simex anun-
parte din reducerile de
personal din intervalul 2009-2010, po-
trivit datelor Asocia]iei Produc`torilor
de Mobil` din Romnia (APMR).
O evolu]ie ascendent` a \nregis-
trat-o personalul angajat, care s-a
materializat \n cre[terea num`rului de
personal la nivelul sectorului cu
aproximativ 4.700 de persoane \n anul
2012, a spus Aurica Sereny,
pre[edintele APMR. Sereny a ad`u-
gat c` num`rul de angaja]i a fost
determinat de investi]ii \n cre[terea
capacit`]ii de produc]ie.
Cine a investit
Datele APMR arat` c` printre
firmele care au derulat
investi]ii se num`r`
Plimob (din Sighetu Exporturile
Marma]iei), Simex (din
{imleu Silvaniei), Sorti- totale de mobil`
lemn (Gherla), Antares au atins
(Cluj), Kastamonu (Re-
ghin), Lemet 1,4 mld. euro anul
(Cmpina).
Datele ZF arat` c` trecut, cu aproape
Plimob a angajat 100 de 5% mai mult
oameni \n primele dou`
luni ale anului 2012 [i comparativ cu 2011.
ajunsese la 1.400 de
persoane.
Compania anun]ase la acea vreme
c` viza o cre[tere a capacit`]ii de
produc]ie cu 20-30% fa]` de 2011, \n
urma unei investi]ii 4 mil. euro, sus]i-
nut` n propor]ie de 50% din fonduri
structurale. Plimob, controlat de omul
de afaceri romn Vasile Godjda, este
un furnizor de scaune pentru gigantul
suedez IKEA .
]ase c` este interesat s` acceseze
fonduri europene pentru construc]ia
unei noi fabrici.
1.024
de lei
era salariul mediu net \n produc]ia
de mobil` \n februarie 2013, cu o
treime mai mic fa]` de salariul
mediu net pe economie.
La Gherla, Sorti-
lemn, un furnizor al
IKEA, a anun]at \n oc-
tombrie c` a finalizat un
proiect de aproape 30
de milioane de lei (circa
6,9 milioane de euro),
din care peste 8,6 mi-
lioane de lei (2,2 milioa-
ne de euro) reprezint`
finan]are european` pentru construc]ia
unei centrale de cogenerare (care
produce energie electric` [i termic` - n.
red.) pe biomas`.
www.zf.ro / COMPANII
Industria mobilei este cunoscut` drept unul dintre sectoarele din economie cu cele mai mici salarii, al`turi de fabricile de textile
Pe lng` centrala pe biomas`,
MAI MUL}I OAMENI Sortilemn mai avea \n vedere ca anul
Evolu]ia num`rului de angaja]i din trecut s` finalizeze [i o alt` investi]ie,
industria mobilei de 9 milioane de euro, \ntr-o fabric` de
umera[e, proiectul fiind dezvoltat \n
parteneriat cu IKEA.
67,7
Proiectul prevedea [i angajarea a
circa 200 de oameni pn` la finalul
55
SURSA: Asocia]ia Produc`torilor de Mobil` din Romnia
anului 2012 la care ar trebui s` se adau-
53,3
50,3
48,9
ge nc` 100 de persoane pn` n 2015.
9,34 |n industria lemnului \ns`, cea mai
mare investi]ie a venit de la Kasta-
2,86 monu Romnia (fosta Prolemn), care a
adus 150 de milioane de euro pentru o
-8,26 fabric` de PAL la Reghin.
-21,27 |n ianuarie 2013, n unit`]ile de
produc]ie ale grupului turc Kastamonu
de pe platforma de la Reghin lucrau
2008 2009 2010 2011 2012 aproximativ 850 de oameni, din care
Num`r de angaja]i (mii persoane) circa 250 au fost recruta]i anul trecut.
Evolu]ia fa]` de anul anterior (%) Compania a[teapt` \n acest an afaceri
NOT~: datele se refer` la mobil` [i p`r]i ale acesteia
de peste 100 de milioane de euro.
PUBLICITATE
FOTO: Shutterstock
100 de oameni la Timi[oara
Produc`torul Rus Savitar, care de]i-
ne magazinele Casa Rusu, a recrutat
anul trecut 100 de oameni, [i anun]` c`
angaj`rile vor continua [i \n 2013. O par-
te dintre oameni au fost recruta]i pentru
un proiect de mai mari dimensiuni ce
urmeaz` s` fie finalizat anul acesta, iar
restul pentru o fabric` nou` de mobil`
la comand` ce func]ioneaz` deja.
Sunt comenzi la export [i [tim ce
nivel de pre] trebuie s` atingem pentru
a putea s` le onor`m. Pentru aceasta au
fost necesare noile investi]ii, a spus
Cristian Rusu, administratorul grupului
Rus Savitar Casa Rusu.
Exporturile totale de mobil` au
atins 1,4 mld. euro anul trecut, cu aproa-
pe 5% mai mult comparativ cu 2011.
Produc]ia total` de mobil` a fost de 1,8
mld. euro \n 2012, arat` datele APMR.
ioana.david@zf.ro
tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro 7
Pre]ul este un factor important
\n decizia de cump`rare
M~D~LINA PANAETE
PETRU BERCIU, managing partner
\n cadrul BDG Import, cel mai mare
importator local de b`uturi spirtoase,
spune c` \[i p`streaz` ]inta de cre[tere
a cifrei de afaceri cu 10% \n 2013, chiar
dac` \n condi]iile actuale o revenire a
consumului este greu de prognozat.
Este greu de estimat cnd \[i va
reveni consumul, att timp ct nu se \n-
trev`d \mbun`t`]iri ale nivelului de
trai. Trecem \n continuare printr-o pe-
rioad` economic` dificil` marcat` de
m`suri ce nu vor avea darul de a im-
pulsiona consumul, a declarat pentru
ZF Petru Berciu, care este [i unul
dintre ac]ionarii companiei.
BDG Import a \nregistrat anul
trecut o cifr` de afaceri de 176,4 mi-
lioane de lei (aproape 40 de milioane
de euro), \n cre[tere cu 10% fa]` de
anul precedent \n condi]iile \n care pia-
]a a stagnat \n volum, potrivit datelor
companiei de cercetare International
Wine and Spirit Research (IWSR),
citate de omul de afaceri.
Berciu estimeaz` o cre[tere de
FOTO: Victor Ciupuliga
10% \n valoare a pie]ei de b`uturi spir-
toase [i spune c` \n 2012 pre]ul a PETRU BERCIU, managing partner [i
continuat s` fie un factor important \n ac]ionar \n cadrul BDG Import: Primul
luarea deciziei de cump`rare. trimestru al anului 2013 a fost dominat
Vedetele pie]ei de spirtoase de o sc`dere a consumului \n toate
\n 2012 au fost vodca, care a \nregistrat categoriile FMCG
o cre[tere de 8,5%, romul, care a
\nregistrat un avans de 17% [i tequila 45% a volumelor pe care am \nregis-
cu un plus de 7,5% fa]` de 2011, potri- trat-o pentru Jgermeister (lichior).
vit aceleia[i surse. Vodca este o cate- Din portofoliul companiei mai fac
gorie care a c[tigat teren \n ultimii parte [i brandurile Jack Daniels sau
ani, chiar [i \n fa]a whisky-ului, \n prin- Bacardi.
cipal datorit` u[urin]ei cu care aceast` Dificult`]ile cu care s-au confrun-
b`utur` se poate amesteca cu diferite tat companiile din industria bunurilor
b`uturi r`coritoare. de larg consum
Printre categori- (FMCG) \n 2012 au
ile care au sc`zut CUM AU EVOLUAT continuat [i \n pri-
anul trecut au fost mul trimestru din
whisky-ul, cu un de- VNZ~RILE |N 2012 acest an [i s-au con-
clin de 5% fa]` de
Vodca +8,5% cretizat \ntr-o sc`de-
2011, ginul cu o con- re a consumului.
trac]ie de 8% [i bran- Rom +17,0% Primul trimes-
dy-ul cu un minus de tru al anului 2013 a
Tequila +7,5 %
0,5%. fost dominat de o
Ct despre bran- Whisky -5,0% sc`dere a consumu-
durile din portofoliul lui \n toate catego-
BDG, Berciu spune
Gin -8,0 %
riile FMCG, nu nu-
c` toate m`rcile Brandy -0,5% mai a b`uturilor al-
aduse \n Romnia de coolice.
Datele sunt la nivel de pia]`
companie au \nre- Categoria b`u-
gistrat cre[teri ale turilor alcoolice a
vnz`rilor. fost marcat` de modific`ri ale pre-
Cu mici excep]ii, toate brandurile ]urilor, cre[teri datorate \n principal
din portofoliul nostru au \nregistrat modific`rii cursului de referin]` pentru
cre[teri de volume \n 2012 fa]` de calculul accizei.
2011. A[ eviden]ia \ns` cre[terea de madalina.panaete@zf.ro
PUBLICITATE
 www.zf.ro / COMPANII
8 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: zf@zf.ro ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013

Romnii las` de Pa[te 750-850 de milioane de euro la

casele supermarketurilor [i hipermarketurilor
Trafic \n cre[tere, vnz`ri mai mari cu pn` la 10% pentru
unele lan]uri de retail, dar [i pruden]` ar fi cuvintele care
definesc s`pt`mna de dinaintea Pa[telui \n marile magazine.
CRISTINA RO{CA
omnii aloc` \n acest an 750-850 de
de supermarketuri. Billa este un lan] de supermarketuri
care vinde \n principal produse alimentare, cele mai
c`utate \n aceast` perioad`.
BUGET DE 540 DE LEI PENTRU PA{TE {I 1 MAI
Romnii din mediul urban au \n medie
un buget de 540 de lei pentru Pa[te [i
1 Mai, cea mai mare parte a acestei
sume mergnd c`tre cump`r`turile
pentru s`rb`torile pascale, potrivit
unui studiu al companiei de cercetare
de pia]` MEDNET Marketing Research
1 Mai. |n ceea ce prive[te bugetul de
Pa[te, 34% dintre locuitorii din mediul
urban intervieva]i spun c` bugetul
este neschimbat, \n timp ce 12% spun
c` acesta a crescut.
|n contextul \n care primele de Pa[te
intervieva]i spun c` suma alocat` va fi
mai mic`.
Studiul a fost realizat online, pe un
e[antion reprezentativ la nivel
na]ional, urban, \n perioada 18 23
aprilie 2013. Au fost intervievate
Reprezentan]ii Lidl spun c` cele mai cump`rate
produse \n aceast` perioad` sunt cele cu specific
tradi]ional precum cozonacul sau drobul de miel. Ei nu
ofer` \ns` estim`ri de vnz`ri.
La fel ca oficialii Kaufland, reprezentan]ii Carrefour
spun c` pn` acum perioada premerg`toare Pa[telui
este similar` \n vnz`ri cu cea de anul trecut.
Vnz`rile sunt \ns` cu 50% mai mari dect cele
dintr-o perioad` normal`, spune Andreea Mihai,
directorul de marketing al grupului francez care are pe

R milioane de euro pentru cump`r`turi \n

luna premerg`toare s`rb`torilor pascale,
potrivit estim`rilor ZF pe baza datelor din
pia]`. |n fiecare an consumatorii \[i deschid
portofelele pentru s`rb`torile de iarn`
[i pentru Pa[te cnd \[i umplu co[urile
ANALIZ~ cu produse tradi]ionale, precum pasc`,
|n cazul lan]urilor de hipermarketuri ponderea \n
totalul vnz`rilor poate cre[te \n contextul \n care acestea
au o gam` mult mai variat` de produse [i un trafic de
clien]i mult mai mare. Mai mult, \n aceast` perioad`
romnii fac, pe lng` achizi]iile de mncare, [i cump`-
r`turi de electronice [i electrocasnice, produse care se
g`sesc \n oferta lan]urilor de hipermarketuri.
Center. Astfel, din totalul sumei 358
de lei merg c`tre cump`r`turile de
Pa[te [i 180 de lei pentru cele de

Mai mul]i cump`r`tori, dar pruden]i

se las` de cele mai multe ori
a[teptate, iar romnii sunt tot mai
precau]i \n achizi]ii, 32% dintre
1.138 persoane cu vrsta cuprins` \n
intervalul 18 70 ani. Marja de eroare
a studiului este de 2,91%.

comer]ul modern. Ei precizeaz` \ns` c` \n 2013 Pa[tele

carne de miel sau dulciuri.
|n acest an bugetele pentru aceast`
perioad` cresc \n contextul \n care banii aloca]i merg att
pentru cump`r`turile de Pa[te, ct [i pentru cele de 1 Mai.
Vnz`rile din luna Pa[telui din acest an sunt cu zece
procente mai mari dect cele din luna Pa[telui de anul
trecut. Ele reprezint` aproximativ 8,5% din vnz`rile
totale ale unui an, spune Sabin Fane, directorul de
marketing al lan]ului de magazine Billa, care num`r` 72
|n acest context, la o pia]` de circa 8,5-9 mld. euro
anual cifr` ce cuprinde vnz`rile celor 12 lan]uri de
magazine din comer]ul modern dac` luna Pa[telui
reprezint` \n medie 8,5-10% din vnz`ri, potrivit
calculelor ZF rezult` c` romnii las` la casele de marcat
\ntre 750 [i 850 mil. euro.
Calculele ZF cuprind vnz`rile re]elelor de
cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri [i magazine
de tip discount.
De[i s`rb`torile pascale reprezint` o cre[tere a
traficului pentru lan]urile de hipermarketuri, acestea
spun c` nu \ntotdeauna un num`r mai mare de clien]i se
vede \n vnz`ri.
Avnd \n vedere c` Romnia nu a ie[it din
perioada de criz` [i c` popula]ia cump`r` \n general
doar strictul necesar, nu suntem prea optimi[ti cu
privire la vnz`rile din acest an din perioada pascal`,
spun reprezentan]ii Kaufland, cel mai mare juc`tor din
ortodox este \n aceea[i perioad` cu ziua liber` de 1 Mai
[i multe persoane beneficiaz` de o minivacan]` de
aceea se a[teapt` ca vnz`rile s` fie comparabile cu cele
din perioada Pa[telui 2012. Totu[i, traficul cre[te
puternic.
Perioada Pa[telui, la fel ca [i cea a Cr`ciunului, este
o perioad` de vrf \n care traficul cre[te cu pn` la 35%,
iar alimentele cump`rate sunt cele specifice pentru
aceast` perioad`.
pia]a local` trei formate de magazine hipermarketuri,
supermarketuri [i magazine de proximitate.
Vnz`rile din comer]ul modern vor fi completate de
cele din comer]ul tradi]ional, care reprezint` 50% din
totalul comer]ului local. Aceste magazine vor fi vizitate
\n special \n zona rural` unde supermarketurile
moderne [i hipermarketurile nu [i-au f`cut \nc` intrarea.
Datele transmise de re]elele de comer] arat` c` [i
dup` patru ani de la izbucnirea crizei financiare
consumul nu d` \nc` semne importante de cre[tere
deoarece romnii r`mn \n continuare aten]i la ce pun \n
co[ [i ct scot din buzunare.
|n ultimii ani, indiferent de perioada anului romnii
au cump`rat strictul necesar [i s-au orientat spre primul
nivel de pre].
cristina.rosca@zf.ro

{tiri ZF Nem]ii de la Carpatcement: Scenariul pozitiv

H&M ajunge la 25 de magazine dup` ce
va inaugura o unitate \n Buz`u
Retailerul suedez H&M, intrat pe pia]a local`
\n prim`vara lui 2011, va deschide pe 23 mai
magazinul num`rul 25 de pe pia]a local` \n
Daniel Costea a plecat de la firma de
avocatur` Voicu & Filipescu, dup` 12 ani
FOTO: Octav Ganea
Buz`u, \n cadrul centrului comercial
Winmarkt. Magazinul pe care \l vom
inaugura la Buz`u reprezint` un pas
\n acest an unul dintre cele mai mici ora[e
unde \[i face intrarea grupul suedez dup` ce
a acoperit ora[ele mari precum Bucure[ti,
Timi[oara [i Cluj. Primul magazin al H&M \n
Romnia a fost cel din AFI Palace Cotroceni
din Capital` [i apoi att \n 2011, ct [i \n
2012 au fost deschise cte 11 magazine. |n
acest context, H&M a ajuns la afaceri de 74
mil. euro \n anul financiar 2012.
Cristina Ro[ca
REWE a deschis un magazin Penny
Market \n Snnicolau Mare
Daniel Costea, partener \n cadrul firmei de
avocatur` Voicu & Filipescu, va renun]a din
aceast` lun` la pozi]ia de]inut`. Costea, 37
de ani, lucreaz` \n cadrul Voicu & Filipescu
de 12 ani, fiind unul dintre membrii echipei
ini]iale a Voicu & Filipescu, de la lansarea
firmei \n anul 2001. |n acel an avoca]ii Daniel
Voicu [i Mugur Filipescu au preluat biroul
local al Arent Fox Kitner Plotkin & Kahn L.L.P.
unui proiect personal, \ns` nu a precizat
despre ce este vorba. Reprezentan]ii Voicu &
Filipescu au anun]at c` firma va fi
coordonat` de echipa format` din cei opt
parteneri r`ma[i [i cei [ase care ocup`
pozi]ia de managing associate. Anul trecut
Voicu & Filipescu a \nregistrat o cifr` de
afaceri de aproape 17 mil. lei (3,8 mil. euro).
Ioana David
REWE Romnia a deschis mar]i un magazin
Penny Market \n localitatea Snnicolau Mare,
din jude]ul Timi[, [i a ajuns la o re]ea de 137
astfel de unit`]i la nivel na]ional, a anun]at
compania. Noul magazin are o suprafa]` de
vnzare de 743 metri p`tra]i [i a creat 13
locuri de munc`. Al`turi de cele 137
magazine Penny Market, REWE Romnia mai
opereaz` pe pia]a romneasc` 7 magazine
XXL Mega Discount. Pentru acest an,
\n acest an este men]inerea volumelor vndute
ANDREEA NEFERU
FLORIAN ALDEA, directorul general al
produc`torului de ciment, agregate [i betoane
Carpatcement, subsidiara local` a grupului
german HeidelbergCement, spune c` pia]a
cimentului, estimat` de ZF la 600-700 de
milioane de euro anual, a stagnat \n 2012, iar
pentru 2013 prognozele sunt de men]inere la
acela[i nivel.
Pia]a va r`mne flat (constant` - n.red.) [i
\n 2013, dar suntem \ncrez`tori c` \n a doua
parte a anului vor ap`rea u[oare cre[teri, a
explicat Aldea.
Cele trei divizii ale grupului german
HeidelbergCement, ciment, betoane [i
agregate, au consemnat anul trecut afaceri
cumulate de circa
195 de milioane de

important \n expansiunea companiei noastre
la nivel na]ional, a declarat Ralf Wien,
country manager H&M. Buz`u este al`turi
de Boto[ani un alt ora[ unde H&M a intrat
36 mil.
|n 2006 Costea a fost numit partener [i compania anticipeaz` un ritm de expansiune euro, \n sc`dere cu
membru \n boardul companiei, iar \n 2010 a similar cu cel din anul 2012, cnd au fost 7% fa]` de anul
devenit deputy managing partner \n cadrul deschise 14 noi magazine \n re]eaua Penny anterior, potrivit ra-
firmei. El a spus c` \n continuare se va dedica Market. Ana Maria Petcana port`rilor compa-
niei. a fost profitul net al
Pe de alt` parte, grupului
PUBLICITATE profitul net al HeidelbergCement pe
grupului \n Ro- plan local anul trecut,
mnia a crescut cu \n cre[tere cu 12,5%.
12,5% anul trecut, Compania a avut astfel
pn` la 36 de mi- o marj` de profit de
lioane de euro. aproape 20%.
Maximizarea
profitului are un rol
important pentru continuarea programelor de
investi]ii, dar [i ca aport la bugetul de stat prin
impozite [i taxe. Profitul a crescut anul trecut \n
special datorit` unor m`suri de restructurare a
costurilor [i a mixului de produse, dar [i
FOTO: Silviu Matei

datorit` integr`rii pe vertical`, a spus Aldea.

El a ad`ugat c` deocamdat` este dificil de
avansat o estimare privind evolu]ia cifrei de
afaceri \n 2013, dar c` sper` s` men]in`
profitabilitatea grupului \n acest an. Ar fi bine
dac` anul acesta volumele vndute s-ar men]ine
la nivelul anului trecut.
Printre proiectele pentru care compania a
livrat anul trecut ciment se num`r` autostr`zile
de pe Coridorul IV paneuropean [i Catedrala
Mntuirii Neamului.
O cre[tere a sectorului construc]iilor cum
am avut \n perioada 2005-2008 nu va mai fi, dar
suntem \ncrez`tori c` o cre[tere sustenabil`, de
1-2% pe an, poate fi atins`.
Germanii de la HeidelbergCement au \n
Romnia 1.056 de angaja]i pe toate cele trei
divizii, iar 860 lucreaz` \n cadrul diviziei de
ciment.
Compania [i-a planificat pentru anul acesta
investi]ii de 8-9 milioane de euro, care vor
merge \n eficientizarea costurilor [i cea
energetic`.
HeidelbergCement de]ine pe pia]a local` 3
fabrici de ciment la Tasca (jud. Neam]),
Chi[c`daga (jud. Hunedoara) [i Fieni (jud.
Dmbovi]a). Acestora li se adaug` o re]ea de
18 sta]ii de betoane, 7 cariere [i 7 balastiere,
potrivit celor mai recente informa]ii.
Jocurile pe pia]a cimentului, estimat` anual
la circa 600-700 de milioane de euro, sunt f`cute
de trei mari juc`tori - elve]ienii de la Holcim,
nem]ii de la HeidelbergCement [i francezii de
la Lafarge. Pn` \n prezent, doar
HeidelbergCement a publicat cifre concrete
privind nivelul vnz`rilor [i al profitului pe
2012, celelalte dou` companii anun]nd doar
evolu]iile rulajelor pe anumite categorii de
produse. Astfel, Lafarge [i-a majorat anul
trecut vnz`rile de ciment pe pia]a local` cu
7,9%, \n timp ce vnz`rile de ciment [i clincher
Florian Aldea
directorul general al Carpatcement
O cre[tere a sectorului
construc]iilor cum am avut \n
perioada 2005-2008 nu va mai fi,
dar suntem \ncrez`tori c` o
cre[tere sustenabil`, de 1-2% pe
an, poate fi atins`.
ale elve]ienilor de la Holcim s-au redus anul
trecut cu circa 3,6% \n volum comparativ cu
2011, \n timp ce vnz`rile de agregate s-au
majorat cu 1,1%.

Belgienii de la WDP construiesc parcuri solare

pentru a-[i alimenta proiectele logistice
RADU BOSTAN
DEZVOLTATORUL imobiliar belgian
Warehouses DePauw (WDP), care de]ine un
parc logistic alimentat cu energie solar` \n
jude]ul Arge[, are \n plan construirea unor
parcuri fotovoltaice de peste 10 MW \n
apropierea autostr`zii Soarelui, zon` unde
compania de]ine terenuri.
Alimentarea propriet`]ilor din portofoliu
cu energie regenerabil` face parte din strategia
la nivel european a WDP, iar compania a
instalat pn` acum panouri solare cu o
capacitate total` de 16 MW.
|n Romnia, WDP a aplicat strategia \n
cazul parcului logistic din comuna Oarja,
situat` \n vecin`tatea autostr`zii Bucure[ti-
Pite[ti. Puterea total` instalat` \n panouri este
de 0,6 MW, iar investi]ia necesar` pentru
instalarea panourilor a fost de 1,1 mil. euro,
potrivit raportului anual al companiei.
Noile parcuri fotovoltaice ale companiei ar
urma s` fie amplasate \n jude]ul C`l`ra[i, pe
autostrada c`tre Constan]a. Unul dintre
parcuri se va situa \n ora[ul Fundulea, unde
WDP are deja un parc logistic de 60.000 de
metri p`tra]i. Centrala solar` va avea o
capacitate de 7,4 MW, potrivit unei hot`rri
locale pentru aprobarea Planului Urbanistic
Zonal. Investi]ia necesar` pentru instalarea
acestei capacit`]i ar fi \ntre 10 [i 13 mil. euro,
Au intrat \n Romnia
\n 2007 [i au active
de 25 mil. euro
Dezvoltatorul belgian a intrat pe pia]a din
Romnia \n anul 2007 prin lansarea subsidiarei
WDP Development, \n parteneriat cu Jeroen
Biermans. Pe pia]a local`, WDP de]ine circa 1,6
milioane metri p`tra]i de teren [i administreaz`
sau are \n dezvoltare opt parcuri logistice.
Valoarea activelor din Romnia era estimat` la
finele anului trecut la 25 milioane de euro,
reprezentnd 2% din portofoliul companiei. |n
2012, veniturile din chirii s-au ridicat la 414.000
euro, fa]` de 55.000 \n 2011, \n timp ce
veniturile din energia solar` au fost de 19.000
euro. Ultimele date disponibile pe site-ul
Ministerului Finan]elor privind cifra de afaceri [i
profitul realizate \n Romnia sunt din 2011, an
cnd divizia din Romnia a WDP a realizat un
rulaj de 521.000 de euro [i a raportat pierderi de
2,8 milioane de euro.
plecnd de la un cost standard per megawatt
de 1,3-1,8 mil. euro, potrivit datelor din pia]` [i
informa]iilor ANRE.
WDP mai are \n dezvoltare un parc
fotovoltaic \n comuna S`rule[ti, la c]iva
kilometri de parcul industrial existent. Aceast`
central` va avea o capacitate de 6 MW, potrivit
avizului de mediu emis de Agen]ia pentru
Protec]ia Mediului C`l`ra[i, iar investi]ia
necesar` pentru instalarea acestei capacit`]i ar
fi de aproape 8 mil. euro, potrivit estim`rilor
ZF. Reprezentan]ii WDP au confirmat
inten]ia de a amplasa un parc fotovoltaic \n
S`rule[ti, \ns` nu au dorit s` precizeze dac`
aceast` investi]ie ar fi urmat` de dezvoltarea
unui parc logistic. Pe de alt` parte, compania
[i-a anun]at anterior inten]ia de a-[i continua
investi]iile \n Romnia, prin construirea unor
parcuri de retail pe terenurile de]inute, aflate
\n apropierea autostr`zilor spre Constan]a [i
Pite[ti..
|n Romnia, combina]ia dintre parcurile
industriale [i proiectele fotovoltaice este
folosit` de c]iva ani. De exemplu, parcul
Tetarom III din Cluj, unde Bosch construie[te
o fabric` de 77 mil. euro, are al`turi un parc
fotovoltaic, iar \nc` unul urmeaz` s` fie
construit \n cursul acestui an, potrivit presei
locale. Compania clujean` Electrogrup va
dezvolta un parc fotovoltaic care va fi instalat
\n parcul industrial Reif din Cmpia Turzii, iar
acoperi[urile halelor din parcul Ghimbav,
jude]ul Bra[ov, sunt acoperite de panouri
fotovoltaice.
 www.zf.ro / SPECIAL
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013 tel: 0318.256.282 e-mail: zf@zf.ro 9

n Medicamentele de import au cele mai mari vnz`ri din punct de vedere al \ncas`rilor realizate \n timp ce
produsele romne[ti sunt cele mai vndute din punct de vedere al volumului; n Top 20 produse de import
cumuleaz` vnz`ri de aproape 600 mil. euro, arat` un calcul al ZF pe baza datelor companiei IMS Health; n
Fiecare romn a cump`rat \n medie 26 de cutii de pastile \n perioada martie 2012 februarie 2013.

Cele mai vndute medicamente din Romnia

Top 20 pastile de import au vnz`ri de 600 mil. , adic` 22 %

din total. Cu excep]ia Nurofen, toate sunt compensate de stat
IOANA DAVID

egasys, medicament din

TRATEAZ~ AFEC}IUNI GRAVE

P portofoliul Roche, folosit \n

tratamentul hepatitei, a fost cel
mai bine vndut produs din
Romnia \n intervalul martie
2012 februarie 2013, arat` datele
companiei de cercetare de pia]` IMS Health.
Pe locul doi \n ierarhia celor mai vndute
Topul celor mai vndute medicamente din Romnia \n perioada martie 2012 - februarie 2013

1.
Produs

PEGASYS Roche
Produc`tor Boli/tratament

hepatit`
Valoarea vnz`rilor
(mil. euro)

56,75
produse se afl` tot un medicament al Roche,
Mabthera (folosit \n transplant, leucemie sau
boli autoimune), cu vnz`ri de aproape 50
2. MABTHERA Roche leucemie, artrit` 49,26
mil. euro. Cele dou` sunt produse extrem de
scumpe, decontate integral de stat [i care se 3. SERETIDE GSK astm 44,24
elibereaz` numai pe baz` de prescrip]ie.
|ntregul top 20 al produselor din punct 4. CRESTOR AstraZeneca colesterol 33,55
de vedere al valorii este dominat de produse
de import care se dau doar pe re]et`. Exist`
o singur` excep]ie la Nurofen, de import
5. ENBREL Pfizer psoriazis, artrit` 32,61
care se d` f`r` prescrip]ie.
6. HUMIRA Abbott artrit` reumatoid`, psoriazis 32,19
Algocalmin \[i p`streaz` 7. NUROFEN RECKITT BENCKISER durere, r`ceal` 30,19
pozi]ia de cel mai bine 8. AVASTIN Roche cancer 30,11
vndut medicament din
punct de vedere al 9. REMICADE JANSSEN BIOLOGICS artrit`, boala Crohn 29,60
volumului, fiind 10. HERCEPTIN Roche cancer 27,09
cump`rate peste 11. LANTUS Sanofi diabet 26,54
11 milioane de cutii (\n
perioada de 12 luni 12. SEROQUEL XR AstraZeneca schizofrenie 26,28
\ncheiat` \n februarie 13. XELODA Roche cancer 26,21
2013). Algocalmin se
elibereaz` pe baz`
14. RISPOLEPT CONSTA JANSSEN PHARMACEUTICA schizofrenie 23,48
de prescrip]ie [i 15. PREDUCTAL MR Servier inim` 23,13
\[i p`streaz` 16. GLIVEC Novartis cancer 23,05
statutul de
lider din ultimii 17. PRESTARIUM Servier inim` 22,10
cinci ani. 18. DETRALEX Servier circula]ie venoas` 21,94
De-a lungul timpului, la nivel de arii
19. SERMION Pfizer tulbur`ri cerebrale vasculare 21,66
terapeutice, produsele destinate afec]iunilor
cardiace [i celor oncologice [i-au men]inut 20. NEORECORMON Roche anemii din cauze grave 19,26
suprema]ia. |n ultimul an, \n top 15 produse, Informa]iile legate de produc`tor [i afec]iunile tratate au fost completate de ZF. Datele se refer` la intr`rile \n farmacii dinspre distribuitori
SURSA: IMS Health
dominat de obicei de produsele oncologice,
[i-au f`cut loc [i produse cardio, pentru
afec]iuni respiratorii [i mai nou analgezice Dan Zaharescu, directorul executiv al Dispozitivelor Medicale (ANMDM), citate de Statul aloc` \n
Nurofen, a spus Corina Ciolan, country ARPIM (Asocia]ia Romn` a Produc`torilor Mediafax. Acelea[i informa]ii mai arat` c`
acest an peste

manager al IMS Romnia.
De cealalt` parte \ns`, ca [i volume,
produsele romne[ti, cu pre]uri mai sc`zute,
sunt [i cel mai bine situate \n top.
Situa]ia eviden]iat` \n datele top 20
IMS reflect` ponderea la nivelul pie]ei
globale din Romnia \ntre medicamentele
inovatoare [i generice, care este \n favoarea
inovatoarelor din punct de vedere valoric
(peste 72%), de[i consumul este dominat de
medicamentele generice (peste 62%).
Medicamentele romne[ti sunt medi-
camente generice, iar la nivelul percep]iei
publicului din Romnia, speciali[ti \n
domeniul medico-farmaceutic sau nu,
persist` cteva confuzii referitoare chiar la
Peste 1.000 de noi
medicamente au fost
\nregistrate anul
trecut \n Romnia, cu
12,6% mai multe
comparativ cu 2011.
Peste 560 de
medicamente au
disp`rut \n 2012 de
pe pia]a romneasc`,
mai mult dect dublu
fa]` de nivelul din
anul anterior.
vedere al volumului,
fiind cump`rate peste 11 milioane de cutii (\n
perioada de 12 luni \ncheiat` \n februarie
2013). Algocalmin se elibereaz` pe baz` de
prescrip]ie [i \[i p`streaz` statutul de lider din
ultimii cinci ani (potrivit informa]iilor din
arhiva ZF).
El \[i p`streaz` aceast` pozi]ie chiar dac`
\n 2011 a trecut n categoria produselor care se
elibereaz` pe baz` de prescrip]ie medical`
(dup` ce anterior putea fi cump`rat liber din
farmacii).
Algocalmin este [i unul dintre cele mai
longevive medicamente din Romnia, fiind
lansat la nceputul anilor 60, la scurt timp de
la nfiin]area fabricii produc`toare din
Interna]ionali de Medicamente), spune c`
prezen]a produselor originale \n topul
vnz`rilor (din punct de vedere al valorii) este
o situa]ie normal`, \n condi]iile \n care
genericele sunt produse de mas`, cu pre]uri
reduse, care au rolul de a asigura accesul pe
scar` larg`.
Medicamentele originale, pentru boli
grave, sunt produse mai scumpe. {i este
normal pentru c` reprezint` investi]iile \n
cercetare-dezvoltare, asigurnd tratamentul
pentru un num`r mai mic de pacien]i, a spus
Zaharescu.
Cele mai multe produse noi sunt
generice
2,7
att \n 2011, ct [i \n 2012, \n topul intr`rilor pe
pia]a farma din Romnia sunt medicamentele 1 mld. euro
generice. Lista medicamentelor din
nomenclatorul ANMDM, actualizat n martie
pentru
2013, cuprinde peste 38.000 de medicamente, medicamentele
n diverse forme [i concentra]ii.
gratuite [i
Produse noi au intrat, evident, doar \n
zona de generice, produsele originale avnd o compensate, de mld. euro
dinamic` redus`, fapt datorat \nghe]`rii listei a fost valoarea pie]ei de medicamente
de produse compensate \nc` din 2009. |n
patru ori mai \n perioada martie 2012 februarie
absen]a compens`rii [i avnd \n vedere pre]ul mult 2013, potrivit datelor IMS
medicamentelor inovatoare de factur` nou` Health.
vs. puterea de cump`rare a pacien]ilor, nu
comparativ cu
putem vorbi de lansare sau business la nivel 2004, arat` o
decent \n absen]a compens`rii tratamentelor
noi. Exit-uri au fost din cauza modului de
analiz` a ZF pe
baza datelor

504
no]iunea de medicament generic, a spus Bucure[ti (care ast`zi se nume[te Zentiva). Cele mai vndute 20 de medicamente din calculare a pre]ului oficial, multe produse
Mihaela Mo[negu]u, directorul medical al Tot n anii 60 se lanseaz` [i Antinevralgic din Romnia (din punct de vedere al valorii) au ieftine au devenit nesustenabile din punct de
Antibiotice Ia[i. portofoliul aceleia[i companii, care se afl` pe generat cumulat aproape 600 mil. euro \n vedere financiar, a mai spus Corina Ciolan de
Casei Na]ionale
Algocalmin \[i p`streaz` pozi]ia de cel locul 6 n topul celor mai vndute medica- perioada martie 2012 februarie 2013, mai la IMS Health. de Asigur`ri de
mai bine vndut medicament din punct de mente romne[ti. arat` datele IMS. Datele ANMDM, citate de Mediafax, mai
|n Romnia se produc numai medi- arat` c` peste 560 de medicamente au disp`rut
S`n`tate
camente generice. Pre]ul acestora este regle- \n 2012 de pe pia]a romneasc`, mai mult (CNAS).
ACELA{I LIDER mentat de Ministerul S`n`t`]ii la maximum
65% din pre]ul originalului, diferen]` de pre]
dect dublu fa]` de nivelul din anul anterior.
Cre[terea mil. cutii
care este men]inut`, discriminatoriu, \n dauna Promovare romneasc` vs. promovare puternic` a de pastile au fost vndute \n
Topul celor mai vndute medicamente din punct de vedere al volumului \n intervalul martie 2012 - medicamentului generic, chiar [i dup` ie[irea de import Romnia \n perioada martie 2012
de sub patent a originalului () Medica- Reprezentanta IMS Health mai spune c`
banilor de la februarie 2013, potrivit
februarie 2013
Produs Produc`tor Boli/tratament Valoarea vnz`rilor mentul mai scump, de import, este preferat schimb`rile \n clasamentul produselor stat a datelor IMS Health.
(milioane unit`]i) att de medicii prescriptori, ct [i de distri- farmaceutice nu ar trebui s` fie dramatice, dar reprezentat
c` aceste evolu]ii sunt strns legate de
1 ALGOCALMIN Zentiva durere 11,48 motorul \ntregii

11
schimb`rile legislative, administrative [i
2 NUROFEN RECKITT BENCKISER durere, r`ceal` 9,47 Lauren]iu Mihai, financiare. pie]e de
director executiv |n lumina unei a[teptate reforme \n
3 PARASINUS Europharm r`ceal` 6,95
APMGR s`n`tate, a unei eventuale actualiz`ri a listei de pastile. 2013 se
4 ASPENTER Terapia inim` 6,55 compensare sau \n urma unor rectific`ri anun]` un an
Medicamentul mai scump, de bugetare, nu este exclus s` vedem ie[iri -
5 DETRALEX Servier circula]ie venoas` 5,09 bun pentru
6 ANTINEVRALGIC P Zentiva durere 4,89 import, este preferat att de
intr`ri \n top produse farmaceutice, au spus
reprezentan]ii IMS Health. companiile din mil. cutii
Lauren]iu Mihai, directorul executiv al
7 TERTENSIF Servier inim` 4,86 medicii prescriptori, ct [i de APMGR, este de p`rere c` medicamentele de industria de de Algocalmin au fost
vndute \n perioada martie
8 AMOXICILIN~ ANTIB. Antibiotice antibiotic 4,71 distribuitori [i de farmaci[ti, al import fac obiectul unei strategii de medicamente, 2012 februarie 2013, potrivit
promovare agresive, coordonat` de compania
\n condi]iile \n datelor IMS Health.
9 ENAP KRKA inim` 4,58 c`ror venit cre[te prin vinderea multina]ional` la nivel global, [i c`
10 PARACETAMOL Mai mul]i produc`tori r`ceal` 4,17 reprezentan]ele din Romnia au ca unic obiect care statul va
medicamentului mai scump. de activitate promovarea, dispunnd de
11 ACID ACETILSALICILIC Mai mul]i produc`tori r`ceal`, durere 4,07 bugete consistente de la compania-mam`. reduce
12 AUGMENTIN GSK infec]ii 3,93 Companiile produc`toare de medica- termenele de

600
buitori [i de farmaci[ti, al c`ror venit cre[te mente generice din Romnia, opernd cu
13 AMPICILIN~ ANTIB. Antibiotice infec]ii 3,78 prin vinderea medicamentului mai scump, profituri mult mai mici, sunt foarte serios plat` la 60 de
14 METOPROLOL LPH Labormed inim` 3,50 spune Lauren]iu Mihai, director executiv al afectate de sistemul fiscal [i mai ales de taxa de zile. |n prezent,
Asocia]iei Produc`torilor de Medicamente claw back, astfel c` nu dispun dect de bugete
15 IBALGIN Zentiva durere 3,49 Generice din Romnia (APMGR). mult mai mici de promovare () Sistemul termenele de
16 OMEZ DR. REDDYS ulcer 3,29 El mai spune c` \n prezent lipse[te orice public este cel mai important cump`r`tor de plat` pot
17 NO SPA CHINOIN PHARMACEUTICALS spasme 3,27
politic` public` de \ncurajare a consumului de
generice [i c` produsele originale sunt
medicamente cu prescrip]ie, [i acolo factorul
politic este determinant. Eficien]a ajunge la peste mil. euro
18 ENALAPRIL LPH Labormed inim` 3,15 promovate foarte agresiv. produc`torilor de medicamente din Romnia 300 de zile. reprezint` cifra de afaceri cumulat` a
Peste 1.000 de noi medicamente au fost se vede tocmai \n volumele importante celor mai vndute 20 de
19 METOPROLOL TERAPIA Terapia inim` 2,88 \nregistrate anul trecut \n Romnia, cu 12,6% vndute pe segmentul f`r` prescrip]ie, unde medicamente din Romnia (din
20 KETONAL Sandoz afec]iuni reumatice 2,82 mai mult comparativ cu 2011, arat` datele factorul politic este mult mai pu]in important punct de vedere al
SURSA: IMS Health
Agen]iei Na]ionale a Medicamentului [i a (), a mai spus Lauren]iu Mihai. valorii).
Informa]iile legate de produc`tor [i afec]iunile tratate au fost completate de ZF. Datele se refer` la intr`rile \n farmacii dinspre distribuitori
 www.zf.ro / BUSINESS
10 ZIARUL FINANCIAR l M i e r c u r i ,
INTERNA } IONAL
tel: 0318.256.277 e-mail: zf@zf.ro
1 mai 2013

Prima reac]ie a noului premier: Italia va muri dac` \nghite doar austeritate
BOGDAN COJOCARU
NOUL guvern al Italiei a pornit \n
for]` \n mar[ul promisiunilor, pre-
mierul Enrico Letta anun]nd c`
agenda de guvernare cuprinde eli-
minarea unor taxe nepopulare, cre[-
terea ajutoarelor pentru nevoia[i [i fa-
cilitarea ob]inerii cet`]eniei pentru
copiii imigran]ilor n`scu]i \n Italia. Dar
prima m`sur` pe care o va lua va fi
reducerea salariilor parlamentarilor.
Discursul premierului a fost lung [i
melodios pentru partenerii de
guvernare, dar lipsit de detalii [i a
amintit de promisiunile antiausteritate
f`cute \n campania electoral` de
pre[edintele francez Franois
Hollande. Popularitatea lui Hollande
este acum la cote minime, \n parte
deoarece realitatea economic` l-a
f`cut s`-[i \ncalce promisiunile.
Vom muri dac` \nghi]im doar
austeritate. Politicile de cre[tere nu
mai pot a[tepta, spus Letta \ntr-un
discurs ]inut \n fa]a parlamentarilor. El
a notat c` economa ]`rii este \ntr-o
situa]ie serioas` dup` o decad` de
stagnare, scrie agen]ia Thomson
Reuters.
Premierul a promis totu[i c` va
respecta angajamentele bugetare
asumate \n fa]a partenerilor europeni.
Dar ministrul industriei Flavio
Zanonato a mers mai departe spunnd
c` Italia vrea s` renegocieze pactul de
stabilitate, care impune disciplina
bugetar` \n zona euro.
F`r` impozit pe locuin]e
|ntr-o sec]iune a discursului
a[teptat` cu ner`bdare de majoritatea
italienilor [i de fostul premier Silvio
Berlusconi acum partener la
guvernare, Letta a anun]at c` guvernul
va suspenda colectarea taxei pe
locuin]e, avut` \n plan de fostul [ef al
cabinetului Mario Monti pentru luna
COMISIA EUROPEAN~ |I CERE GERMANIEI S~ MAJOREZE SALARIILE
Comisarul european pentru afaceri sociale
Laszlo Andor i-a cerut Germaniei s`
majoreze salariile pentru a stimula
cererea intern` [i a ajuta astfel alte ]`ri
din zona euro s` exporte mai mult, scrie
EUobserver.
FOTO: AFP/Mediafax Foto Doar cu economisire nu se ajunge la
LASZLO ANDOR, comisarul european pentru cre[tere economic`, a spus Andor,
afaceri sociale: Doar cu economisire nu se notnd c` este nevoie o trecere de la
ajunge la cre[tere economic`
iunie, [i c` nu va majora cota TVA.
Premierul nu a explicat cum va acoperi
veniturile bugetare astfel pierdute.
Eliminarea taxei pe locuin]e a fost un
punct central al campaniei electorale a
lui Berlusconi.
De asemenea, agenda de gu-
vernare prevede \ncurajarea angaj`rii
tinerilor prin reducerea impozitelor pe
salarii [i alte facilit`]i fiscale, relaxarea
regulilor privind pensionarea pentru a
face mai gradual` aplicarea lor [i
acordarea de burse de merit pentru
studen]i.
Letta a explicat c` infiin]area de
locuri de munc` este prioritatea gu-
t`ieri bugetare [i austeritate la stimularea
economiei pentru ca ]`rile de la periferia
zonei euro s` fie ajutate s` treac` peste
criz`. Comisarul a pledat pentru ca
statelor precum Spania, Italia [i Fran]a s`
li se dea mai mult timp pentru a aduce
deficitul bugetar la nivelul cerut de
regulile UE. Altfel, toate aceste ]`ri nu vor
face dect s` acumuleze datorii, a
avertizat Andor.
vernului. |ns` el nu a men]ionat nimic
despre reforme pentru liberalizarea
pie]ei muncii sau serviciilor, dou`
capitole sensibile pentru italieni la care
economia este foarte necompetitiv`,
potrivit Financial Times.
Discursul a fost muzic` pentru
urechile noastre, a declarat Angelino
Alfano, secretarul general al Partidului
Oamenilor Liberi condus de Ber-
lusconi. El este acum ministru de
interne [i vicepremier.
Protec]ie social` mai extins`
Premierul a subliniat, totodat`, c`
Italia trebuie s`-[i reformeze sistemul
Oficialul CE a men]ionat, de asemenea,
necesitatea stabilirii unui salariu minim pe
economie \n Germania, m`sur` prin care
s-ar majora salariile [i stimula consumul
\n cea mai mare economie european`.
Belgia [i Fran]a s-au plns de salariile de
dumping din Germania , a ad`ugat
Andor, un economist de stnga din
Ungaria.
de protec]ie social` dep`[it [i ina-
decvat.
Avem nevoie de un sistem de
protec]ie social` mai universal, mai
concentrat pe tineri [i femei, pe care
s`-l extindem la cei care nu sunt acum
acoperi]i, \n special la angaja]ii
temporari, a spus Letta. El mo[te-
ne[te o economie aflat` probabil \n al
optulea trimestru consecutiv de rece-
siune [i trebuie s` c[tige \ncrederea
electoratului italian care a respins
austeritatea lui Monti \n alegerile din
februarie. Italienii [i-au dat un sfert din
voturi Mi[c`rii de 5 Stele, o forma]iune
politic` nou` care cere reevaluarea
statutului Italiei de membru al zonei
euro, scrie Bloomberg.
Letta a subliniat orientarea pro-
european` a guvernului s`u [i a spus c`
va face presiuni pentru o unitate mai
strns` \n Stalele Unite ale Europei.
|n Europa [i la nivel interna-
]ional, Italia va g`si strategii pentru
stimularea cre[terii f`r` a compromite
procesul necesar de restructurare a
finan]elor publice, a afirmat premie-
rul.
{eful noului cabinet a pornit ieri FOTO: AFP/Mediafax Foto
\ntr-o campanie de autopromovare \n ENRICO LETTA, premierul Italiei: Avem
care viziteaz` Berlinul, Bruxellesul [i nevoie de un sistem de protec]ie social`
Parisul. mai universal

{tiri ZF Pre]ul cuprului a sc`zut

v
v
Europa de Est v
Un canal navigabil \ntre Dun`re [i Marea cu 20% \n ultimii doi
ani, \ns` anali[tii
Profitul grupului rus Gazprom, cel mai mare
produc`tor de gaze naturale din lume, a sc`zut anul
trecut pentru prima oar` \n ultimii 10 ani, cu 9,5%, la
1.180 miliarde ruble (38 miliarde dolari), din cauza
Mediteran`, cale ferat` de mare vitez` mizeaz` pe revenire
reducerii cererii la nivel european [i a major`rii costurilor
opera]ionale, scrie Bloomberg. Veniturile au crescut cu
2,7%, la 4.760 miliarde ruble (153 miliarde dolari)
datorit` major`rii pre]urilor la gaze naturale care a
[i autostr`zi sunt proiecte pe care Serbia IOANA NI}~

PRE}UL cuprului a ajuns cu 17% sub maximul atins \n

le va realiza cu bani [i companii din China

compensat sc`derea exporturilor. Gazprom, care acoper` februarie [i a sc`zut cu 20% \n ultimii doi ani, \ns` anali[tii
un sfert din cererea din Europa, a redus livr`rile c`tre estimeaz` c` acesta va cre[te \n urm`toarele luni datorit`
aceast` pia]`, cea mai profitabil` pentru produc`torul acceler`rii avansului economic al Chinei \n a doua jum`tate a
rus, cu 3,6%. Volumul vnz`rilor s-a diminuat [i pe pia]a anului [i a revenirii economiei americane, cea mai mare la
intern`, dar [i \n fostele republici sovietice. Cosurile nivel mondial, scrie presa interna]ional`.
opera]ionale s-au majorat cu 18%, la 3.480 miliarde
ruble (112 miliarde dolari) din cauza cre[terii achizi]iilor
de petrol [i gaze naturale, a taxei de extrac]ie a
China, noua putere mondial` PRE} TOT MAI MIC,
VE{TI BUNE PENTRU CONSTRUCTORI
mineralelor [i a cheltuielilor de personal. Ioana Ni]` economic`, \[i folose[te din {I RELE PENTRU PRODUC~TORI
Consiliul de supraveghere al companiei plin atuul muncii ieftine [i al
poloneze de gaze naturale PGNiG, de]inut` de
stat, l-a concediat pe directorul executiv Grazyna fondurilor aproape
Piotrowska-Oliwa dup` un episod jenant pentru guvern
de la \nceputul lunii aprilie, cnd EuRoPol Gaz, la care nelimitate pentru a se 7.394,19 7.645,58
PGNiG de]ine o participa]ie de 48%, [i grupul rus
Gazprom au semnat f`r` [tirea executivului un implica \n construirea 9.503,36 31 oct. 2011 31 mart. 2013
memorandum pentru un studiu de fezabilitate referitor 31 mart. 2011
la un gazoduct care va trece pe teritoriul Poloniei. infrastructurii Serbiei, o ]ar`
Memorandumul de \n]elegere a fost semnat la o zi dup` cu o economie s`r`cit` [i Evolu]ia pre]ului cuprului n ultimii doi
ce pe atunci ministrul trezoreriei Mikolaj Budzanowski a ani pe pia]a londonez` de m`rfuri
anun]at c` guvernul nu are \n vedere un astfel de
gazoduct. Bogdan Cojocaru
devastat` de r`zboaie. (dolari/ton`)
SURSA: www.ycharts.com

Guvernele din Europa Central` [i de Est ar trebui

s` implementeze \n continuare m`surile de reducere a BOGDAN COJOCARU
deficitelor bugetare, dar s` fac` \n acela[i timp tot |n pofida sc`derii recente a pre]ului cuprului,

posibilul pentru a men]ine cheltuielile pentru
infrastructur` care stimuleaz` cre[terea economic`, a
declarat Suma Chakrabarti, pre[edintele B`ncii
Europene pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BERD),
\ntr-un interviu acordat publica]iei The Wall Street
Journal. Trebuie s` acord`m \n continuare importan]`
planurilor de consolidare fiscal`, a spus Chakrabarti. El
a afirmat, de asemenea, c` este \ngrijorat cu privire la
costurile de \mprumut relativ reduse care ar putea
\ncuraja anumite guverne s` evite m`surile radicale
necesare pentru a stimula cre[terea economic`.
Declara]iile pre[edintelui BERD vin \ntr-o perioad` \n
care tot mai mul]i lideri europeni abandoneaz`
programele de austeritate care au stat la baza politicilor
implementate pe continent \n ultimii ani, [i se axeaz` \n
schimb pe m`suri de stimulare a cre[terii economice.
BERD a fost \nfiin]at` \n 1991 pentru a ajuta ]`rile
est-europene [i fosta Uniune Sovietic` s` treac` de la
economia planificat` la o economie de pia]`. Ioana Ni]`
v De asemenea, CRBS este interesat` s` participe la
v Interna]ional v
Rata [omajului din Germania a crescut pentru a
doua lun` consecutiv \n aprilie, ceea ce arat` c` cea
mai mare economie din Europa \[i revine lent dup`
sc`derea \nregistrat` la sfr[itul anului trecut, scrie
Bloomberg. Rata [omajului s-a situat la 6,9%, cu pu]in
peste minimul ultimilor 20 de ani, de 6,8%, num`rul
[omerilor crescnd cu 4.000, la 2,94 milioane, potrivit
Agen]iei Federale a For]ei de Munc`. Incertitudinea a
O
banc` din China finan]eaz` 85% din
proiectul de construire a unui pod
peste Dun`re \n Belgrad la care
particip` [i o companie chinez`. De
asemenea, China s-a oferit s`
contribuie cu fonduri la proiectul unui culoar de cale
ferat` de mare vitez` care ar lega capitala srb` de
Budapesta.
Apoi tot o companie chinez` va construi probabil
un canal navigabil \ntre Belgrad [i ora[ul-port grecesc
Salonic.
Lucr`rile de construc]ie la podul de 1,5 kilometri
peste Dun`re, \ntre cartierele Zemun [i Borca, au
\nceput \n toamna anului 2011 [i se vor termina \n
octombrie anul viitor, potrivit premierului srb Ivica
Dacic, citat de agen]ia B92.
Podul este construit de compania chinez` China
Road and Bridge Corporation (CRBC) [i de firme
srbe[ti. Banca Chinese Exim Bank finan]eaz` 85%
din investi]ia de 170 milioane euro.
contruirea a dou` autostr`zi, una care va ajunge la
grani]a cu Muntenegru, iar cealalt` care va traversa
centru ]`rii [i va uni dou` coridoare majore de
transport transeuropean.
Proiectele vor fi finan]ate cu un credit pe 18 ani cu
dobnd` redus` de la Exim Bank, scrie Financial
Times.
Potrivit explica]iilor lui Dacic, China este cel mai
important partener strategic, iar Serbia vrea s` strng`
leg`turile cu statul chinez.
China sprijin` cu t`rie Serbia \n
toate priorit`]ile, inclusiv
p`strarea integrit`]ii teritoriale, a
spus Vuk Jeremic, fost ministru
srb de externe, acum oficial de
rang \nalt la ONU.
mai mare produc`tor de argint din lume, iar la produc]ia de
9.503 dolari/ton` \n martie 2011 la 7.645 dolari/ton` \n martie
FOTO: AFP/Mediafax Foto
La o vizit` de lucru pe [antierul podului peste Dun`re
dintre Zemun [i Borca, premierul srb IVICA DACIC
(foto) a subliniat c` proiectul este unul de care
depinde viitorul companiilor chineze \n Serbia
Cu vaporul prin Serbia, spre Marea
Mediteran`
De asemenea, o companie chinez` se va implica,
probabil, \n construirea unui canal navigabil care va
face leg`tura \ntre Belgrad [i portul grecesc Salonic
legnd Dun`rea de rurile Morava [i Vardar.
Proiectul va necesita investi]ii de pn` la 17 milioane
perspectivele pe termen lung ale acestei pie]e sunt bune.
Cererea din China este \nc` mare, chiar dac` rata de cre[tere
a PIB-ului este mai redus`, iar alte ]`ri asiatice care investesc
masiv \n infrastructur` au nevoie de asemenea de cupru, a
declarat Radoslaw Zalozinski, [eful departamentului de risc
de la KGHM, pentru agen]ia polonez` PAP. KGHM este cel
cupru se situeaz` pe locul opt.
|n ultimii doi ani pre]ul cuprului a sc`zut cu 19,25%, de la
2013.
}ara cea mai afectat` de declinul acestei pie]e este Chile,
cel mai mare produc`tor [i exportator de cupru din lume.
Industria cuprului este principala surs` de venituri fiscale
pentru Chile, iar exporturile de cupru reprezint` 15% din
PIB-ul ]`rii, noteaz` Financial Times. Cererea sc`zut` din
partea Chinei, cel mai mare cump`r`tor al cuprului din Chile,
afecteaz` toate sectoarele economiei ]`rii sud-americane.
Anali[tii de la Goldman Sachs anticipeaz` \ns` c` pre]ul
cuprului \[i va reveni \n urm`toarele trei luni. Banca
american` are activit`]i de trading cu materii prime.
|mbun`t`]irea cererii ar trebui s` duc` la cre[terea pre]ului
cuprului \n actualul context de pe pia]`, se arat` \ntr-un
raport al b`ncii citat de Market Watch.
ioana.nita@zf.ro
ZIARUL FINANCIAR
STRADA AUREL VLAICU NR. 62-64, ET. 2, SECTOR 2, BUCURE{TI ROMNIA;
TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285 n O.P. 33, C.P. 19, SECTOR 1, BUCURESTI; E-MAIL: ZF@ZF.RO n WWW.ZF.RO

revenit \n zona euro [i a cuprins [i pia]a muncii din
Germania. Nu m` a[tept ca rata [omajului s` se reduc`
prea curnd, a spus David Milleker, economist-[ef la
Union Investment din Frankfurt. FMI estimeaz` c`
economia german` va cre[te cu 0,6% \n acest an, chiar
dac` cea mai mare pia]` de export a sa, zona euro, va
r`mne \n recesiune. |n ultimele trei luni ale anului trecut
PIB-ul Germaniei a sc`zut cu 0,6% fa]` de trimestrul
anterior. Ioana Ni]`
ROMANIANS SPEND EUR750-EUR850 MLN IN
SUPERMARKETS AND HYPERMARKETS FOR EASTER
ENERGY TRADER TINMAR-IND EXPECTS 20% TO
Proiectele de infrastructur` sunt vitale pentru
revigorarea economiei slabe [i reducerea [omajului
Evolu]ia economiei Serbiei \n cifre
Indicator
PIB (miliarde dolari, pre]uri curente)
DATORIE PUBLIC~ (% din PIB)
PIB PER CAPITA (dolari, pre]uri curente)
RATA {OMAJULUI (% din popula]ia activ`)
SERBIA, O ECONOMIE SUFOCAT~ DE BIROCRA}IE,
INTERVEN}II POLITICE {I CORUP}IE
Cu o popula]ie de 7,3 milioane, acel an monopolul rus al
Serbia este cea mai mare dintre exporturilor de gaze naturale
de dolari [i va acoperi o suprafa]` de 10.500 de
kilometri p`tra]i, echivalent` cu teritoriul provinciei
DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); cristian.hostiuc@zf.ro
REDACTOR-{EF Sorin Pslaru (0318.256.282); sorin.pislaru@zf.ro
Kosovo, noteaz` China Daily. Canalul va trece [i prin
Macedonia.
REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican/Finan]e B`nci (0318.256.284);
Dana Ciriperu/Companii (0318.256.277)
Dac` se va materializa, proiectul va reprezenta un DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Adelina Mihai, Bogdan Alecu, Ioana David,
punct de cotitur` important \n cooperarea dintre Chi- Cristi Moga, Roxana Petrescu, Mirabela Tiron, Cristina Ro[ca, Andreea Neferu,
2008 2011 2012 2013 na [i Europa \n privin]a infrastructurii, mai ales \n con- Gabriel Razi; B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - Redactori: Claudia Medrega, Ciprian Botea;
PIA}A DE CAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa (0318.256.266); Redactori: Adrian Cojocar,
47,6 43,3 37,4 42,8 textul \n care mai multe parteneriate au fost desfiin- Roxana Pricop; BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286);
]ate \n cteva ]`ri europene, printre care Polonia. BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Bogdan Cojocaru; Redactor: Radu Bostan,
33,4 50 63,6 64,7 Guvernul de la Belgrad [i compania chinez` Ioana Ni]`; POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245);
ZF ENGLISH - Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican;
6.485 5.725 4.943 5.666 China Gezhouba Group Corporation au \nceput deja
\n martie studiul de fezabilitate pentru canalul ZF ONLINE - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: Radu Racu, Mirela }urlan,
14,7 24,4 23,1 22,9 Morava-Vardar. Claudiu Ilioiu (0318.256.279)
SURSA: FMI ZIARUL DE DUMINIC~: Lucian Vasilescu (0318.256.241)
De la Budapesta la Belgrad cu peste REVISTE ZF: DA PREMIUM - EDITOR: Ioana M]u (0318.256.327); BUSINESS CONSTRUCT -
300 km/h EDITOR: Cristi Moga
La \nceputul acestui an, ambasada chinez` din ART DIRECTOR: Mihaela Enciu; DTP: Mihaela Viciu, Irina Adriana T`n`sescu, Monica
Budapesta a lansat ini]iativa construirii unui coridor B`sceanu, Lucian P`tr`[escu, Valentin Zidaru ; corectur`: Cristina Turcov, Snziana
Doman, Theodor Zamfir; foto: Florin Ca[ot`, Silviu Matei; secretariat: Monica Prvu
feroviar de mare vitez` \ntre capitala ungar` [i cea
srb`. Surse din ministerul srb al transporturilor au PUBLISHER: Nicoleta Nedea (0318.256.239)
indicat c` trenurile vor putea circula pe aceast` cale VNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Mihaela Sm`du (0318.256.235);
printre ultimele zece state din lume ferat` cu viteze de peste 300 km/h. Estim`rile {tefan Straton, Mircea Neagu (0318.256.238); Gabriela Chirca (trafic); EVENIMENTE:
\n func]ie de u[urin]a ob]inerii preliminare cifreaz` la dou` miliarde de euro Alina Aioanei (0318.256.296)

30% GROWTH IN REVENUE AND PROFIT THIS YEAR fostele republici iugoslave [i
\nregistreaz` \n medie investi]ii
directe str`ine de trei miliarde de
dolari pe an, mai mult dect ]ara
FURNITURE INDUSTRY INVESTMENTS BOOST vecin` Croa]ia, care va intra \n UE
NUMBER OF EMPLOYEES BY 4,700 IN 2012 pe 1 iulie.
Constructorul auto italian Fiat a
deschis calea investi]iilor \n 2008
cu uzin` pe care a cheltuit pn`
acum un miliard de euro. Tot \n
Gazprom a preluat participa]ia
majoritar` la compania srb` de
petrol [i gaze NIS pentru 400
milioane euro, scrie agen]ia
Thomson Reuters.
|ns` investitorii se plng c`
economia [i climatul de afaceri
sunt sufocate de birocra]ie,
interven]ii politice [i corup]ie.
Banca Mondial` a calificat Serbia
permiselor de contruire. Aici este
nevoie de nou` luni [i avize de la
18 institu]ii diferite pentru
ob]inerea permisului [i adesea de
rela]ii politice [i stimulente
financiare pentru oficiali.
Exist` mult` corup]ie, mult`
ineficien]` [i birocra]ie
inexplicabil`, a explicat un
diplomat occidental.
investi]iile necesare acestui proiect. Asemenea viteze
sunt posibile datorit` condi]iilor aproape perfecte de
mediu. Investitorii chinezi sunt preg`ti]i deja cu bani
de la Fondul Chinez de Dezvoltare, care are ca scop
investi]ii \n sud-estul Europei.
|n prezent, trenurile ajung la o vitez` medie de 35
km/h pe or` \n Serbia, nu mai rapid dect \n epoca
aburului. La modernizarea infrastructurii feroviare a
Serbiei va contribui [i compania rus` de c`i ferate
Russian Railways, cu un acord de \mprumut de 800 de
milioane de dolari. Acesta va fi semnat luna viitoare.
bogdan.cojocaru@zf.ro
MARKETING: Dana Rotaru; BRAND MANAGER: Roxana Grbea]`
ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1, TEL-FAX:
0264.407.858 ; E-MAIL: TRANSILVANIA@ZF.RO; Lauren]iu Cotu
ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de MEDIAFAX GROUP - 0318.256.200
DIRECTOR GENERAL: Orlando Nicoar`;
DIRECTOR VNZ~RI: Drago[ Stan;
DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Saro[; DIRECTOR FINANCIAR: Dana Cozac;
DIRECTOR MARKETING: Raluca G`leat`; DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu;
DIRECTOR HR: Elena Dionisie; IT: Bogdan Petre; FOTO: Marius Sm`du;
ABONAMENTE: Cristi {tefan (0318.256.244); Valentin Pinoi (0318.256.190);
Florentina Stanciu (0318.256.190); TEL. 0318.256.242, 0318.256.332; FAX 0318.256.243;
TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro;
ISSN 1454-41
 www.zf.ro / BUSINESS HI - TECH
ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013 tel: 0318.256.286 e-mail: zf@zf.ro 11

Ce are de spus statul despre integrarea Click

Apple va lansa prima emisiune de obliga]iuni din
istoria companiei prin care sper` s` strng` 15 mld. $

Cosmote cu Romtelecom? Absolut nimic Apple a f`cut luni primele demersuri pentru prima vnzare
de obliga]iuni din istoria companiei, veste care a luat prin
surprindere pie]ele financiare \n contextul \n care compania
american` era singura din marii gigan]i IT americani care nu
avea nici m`car un penny datorie \n bilan]ul
La aproape doi ani de la momentul \n care statul romn, financiar-contabil, scrie Reuters. Apple este asistat` pentru
Dan Nica opera]iunea de emitere de obliga]iuni de b`ncile Deutsche
pe de o parte, [i grupurile OTE (Grecia) [i Deutsche Bank [i Goldman Sachs, potrivit unei persoane apropiate
ministrul societ`]ii situa]iei. Apple va emite obliga]iuni pentru a finan]a un
Telekom (Germania), pe de alt` parte, c`deau de acord informa]ionale program prin care va returna ac]ionarilor 100 de miliarde de
asupra unui termen de un an privind listarea la burs` [i Nu pot s` fac comentarii dolari, potrivit Reuters. Anali[tii estimeaz` c` Apple va putea
strnge fonduri mult mai ieftin, adic` va pl`ti o dobnd`
posibila integrare a operatorilor Cosmote [i Romtelecom, pentru c` toate firmele foarte mic` la r`scump`rarea datoriei, chiar [i fa]` de
Ministerul Societ`]ii Informa]ionale (MSI) nu are niciun sunt listate la burs` [i compania Microsoft, care are un rating de \mpumut cotat la
Triplu A, adic` este una dintre cele mai de \ncredere
r`spuns la \ntreb`rile legate de acest subiect. orice afirma]ie din partea companii. Reprezentan]ii companiei nu au putut fi contacta]i
pentru a oferi informa]ii. Dup` ce a f`cut publice rezultatele
ADRIAN SECELEANU celor doi operatori. A[tept`m ca noul CEO mea ar crea probleme fie financiare pe primul trimestru al anului 2013, care au ar`tat
s` se obi[nuiasc`, s` intre \n problemele care prima sc`dere a profitului Apple din ultimii 10 ani, compania
la bursa din Frankfurt,

M
inisterul Societ`]ii Infor-
ma]ionale (MSI) nu are
\n prezent absolut ni-
mic de comunicat \n
leg`tur` cu stadiul \n care
se afl` proiectul integr`rii Romtelecom, cel
mai mare juc`tor din telefonia fix`, la care
statul are 46% din ac]iuni, cu compania-sor`
de telefonie mobil` Cosmote, care are ace-
la[i ac]ionar majoritar - grupul elen OTE, a
declarat ministrul Dan Nica, r`spunznd
unor \ntreb`ri ale media.
Nu pot s` fac comentarii pentru c` toa-
te firmele sunt listate la burs` [i orice afir-
ma]ie din partea mea ar crea probleme fie la
bursa din Frankfurt, unde este listat Deuts-
che Telekom, fie \n Atena, unde este listat
grupul OTE [i nu pot s` spun absolut ni-
mic, a respins Nica solicit`rile jurnali[tilor
de a oferi detalii despre stadiul discu]iilor
demarate \n urm` cu aproape trei ani cu gru-
purile OTE [i Deutsche Telekom.
Ministrul a sus]inut c` \n ultima pe-
rioad` nu au mai fost discu]ii cu ac]ionarii
\n leg`tur` cu acest subiect [i c` acestea ar
putea avea loc doar dup` ce germanul Ni-
kolai Beckers, noul director general al celor
doi operatori, va cunoa[te mai bine situa]ia
sunt acolo, dup` care vom putea avea discu]ii
[i cu ac]ionarii, a mai spus Dan Nica.
Germanul Nikolai Beckers a preluat la
\nceputul acestei luni func]ia de CEO al
Cosmote Romnia [i Romtelecom.
Statul romn este ac]ionar minoritar la
Romtelecom [i Cosmote, dou` dintre cele
mai mari companii de telecomunica]ii de pe
pia]`, cu afaceri anuale de peste un miliard
de euro [i peste 10 milioane de clien]i. Pa-
chetul majoritar de ac]iuni este controlat de
grupul elen OTE, al c`rui ac]ionar majoritar
este gigantul german Deutsche Telekom
(DT), unul dintre cei mai mari juc`tori din
industria mondial` de profil.
Dac` statul romn nu are niciun comen-
tariu de f`cut, reprezentan]ii OTE [i
Deutsche Telekom au exprimat recent, \n
interviuri acordate ZF, ce viziune au \n le-
g`tur` cu opera]iunile din Romnia.
Lucrurile sunt clare \n ce prive[te Cos-
mote [i Romtelecom: cele dou` companii
trebuie s` se integreze pentru c` doar opera-
torii care vor fi capabili s` ofere \ntreg spec-
trul de servicii de telecomunica]ii [i divertis-
ment vor supravie]ui, afirma recent \ntr-un
interviu pentru ZF Michael Tsamaz, CEO [i
pre[edinte al OTE & Cosmote Grecia.
Acest proces este \n faza \n care studiem ca-
re este cea mai bun` metod` de a face acest
lucru, asigurndu-ne \n acela[i timp c` ambii
ac]ionari, Guvernul [i OTE, vor avea un be-
neficiu comun din fuziune. Deci acesta este
un proces care trebuie s` fie gestionat cu
grij` [i precau]ie [i aceasta este [i maniera \n
care vom proceda pentru c` vrem ca toat`
lumea s` \n]eleag` [i s` cread` c` este ceva
pozitiv. Sunt deci foarte \ncrez`tor c` \n vi-
itorul apropiat vom ajunge la o \n]elegere.
Urm`rim o integrare real` a afacerilor
fixe [i mobile. Despre acest aspect discut`m,
desigur, \n Romnia, cu Guvernul, al`turi de
care vom stabili urm`toarele ac]iuni [i vom
realiza calendarul lor. Planul nostru este s`
facem tot ce ne st` \n putin]` pentru a furni-
za oferte complementare de telefonie fix` [i
mobil` pentru clien]i, a declarat la rndul
s`u pentru ZF [i Claudia Nemat, 44 de ani,
membru \n boardul grupului german
Deutsche Telekom pentru regiunea Europa.
Statul romn agrease \n iulie 2011 cu
OTE [i DT numirea unui CEO comun la
Cosmote [i Romtelecom [i listarea pe burs`
\n cel mult un an de zile fie a Romtelecom,
unde este listat Deutsche
Telekom, fie \n Atena,
unde este listat grupul
OTE [i nu pot s` spun
absolut nimic.
FOTO: Mediafax Foto
fie a entit`]ii rezultate din fuziunea Cosmote
cu Romtelecom. Urmare a acestui acord,
p`r]ile implicate \n posibila tranzac]ie au an-
gajat [i serviciile Morgan Stanley, Price-
waterhouseCoopers [i ale avoca]ilor de la
Bo[tin` & Asocia]ii, Stoica & Asocia]ii.
|ns` dup` semnarea acordului agita]ia de
pe scena politic` a blocat orice progres pe
acest subiect, iar din mai 2012, de cnd minis-
tru al comunica]iilor este Dan Nica, declara-
]iile \n leg`tur` cu acest subiect au fost vagi
sau de tipul nu avem nimic de comentat.
adrian.seceleanu@zf.ro
a anun]at c` are \n plan s` r`scumpere ac]iuni \n valoare de
60 de miliarde de dolari \n urm`torii trei ani. Potrivit
estim`rilor, Apple de]ine 145 de miliarde de dolari fonduri
lichide, dar numai 45 de miliarde sunt \n America, adic`
insuficient pentru a r`scump`ra ac]iunile. Compania de
cercetare CreditSights estimeaz` c` Apple va fi probabil
nevoit` s` emit` obliga]iuni \n valoare de 15 pn` la 20 de
miliarde de dolari \n urm`torii trei ani. Cu toate c` anali[tii
spun c` emisiunea de obliga]iuni va avea dobnzi aproape
de un nivel minim record, Apple nu a ob]inut ratingul maxim
triplu A din partea agen]iilor de rating, precum S&P, care a
oferit o not` de AA+ companiei. Ratingul Aa1 al Apple nu
este mai mare pentru c`, \n opinia Moodys, sunt riscuri
inevitabile pe termen lung pentru o companie care are o
expunere mare pe schimbarea preferin]elor consumatorilor,
potrivit lui Gerald Granovsky, analist la agen]ia de rating
american` Moodys. Andreea Anghel
Clien]ii Vodafone pot pl`ti bilete la film printr-o
aplica]ie de pe telefon
Clien]ii Vodafone, al doilea juc`tor de pe pia]a local` de
telefonie mobil`, pot rezerva [i pl`ti biletele pentru
cinematograful Hollywood Multiplex din Bucure[ti Mall
direct prin intermediul smartphone-ului, printr-o aplica]ie
instalat` pe telefon. Pentru achizi]ionarea biletelor
electronice, posesorii de telefoane mobile \[i pot alege filmul
dorit [i ora de difuzare a acestuia direct din aplica]ia
gratuit` Cinemagia, compatibil` cu sistemele de operare
iOS, Android, Symbian [i Windows Phone.
Odat` selectat filmul, utilizatorii \[i pot alege locurile \n sala

Operatorii controla]i de grupul OTE \n Romnia vin cu noi oferte, cu apeluri nelimitate
ADRIAN SECELEANU
COSMOTE [i Romtelecom, companii controlate de
grupul elen OTE, au anun]at ieri lansarea unor noi ofer-
te care includ apeluri nelimitate.
Romtelecom, cel mai mare juc`tor de pe pia]a local`
de telefonie fix`, le ofer` de luni abona]ilor posibilitatea
de a apela nelimitat numere din re]eaua Cosmote [i din
orice alt` re]ea fix` na]ional`. Clien]ii existen]i au acces
automat la noua ofert`, f`r` costuri suplimentare sau
\ncheierea unor acte adi]ionale. Clien]ii care au cel mai
ieftin abonament - Voce 100, pot suna nelimitat c`tre
Cosmote [i orice re]ea fix` doar \n afara orelor de vrf
(de luni pn` vineri \ntre orele 18:00 [i 08:00, smb`t`,
duminic` [i de s`rb`torile legale), \n timp ce clien]ii abo-
namentului Voce 200 pot suna oricnd nelimitat c`tre
Cosmote [i orice alt` re]ea fix` na]ional`. Abonamentul
Voce 100 are un tarif de 7,44 euro, iar Voce 200 de 10,54
euro. Clien]ii celui mai scump abonament (Voce 400), cu
un tarif lunar de 12,77 de euro pe lun`, pot apela nelimi-
tat, oricnd, \n toate re]elele na]ionale fixe, \n Cosmote
[i \n re]elele interna]ionale din UE (fix), SUA [i Canada
(fix [i mobil). Odat` cu lansarea acestei oferte compania
a redenumit abonamentele, care acum includ sintagma
nelimitat. Clien]ii noi vor putea opta pentru unul din- abonament No Limit pe doi ani, clien]ii pot achizi]iona
tre aceste 3 abonamente cu minute incluse, disponibile,
fie \n pachete personalizabile care includ servicii de tele-
viziune [i internet, fie individual.
Pe de alt` parte, Cosmote, num`rul trei pe pia]a lo-
cal` de telefonie mobil`, a relansat ieri oferta pentru pla-
nul tarifar No Limit - care include apeluri nelimitate
spre orice re]ea na]ional` [i anumite numere interna]io-
nale, oferindu-le clien]ilor [i posibilitatea de a achizi]io-
na telefoane la un pre] subven]ionat sau s` \ncheie con-
tractul pe doi ani. Spre exemplu, prin achizi]ionarea unui
oficial al zilei, va fi dedus din credit, pentru utilizatorii de
la pre]ul de 1 leu smartphone-uri precum Huawei U8850
Vision, Nokia Lumia 610, Nokia Lumia 800, Samsung
Galaxy Chat, Samsung Galaxy Mini 2, Samsung Galaxy
Ace Duos, Samsung Galaxy S Duos [i ZTE Grand X.
Un Apple iPhone 5 cu capacitate de stocare de 16
GB are un pre] de 2.119 lei (TVA inclus`) \mpreun` cu
abonamentul No Limit pe doi ani.
Citi]i continuarea pe www.zfcorporate.ro
de cinema [i, ulterior, pl`ti biletele, \n mai pu]ine etape,
direct de pe telefon. Pentru accesul \n s`lile de cinema,
utilizatorii trebuie s` scaneze de pe ecranul telefonului
mobil codul biletului, primit printr-un SMS sau
e-mail generat automat \n momentul pl`]ii. Costul biletului,
similar cu cel din cinematograf, calculat \n euro la cursul
cartele prepl`tite, respectiv ad`ugat facturii, la cursul oficial
din luna emiterii acesteia, pentru abona]ii serviciilor
Vodafone. Cinemagia.ro, Grand Cinema Digiplex [i
Vodafone au lansat \n iulie 2012 op]iunea de rezervare [i
plat` a biletelor de cinematograf direct prin intermediul
telefonului mobil. Pn` \n prezent au fost vndute peste
20.000 de bilete, iar procentul pl`]ilor efectuate prin factura
Vodafone este \n acest moment de 69%. Adrian Seceleanu

PUBLICITATE

Allview vede pia]a de tablete la 400.000 de unit`]i

ANDREEA ANGHEL
COMPANIA bra[ovean` Visual Fan, care co-
mercializeaz` diferite produse electronice sub
brandul Allview, a lansat ieri dou` dispozitive
mobile, o tablet` de 9,7 inchi care va fi disponi-
bil` \n ctvea zile la retailerii parteneri ai
Allview cu un pre] recomandat de circa 270 de
euro [i un smartphone dual SIM cu ecran de
4,65 inchi care va fi comercializat \ncepnd cu
a doua jum`tate a lunii mai la un pre] de circa
340 de euro, potrivit lui Alin Niscov, director
de vnz`ri al Allview.
Tableta Alldro 3 Speed Quad este un dipo-
zitiv cu procesor quad core de 1 GHz, memo-
rie Ram de 2GB, display Full HD [i o camer`
principal` [i una secundar` de 2MP.
Smartphone-ul P6 Quad dual SIM are o
grosime de 8,6 mm, un procesor quad core,
memorie Ram de 1GB, camer` foto de 8MP [i
memorie intern` de 4GB [i vine cu un card ex-
tern de 16 GB inclus. Telefonul va fi disponibil
din a doua parte a lunii mai. El poate fi cum-
p`rat acum prin precomand`, dar livr`rile
\ncep undeva \ntre 15 [i 20 mai, a spus Niscov.
Potrivit acestuia \n trimestrul urm`tor compa-
nia bra[ovean` estimeaz` c` va vinde 2.000 de
unit`]i de smartphone-uri P6 quad [i 3.000 de
unit`]i de tablete Alldro 3 Speed Quad.
Att \n cazul smartphone-ului, ct [i al ta-
bletei, clien]ii pot extinde garan]ia cu \nc` un an
FOTO: Silviu Matei
ALIN NISCOV, director de vnz`ri al Allview:
A fost un an mult mai bun dect anul precedent
la un tarif care reprezint` aproximativ 10% din
valoarea echipamentului. De asemenea, pose-
sorii de smartphone-uri P6 Stony cu varianta
dual core au posibilitatea ca pl`tind circa 25%
din valoarea telefonului s` \[i fac` un upgrade
hardware la quad-core, a completat Niscov.
Pia]a total` de smartphone, potrivit es-
tim`rilor lui Niscov, va ajunge pn` la 1, 3- 1,35
milioane de unit`]i, iar pia]a tabletelor va avea
un volum dublu, de la 200.000 de unit`]i ajun-
gnd la aproximativ 400.000 anul acesta.
|n primul trimestru compania a vndut
22.000 de tablete [i 20.000 de telefoane mobile.
Cel mai bine vndut smartphone Allview
anul trecut a fost P5 alldro. |n total, anul trecut
Allview a vndut 48.000 de tablete [i 18.000 de
smartphone-uri. Anul acesta, compania esti-
meaz` c` va vinde 100.000 de tablete [i tot at-
tea smartphone-uri.
Referitor la cifra de afaceri pe anul trecut
a companiei bra[ove, Niscov a spus c` a cres-
cut, anul 2012 fiind unul foarte bun, f`r` \ns` a
oferi o cifr` exact`. A fost un an mult mai bun
dect anul precedent [i anul acesta va continua
trendul ascendent.

Cartagena Capital, Black Sea Trade & Investment Program,

printre investitorii confirma]i la evenimentul VentureConnect
ADRIAN SECELEANU Romnia este una dintre ]`rile prezente early-stage \n c`utarea unei investi]ii seed, \n
\n cadrul programului BSTIP [i una dintre cele cea de-a doua parte urmnd prezent`rile com-
UN NUM~R de peste 30 de investitori vor mai importante comunit`]i de business din re- paniilor mai mature ce au nevoie de o infuzie
participa \n acest an la cea de-a [aptea edi]ie a giune. Credem c` Romnia ofer` un mediu an- de capital mai substan]ial`.
Venture Connect, unul dintre pu]inele eveni- trenant pentru sectorul IT interna]ional [i con- |n 2012, VentureConnect a evoluat de la
mente din Romnia \n cadrul c`ruia un antre- sider`m c` ini]iative precum VentureConnect un eveniment bianual de tip match-making an-
prenor poate sta fa]` \n fa]` cu un poten]ial in- pot aduce o schimbare \n Europa de Sud-Est, treprenor-investitor la o \ntreag` platform` de
vestitor, [i care va avea loc \n data de 28 mai preg`tind [i lansnd companii [i proiecte scala- sprijin [i consiliere pentru antreprenori prin:
2013 la Grand Cinema Digiplex. bile la nivel mondial, men]ioneaz` Barry Ka- AngelConnect, comunitate digital` gndit`
Printre invita]ii confirma]i se num`r`: Nils lodkin, regional program manager \n cadrul pentru business-angels [i identificarea de noi
Granath (consilier pe fuziuni [i Black Sea Trade Investment Pro- oportunit`]i de finan]are, dar [i prin demara-
achizi]ii pentru companii de teh- motion Program. rea unui program de educa]ie \n business:
nologie, mentor pentru comu- Antreprenorii Pentru prima dat`, eveni- Venture Mentoring, \ntlniri de mentorat bi-
nitatea antreprenorial`, in- care doresc s` \[i mentul VentureConnect va lunare.
vestitor [i partener \n cadrul prezinte afacerea \n fa]a include dou` sesiuni de Proiectele pentru aceast` \ntlnire se pot
Cartagena Capital), Barry unora dintre cei mai pitch: prima parte este gn- depune pn` pe 15 mai. Evenimentul este or-
Kolodkin (regional pro- importan]i investitori din dit` pentru companiile ganizat \n parteneriat cu Ziarul Financiar.
gram manager \n cadrul Romnia [i Europa de Sud-Est
Black Sea Trade Invest- \[i pot depune proiectele pn`
ment Promotion Program), vineri 15 mai pe
Numan Numan (managing www.ventureconnect.ro
partner \n cadrul fondului de
investi]ii 212LTD), Orlando
Szasz (cofondator al Renania,
pre[edinte al consiliului directorial al Re-
nania, Business-Angel), Ciprian Ghe]`u (fon-
dator al Black Sea Capital), precum [i al]i in-
vestitori [i reprezentan]i ai mediului de afaceri
din Romnia [i Europa de Sud-Est.
Pe baza experien]ei mele directe de lucru
cu mediul de afaceri [i antreprenorial din
Romnia, sunt bucuros s` particip la urm`toa-
rea \ntlnire VentureConnect. Am remarcat
\ncrederea [i iscusin]a cu care mediul antrepre-
norial din Romnia este \ncurajat s` creasc` [i
s` dezvolte proiecte sau afaceri cu poten]ial in-
terna]ional, men]ioneaz` Nils Granath, parte-
ner al Cartagena Capital. Urm`toarea edi]ie a Venture Connect va avea loc pe 28 mai 2013 la Grand Cinema Digiplex
 Declara]ia ZIARUL FINANCIAR l Miercuri, 1 mai 2013

www.zf.ro / COMPANII
tel: 0318.256.277, 280, 326
zilei din Meciurile cu Dinamo sunt cele mai
importante pentru fiecare stelist. e-mail: zf@zf.ro
MEME STOICA, manager al echipei Steaua
Citi]i mai multe \n PROSPORT

Tinmar-Ind, compania care aprinde becul la Dacia, a ajuns

la afaceri de peste 311 mil. euro [i are parcuri solare de 33 mil. euro
ROXANA PETRESCU mare. Asta \nseamn` c` \n anul 2012 ne-am
concentrat mai mult pe optimizarea profitului [i
Interagro, Doosan IMGB, Automobile Dacia
[i Kronospan din care pot s` spun c` ultimii doi,
SOLARE DE 33 MIL. EURO GATA

T
inmar-Ind, cea mai mare compa-
nie privat` de comer] cu energie,
controlat` de omul de afaceri din
Cmpina Augustin Oancea, a
ajuns anul trecut la afaceri de 1,38
de miliarde de lei (peste 311 milioane de euro),
nivel similar cu cel din 2011, \n timp ce profitul
net a crescut cu 40%, pn` la 30,1 milioane de
lei (6,7 milioane de euro). Pentru anul acesta,
Oancea estimeaz` un plus de minimum 20%,
att pentru afaceri,
ANTREPRENORI ct [i pentru c[tig,
compania care ali-
LOCALI menteaz` cu ener-
gie Dacia sau Kro-
nospan avnd [i investi]ii de peste 77 mil. euro
\n proiecte solare. Tinmar-Ind are circa 50 de
angaja]i.
Cifra de afaceri [i profitul net ob]inute la
nivelul anului trecut sunt de 1,38 mld. lei [i
respectiv 30,1 milioane de lei. Dac` \n anul 2012
cifra de afaceri a fost aproximativaceea[i ca \n
2011,profitul \n schimb a fost cu circa 40 % mai
pe securizarea tranzac]iilor cu clien]ii no[tri,
adic` am acordat mai mult` aten]ie vnz`rilor
c`tre clien]ii existen]i \n portofoliul Tinmar. |n
ultima parte a lui 2012 [i \nceputul lui 2013 am
atras c`tre noi un num`rimportant de clien]i
noi, iar rezultatele se vor vedea la sfr[itul lui
2013. Astfel pentru anul 2013 estim`m o cifr`
de afaceri [i un profit cu circa 20-25% mai
mari, explic` Augustin Oancea.
Potrivit acestuia, compania a vndut anul
trecut 1,4 TWh de energie, iar pentru anul
acesta este prev`zut` o cre[tere de 30%. Datele
din raportul realizat de Autoritatea Na]ional`
de Reglementare \n domeniul Energiei
(ANRE) arat` c` Tinmar-Ind a avut anul trecut
o cot` de pia]` de 5,81% pe segmentul
concuren]ial, fiind cel mai mare furnizor pe
acest segment, dup` Electrica Furnizare, firm`
de stat, care de]ine o cot` de 11,83%.
Dacia, Kronospan, Mechel [i al]ii
Cei mai mari 5 clien]i ai companiei sunt \n
momentul de fa]` grupul Mechel, grupul
Automobile Dacia [i respectiv Kronospan, au
fost atra[i \n ultimele [ase luni. Ponderea
companiilor de stat \n portofoliul nostru este
mic`, circa 6%, a mai spus proprietarul
Tinmar-Ind. Potrivit acestuia, \n cazul
Mechel, companie care a intrat recent \n
insolven]`, dup` instalarea noilor
proprietari unele echipamente au fost
repornite, a[` c` grupul a \nceput s`
consume mai mult` energie.
Pot s` afirm cu t`rie c`
sunt o mul]ime de con-
sumatori industriali care
\ntmpin` probleme \n
aceast` perioad` din cauza
crizei \n care ne afl`m.
Observ`m acest lucru din
reducerea cererii de energie
ce vine din partea lor [i din problemele lor de
cash flow. Tinmar-Ind a intrat pe segmentul
comer]ului cu energie electric` la nceputul
anului 2007. Dac` n anul respectiv compania
avea afaceri de circa 30 de milioane de euro, n
2012 Tinmar
a ajuns la un rulaj de peste 311 milioane de
euro. La finalul anului 2011 firma avea 52 de
angaja]i, potrivit Ministerului Finan]elor.
Dincolo de furnizarea de energie electric`,
Tinmar-Ind a \nceput dezvoltarea mai multor
proiecte solare. Din cele 6 parcuri cu o
capacitate total` de 50 MW, compania a
terminat construc]iile la un proiect de 3
MW \n comuna Arcani din Gorj [i unul de
18,5 MW, care cuprinde dou` parcuri \n
comuna Buc[ani, Giurgiu. |n leg`tur` cu
faza a doua a proiectelor noastre [i anume
\nc` trei parcuri \nsumnd 28 MW putere
instalat`, pot spune \n acest moment c`
F`r` energie hidro pe contracte
directe
Dac` \n cazul celor mai multe afaceri
dezvoltate \n comer]ul cu energie, ingredientul
principal au fost contractele directe semnate cu
Hidroelectrica, Tinmar nu s-a aflat pe lista
clien]ilor direc]i ai produc`torului de stat.
Am cump`rat [i cump`r`m \n continuare
energie de pe bursa administrat` de OPCOM,
unde particip` to]i produc`torii de energie
suntem \nc` \n construc]ie. Estimez c` toate
aceste trei proiecte vor fi gata \n cursul acestui
an, a mai precizat Oancea. Potrivit informa]iilor
din pia]` [i rapoartelor ANRE, investi]ia \ntr-un
megawatt \ntr-un proiect solar porne[te de la 1,3
mil. euro [i ajunge pn` la 1,8 mil. euro. Astfel,
\ntreg portofoliul de proiecte solare al Tinmar
poate fi evaluat la peste 77 mil. euro dac` se ia \n
calcul o valoare medie de 1,5 mil. euro pe
megawatt, pn` acum fiind finalizate construc]iile
la parcuri solare de peste 33 mil. euro.
existen]i pe pia]`. |n acest moment competi]ia
este acerb` \ntre produc`torii de energieavnd
\n vedere c` pre]urile respectiv consumul
continu` s` scad`. Ct despre achizi]ia noastr`
de energie pot spune c` este un mix de energie
nuclear-termo-hidro, a spus Oancea.
|n cadrul tranzac]iilor realizate pe bursa
OPCOM, o bun` parte din contractele de
achizi]ie ale Tinmar-Ind au fost semnate cu
Complexul Energetic Oltenia.

Afacerile Sanador s-au majorat cu 20% \n primul trimestru
Sanador, unul dintre cei mai importan]i juc`tori de
pe pia]a serviciilor medicale private, a \nregistrat o
cre[tere de 20% a cifrei de afaceri \n primul
trimestru al acestui an, pe fondul cre[terii gradului
de ocupare \n spitalul inaugurat \n 2011.
Pe tot parcursul anului 2013 va avea loc un
proces de consolidare opera]ional` ca principal
proiect al Sanador, a spus Doris Andonescu,
directorul general al spitalului.
Spitalul Sanador a \nceput s` func]ioneze \n iunie
2011, investi]iile totale ridicndu-se la 40 mil.
euro. Spitalul are o capacitate de 290 de paturi [i
se \ntinde pe o suprafa]` de 18.000 mp.
Anterior, compania anun]ase c` bugetul pentru
\ntreg anul 2013 ia \n calcul o cre[tere de 12%,
veniturile fiind estimate la 28 mil. euro, ceea ce
\nseamn` c` avansul de 20% din primul trimestru
este peste estim`rile ini]iale.
Sanador este o companie \nfiin]at` \n 2001,
de]inut` de Doris Andronescu (ac]ionar unic), care
\n prezent opereaz` spitalul, dar [i un laborator [i
mai multe clinici. Prima policlinic` Sanador a fost
deschis` \n februarie 2001 pe bulevardul Decebal.
|n prezent, Sanador este unul dintre cei mai mari
operatori din industria privat` de s`n`tate, o pia]`
de o jum`tate de miliard de euro anual. |ntrebat`
dac` analizeaz` posibilitatea de a atrage un
investitor \n ac]ionariatul Sanador, Doris
FOTO: Victor Ciupuliga
Andronescu a r`spuns c` nu este cazul.
Doris Andronescu a mai spus c` \n primul
trimestru al acestui an a observat o redistribuire a
cotelor de pia]` \n aceast` industrie. Concuren]a \n
aceast` pia]` a crescut \n condi]iile \n care tot mai
multe spitale au ap`rut \n ultimii ani, care \ncearc`
s`-[i atrag` pacien]ii.
Datele centralizate de ZF arat` c` \n Romnia
exist` 24 de spitale private de dimensiuni mari [i
medii, dintre care 12 numai \n Capital`, \ns` \n
continuare sunt a[teptate [i alte proiecte. Printre
cei mai mari juc`tori din industria privat` de
s`n`tate se num`r` MedLife, Regina Maria,
Medicover, Sanador [i Gral. Ioana David
Un absolvent de Construc]ii [i-a f`cut business
ca s`-[i practice meseria
CORINA MIREA
{TEFAN PARASCHIV, un antreprenor de 30
de ani din Bucure[ti, a ob]inut o finan]are de la
stat pentru deschiderea unei afaceri care ofer`
servicii de m`sur`tori \n domeniul geodeziei
dup` ce a r`mas f`r` un loc
UN START UP de munc` \n perioada crizei.
Ideea de a deschide o
PE ZI afa cere s-a n`scut din nece-
sitatea de a avea un venit [i
silit de refuzurile altor companii din domeniu
de a face angaj`ri \ntr-o perioad` incert`.
|ntr-un context dificil [i o perioad` nesigur`, am
decis s` deschid o companie dup` ce am aflat de
programul de \nfiin]are de S.R.L- D-uri \ntm-
pl`tor, urm`rind programele de [tiri, a spus
{tefan Paraschiv, administratorul companiei
Art Land Development S.R.L.-D, care
desf`[oar` activit`]i \n domeniul geodeziei,
topografiei, cadastru [i proiecte de arhitectur`.
Absolvent al Facult`]ii de Geodezie din
cadrul Universit`]ii de Construc]ii Bucure[ti,
Paraschiv spune c` s-a angajat \ncepnd cu anul
trei de facultate \ntr-o firm` mic`, specializat`
\n m`sur`tori topografice pentru construc]ii,
drumuri, aliment`ri cu ap`, canalizare etc.
Odat` cu schimb`rile economice, din
2009- 2010 firma la care lucram nu a mai avut
Pentru finan]area afacerii {tefan
Paraschiv a primit 9.000 de euro
de la stat [i un \mprumut de
9.000 euro de la banc`.
lucr`ri [i inevitabil am r`mas [i f`r` un loc de
munc`, a mai spus {tefan Paraschiv.
Pentru finan]area afacerii, {tefan Paraschiv
a luat o finan]are de 50% dela stat (aproape
9.000 de euro) [i un credit de circa 9.000 de euro
de la banc`,bani folosi]i pentru achizi]ionarea
unui GPS [i a unei sta]ii totale, acestea fiind
echipamentele necesare desf`[ur`rii activit`]ii \n
domeniul geodeziei [i topografiei.
Cel mai greu a fost s` a[tept un r`spuns
din partea reprezentan]ilor statului, mai bine de
opt luni de zile, timp \n care firma trebuia s` \[i
desf`[oare activitatea f`r` echipamentele nece-
sare, a mai spus {tefan Paraschiv. El spune c`
firma sa nu are \nc` un sediu propriu, dar c`
sper` ca \n viitor s` reu[easc` s` achizi]ioneze
un spa]iu. Momentan, \n companie lucreaz`
patru angaja]i, iar principalii clien]i activeaz` \n
domeniul construc]iilor [i al proiect`rii. Pentru
anul acesta Paraschiv are \n plan semnarea unor
contracte care s` \i permit` achitarea unei sume
ct mai mari din creditul luat de la banc`, astfel
\nct s` diminueze perioada de rambursare de
la patru ani (ct mai are de pl`tit) la cel pu]in
trei ani. Pia]a \n care activez este una de ni[`,
drept urmare nici num`rul clien]ilor nu este
mare. De asemenea, alte dou` aspecte trebuie
luate \n calcul: pe de o parte num`rul mare de
competitori, pe de alt` parte importan]a reco-
mand`rilor care reprezint` plusul de \ncredere
\n fa]a clien]ilor, a concluzionat {tefan Paras-
chiv, care nu a oferit informa]ii privind \ncas`-
rile de anul trecut.
PUBLICITATE

Micii risc` s` dispar` de pe gr`tare Boromiz e mai atent

din cauza unor norme ale UE la profitabilitate.
GABRIEL RAZI Vnz`rile scad Re]etele pot s` fie [i schimbate, dar
MICII, unul dintre cele mai r`spndite
produse din carne proasp`t` procesat`
din Romnia cu vnz`ri de 50 milioane
de euro anual, risc` s` dispar` de pe
pia]` \ncepnd cu luna iunie ca urmare a
intr`rii \n vigoare a unui regulament
european care interzice folosirea \n
compozi]ia acestui produs a carbona]ilor
de sodiu, dar [i a unui conservant [i a
unui antioxidant.
Cei trei aditivi alimentari sunt
elementele esen]iale \n re]eta de
preparare a micilor. Astfel, sub risc se
afl` un segment de business atacat de
Exporturi sub
semnul \ntreb`rii
Micii sunt [i un produs pe care procesatorii
romni l-au trimis \n ultimii ani la export.
Livr`rile de mici \n str`in`tate s-au ridicat
anul trecut la aproximativ 7-10 milioane de
euro, ceea ce \nseamn` aproximativ
jum`tate din exporturile de crna]i [i
crn`ciori de anul trecut, potrivit datelor din
pia]`. Principalele pie]e pe care ajung micii
romne[ti sunt cele din Italia [i Spania,
acolo unde sunt marile comunit`]i de
romni. Procesatorii romni vnd mici [i \n
str`in`tate. Afacerea cu mici are [i o
component` foarte important` de export
pentru c` vnz`rile se fac c`tre comunit`]ile
mari de romni din vestul Europei. Sper s`
nu ne d`m \n cap singuri, mai spune
{tefan P`dure.
procesatori precum CrisTim, Elit Cugir,
Agricola Bac`u sau Dolly-Com.
|n replic`, procesatorii romni de
carne au \naintat Comisiei Europene o
cerere prin care solicit` introducerea
produsului pe lista celor considerate
tradi]ionale pentru ca astfel s` poat`
folosi aditivi interzi[i \n cazul produselor
de serie. Aceast` solu]ie a fost folosit`
\n Spania [i Fran]a \n cazul Chorizo [i al
crna]ilor pentru miculdejun.
Procesatorii din pia]` au stocuri
pentru \ntreaga var`, a[a c` nu vor fi
probleme \n pia]`, sunt suficien]i mici.
facem [i o cerere de derogare c`tre
Comisia European`, spune Iulian
C`z`cu], general manager al Dolly-Com, GABRIEL RAZI
care a vndut \n 2012 mici de 4 milioane
de euro. BOROMIR Prod Buz`u, una dintre cele mai mari
Pia]a local` a micilor s-a ridicat anul companii din grupul de mor`rit [i panifica]ie controlat
trecut la apropximativ 22.000 de tone, de omul de afaceri Constantin Boromiz, [i-a bugetat
din care 72% au fost acoperite de pentru acest an afaceri de 120 milioane de lei, \n
vnz`rile din retailul modern. sc`dere cu 19% fa]` de 2012, potrivit unui document
Practic, anul trecut consumul de mici \naintat Bursei de Valori Bucure[ti (BVB).
pe cap de locuitor a fost de aproximativ Sc`derea cifrei
1,1 kilograme. Consumul mediu total de de afaceri pentru o
carne este pe pia]a local` de aproximativ companie din in-
60 kilograme pe cap de locuitor anual.
Pia]a micilor se afl` sub risc \nc` de
la sfr[itul anului 2011, atunci cnd
Uniunea European` a publicat un
dustria de panifica]ie
nu reprezint` \n mod
direct pierderi de
vnz`ri \n condi]iile
600.000
de euro
regulament privind folosirea aditivilor
alimentari. Situa]ia a intrat abia recent \n
\n care \ncas`rile
totale reflect` \ntr-o
lumina reflectoarelor \n contextul \n care anumit` m`sur` bugetul de investi]ii al
acest regulament va intra \n vigoare fluctua]iile de pe produc`torului \n
\ncepnd cu luna iunie. pia]a materiilor pri- acest an.
De[i, potrivit prevederilor legale, de me agricole, element
la 1 iunie produc]ia de mici sub actuala de cost ce acoper`
re]et` este interzis`, produsul este pu]in pn` la dou` treimi din total. De la \nceputul anului
probabil s` dispar` definitiv de pe pre]ul grului a cobort cu 20% pe fondul estim`rilor
rafturile magazinelor. pozitive privind recolta din
{tefan P`dure, directorul executiv al acest an.
Asocia]iei Romne a C`rnii, spune c` \n Boromir Prod vi-
acest moment organiza]ia a \naintat c`tre zeaz` \n acest an [i
Comisia European` dou` cereri pentru a trecerea pe profit cu
reintroduce \n legalitate micii [i c` un rezultat net de 2,8
estimeaz` c` \n [ase-opt luni se va ob]ine milioane de lei dup`
unda verde de la Comisia European`. ce anul trecut produ-
Asocia]ia a trimis un document c`torul a avut pierderi
tehnic c`tre comisie, dar este pu]in de aproape dou` mi-
probabil ca aceast` peti]ie s` fie lioane de lei.
aprobat`. Cea de-a doua metod`, cu Bugetul de investi]ii
[anse foarte mari de reu[it`, este al companiei se ridic` \n
introducerea micilor \n lista produselor acest an la 600.0000 de
tradi]ionale pentru a putea folosi re]eta euro, banii urmnd a fi
original`. Vom ar`ta c` \n spatele direc]iona]i c`tre
produsului se afl` o poveste. extinderea spa]iilor de
|ntr-o scrisoare a Asocia]iei Ro- produc]ie [i depo-
mne a C`rnii \naintat` Autorit`]ii zitare, dar [i pentru
Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru achizi]ia unei linii de
Siguran]a Alimentelor (ANSVSA) se produse de panifica]ie.
arat` c` cel mai vechi document \n care |n urm` cu un an
se face referire la micii romne[ti este Constantin Boromiz [i-a
din 1920. bugetat o cre[tere a
Mai mult, autorit`]ile de la Bruxelles vnz`rilor cu 20%
s-au angajat ca \n urm`torii doi ani s` nu pe an pentru fiecare
fac` controale \n statele membre pe tema CONSTANTIN BOROMIZ, ac]ionar din urm`torii cinci
acestui regulament. al grupului Boromir ani.