Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alexei Tolstoi Cheita de Aur Sau Minunatele Patanii Ale Lui Buratino PDF
Alexei Tolstoi Cheita de Aur Sau Minunatele Patanii Ale Lui Buratino PDF
PREFATA
Pe aremea ctnd erarn copil e mult, e foarte mult
de atunci
--
am citit o carte: se numea
- ,,Pinocchio"
squ ,,Aaenturile unei pdpugi de lemn" (in limba ita-
liand, pdpuga de lemn se cheamd buratino).
Dupd ani gi ani, adeseori le istoriseam prietenilor
mei,fetile gi bdieli, minunatele pdlanii ale lui Buratino,
;i cuft7 pierdusem cartea, de fiecare datd poaestea era
alta, de f iecare datd ,ntiscoceam tot soiul de pdlanii,
care nici mdcar nu erau cuprinse ?.n carte.
Acum, dupd atita amai tle uretne, nti-am amintit
de oechiul meu prieten Buratino, Si m-am gindit sd ud
spun gi aoud, fetile Ei bdiefi, minunata poueste a omu-
Ielului de lemn.
ALEXEI TOLSTOI
ili
lI
iJil
;r\w ifi{
-)
----r'a_-_:
.)
-- Vileu, vileu 1... ^&lai lncet, nrai inr.af fia-ti rnild I
Giuseppe ldsb sa-i lunece ochelarii pe viriul nasului qi i;i roti pri
virc'a prin atelier: nu eta ttimeni...
Cerceti sub tejghca -- nimeni...
Cotrobii in co;ul cu tala$ nu gdsi nimic...
-
Scoase capul pe u;a ;i-;i arunca ochii in stradi strada ara
prustie...
,,,\1i s-rt fi
prirui isi zise Giuseppe. Cine putea sd scinceascS?''
Apucd iar bdrdila, dar cum lovi butucui, auzi din nou glis;-
ciorul sub{irel :
- Valeu, valeu ! Nu-nlelegi cZ mi doarc ?
De data aceasta, Giuseppe se -sperie de-a binelea ; pind st ocnelarl i
i se aburiri de spaimS. RSscoli cr-r privirea toate ungherele inciperii.
se viri pina gi-n vatra gi, risucindu-qi gitul, se uitd prirr de:;chiziitu:a
fro rn u lu i.
Nu era nimeni.
,,Oi ii biut poate ceva ct: nu-nti prie;te 1i de-aia-rni iiuie urechii."
se glnor larail ur uselipe.
Dar nu | In ziua aceea dozrr nu biuse nirnic... Dlrlti ce se rnai ii-
nilti pulin, Giuseppe lui rindcaua; ii potrir i cu ciocanul partca de
dinapoi, in a;a [el ca tbi;ul culiiu]ui sii iasi afari doar at'it cit efa nc-
voie -'' nici prca rnult, nici prea pu!in -- l,rilse butrtrLil pe tejghra;i.
de-abia trase o dzlti cu rindeaua, cd aLrzi din il!,u:
Vileu, vileu ! De ce nu-!i r.ezi de treab;L -., [)e ..c irrii tot .lirr
-
pe;ti ? se tinguia cu deznidejde gl :isr:iorul sLrbtircl. .
I
I
I
....r+A
*ira'++
{+A IR
iuM
Jr4,
H fag
.,-=F-
-ll
+G\
x
-\
Gir-rseppe si 1 dridu zorit prietenului siu. Dar iie
irr;fica butucuI
cd nu lua el bine seama, fie ci butucul slri singur, vorba e cd il pocni
pc Carlo in cap.
-- l{i ba{i joc de mine ? izbucni Carlo jignit.
Iarti-mi, prietene, dar nu eu te-am lovit.
- AtLrnci se vede treaba czi m -oi i pocnit sit'rgur in cap
f I
Crri-cri-cri-cri
-Buratino I
rYl'
iir
lr
#/il l6
t;l
r{
t.
ft
{"
rt(
----:--:-->
------_:
-_=-*-:=-::='-- {r
il'
-=- II
--=4-E -
1i
-
r
'llii
,il{ ,"iJ
lr lt
l;
il1
I
iri[i
lil'
I t\
t5
Ei, dar te puteai stipini sE nu-l apuci de coadl ? $i Buratino il a-
pttcii de coadij.
Vietatea aceasta era SuEara, $obolanul cel bdtrln 9l rau.
De spaimi, gobolanul o zbughi ca o nlluci sub scard, tirindu-l
drrpd el gi pe Buratino. Dar dezmeticindu-se qi vdzind ci avea cle-a iace
('u un bdiefel de lemn, se rrsuci in loc cu o furie silbaticd se anrnca
ai
a:rupra lui, pregdtindu-se sd-i roadd beregata.
. Buratino se sperie de-a binelea de asti datd; lisd din mind coada
rece a gobolanului gi-qi fdcu vint tocmai sus, pe scaun. Sobolanul -
dupd el.
Buratino sdri atunci de pe scaun pe pervaz. $obolanul dupa cl.
Strabitind odiifa dintr-un salt, sdri de pe Dervaz pe masa. -
$obolanul dup6 el. $i aici, pe masd, ll inhd{5 pe Buratino dc git,
-
il trinti pe spate Ei, {inindu-1 strins intre dinfi, sdri inapoi pe clulumea.
tragindu-l spre gaura lui de sub scari.
Tata Carlo I atit apucd sd strige Buratino.
Iata-mi-s ! rbspunse un glas puternic.
U;a se dddu de perete gi tata Carlo intrd in odiitd. Ici sm u lse
repede din picior unul din galen{ii lui de lemn qi-l zvirli in gobolan-
Sugara dddu drumul biie{elului de lemn, scrigni din di nli qi pieri
ca o nilucd.
.- Iata unde te-a dus neascultarea I mormai tata Carlo, ridicindu-l
pe Buratino de pc jos. Il cerceti cu de-aminuntul, sd vadd daca era
teafar, 5i il agezd p. gcnurrchi. scrase apoi o cepqoari din brzunar, o
crrra{d Si i-o intinse:
- Ia de mbninci.Buratino infipse
F-lamind crlm era, din{ii in cep;oarii;i o didu gata
cit ai clipi, ronldind qi plesciind de pllcere. Apoi incepu sd se alinte-
frecindu-gi cipgorul de obrazul pdros al lui tata Carlo.
O sii fiu cuminte, ncspus de cuminte, tati Carlo. Grc.ierul Vor-
-
bitor mi-a spus sd-ncep gcoala.
Bine s-a gindit, mititelule.
Dar vezi, tati Carlo, eu sint gol-gol uf, numai lemn qi au si
r10 a 0e mine bdiefii la gcoald I
-
fhi ! fdcu Carlo lngindurat, scirpinindu-qi bdrbia piroasa. Ai
drepiate. tnititelule.
t6
\; /
t\-
/
/
t
;$s
r.:t-L \
d-re \X<
"\\
\:=:- \
-<*
Aprinse lampa, lud foarfecele, cleiul, citeva petice de hirtie colo-
rati, gi-i croi cu indemlnare o hdinufi caienie Ei pantalona;i de un
verde aprins. Dintr-un carimb rrechi ii ficu pantofi, iar dintr-un ciorap.
r' cdciulitd o tichic cu cirrcurc.
Apoi il imbrica pe Buralino cu toate ast('a
- SA le porti sanltos I
Ta ia Carlo, - spuse Ru ra tino. dar crrm sa mi duc la Scoali
tiri abecedar ?
' nI- .1., at
- r\rru-Llzlr
r-^.-+^
^:
orcplate, mititelu le
Tata Carlo se scarpinb tlupi r:eafi. Anincindrr-gi pe umerr haina
iui veche, ieqi din odii{d
Se intoarse repede... insa fard haina In miini tinea o carte r,-u li
tere nrari ;i poze atrigitoare.
''- Iath, acum ai 9i abecedar Inr,ald sdndtos I
Tatl Carlo, dar unde {i-e }raina ?
Hairra ? Am vindut-o... D5-o-ncolo I Nu era cine stie ce de
-
capul ei ! Lasd ! Tu si fii sindtos !
Bur atino isi viri nasul in miinile bune ale bitrinului Carlo :
-- Bum !
,,...Doar nu s-o urni 1c<-rala ditt loc ! lsl zr:, Btrralino ctt glas tare.
Si ma uit numai o dat5, sd ascult un p tc 1i pc urmir alerg drept la
;coal5".
$i o zbughi spfe mare cit il fint'au p lClCare le. Acolo vizu o baraci
rle pinz5, impodobitd cu steaguri de toate ctl ton le, carc IilIiiarr in adir
rea vintului ce bitea din larq.
Sus, pe baracS, jrrcau 5i cintau patrLr muzicarr{i.
Jos, o mltugicd grasi 9i zimbitoare vindea bilete.
LingI intrare se ingJrlmidise puzderie de lumr.: biie{a;i, ;i ieti{e,
solda{i, i'inzdtori de limonadS, didace crr copilali, pompieri, postagi.
;i ciieau cu to{ii un afiS mare:
TEATRU DE pApu$l
NUMAI O SINSURA REPREZENTATIE
GRABtTt-VA I
onAatTr-va,r
cnAatTt-vA t
q,^.__
i _{\
'/)
t' s
{r,
I
\ .\ ), f\
\- ,/ :I
./,
^- \-
\.-#/
4-/
t
W, .# -
*n
",{
' 7t*
r **r/
lrt
o
o
e
I jt -"a ?u-b
i:l '#'
, .r..,.
,)
qt 's
r_+1
\
ffi- 's
i|iti
7
fl'{-*
'21)}=+ ' \ '
<- +
Buratino trase de rnineci un bdielel
SpuneJi-mi, vI rog, cit costl biietul i
-Bdiatul
abia raspunse. printre din{i :
- Patru binu{i, omulefule de lemn.
Nu gtiu daci mi intelcge{i... mi-arn u:irar p unga acasa... N-ai
-
..tutea sa-mi imprumuta{i dumneavcastri patru bdnuli ?
Bbiatul tluieri dispre!uitor :
gi gasit pe cine si prosteqtil,
- fi-ai
Taaaaaare mult a$ vrea si vad gi eu teatrul de papLr;i, in glna
-
Buratino printre lacrimi. Da{i-mi patru bdnri{i gi vi dau in sr:hrnrtr hal
nuf a asta minunati...
Patru binu{i o hdinu}i de hirtie ? ,\lai bine vez.i de a ltu i
-
CautS-fi alt prost I
I
Daca-i a;a, uite. i{i spun : o cheami Malvina sau Fetila cu p6-
rul albastru.
- ! rise din nou Arlechin ;i pe loc ii didu lui Pierrot trei
Ha-ha-ha
palme dupi ceafi. Judeca{i gi dumneavoastrS, onorat public... Cine-a
vlzut in lumea asta feti{e cu parul albastru ?
Dar deodatd, intorcindu-se spre spectatori, zari pe scaunul din lafi
un bdietel de lemn, cu gura ciscati pini la urechi $i-l recunoscu dupi
nasul cel lung gi tichia cu ciucure.
-- Ia uitafi-vi ! E chiar Buratino ! strigi Arlechin, ardtindu-l cu
desetul.
Buratino in carne Ei oase ! urld Pierrot, filfiindu-qi mineciie lungi
De dupd copacii de carton iegira la iveald o mulfime de pipugi, fe
tife crr ma;ti negre, birbogi inspaimintatori cu tichii pe cap, ciini ldtogi,
cu nast uri in loc de ochi, qi tot felul de cocogafi cu nasuri cit castra
vetele.
Se apropiara cu tolii de luminarile inqirate de-a lungul rampei qi,
privind papu;a de lemn, strigard in cor:
- - Buratino ! Da, da ! E chiar Buratino ! Hai, vino la noi, vino la noi,
Buratino, poznagule !
Buratino siri atunci de pe scauri drept pe cuqca suflerului gi, de aici
hop ! pe scend.
Papugile ndvalirA din toate parlile, 1l apucari, il sdrutard, il imbri
fiqard, il ciupir5... Apoi incepuri si cinte in cor ,,Polca PdsIricii".
23
toacd polca pdsdrica,
$i e ueseld mereu...
Ciocu-n sttnga, coada-n dreapta,
A;a polcd zic Ei eu !
24
\
/
\
I
\
r
r(
r
(- \)"1
\'y'?
40,
Arlechin gi Pierrot cdzurl in genunchr, cerindu-i indurare pentru
nenorocitul de Buratino.
-- Ve mininci pielea ? Unde mi-e biciul ? rdctti Caraba s- Barabas.
Plingind, pdpugile se duserd atunci in garderobS. il didrrra pe Bu'
r-atino ios din cui si-l aduserd in bucitdrie
26
-- Sirdcu{ de mine, nenorocitul de mine, nim6nui nu-i este milS de
Ylata mea...
-- D5-mi pace SI lasi vdicdrelile. strigi Carabas-Barabas. Ce ma
tot incurci-!... Hapciu !...
Noroc qi sdndtate, senior, ingbimi Buratino.
Multumesc. Pirin{ii iii trdiesc ? Hapciu ! I
Eu n-am avut niciodatd mamb, senior, n iciodatd. Vai, nenorc,
,-'itul de mine ! $i Buratino {ipi atit de asculit, incit Carabas-Barabas
sim{i in urechi in{epiituri de parci l-ar fi impuns careva cu nigte ace
El bitu din picior :
' Nu in!elegi sd-mi dai pace !... hapciu !... TaicS-tIu trdiegte ?
- Sirmanul meu tata traie;te incd, senior.
- Imi incliipui cum se va sim{i iaici-tiu cind o sd afle ci artt
iript cu tine urr iepuraq si doi pui. Hapciu !...
- Fdrd mine, sirrnanul meu tatd se va prapadi curind de foantt
9i de frig. Eu ii sint singurul sprijin la bbtrinefe. Fie-vi mil5, senior,
dati-mi drumul !
- Mii de draci I urlS Carabas-Barabas. Cum o sb-mi f ie mili ! Tre
buie sd irig iepuraqul 9i puii ! Treci pe vatrb !
Senior, mi-e peste putin{i !...
.- De ce ? intrebd Carabas-Barabas, doar aqa, ca sd-l audd vor
bind pe Buratino gi viicarelile lui si nu-i mai spargi urechile.
- Am mai incercat eu odat5, senior, s5-mi bag nasul in vatri.
dar n-am ficut decit s-o gduresc ;i atita.
- Ce prcstie I se mird Carabas-Barabas. Cum o si gduregti vatra
cu nasul ? !
. l.ra, scnlor: \ alra ll ceaunul de pe foc nu erau adevirate, ci
doar zugrdvite pe o pinza vcche.
Hapciu... strdnutd Carabas-Barabas, zgomotos gi cu atita p utere ,
-
incit Pierrot zburd la stinga, Arlechin la dreapta, iar Buratino se invirt i
pe loc ca un titirez.
- $i, mn rog, unde ai vAzul tu dricia asta : vatr5, foc ceau n
zugrdvite toate pe o bucatd de pinzi ?
In oddi{a tatalui meu, Carlo.
- Ahaa I Carlo e tatdl tiu ! Carabas-Barabas sdri de pe scaun,
dadu din miini ;i barba i se resfiri in toate parfile. Aga ! Va sa zlce
in odii{a bdtrinului Carlo se gisegte u9i{a aceea...
27
Dar Carabas-Barabas, temindu-se pesemne ci o sd-;i dezvdluie
laina, socoti mai nimerit sd-;i inchida gura cu amin.ioi purnnii. $i
ramase a5a o bucatd de vreme, uitindu-se cu ochii holbafi la focui ce
se silngea.
Bine I spuse el in ceie din urma M-oi rnul{umi cu iepuragul;it
-
puii pe jumitate frip{i. Jie, Buratino, i5i daruiesc via!a. Ba mai mult...
I9i strecuri mina pe sub barbd in buzrrnarul de la vestd, scoasc
cinci bdnu{i de aur ;i ii intinse lui Buratino:
- Ba mai mult, repetd el. Ia lunii acestia;r du-i iui Carlo. Spu'
ne-i c5-l salut gi mai spune-i ca-l rog sd se-ngriieasc) si nu dea
,,'tu1 popii dc foame sau de triq- 1i mai cu seama si nLr plcce in ruptul
capului din oddita lui, in care se aflS vatra zugravitd pe o bucati de
pinzd veche. Acum du-te de ie odihnelte 5i miine, cum o cripa de ziui
iusi a ca si.
RItr;rlino nrrce t'ei cinci binuii de aur in buz-unar ;i rispunse, iti
cltntnou-se cu v t lc los :
In arum spre
ff
casd, Buratino tnttlneSte
doi cer$etori: motanul fJazt[io si ou[pea
.,,11tsa
---;- .\ -" I
''':'=::;-
- /'>-
^ x +: ^ ^ -x -x..
o 5d-[l Pdlo tau.
| *lll(-rl^-mbi si motan u L
Sb nu dai pe urmi vina pe noi ! spuse vulpea
Si nu dai vina pe noi ! mormai Ei motanul
$i cind te gindegti cd cei cinci galbeni ar tdi s-ar putea pre
face intr-o gramadi de bani...
Buratino se opri cu gura cascata.
- Astea-s minciuni, zise el.
\rulpca se propti in coadi Ei se linse pe bot :
kk
4"o
'--2.-z
---.:-
::
--f
cind o bate miezul nopfii, s-o pornim la drum cu puteri noi. Nu uita
sa ne trezegti, jupine !
Vulpea gi motanul se intinserl pe doud paturi moi, ;i numaidecit
incepuri sd sforiie gi si guiere prin somn. Buratino se oploEi Ei el in-
tr-un col!, pe culcugul ciinelui.
In vis i se ardti un copdcel cu frunze rotunde de aur... dar cum
intindea mina...
senior Buratino, e timpul si te scoli ! A bitut miezul nop!ii...
-In Ei,
ugd ciocinea cineva. Buratino sdri din culcus si se frecd la ochi.
Nu se vedea nici motanul, nici vulpea; paturile erau goale.
Jupinul il l5muri :
5 - Cheita de aur - c. l@ 33
- Prea cinsti{ii domniei-tale prieteni au binevoit si se scoale mai
devreme, au gustat cite o pllcintd rece, ca sd mai prindd ceva puteri,
qi au pornit la drum...
-- Nu-au ldsat nici o vorbd oentru mine ?
Ba cum si nu t Au spus ci domnia ta, senior Buratino, iri s5
-
pierzi nici o clipd, trebuie si porneqti in fugd pe drumul ce duce spre
f
pidure...
Buratino se repezi spre ugd, dar jupinul cu miinile proptite in 9ol-
duri se a;ezd in prag ;i-l privi cu ochii micgora{i :
Dar masa de-aseari cine-o plite;te ?
- Oi, of ! se viiti Buratino. Cit face
- Cu totul cu totul un galben. ?
.14
Buratino grdbi pasul. I se piru cd cineva se furigeazi pe urmele
lui.
O rupse la fugi. Cel care se furiga dupd el, alerga acum tn salturi,
fird si facd zgomot.
Buratino intoarse capul,
Era intr-adevir urmdrit de doua fiin{e carc purtau pe cap nigte
saci giurifi in dreptul ochilor.
Una, mai mica de staturi, in.,'irlea in mini un cu tit ; cealaltd, ceva
mai rdsdritd , {lnea un co$cogea pistol, cu gura {evei largi ca o pilnie.
Vai, vai ! {ipa Buratino si o zbughi iepuregte spre pddurea cea
neagra.
-
-Cu Stai ! strigau tilharii. Staii
36
\o.
.?s,\
\\ \\\
V//.
_.r@"
?aPP
oo t i
0
0
(/
g \fi iN; ,
Tilhani i[ sptrtzura pe Buratino de un
copac
38
Ineele din urmd, titharii se hotdrird sd-l spinzure cu capul in jos.
1l legard cu o fringhie de picioare. Buraiino rdmase atirnat de o crean-
gi de stejar... Tilharii se agezard sub copac, intinzindu-;i cozile ude Ei
aEteptind sd le cadi banii de aur din gura biie{elului.
Aproape de revdrsatul zorilor, se stirni un vint rece, frunzele steja-
rului fremdtau, iar Buratino se legdna ca o surcicS, Tilharilor li se uri
si tot stea la pindd pe cozile lor ude...
- R5mii aga atirnat, prietene, pinb deseard ! spuserd ei cu rdu-
tate gi porniri si gdseascd vre-un han la o rdscruce de drumuri.
=---=-
*-'',/
(
z
-----
'6:f)
(,.'/.-'
.r1/* ,n ?,fr
:fi*,2
,*< 7('
Fetifa cu parul albastru il intoarce pe
.Buratino la otat'a
In -sfir$it, printre crengile stejarului de care atirna Buratino se ivi
lumina zor\lor.
Iarba din poianS se fircu mai veide ;i florile albastre se acoperiri
cu stropi de roui.
Fetila cu pirrul albastru, numai inele, se aratd din nou la fereastrS,
i1i freca mai intii frumo;ii ei ochii adormi!i 9i apoi ii deschise mari.
Fetifa asta era cea mai frumoasi pipu;5 din teatrul de pipuli al
lui carabas-Barabas. Nemaiputind indura purtarea grosolani a stdpi-
nului, fugise din teatru gi se aciuise in cdsufa singuratici din poiana
albastrS.
Sdlbbticiunile, pisirile gi chiar un ele gize o indrlgiseri tare mult
poate tocmai pentru cd era o feti!a blindd gi la locul ei.
- VietSIile pddurii aveau grijd si-i aducd toate cele trebuincioase
pentru trai.
Cirtila ii aducea tot soiul de legume hrinitoare.
$oarecii zaltir, brinzh ;i bucd{ele de cirnat.
- -
Ciinele ei credinc'los, Artemon, ii aducea franzele.
Colofana gterpelea din piali pentru feti{5 bomboane de ciocolatS,
infiEurate in poleiald argintie.
Broa;tele ii aduceau limonadl in coji de nuc5.
Uliul - pisdri vinate, gaia prajite.
Bondarii fel de fel de fructe.
Fluturagii
- polen de pe flori, in loc de pudrd.
-
Omizilc aveau griji sd-i aduca pasta pentru curS{itul dintilor Ei
unsoare pentru u;ile care scirliiau.
Rindunelele stirpeau viespile 9i fin{arii care rolau in jurul ca sei.
In dimineala aceea, cum deschise ochii, Ietrla cu pdrul albastru il
zdri pe Buratino, spinzurat cu capul in jos.
l;i luZ obrdjorii in palme ;i strigd inspiimintata:
vai, vai !
-SubVai,
fereastri, bdlibanindu-;i urechile pleo;tite, rislri, clt ai clipi'
cre-dinciosul ei cfine, Artemon. Tocmai sfir;ise si-si tundi plrul de pe
jumdtatea dinddrlt a corpului, lucru pe care-l fdcea zilnic, de altlel. PA-
40
\
\
ffi
/at,
-|
-;t-a\
f6
ftf,dfTIryW 7
',-4wY I W'..
/ / ll/(/E((,l
gl (f t ,<*+
.l/,(
W;
,tf r,r'i
rul buclat, rdmas in partea din fa{d, ii era pieptdnat cu ingrijire, iar
smocul din virful cozii, impodobit cu o frumoa"si fundi neagrd. pe
laba dinainte purta un ceas de argint.
Sint gata
-Artemon i;i
I
-CindDa'apiru
mai lSsa{i-m5 in pace, la urma urmelor...
Buratino, il misuri din cap pini in picioare, se in-
crunt5. Ii porunci sd se ageze la masd gi ii turni cacao intr.o;i celcuia
mica, mititici.
Buratino se asezd la masd, cu Lrn picior indoit sub el. prdjiturile
de migdale le indesa intregi in grird gi le inghi{ea pe nemestecate.
Iqi biea degetele in chiseaua crr dulceafa. lingindu-9i-le apoi cu o
deosebiti plScere
Iar cind feti{a sc intoarse Dentru o clipa ca si arunce ci1er,,a firimi-
turi unui carlbug batrin, el apuci ceainicul qi, ducindu_l la guri, sorbi
toati cacaoa dirrtr-insul. Sorbi cu atita ldcomie, ci se ineci si varsa
cacaoa pc fa{a dc mas5. Feti{a sc uita lint5 la el si spuse cu asprime:
Tragc piciorul de sub tine;i lasi-l ca oamenii in jos, sub masZ.
-
Nu minca cLr miinile, cd doar pentru mincare -sint linguri si furculi{e.
Ii tremurau genele, dc supiratd cc erir.
-- Spune-mi, te rog, cine se ingrije;tc de cregterea ta ?
- Din cind in cind tata Carlo... incolo, nimeni.
- De-acum am si ma-ngrijesc eu de cregterea ta, fii pe pace !
,,Asta-mi lipsea 1"... se gindi Buratino.
Prin iarba din jLrrul casei, Artemon, zbenguindu_se, lugdrea pdsire-
lele. Cind se lisau pe ramrrrile copacilor el iqi inal{a capul, sdrind gi
iitrind la ele.
,,Birre se mai pricepe si iugdreasci plsdrelele !.. il pizmui in gind
Buratino.
14
Fiind silit si
stea atita vreme cuminte la masi, sim{ea acum furni-
cituri prin tot trupul.
In cele din urmd se sfirgi si gustarea asta chinuitoare. Feti{a ii po-
runci sd-;i gteargd nasul minjit de cacao. Ea igi potrivi apoi cutele
gi
{undifele rochiei, il lud pe Buratino cle mind si-r duse in casi, pentru
a-i
rla primele Ieclii de bund purtart..
Artemon zburda prin iarbi gi lalra v oios. Pisirelele, fdra sd
se
teami de el, ciripeau vesele, si un vint u let vioi adia prin frunziEul
copa-
;ilor.
Dezbraci zdrenlele astea de pe tine, zise fetila. Am si-!i fac
-
rost de o haini ca lumea ;i ile nigte pantalonagi.
Patru croitori : racur cel posomorit, poreclit Forfecili
- me$ter
singuratic, eiocanitoarea cenusie 9i mo{ata, Rzidasca _ gindacul
cel
r-oinic, ;i goarecelc Lizeta injghebari pentru Buratino -din rochiilc
- de mai mare dragul. Forfecili
r,'echi ale feti{ei un costuma;
croia. cio
cdnitoarea, cu ciocul ei lung, giurea gi cosea, Rida;ca rdsucea
firul
de afd cu picioru;ele de dinapoi, iar Lizeta ron{dia afa cind era nevoie
Lui Burati'o nu-i prea venea la socoteali si se imbrace cu lucrurik.
vechi ale feti{ei, dar fu totu;i nevoit si _sg sqhlrnbe. pufnind pe
nas, el
,:.tscunse in buzunarul hdinuiei noi cei patru bani de
aur.
-- Acum alaza-te la masl qi pune miinilc deasupra, in fala ta
Cauti sd nu stai cocogat, ii spuse fetila ;i lud o bucalicd de creti. Am
si te-nva{ sd socotegti... Asculti, ai in buzunar doui mere.
Buratino ii ficu Siret cu ochiul :
- Vorbd si fie, ci n-am niciunul.
Asculti ce-{i vorbesc, spuse din nou feti!a fara si-9i piardi rab-
-
':larea. Sd zicem ci ai doud mere in buzunar. Si sd zicem ci cineva iti
cere un mar. Cite mere iti mai rdmin ?
- Doud.
Ia ginde;te-te bine.
-Buratino igi incordi mintea, incnrniindu-se :
DouL..
- De ce doud
- ?
Doui, pentru ci cel care mi-a cerut mdrul n-o sa-l capete. (r
-
'iaci incearci si mi-l ia cu de-a sila. ii sir git de !
-t5
ItiiUltrtl
.i,
-- -j=--:-
46
$i feti{a scoase capul pc. geam :
stricat.
Motanul Bazilio mergea in urma lor gontic-sontic, cu mutra poso-
moritd.
Era miezul nop{ii, dar in Oragul prostilor nu dormea rnca nlmenl.
7- Chei{a de aur - c. 1460 49
Pe o uli{a strimbd ;i murdari rdtaceau ciini iioirifi plini de sca-
iefi, ce oftau lihni{i de foame :
A-u-u-u...
-NiEte capre costelir,e, cu spinarea pleguvi, pagteau iarba przif uita
de lingd drum qi-;i miscau alene ciottrl de coadd:
' - Be-e-e-e-e !
O vaca, atit de slaba c5-i puteai numzjra coaslele, statea cLr capul
p lecat jalnic in jos.
Muuu-cenica... iqi spunea ea lnginduratzr.
Pe ni5te movili{e de noroi se oprise un cird de \'l'f i) ll Jru rrr u lit e de
zr Lr
r,
f'
#c
r
0,
t
ffi$
r\f-li
' .<l
i
.-
a,
I'r -s. t.
a
t
I
I
t
,
<&-
4!*- -.-
A-.
t<
I ' rt ai
I l: G.- ra
't.t'.
fY
It
Yr
,{ '{''
?ii {' ,
'1, 1
53
Vorrbe! O sa afli la post...
-
Vulpea gi motanul, farl si mai piardi vreme, scoasera cei palru
galbeni din pamint. Vulpea :-, flr)cr; i; :-^^-1;
ll rl frdl ll l^,,
u a^tita inrleminare. incit
motanul se trezi cu un singur ban, iar ea cu trei.
De ciudzi, motanul igi infipse ghearele in botrrl vulpii.
Vulpea il cuprinse intre labe. Si astfel se rostogolira amindoi pe
maidan, ca o minge. $i-n ltrrnina lunii, hlana I'ulpii si cea a motanultti
zburi bucdti-buciti.
Dupd ce-gi JrrpLriri unul al1uia coastele, impar{ira. in sfirsit, fri-
{e;te galbenii, facind parte dreapti, si, chiar in rroaptea ace'ea, se fi-
curi nevdzu{i din ora9.
Intre timp, detectivii il aduseri pe BLrratino Ia post. Buldogul de
serviciu se ridici de lingi masa 1i-l scotoci pe Buratino prip bttzunare-
Negisind nimic altcer,a decit o bucii{ica de zahdr 9i citeva firimituri
de prajituri cu migdalc, ciinele se risti 1a Buratino. urlind furios :
Nemernicule, esti de trci ori vinovat: mai intii eqti o haimana,
al doilea n-ai acte;i pe deasupra n-ai nici de ltlcru. Afari cu el din
orag. Sa fie inecat in iaz, numaidecit !
Detociirrii ri\nnns.er;
Ham!
-Zadarnic incerca Buratino si le vorbeasca de tata Carlo SI de pa{a-
niile lui.
Nu mai era nimic de facut.
Detectivii il ingfdcard la iuteala, il tirira in goatla mare aiara din
oraq 9i, de pe inaltul podului, il zvirlira intr-un iaz adinc si mrrrdar,
plin cu broalte, lipitori gi larve de gindaci de balta.
Buratino chzu in api .,-<i mdtasea broagtei il acoperi cu paienleniqul
ei verde.
Buratino face cunosfinta cu [ocu[tor[i
iazului, af[a ca cei pafru ga[beni i'au
fosf furaft si broasca (estoasa Tortila
ti darute,tte o chei/a de aur
Sa nu uitlm ci Buratino era fbcut din lemn gi deci nu se putea
ineca. cu loate astea se sperie in aga hal, incit multd vrcme ramase la
suprafa{a apei, infS;urai in pdienjeni;ul verde de mdtasea broaqtei'
curind, to{i locuitorii iazului se adunard in jurul lui : mormoloci
negri 5i burtogi, indeob;te cunoscu{i pentru prostia 1or, gindaci de balt5,
cu lSbufele dinapoi asemenea unor r,isie, lipitori, larve care inghit tot
ce le iese in cale, in sfrigit tot felul de vietdli atit de mici, incit nici nu
se pot vedea cu ochii.
Mormolocii il gidilau cu buzele lor aspre gi morfoleau cu pldcere
ciucurele de la tichia lui. Lipitorile i se strecurau prin buzunarele hai-
nufei. Un gindac de baltd i se ca{5rl de citeva ori pe nasul care-i ie;ise
la lumina 5i se aruncd apoi in apa, u;or, intocmai ca gimnaqtii cind
f ac ..rindunica".
==_=:*:
58
Broa;tele ;optira:
'Tortilla;tie o taind rnare.
Trecu multd, multa \"rreme... Luna pieri dup d dealuri. Tirziu de tot,
valul verde prinse a se cldtina din nou ;i broas ca lestoasa aparLr. {i-
nind in guri o chei{d mica, de aur, pe care o puse la pieioarclr'lui
Buratinc-r.
Prostu{ule iara nrinte ;i lesne-crezator, spuse Tortiila, l-I u
59
Buratino se lipi la iufeald de o stincS. Pe lingd el trecurS, in goa-
na mare, pufnind zgomotos pe nas, doi buldogi polif igti din Orasul
Prostilor.
Ghemotocul cenuglu san speriat de la pimint, luind-o spre povir-
ni9. Buldogii, dupi el.
Cind ldtratul 9i tropditul se mai indepdrtard, Buratino incepu
sd fugd atit de repede, incit stelele pireau cd aleargd iute-iute pe dupd
crengile negre.
|]':
i_
Deodata, ghemotocul cenusiu risdri iari;i in fafa lui, pe drum.
Buratino izbuti atur-rci sd deslugeascd un omule{ mic de tot, cilare pe
spinarea unui iepure ;i tinindu-l strins de urechi.
De pe porrirniE prinserd sa se pravdleascd pietricele; buldogii, fu-
garind iepurele, trecura in goani drumul ; apoi se a;ternu o linigte
deplind.
Buratino fugea acum a;a de iute, ca stelele alergau qi ele ca tur-
bate pe dupl crengile negre.
Pentru a treia oari, iepurele trecu in fuga drumul. Omulelul cel
mic, atingind cu capul o rimuric5, se prdbusi de pe spinarea iepurelui
;i cizu drept la picioarele lui Buratino.
- Mrrr - ham ! Prinde-1, hamliau buldogii politigti sdrind pe
urmele iepurelui; ochii le erau plini de riutaie gi nu-l bdgard in seamd
nici pe Buratino si nici pe omule{ul cel palid.
| Rdmii cu bine, Malvina, a.dio pentru totdeauna ! gemu omu-
-
1e{ul printre suspine.
Buratino se pleci asupra lui gi vazu cu mirare cd era Pierrot, in
bluza lui albh cu mineci lungi...
Zacea inlins, cu capul spinzurindu-i in jos, crez ind ni'itsrl-I-1 ne r';
murise de-a binelea, gi ingina cu glas pifigdiat ,- i \: ir-r +A d*. neinteles'
r
T ff
t#
*-f
--1
-"-'-t
+
(t,:{:!ffi
f
ffi3 :;,t/a
o4
jffi
a
r+
-**h
/'-H\\., -
{
q 4 {{
-r r, ',n {t'
-{
f ,{ I
liI*Y6(o Te+zE
Buratino ii cuprinse in rniini obrajii albi ca prairrl de din!i. ll sa-
rutd Ei-l intrebi :
Cum de ai ajuns aici ? De ce fugeai cilare pe icpure ?
- \rai, Buratino. Buratino, raspunse Pierrot, uilindu-se sp(,-
-
riat in jurul lui, ascrrnde-mi cit mai repede... Pe tnini-' mi, fuga-
reau ciinii, nu pe iepLrrele cenusirr... Senior Carabas-Barabas mi rrrm:r-
reqte zi ;i noapte. El a tocmit ciinii poli{iqti din Orasul Prostilor, caci
a fdcut jurimint sa ma prirrdi r,iu sau mort.
In depdrtare se auzi rlin nou latratui ciinilor. BLrratino il apuca
pe Pierrot de minecd si il trase intr- trn tufis de mimoze incircat dc flori,
asemenea Lrnor balonale galbene si m iro s ito a re.
Acolo, pe rrn crrlcuq de irunze tuscate, Pierrot inceprr -.i povesteas-
ci ln soapti:
- In{elegi tu, Brr rat ino, intr-o noapte vintrrl suiera nehrrn ;i
ploua cu galeata...
63
Duremar se intoarse cu spatele spre r,,atrd. Din paltonul lui verde
iegird aburi cu miros de nimol.
Merge prost cu vinzarea lipitorilor, spuse cl din llou. Pen-
-
tru o bucati de sl5nin5 gi un pahar de vin sint gata si vd pun pe sale
o duzind din cele mai stralnice lipitori, iar de vi dor cumva oasele...
l.a dracu'! Nu-mi trebuie nici un fel de lipitori ! strigi Cara-
-
bas-Barabas. Ia de mininci sldninl si bea un pahar ile vin.
Duremar incepu sd mdnince sldnina gi, in timp ce mesteca, r4!.1 |
SE stringea gi i se intindea, parcd ar fi fost de gumd. Dupi ce mlnca
SI bdu, ceru ;i pu{in tutun de-o {igar5.
Senior, acum sint sbtul ;i m-am incilzit, spuse el. Ca si vI
-
rdspldtesc pentru gdzduire, o si vI dezrrilui o taind.
Senior Carabas-Barabas trase din pipd qi rdspunse :
- In lumea asta e o singurd taina pe care vreau s-o cunosc. Toa-
te celelalte nu fac nici doud parale !
Senior, spuse din nou Duremar, eu gtiu o taind foarte
mare, -
- pe care- mi-a destdinuit-o Tortilla, broasca {estoasd.
La aceste cuvinte, Carabas-Barabas holbd ochii, sdri in plcloare,
se impiedicd in barb5, ca de obicei, cdzu peste lnspdimintatul Duremar,
gata-gata sd-l striveascd sub el gi mugi ca un taur:
Prea bunule Duremar, nepre{uitule Duremar, spune, spune mal
-
repede ce fi-a destiinuit Tortilla, broasca !estoasi.
Atunei Duremar ii istorisi urmdtoarea iniimplare :
,,Pe vremea aceea md indeietniceam cu nego{u1 lipitorilor pe care
!e prindeam intr-un iaz murdar de lingd Oragul Pro;ti1or. Pldteam unui
om sdrman patru banuti pe zi, gi el se dezbrdca, intra pini la git in
apa iazului gi rdminea acolo pini cind lipitorile se prindeau de trupul
lui gol.
Apoi iegea la mal, iar eu smulgeam lipitorile prinse pe el ;i il tri-
miteam din nou in apa.
ln ziua aceea prinsesem o mulfime de lipitori in felul acesta, cind
din iaz se ivi, deodata, un cap de qarpe.
ascultd, Durentar, grdi aritarea aceea, ai bzigat in spc-
rie{i -la
- -
intreaga suflare din minunatul nostru iaz, ne tulburi apa, iar mie
nu-mi mai tihnegte
- din pricina ta
- somnul de dupS-masA...
Spune, cind ai de gind sd isprivegti cu fdridelegea asta ?
64
Dindu-rni seama ca aritarea acea.-,ia uLt t'l 3 decil r_.i broiisca les-
'toasi obiEnuitS. ii rispunsei fird teami :
- - I-lei, geamanian birrin de rpa, br'ascd firiil minte l clr ,re. n.lr,
rog' ai putea si 65 li.,spiai*sti ? poate vrei sd-mi dai carapiicea dr
os in care i!i ascunzi capul si picioarelt:....Ti-ir..; r'incle-o (.Lt .i-si f aca
Iumea piepteni dinir-insa,..
Broasca ,tcstoasl se inverzi de ciutla lj-nll 5puse.
- - Pe irLndul iazului zace o chei!i lerinei:atI... Cunc,sr rrn onl
care ar fi gata si facS 0rice pe lumc, nrrmai si punS mirra pe cheit;r
asta I
-'..a-tfi=;
'' Uite, {i I arn adus ! N-ai decit sd-i dai lec{ii de buna purtare
I'lalvina abia atunci inlelesc ci nu r.'isa.
- Vai, cit sitrt de iericita I gopti ea gi adauga indatd cu glas de
:rnr miire: Baieli, spilati-vi numaidecit pt' miini 1i pe dinli Artemon'
riu le i'os. biir.l ii la fintind !
-- Ai vdzut, -- mormdi tsuratino, -- nu i-au zburat inca sticietii
din cap ! Spald-te, curl{5-fi dintii. l'iu ptiu, zbr-r, pe cine din lumea
ASIA n-ar da ea gata cu meteahna asta a curdleniei...
Se spalarS, totLrgi, iar Artemon 1e scuttrri hlinutele ctr smocttl de
par din virfuI cozii.
Apoi se a;ezari la nrasi. lluratrnr,r rninca, nu st-ncurca. ilt timp LT
Pierrot abia sc atingee de prdj ituri. Se Lrita. ca vrajit, la Malvina, ca
5i cum ar fi fost o prijituri cu migdale In cele din urma fata igi i eli
din sirite:
l\\i rog. r'c-lri \'azut la niine i1,: t.' uiti asa? ii intrcbi ea. Mai bine
tl sta linistit si-ai rnirrc..
-- E rnulti \ireme, Malvina, de cinrl eu nu mtri miininc nimir:, rEs-
-'un:t'Pit'rrot $tii... ou irrill p()e7.11
69
Cu ia{a spriji'ita in minu!a ei ginga;a, i.,si ridicl ochiqorii fru_
moli spre noura;ul care aducea la infdli;are cu un cap de pisicd.
Pierrot incepu sd spuni poezia cu un glas atit de stins, de parcd
vorbea din frrndul unei fintini adinci :
.i! \a lv ina se fdcu la la{d albn, ca aripa unui Ilutura; alb. Crezind
ca e gata si-qi dea suiletul, Pierrot turna fiertura din ceainic peste ea
pi At alvin a se trezi cu rochi{a ei drigu{a plini toati de cacaci.
Artemon latrd p utern ic 9i sari la Pierrot, cici el spila rochiile Ma,-
rriirei, il ingfiica de guler qi-l scuturi pini ce omule{ul ingaimS. bilbiin-
du -se :
AjLrnge, te rog
-Broasca !
70
t# et
&
*,&"
* ,
* a
r?e
t
r it
f
V4#
,J
L\ir#
F U,"
\Lr, ,(
(r, r:1
//
V*n"E
.l
\fi
4
n"i
l-
.z
-,l-
T'
,f,
71,,
t(t I
t':t
(''
7t r' .V *.7,i-=E-
--T-,7,r, ,.'
oi','f t_rlz
l-rtt t
/a alva-- /'r
:"2 ( *^ -,I
1rfi, I
temon ducea in dinli bocceiufa cu t<rt ielul de lucruri de-aie gospodd-
riei. Ugile se trinteau. Vribiile gure)e ciripeau speriate prin tuli;uri"
Rindurrelelc, inspaimintate si ele, zburau atingind cu aripile pimintul.
Doar BLrfni{a din pod, parci inir-adirrs. pentnr a-i speria rnai tare, ri
dea in hohote.
Buratino nu-;i picr dLr crimpit ul. Pu,.e in spinarea lui Artemorr
doui bor:celu{e in care sc af lau htcrrrriie r:cle mai trebuincioase, iar pe
I{alvina, irnbricati :,lcilm intr-c} ror.}tie frumoa:;i cie drirm, o agczi dca.
supra. I-Lri Pierrot ii poninci si sr'{inii clc corda ciiirclrri. Apoi, porni
in Irrrnlerr lc-,r, plirr de. currr.i .
7a
Diorr, 'l cu minecile lui lungi atirnindu-i jalnic in
lC)s, o prlvea ln
npctirA nA lvrarvlna, lncreoln-IaI ca nu mal era nlcl 0 nldejde de scd-
pare.
Buratino fu cel dintii care-qi r,'eni in fire.
- Pierrot, strigd el,
! - i
ia fata de mind $i fugif spre lac,
acolo undc sint iebedele Artemon, da jos boccelelc, scoatc-fi ceasul qi
pregitegie-te de lupta I
Imbarbdtatd de glasul lui hotarit, ^Nlalvina siri jos din spinarea
lui Artemon ;i o lui la iugd spre lac, sdltindu-;i ugor rochi{a. Pier-
rot dupd ea.
-Artemon arunci boccelele rlin spinare, igi scclase ceasul de pe laba
$l-$t desficu funda d in viriul cozii. Aratindu-gi col{ii, incepu sd sarir
cln o la stinga, ciud la dreap ta, gi sI scormoneasci pdmintul cu pi-
cioa rele dinapoi.
Buratino, cd{5rat in r,irful unui pin cu trunchiul plin de ri;ini, ce
veghea singuratic pe cimpie, striga si urla de acolo de sus, crI 1l Ilnea
gura :
in coapsa celuilalt.
in loc, greoi, gi se napustiri iard;i asupra lui
Buldogii se sucird
i\rtemon. Acesta sdri sprinten in sus, lisindu-i si treacd pe sub el,
9i astfel izbuti din nou sd-i jupoaie unuia coastele si celuilalt spinarea.
Buldogii sdrird pentru a treia oari asupra lui. Artemon, cu coada
tiriE prin iarbi, o porni razna pe cimp, alergind in cerc, ba ldsindu-i
si se apropie, ba aruncindu-se intr-o parte, chiar de sub nasul lor. Bul-
dogii cei cirni se infuriard de-a binclea. Miriind indirjifi, fugeau firE
grab5, dar cu incip5linare, pe urmcle Iui Artemon, hotiri{i sa puna
laba pe el, viu sau mort.
In timpul ista, Carabas-Barabas se apropie de pin, il cuprinse ln
bra{e;i incepu sd-l scuiure:
D5-te jos ! Jos cu tine !
-Buratino se prinse zdravdn de o creangd, cu miinile, cu picioa-
lO -- Cheila de arrf
- c. t4m
rele, ba gi cu din{ii. Aqa de tare scutura Carabas-Barabas copacul, in-
cit conurile de pe crengi se cldtinau de mama focului.
Conul pinului, plin de ghimpi, este cam de mirimea unui pepertaE
galben gi e destul de greu. Dacd te pucnegte cumva un con de 5sta,
atunci... vai gi amar de tine.
Buratino abia se mai {inea pe creanga zgiltiita virtos. De acolo
v azu ca Artemon aDta mai alearg5 gi el, cu limba atirnindu-i din
gurd, ca o cirpd rogie.
D5-mi cheifa ! urld Carabas-Barabas, cdscind
- o gurd cit o
5urd.
Buratino se tiri de-a lungul crengii, ajunse in sfirgit in dreptul
unui con mai mare Ei incepu s5-i roadd cu dinfii codita de care atirna.
Cunr Carabas-Barabas zgilliia pomul din ce in ce mai tare, conul greu
zburd deodati de pe creangd si... nimeri dreptin guralui cudinfi mari.
Carabas-Barabas se intinse jos cit era de lung.
Buratino rupse al doilea con ;i poc ! il repezi drept in ca pul lui
Carabas-Barabas, care rdsuni ca o tobd.
Siriti Ne-au incol{it dugmanii strigi din nou Buratino.
I !
-
Ajutor ! Snri{i in apdrarea unor bdie{a;i nevinovaf i !...
Cei dintii le venird in ajutor iistunii. Zburind foarte jos deasu-
pra pdmintului, spintecau aerul drept sub nasul ciinilor. Zadarnic cl5n-
fineau acegtia, miniogi, din din{i: ldstunul doar nu-i muscd: l'ij-j-j I
gi gata... trecea pe sub botul lor ca un fulger cenugiu !
Din nouragul asemeni unui cap de pisic5, pic5, fdri ve ste, un vul-
tur negru. Era vulturul care ii aducea de obicei Malvinei vinat. Iqi
infipse ghearele in spinarea unui ciine poli{ist ;i, desfici ndu-gi larg
aripile lui puternice, se inil{d in vdzduh cu ciine cu tot $i cind ajunse
in inaltul cerului 15si sd-i scape buldogul din gheare...
Urlind inf iordtor, ciinele poiif ist se prdvdli la pimint, cu picioa-
rele in sus.
Artemon il
incolli pe celSlalt ciine dintr-o parte, il izbi puternic
cup ieptul, tl risturnd, il mu;cd si apoi slri in lSturi.
$i din nou o pornirS, fugirindu-se prin cimpie in jurul pinului
singuratic, Artemon gi dupd el ciinii politiqti care, degi zdrobiti 9i
mu;cati, nu-1 sldbeau de fe-
..In ajutorul lui Artemon venird nigte broscule care tirau doi ;erpi,
,orbi de bdtrine{e. $erpii tot trebuiau si moari curind, curind, fie sub
74
o ridicind putredd, fie in stcmacul unei berze. gi broagtele ii
induple-
caserd s5-gi sfirgeasci via{a murind vitejegte.
Artemon cel cu suflet mare se hotiri sd treaci la Iupta hotdrt-
toare. Se propti in coadd gi-gi ariti col{ii.
Buldogii se ndpustiri asupra lui 9i to{i trei se rostogoliri ca o
minge.
. Artemon iqi cldmpanea falcile gi ii jupuia pe dugmani cu ghea-
rele. Buldogii, ne{inind seama de mugcdturi gi zgiireturi,
urmireau doar
un singur lucru : dintr-un salt cutezi^ior si ajungd la beregata lui Ar-
temon pi si-i faci de petrecanie. cimpia rdsuna de scherirXit 9i de ld-
trat.
.In ajutorul lui Artemon siri acum Ei o familie de arici : ariciul.
aricioaica, soacra ariciului. doud mdtugi nemd,ritate de-ale
ariciului si
ariceii cei mici.
Veneau in zbor, zumzdind,, bondarii gragi, negri_catifelali, imbri-
cafi in pelerine aurii; fognind din aripi, se apropiau gi bdrzdunii
cei
haini. crrdbugii de aur gi gindacii mugcdlori,' .u ,r.ia1iie ior
tungi,
soseau gi ei, tirlndu-se incet.
Fdrd sd-9i precupe{eascr via{a, toate fiarele, pisdrile pi gindacii
se napustiri asupra nesuferi{ilor ciini poli{i9ti.
Ariciul, aricioaica, soacra ariciului, ceie doud mrtu;i nemdritate
ale ariciului gi ariceii cei mici, fdcufi ghem, se rostogoliri
intr-o clipitd
ca ni;te bile 9i-9i infipserd lepii ascu{ifi drept in botur ciiniror
vrajmagi.
Bondarii ;i birziunii ii in{epau 9i ei, din zbor, cu acele lor
veni-
noase._ Gra'e 9i linigtite, furnicile pdtrundeau
in nirire ciiniror, impros-
cindu-le cu un lichid usturdtor pe care-l fabricd numai ele.
Cirdbu;ii aurii ;i gindacii ii mu5cau de burta.
. .
Vulturul, cu pliscul lui coroiat. ii ciocdnea in cregtetul
capurui
cirrd pe unul, cind pe celdlait.
Flutura;ii ;i mugtele roiau ca Lrn nor des prin fa{a ochilor lor,
intunecindu-le vederea.
Broscu{ele {ineau gata pregati{i cei doi ;erpi, hotari{i s_o sfir_
gcascd intr-o moarte viteieasci.
$i iati cd unul din cei doi ciini igi cisca botul mare, ca si str5-
nute gi sd dea afari lichiciul cel otravitor al furniciror.
Atunci garpele
batrin gi orb se repezi cu capul drept in botul larg deschis
al ci in elu i
5i, ca un sfredel, ii pdtrunse ln giilej.
75
=-{/
-;-
I '..J
' ,i4
/-.. /,.'l . \r ,il
tiiltl:l
(l
4{
.a
---
! q/("-44 \ 1.-zrE ---Za-
rffih,
'tt't,l/,::'*
l,\l(frt' w
Acela;i lucru se intimpl:i gi cu celalalt ciine, in gitlejul ciruia pd-
trunse cel de al doilea qarpe.
Amindoi ciinii, infepeni{i, nrugca{i gi zgiria{i din toate parlile, ina-
buEindu-se, se zvircoleau acum neputinciogi pe phmint.
Viteazul Artemon iegi invingdtor in lupti.
In vremea asta Carabas-Barabas izbuti, in siir;it, sa-gi smulgd
din gura lui cea mare conul cu ghimpi. Din pricina loviiurii pe care-o
primise in cregtet, ochii i se fdcuserb cit ni;ie cepe. Cldtinindu-se pe
picioare, de ame{eald, se sprijini de trunchiui pinulLri. Vintul ii resfira
barba.
Buraiino, cocolat drept in virIul pinului, vizu atunci cum ca pi-
tul birbii lui Carabas-Barabas, luat de vint, se lipise de trunchiul im-
bibat de rigini.
76
Buratino cobori atunci pe o alti creanga ;l f Scindu-i ln ciudd
strigd :
t
ln pe$tera
Malvina gi Pierrot stdteau in stufarig, pe o moviliJd umedd, dar
,rald5"
Peste capetele lor se intindea un piienjenig des gi ocrotitor, in-
{esat cu aripi de libelule $i cu lintari usca{i.
Pasdri mici, albasire, zburind prin stuf aris, priveau voioase, dar
'.am nedumerite, la feti{a care plingea amarnic.
Din departare, se auzeaLr ratraturi indirjite
;i
iluite: Artemon gi Buratino isi vindeau scump pielea. {ipete dezniddj-
77
Stam moaililo
Cu flori minunate
Galbene gi rogii,
$i tnmiresmate,.
Noi, pe mooilild,
Vara-ntre.agd-om sta
Singurei, gi lumea
Toatd s-o mira
leginat, ca o ra{5.
Veni in zbor Ei pupAza -^^l-: rx
IJtrsLr I r<r, voioasd gi neastlmpdratd, cu
motul ei cel rosu care i se zburlea de cite ori gdsea ceva de mirare.
cine sd pieptdn ?
- Pe Pe mine, spuse Malvina. Piaptdni-md qi f5-mi buclele ! Uite
-
ce zbirlitd sint !
Asculti, drdgufo, dar oglinda unde-i ?
-Atunci broagtele cu ochii bulbuca{i ziserS:
O aducem noi...
-Zece broagte porniri sdltind spre lac. In loc de oglindd, aduserd
un crap lucios ca oglinda, si atit de gras gi somnoros, cd-i e1a tot
una unde-l duc broa$tele, care-l tirau oe anproare.
Proptirl crapul in coadi, drept in fala Malvinei gi, ca se nu se
?ndbuge, incepurd sd-i toarne ap5 din ceainic pe botigor.
Neastlmpdrala prpdzd o pieptdnd pe ,Vtalvina gi-i fdcu buclele. Lui
apoi cu grijd de pe p erets un fluturag 9l presara polenul de pe ari-
pioarele lui pe ndsucul ietif ei.
Gata, drdguto !
-
$i, sfirrr !... ca un ghemotoc pestri!, zburd din pegterd.
Broscu{ele tirird Ei ele crapul-oglindd inapoi in 1ac. Buratino SI
Pierrot, vrind, nevrind, igi spdlard miinile, ba chiar gi gitul.
Abia atunci le dddu Malvina voie si se ageze la masI.
Dupd masd, in timp ce-gi aduna firimiturile din poali, ea .sp,use:
80
Buratino, prietene, data trecuta ne-am oprit la dictare. Sd con-
-
tinudm lectia...
Lui Buratino ii venea s-o zbugheascl din peqterd Ei si fugl in
cotro vedea cu ochii. Dar nu se-ndura si-si plriseascd tovari;ii nepu
tincioqi gi ciinele bolnav. El mormii:
- N-am la mine tot ce-mi trebuie pentru scris.
-Se Ba nu-i adevdrat I Sint ici, in boccelu{i ! gemu Artemcn.
tiri pind la boccea, o desficu cu din{ii gi scoase o sticlufi cu
cerneald, penarul, caietul gi chiar un glob pimintesc mititel.
-Nu fine tocul a;a de strins gi degetele atit de aproape de pe,
niNi, cd o si te murddregti de cerneald I spuse Malvina, ridicindu-gi
mhigorii frumoqi spre tavanul peqterii, spre fluturaqi fi...
Deodatd, se auzi un trosnet de crengi gi vocl groase. Prin fa{rr:
peEterii trecurd Duremar, vinzdtorul de lipiiori de leac. qi carabas-Ba-
rabas, abia tirindu-Ei picioarele.
Pe fruntea directorului teatrul ui de pdpugi risirise un cucui rrrare
1i roEu, nasul ii era umflat Ei toatd barba numai smocuri ;i lnclr:iati
cu rdqind.
Oftind gi scuipind intr-una el spunea :
N-aveau cind sd fugi prea .departe. Trebuie sa iie pe aici pe
rlrdeva, prin pddrrre.
82
f '!'\
\,4
-
/
W
W {/2r*
{r
f
{d
W
pr malul riului, iar Duremar li
punea pe cucui o comprese din frunze
,t. macn$.
1De departe se auzea cum ghiordie zgomotos pintecul lui Carabas-
Barabas Ei cum piuie trist stomacul gol al vinzdtorului de lipitori de
leac.
Senior, trebuie neapirat sd ne intremdm, spunea Duremar.
-
Urmirirea nemernicilor s-ar putea prelungi pini noaptea tlrziu.
Eu unul aE minca pe loc urr purceluE lntreg qi o pereche
-
ri{ugte, rdspunse posomorit Carabas-Barabas.
de
ii,
{in
tli
(lt(
E
714
Prichindelul meu'norod
E de lemn gi-i cam nerod.
Iar pe oiala lui stdpin
Eu am fost Si eu rdmtn,
Mult aestitul Carabas,
MLilt temutul Barabas !
Rege sint peste pdpu;i -
Am craaasd noduroasd,
Impletitd-n ;apte cozi,
f mpletitd-n $apte cozi...
Cu craoa;a fac un semn
$i poporul meu de lemn
Smirnd std
- si ioacd. strund.
Bani, nu glumd tmi adund.,
Uite ici, tn buzunare,
I ci, tn ouzunanu tndte.
de lucruri tainice, gi
unde mai pui cd mai trisese gi la misea Fafa i se invinefi Ei se
zbirci de fric5, ca o smochini uscaiil
87
In timp ce se uita la el, lui Carabas-Barabas lnceDu sa-l clan-
tine dintii.
uezvalule talna I ca de nu, nu te mai scoli de-aici, nenoroci-
-
tule, tipi din nou, prelttng, glasul tainic din fundul urciorului.
Carabas-Barabas incercl s5 sard in sus. dar nu izbuti nici mdcar
sI se-iirilte.
Ceee feeel dee ta-i-i-i-nd r snuse el bilbiindu-se.
-Glasul rdspunse :
broaqtei {estoase Tortilla.
-De Taina
spaim5, Duremar lunecl sub masd, iar falca lui Carabas-Bara-
has atirna jalnic in jos.
Unde se afld ulita, unde se aflb u;ifa ? guierd glasul, de parc5
ar fi- suflat vintul prin horn, lntr-o noapte de toamnd...
Las' c5-fi spun, lii spun. Numai sd taci, sd taci t Eopti Cara-
-
bas-Barabas. Uga se afld ln odii{a bitrinrrlui Carlo, ascunsi de vatra
zugrdvitd...
Ah ia rosti aceste cuvinte, ci stipintrl hanului intrl ln camerd.
Iatd flicdii, senior ! Oameni de nddejde I Pentru bani, dgtia-s
{i-1 aducd qi pe dracul legat fedele5...
t-,
,it ^] lar e sd
qi el aritl spre vulpea Alisa
;i motanul Bazilio, care se opriserb
fn prag. Vulpea igi scoase de pe cap piliria ei veche qi ficu o tnchinS-
riune adincd.
Senior Carabas-Barabas ne va d5rui, sdrmaniior de noi, zece
-
qalbeni, iar noi 11 vom preda in schimb pe nemernicul de Buratino, fird
.qh ne mi$clm din loc.
Carabas-Barabas scoase zece bani de aur din buzunarul vestei:
Iati banii I $i acum spune, unde-i Buratino ?
-Vulpea, dupl ce numird banii de citeva ori gi oftd din greu, li
dadu pe din doud cu motanul, ardiS cu laba cdtre masd:
Senior, e chiar sub nasul dumitale... se afld pe masl, ln
-
t!rclor...
.
Carabas-Barabas apuci urciorul 5i-l izbi cu furie de podea. Dintre
cioburi Ei de sub grdmada de oase sdri Buratino. In timp ce tofi rd-
rndseseri cu gurile cdscate, el strdbltu ca o sigeati camera, ieqi in
curte qi se ndpusti spre cocosul care cerceta mindtu, cind 'cu .un ochi,
cind cu altul, un gindac mort.
88
e
, +_:__.-r=e__=: _
----
_=_=__:_
.-.-...........
7
?,,
a
vj tL 'l{,lt
'i14tr
l1 - Chctlr dc - . 1460
89
Buratino, pentru tntita oard tn oiala lui,
e cuprins de deznadeide, dar ptnii [a
urma toafe se sftrsesc cu bine
Coco;ul cu mintea scurti obosrse ; abia mai fugea, cu pliscul cis-
<'at. Buratino didu in sfirgit drumul cozii lui rdvdgite.
- Ia-o din loc, generale ! Intoarce-te 1a glinile tale..
$i porni de unul singur, prin frunziE, spre 'locul unde se vedea
strdlucind lacul lebedelor.
Iati 9i pinul de pe delugorul pietros, iata ;i pe;tera De jur lmpre-
jur erau imprdgtiate crengi rupte. Iarba efa Dr azoala de urme de rofi.
Inima lui Buratino prinse sd bati cu deznidejde. Sdri de pe delugor
SI se uitd sub riddcinile sdunoase.
Pegtera era goali !
Nici Malvina, nici Pierrot, nicr Artemon !
Pe jos se aflau doar doui zdren{e. Le ridicb. Erau minecile camigu{ei
lui Pierrot, sfigiate.
"Fdra ind'ia1d ca prieteniimei au fost rdpifi r s-a sfirgit cu ei." Bti-
ratino igi ingropd fafa in iarbi. Nasul i se infipse adinc in pdmint.
Abia acum igi didu el sear'a cit de 'mult igi iubea prietenii. Mal
vina n-avea decit sd-i dea oricite lectii de bunicuviinli, iar pierrot
n-avea decit sd-i spuni, fie 9i de-o sutd de ori, poeziile lui proaste, Brr
ratino ar fi dat pind ;i cheifa de aur, numai si-i mai poat6 vedea.
Lingd capul lui, se indlta deodati, fdrd zgomot, o movilifi de
pamint sfirimicios, din care iegi o cirtifd catifelati, cu ldbute tranda-
firii ; strdnuti pi{igdiat de trei ori gi spuse:
- Sint oarb6, dar am urechi foarte bune. In locul acesta s-a oprit
un carucior tras de nigte oi. In cdrucior gedeau vulpoiul, guvernatorul
Ora;ului Progtilor, ;i detectivii. Guvernatorul a poruncit asa :
,,Luali-i pe nemernicii d9tia. I-au zvintat in bdtdi pe cei mai buni
politiqti ai mei, in timp ce-qi ficeau datoria I Ridica{i-i 1,,
ueleclIYlr au raspuns:
,,Ham !"
s-au repezit in pegteri gi am auzit induntru mare hdrmilaie. prie-
tenii tii au fost lega{i, arunca!i in cirucior impreund cu boccelele lor
si p-aci le-a fost drumul...
90
La ce i-ar Il lul buratino sa ramlna lnllns pe Jos cu nasu I
IOIOSII
in pdmlnt ?! El siri cit colo Ei-o lui la lugd pe urmele ro{ilor, trecu
de lac qi ieEi in cimoia cu iarbi deasii.
Fugea mereu, fugea a;a, in negtire. N-avea nici un piatt, dar .ctia
una gi bun5: trebuia sd-gi scape cu orice chip prietenii.
Ajunse in sfirgit la prdpastia in care se rostogolise cu doud nopfi
mai-nainte, cdzind intre brusturi. Jos, zdri iazul murdar in care-qi
avea casa Droasca {estoasd Tortilla. Pe drumul ce ducea cdtre iaz cobo-
ra un caruclor lras de douh oi slabe, numai pielea 9i osu[, cu lina numai
zdren{e.
Pe caprl gedea un nrotan gras, lat in filci Ei cu ochelari de aur; el
indeplinea slujba de piritor pe lingi guvernator. In spatele lui stdtea vaj-
nicul Vulpoi-guvernator. Peste boccele erau culca{i Malvina, Pierrot gi
Artemon, oblojit din cap pinl-n picioare. Coada lui, odinioard atit de
frumos pieptinatd, atirna din cirucior, iar molul i se tira prin praf.
In urma cSruciorului pd5eau cei doi clini detectivi Doberman-
-
Pintscher.
DeodatS, detectivii iqi ridicari boturile in vint, qi adulmecind z|riri
deasupra prdpastiei tichia albd a lui Buratino.
FIrd a sta pe ginduri incepurd si se calere in salturi mari pe ur-
cugul repede. lnainte insd de a fi ajuns ei sus, Buratino, care nu mai
avea unde si se ascundd $i nici incotro si fugi, igi ridicd miinile de-
asupra capului gi, ugor ca o rindunicS, se aruncd de pe piscul cel mai
inalt in iazul rnurdar, acoperit de mdtasea broaqtei.
Descrise mai intii o curbd in aer Si at fi nimerit, fira indoial6"
in iaz, sub ocrotirea mStusii Tortilla. dacS nu s-ar fi amestecat vintLr I
cel puternic.
Vlntul ll prinse intr-un virtej pe ugurelul Brrratino, care, cum .rt it i
era ficut din lemn, il invirti, il rdsuci ca pe un titirez, il aruncl de colo-
colo, gi-1 lSsi si cadd tn cdrucior, drept in capul Vulpoiulu i-guver
n a tor.
Motanul cel gras cu ochelari de aur, luat a;a, fird veste, se pr5-
vili de pe caprE gi, pentru cI era un fricos ;i un ticElos, se preficu
le;inat.
Vulpoiul-guvernator fricos nevoie ie mare, o rupse la fugd pe povirnig,
fiplnd, gi didu buzna lntr-o vizuind de bursuc. Dar a nimerit prost cici
bursucii, dupd cum se gtie, nu prea sint bucurogi de astfel de oaspefi gr
le fac reoede seama.
ulle, spenale, ra sturn ara cdruciorul. Malvina, Pierrot gi Arternon
chzurd. de-a berbeleacul nrintre brusturi, cu boccele cu tot.
Toate astea se petrecuri insi atit de repede, lncit voi, dragi cititori,
n-afi fi apucat nici mdcar sI vd numdrafi degetele de la o mlnd.
Ciinii Doberman-Pintscher coborird povirniqul ln salturi man.
Ajungind in fa{a cdruciorului rlsturnat, il vdzurl leEinat pe motanul
cel gras. In brusturi zd.ceau omuletii de lemn 9i ciinele oblojit de la cap
la coadd. Dar Vulpoiul-guvernator nu se zdrea niciieri I
Tocmai acela pe care detectivii trebuiau sI-l pdzeasc6 mai dihai
ca pe lumina ochilor, se flcuse nevdzut de parci l-ar fi ?nghifit pa
mintul.
Primul detectiv, ridicindu-qi botul tn vint. slobozi un schel5liit
prelung de deznidejde.
A1 doiiea detectiv flcu la fel.
- Ai-ai-ai-u-u-u-u-u I
Apoi amindoi o luard iar5gi la goand; scotociri peste tot. Sc..r.ro
cind, scheldldiau piini de jale, pentru cd simfeau de pe acunr loviturile
de bici pe spinare ;i veCeau gratiile de fier ale inchisorii.
Umili{i din pricina neputin{ei lor, cu cozile intre picioare, Iugrr6
in Ora;ul Progtilor, gindindrr-se ce minciuni si-ndruge la postul de
poliiie. Pentru a-gi scipa pielea, se invoird si spund cd pe ciru rn sc
intimplase o minune gi cd Guvernatoruf fusese ridicat de viu, in
ceru .
IJUraIlno i ncepu sd se piplie incetigor: picioarele gi mlinile Ir
erau intregi. Se tiri apoi pini lingi brusturele unde ziceair Malvina si
Pierrot, le dezlegd frtnghiile 1i-i puse in libertate.
Maivina il imbrS{iEd pe Buratino fdri sd spuna un cuvlnt, dar nu
putu sd-l sirute din pricini ci bdiatul avea nasul prea lung.
Minecile lui Pierrot erau rupte pind la coate; pudra albi i se scu-
turase de pe fafd gi se vedea acum cd obrajii lui erau la fel ca ai tu.
turor, ba chiar tare rumeni, in ciuda dragostei lui pentru poezii.
92
M-am luptat vitejeqte, spuse el cu o voce groasa. Daci iia
-
nu mi-ar fi pus piedicd, n-ar fi pus ei mina pe mine ln r,ecii vecilor.
Malvina ti tntdri spusele :
ca un leu
-ll S-a luptatapoi !
t(
/ {''
tt( ,; ! ,.r'
-/
,/d )
;{t ,ffi ii
,t/ /,ffi&S y-&;
-/ ( - -f -,W
r I l%zev\\ ./r--n/s
,7
{'-
7.'":
,/ .'/ lr
,;.
+o-h*ffi;
,;,; it _$1:6W,.fft'j
gfiffi.*r
/r' y./ffi. t
(,2"
>,ti#{fr,
iTt_''
r
tfl*o
rtt
{,:i':,,ffi.'itli,o4
r,f )
,)r*{
r'-f a
ou' ',,A
ry,
t
ryiffi,
i *,r*lt I
$l't
;W'Y";ffi
Buratino SC infoarce TN sf?r;u dcasd,
tmpreund cu tdta Car[o, Ma/oina,
Pierrot si Artemon
Ivirea neagteptaid a lui Carlo, cu un ciomag in mln5, cu sprlnco-
nele incruntate, ii bigd in sperie{i pe nemernici.
Vulpca Alisa se strecurd tiril prin iarba deasd qi de acolo o rupsc
ia iusd. Dar. din cind in cind se tot oprea, tndoindu-se de durere, din
pricina loviturii primite.
Motanul Bazilio zburase cit colo, la vreo zece pagi, Ei acum plr.
i{la plin de ciudd, ca un cauciuc de bicicletd gdurit.
Duremar, ridicindu-qi poalele paltonului verde, cobori dealul, bodo
ginind intr-una :
Eu n-am nici o vind, nici o vind...
-
Dar deodatd, ajrrngind intr-un loc mai povlrnit, se rostogoli de-a
rf*ra. cdzind in iaz cu un plesciit asurzitor.
Carabas-Barabas rdmase locului, in picioare, cu capul vlrit lntre
umeri. Nu isc mai vedea decit virful urechilor. Barba ii atirna jalnic"
ca un gemotoc de cil{i.
Buratino, Pierrot gi Malvina se cdldrard indatX pe coastd in sus,
Iata Carlo ii lud pe rind in brate, ameninjindu-i cu degetul :
- Vd ardt eu voud, neastimplratilor I
$i-i bdgn pe toti in sin.
Cobori cifiva paqi, se opri si *e apleci asupra nenorocitului de
ciine. Recunosciiicr, credii-rciosttl Artc'mon ridici botul si-i linse nasul
lui Carlo. Buratino {isni gi el din sin
:
Tati Carlo, vezi, te rog, mai intii de ciine. Bdie{i, trece{i indatd
la sodlat...
Apoi i;i tmpreuna miinile cu dezn6dejde:
-- Rochif ele mele I Pantoiiorii rnei cei noi, drdgu{ele mele pangli-
cu{e toate au rlmas printre brusturi, pe fundul ripei 1...
- Nu-i nimic, nu fi mihnit5, ciuta s-o impace bdtrinul Carlo.
-
Mai spre seare dau eu o fugii qi-ti aduc toate boccelele.
Dupi ce desfdcu cu grija pansamentul de pe labele lui Artemon,
vdzu cA rdnile ii erau aproape vindecate, dar cA bietul de el nu se
putea miEca din pricini ci era iihnit de foame.
O farfurie cu terci din fdinl de oviz qi un oscior cu maduvl,
- Artemon, -- qi sint gata sa mi lupt cu to{i ciinii din oraq !
oftd
- -- Vai. vai. vai ! se caina Carlo. N-am in casi nici macar o fi-
rimi{d de piine, iar in buzunar nici o le{caie...
Malvina se porni si plinga in hohote, iar Pierrot, ingindurat, igi
freca fr untea cu palma.
Am sil ies in strada sd spun poezii ;i am sX string de la treca-
tori o grSmadi de bani...
Carlo dddu din caP :
Fiule, dacd faci una ca asta, mi-e sd nu dormi la Politie ; o si
te
-
tnchidd ca pe un cer;etor !
Toti, afari de Buratino, erau abituti. EI insd zimbea Eiret $l se
tot tnvirtea, de parcl n-ar fi stat pe masd, ci pe un titirez'
Destut cu viicdreala ! spuse el sdrind jos 9i scofind ceva din
buzunar. Tati Carlo, ia birdi{a Ei smulge pinza aceea gduritd de pe
Derete.
98
-:==:--=ai
:-
:==--
-"-
-:--,--_-:,-
-==--
==-r---
\'il
f
t
It
n
II
II
'l
. ,i
I
,
tll
,'I
,.1
I
,l
;i:: 'q.itl
r|
*i'tt
;:.i,j,. , r1:::
}}^ fr.\
H-
>*-
ilil El=*-
r
I
=
:-<
ril
-
rr.1
% \- C
.r-'!!: tf i\ - -5
t u &li' -u2
\'1-" -t
-<F -
\
'@
')
3* l-C- t
scurti, tedea in gradina, linga f intina lisnitoare, Ei se racotea cu li-
monade.
$ase rinduri de barbri avca primarul, iar nasul i se pierdea intre
iaiciie grase ;i trandafirii. Tn spatele lui, a;ezafi sub un tei, patru pol i-
ii;ti amiri{i nu mai pridideair t:u rlestupatul sticlelor cu limonadi.
/Carabas-Barabas se arunc:i in genunchi in fa{a prinrarului ;i, in-
tittzindu-si lacrinrile pe ia{ii cu barba lrri ;r:-icliita, incepu sa urle cit il
trnea gufa:
'Sint urr an nenoroi'il. Artr iost batjocorit, furat, batut...
c.,r'f
' Cine a crrtezat sir-5i bati joc de un orian ? intrebi primarrrl.
rasrrflind a ner,oic.
-Cel tnat invt'rsrrnat dustnan al nlcu, batrinul Ilalnetar Carlo.
El rni'a furat irei din cele nai brrne p2pu;i sl rcum vrea sa dea foc
vt'stitrrlrri nreu ltar,ru ! E in ,ct;rre si dea foc ;i sa je-fuiasci tot orasui
daci nu-l hiigati, iiira intirzierc, 1a inchisoare.
Penlru a-si intari sprrsele, Caraba.-*-Barabas scoase un pumn de
galbeni qi i lasa ,.a cadi in papLrcrrl primarului.-
Ca si nu nrai lrrngim vorba, atita s-a jeluit si a 'indrugat la r,erzi
s:i uscatc', incit prinranrl, spcriat din cale afara, dirdu porunci celor patru
polifisti de sub tc.i :
Urma,|i-l pe acest preacinsti+,. orian si procedali cum se cuvinc"
ln numc'le legii I
Carabas-lJzrrabas, insrilit de cei patrLi polit iqti, se repezi intr- un
.ufict la locuin{a 1ui Carlr; si incenu a striga:
In nrrmelc regclrri riin Tarabari, a resta 1i - pe acest hof 5i n''- 1
rncrnic I
105
Buratino o luase inaintea tovara;ilo r sal, iar tichia lui albi de-abia
SC mai zdrea undeva, in josul scarii.
Dnrrdnti sr' uuzi un luicrrt. ccln ca ZLL, rostoqolindu-se . | ., |.|.\|1.' ^|
|
si numaidecit dupl asta, glasul plingare +I dl^l lui Buratino rdzbi pina\
la ei :
Sarifi !
Ajutor !
Intr-o clipiti, Artemon, uitind ca era rzinit ;i fldnind, se repezi gr
risttrrnindu-i pe ,tulalr,'ina ;i pe Pierrot. o porni in jos, pe _sciri, clr ur:
virtej negru.
Se auzea cum ii clSnfane din{ii in quri. Pe urmi larasl izbucni ur.,
fip It.
Apoi se asternu Iini;te; doar inirna ,.\talvinei ticiia ca un ceas der.-
teptitor.
O raza mare de lumina scalda dintr-o datd sciriie. ir 1a cira lumi-
ndrii din mina lui tata Carlo incepu sd paleasci.
Privi!i, privi{i incoace ! strigir tare Buratino.
-Malvina incepu sd coboare cu iu{eald scarile, mergind de-a-ndirir-'
telea; dupa ea sirea Pierrot, iar cel din urma cobora Carlo, indoit din
;ale ;i pierzindu-si mereu galen{ii pe drum.
Jos, acolo unde se sfir;ea scara cea abrupta, ;edea Artemon peo
platformi de piatrd ;i se lingea pe bot. La picioarele lui zicea sugru -
mat guzganul Sulara.
Buratino sfi;ie cu amindoud miinile pisla putrezitd care astupa o
deschizaturd in peretele de piatrd. De acolo se revdrsa o lumind al-
ba strd.
Se strecurard cu to!ii prin deschiziturd gi dintr-o data razele soa-
relui ii izbird drept in och i . Ele cideau din tavan, printr-un ochi de
geam rotund.
Razele acestea, in care tremurau firicele de praf, dansind necon,
tenit, luminau o incipere rotundi cu pere{i de marmurd gdlbuie. In
mijlocul ei se afla un teatru de pinu;i nespus de frumos, iar pe cor_
tina stralucea, ;erpuind, un fulger aurit.
De amindoui pdr{ile cortinei se indl{au dour turnuri patrate, vop-
site in aga fel, incit pirea' cladite din cirimizi mici, ro;ii. Acoperigu-
rile {uguiate, din tabla verde, scinteiau puternic in soare.
Pe turnul din stinga se vedea un ceas cu acele de bronz, iar pe
104
/( / i
/
\
\--- _-1
ttl\ I
lr
ltt t
I
\
: .-' . ,
..-,*_*t
\.__-_*
K.
cadran, in dreptul fiecirrei cifre. erau pictate chipuri zimbitoare de fe-
fetife si ba ie[ i.
Pe turnLrl din dreapta se adincea o ierestruici rotunda cu gea-
muri in multe culori.
Deasupra acestei ferestruici, coco{at pe acoperilul din tabla verde'
gedea GreierLrl Vorbitor. Cu gurile ciscate de uimire, se oprirA in
fa{a acelui teatru minnnat, ;i atttnci greieragrrl grii incet ;i limpede:
Ji-am spus eu atunci, Buratino, ca te agteaptd primejdii mari
-
;i intimpldri inspaimintatoare. Din fericirc, totul s-a sfirlit cu bine. Ar
fi putut insd sd se sfirgeasca rdu..' A1a, vezi 1...
Greierul Vorbitor avea un glas sfatos, batrinesc 9i pe deasupra pa-
rea gi suparat, pentru ci fusese cindva lovit in cap, cu toati virsta lui
inaintat-a, de o sutd de ani. 1n ciuda bunita{ii lui inniscute, ntt putuse
incd gita obida nemeritatd 9i de aceea nu mai adiriga nirnic: nrilcI
din mustdcioare pentru a-gi scutura parci praful de pe ele 9i -rc strecurd
incet, lpdeva, intr-o crlpdturi parirsitA, cit mai depatre de zgomottl I
lumii.
Atunci tata Carlo sptlse:
,o?
Se aprinseri citeva felinare ca acelea de pe stradd. Pe sceni aparu
piala unui ora9. Ugile caselor se deschiseri indatl 9i din ele ie;irri
in fuga mare cifiva omule{i, care se urcarl cu tofii intr-un tramvai mic,
ca o jucirie. Taxatorul sun6, vatmanul invirti de miner, un bdie{el zorit
se cd{ard la iu{eali pe tampoane, milifianul fluieri in urma lui ;i tram-
vaiul coti pe o straduta lituralnic5, printre casele inalte.
Trecu apoi un biciclist pe o bicicleti cr-r ni;te roti mici ccit o far -
furioari de dulcea{d. Un jurnalist cu nigte ziare mici ca ni9 nigte foi de
calendar, imphturite in patru, stribatu piala in fugil
Un vinzbtor ambulant impingea prin pia{a cdruciorui lui cu in-
ghetati. Pe balconagele caselor aparuri deodati citeva feti{e, f Scindu-i
semne gribite, dar omul cu inghefata dddu din miini 9i le spuse:
S-a vindut inghe{ata ! Pe altl datl
-Atunci !
to8
Buratino mai spuse :
Artemon o sd aibS-n paza lui toate lucrurile qi costumele tea-
-
trului qi tot el o sd pdstreze qi cheile de la cSmari. In timpul reprezen-
tafiei, ascuns in culise, va rhcni ca leul, va tropdi ca rinocerul, va
scrisni din din{i ca crocodilul Ei, invirtindu-9i repede coada, va ;uiera
ca vintul; de asemenea va imita toate sunetele de care vom avea nevoie.
Ei, dar tu, Buratino ? intrebard to{i. Tu ce vrei sd faci in teatru?
- Ciudati mai sinteti ! Cum de nu inlelege{i ? In comedie o sd joc
cliiar- rolul lui Buratino 9i astfel o s-ajung vestit in lumea-ntreaga I
ltc
Reprezentafia incepu. Carabas-Barabas se intoarse posomorit' ia
teatrul lui gol ;i pustiu. I-ua biciul cu qapte cozi 1i deschise ula care
'la in cimari.
cu sA ntai lenevi{i, nemerniciior I mirii el lntrlcosa -
to r. o S, \ra lnVal eLl nunraidecit cunl sar moni{i publicul la Iealrul nteu.
P ocn din bici. Dar nimeni nu rasDunse. In cimaruJa nrt era n i-
1
t'\'\