UNIVERSITATEA GEORGE BARIIU FOCANI

FACULTATEA DE DREPT

Extrdarea
- referat -

Profesor ndrumtor:
Student:
Banu Aurel Cosmin
An IV
 Februarie 2011

CUPRINS

Cap.1 Scurt istoric privind extradarea...3

Cap.2 Notiunea de extradare..4

Cap.3 Conditiile extradarii..5

A. Conditii referitoare la persoana..5

B. Conditii referitoare la fapta...6

C. Conditii referitoare la pedeapsa....7

D. Conditii referitoare la competenta.....8

E. Conditii referitoare la procedura...9

Cap. 4 Extradarea in UE....................................................................................9

Cap. 5 Condiiile predrii i regulile de procedur...........................................10

Cap. 6 Concluzii ...11

Bibliografie.13

2
 I. SCURT ISTORIC PRIVIND EXTRADAREA

Din punct de vedere istoric, institutia extradarii a cunoscut o continua evolutie, de la

extradarea ca act disciplinar, al suveranului (sec.XII), la o procedura aproape exclusiva
juridica, asa cum este reglementata de decizia Cadru a Consiliului Uniunii Europene,
privind mandatul European de arestare si procedurile de predare intre statele membre ale
Uniunii Europene.1
Jurisdictia extradarii reprezinta un act de asistenta juridica pe care statele si-o acorda
reciproc in vederea combaterii criminalitatii. Fara aceasta asistenta nu s-ar putea aplica
legea penala in cazurile in care dupa savarsirea infractiunii faptuitorul poate sa paraseasca
teritoriul tarii.
Protocolul Aditioanl la Conventia Europeana de extradare (Strasbourg, 15 octombrie
1975), in TITLUL III Articolul 3, prevede:
1. este deschis semnarii de catre statele member ale Consiliului
Europei, care au semnat conventia. El va fi acceptat sau ratificat. Instrumentele de
ratificare, de coperare sau de aprobare se vor depune pe langa secretariatul general Al
Consiliului Europei.
2. Protocolul va intra in vigoare dupa 90 de zile de la data depunerii
celui de-al trilea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare
3. El va intra in vigoare fata de orice stat semnatar, care il va ratifica,
accepta sau aproba ulterior, dupa 90 de zile de la data depunerii instrumentului sau de
ratificare, de acceptare sau de aprobare.2
Extradarea este o forma deosebit de importanta a coperarii internationale a statelor in
lupata impotriva criminalitatii.
Nimeni nu trebuie sa scape de raspundere penala atunci cand a savarsit o infractiune
si aceasta este considerentul pentru care s-a creat institutia extradarii.3
Actuala constitutie, a carei revizuire s-a impus, din perspectiva intrarii tarii noastre in
structurile Uniunii Europene , a adus modificari de substanta, inclusive in aceasta
materie, art. 19, alin(4) se refera la formularea unei cereri de extradare sa fie luata tot de
instanta de judecata.

II. NOTIUNEA DE EXTRADARE

1
Legea 302/2004 privind coperarea judiciara in meterie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
partea 1, nr. 534 din 21 iunie, 2006
2
Legea nr. 80din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare , incheiata la Paris la 13
decembrie 1957 si a protocoaleleor sale aditionale, incheiata la Strasbourb la 15 octombrie si al 17 martie
1978 / Protocolul Aditional la Conventia Europeana de extradare (Strasbourg, 15 octombrie)
3
Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 99, 100

3
 Extradarea este definita ca un act juridic bilateral, care consta in acceptarea remiterii
unu infractor de catre statul solicitat, pe teritoriul caruia acesta se afla, statului solicitant,
in vederea judecarii sau pentru a executa o pedeapsa.4
Conceptul de extradare s-a bucurat de o atentie deosebita in literature de specialitate,
fiind emise o multitudine de definitii cu nuantari de la un autor la altul, de la un sistem la
altul.
Notiunea de extradare s-a dezvoltat treptat pe fondul implicarii tot mai accentuate a
statului.
In conformitate cu punctual de vedere al profesorului Rodica Mihaela Stanoiu,
extradarea apare ca un act bilateral ce intervine intre doua state: unul pe teritoriul caruia
se afla infractorul refugiat si caruia i se adreseaza cererea de extradare si altul care este
interesat in pedepsirea infractorului si care adreseaza in acest scop cerea de extradare.5
Opiniile formulate de Gh. Nistoreanu, V. Dobrinoiu, A Borooi, I Pascu, I. Molnar, V
Lazar, trebuie amintite si anume ca extradarea este un act bilateral, politic si juridic prin
care statul, pe al carui teritoriu se afla un infractor strain, preda pe acesta statului unde s-a
savarsit infractiunea ori statului ale carui interese au fost afectate prin comiterea faptei
sau ale carui cetatean este, in vederea tragerii la raspundere penala ori a executarii
pedepsei la care a fost condamnat printr-o hotarare definitive.6
Legea Nr. 18 din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene, incheiata la
Paris, la 13 decembrie 1957 si a protocoalelor sale aditionale, incheiate la Strasbourg la
15 octombrie 1975 si la 17 martie 1978, prevede, in art. 3 ca extradarea va fi ceruta si,
respective acordata de Romania , in vederea urmaririi sau judecarii, numai pentru fapte a
caror savarsire, atrage, potrivit legislatiei partii solicitante si a partii solicitate, o
pedeapsa privative de libertate mai mare de 2 ani sau o pedeapsa mai severa, iar in
vederea executarii pedepsei; numai daca pedeapsa privativa de libertate este mai mare de
un an sau mai severa.7
In materie de extradare sunt cunoscute trei sisteme:
- sistemul politic sau guvernamental
- sistemul jurisdictional
- sistemul mixt8
Sistemul politic prevede ca extradarea este considerata ca un act cu caracterpolitic,
pentru ca admiterea sau respingerea cererii se face de guvern, pe baza datelor culese de la
organele administrative sau judiciare.Decizia guvernului nu este supusa controlului
justitiei.
Caracterul politic rezulta din faptul ca, extradarea se realizeaza pe baza vointei liber
exprimate a statelor, respectandu-se suveranitatea si independenta lor.

4
Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 100
5
Stanoiu Rodica Mihaela- Asistenta juridical internationala in materie penala, Bucuresti Ed. Academiei
R.S.R, 1977, pag. 99
6
Alexandru Boroi- Drept penal , Partea generala, Editia a II a, Ed. All Beck 2000, pag. 58
7
Legea nr. 80din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare , incheiata la Paris la 13
decembrie 1957 si a protocoaleleor sale aditionale, incheiata la Strasbourb la 15 octombrie si al 17 martie
8
Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 100

4
 In sistemul jurisdictional, Codul penal, in art. 16 alin.1 prevede ca extradarea poate
fi acordata sau solicitata pe baza de conventie internationala ori pe baza de reciprocitate.
In alin. (2) Conditiile in care se acorda sau se solicita extradarea prevazute in conventii
internationale sau declaratii de reciprocitate se completeaza cu cele prevazute in legea
spiciala.9
In cazul sistemului mixt, instantele judecatoresti sunt cele care se pronunta asupra
admisibilitatii si temeiniciei cererii de extradare, hotararea nu este obligatorie, guvernul
putand sa se conformeze sau nu, decizia lui, neputand fi atacata in justitie. Daca isntanta
hotareste sa respinga cererea de extradare, solutia este obligatorie pentru guvern.10

III. CONDITIILE EXTRADARII

Din analiza reglementarilor cuprinse in conventiile internationale, pentru realizarea

extradarii trebuie indeplinite anumite conditii referitoare la: persoana, fapta, pedeapsa,
procedura.

A. Conditii referitoare la persoana

Legea stabileste patru catogorii de personae care nu poti fi extradate:

1. cetatenii romani, interdictie inscrisa si in Constitutie
2. persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil in Romania
3. persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate, de juridictie, in
conditiile si in limitele conferite prin conventii sau prin alte intelegeri
internationale
4. persoanele straine citate in strainatate in vederea audierii ca parti, martori sau
experti in fata unei autoritati judiciare romane solicitante, in limitele imunitatilor
conferite prin conventia internationala.11
Aici amintim si Conventia europeana de extradare in TITLUL II, Art.2, paragrafele 2,
3 si 4:
2. Extradarea unei personae care a format obiectul unei judecati definitive intr-un stat
tert parte contractanta la conventie, pentru fapta sau faptele in vederea carora este
prezentata, nu se va acorda:
a) cand mentionata judecata, a pronuntat achitarea sa;
b) cand pedeapsa privativa de libertate sau alta masura aplicata
(i) a fost executata integral
(ii) a format obiectul unei gratieri sau amnistitii, purtand asupra totalitatii sale sau
asupra partii neexecutate;

9
Codul penal adoptat prin Legea nr. 301/2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 575 din 29 iunie 2004
10
Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 101
11
Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 104

5
 c) cand judecatorul a constatat vinovatia autorului infractiunii fara sa pronunte vreo
sanctiune.
Totusi, in cazurile prevazute in paragraful 2, extradarea va putea fi acordata:
a) daca fapta care a dat loc judecatii a fost comisa impotriva unei persoane, institutii
sau bun avand character public in statul solicitant
b) daca persoana care a format obiectul judecatii avea ea insasi un caracter public in
statul solicitant;
c) daca fapta care a dat loc judecatii a fost comisa in totul sau in parte pe teritoriul
statului solicitant sau intr-un loc asimilat teritoriului sau.
5. Dispozitiile paragrafelor 2 si 3 nu impiedica aplicarea dispozitiilor nationale, mai
largi, cu privire la efectul non bis in idem legat de hotararile judiciare pronuntate
in strainatate.12
Exista si posibilitatea refuzului sau amanrii extradarii daca predarea acelei personae
ar fi susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru cauza varstei sau a
starii de sanatate.
Legea nr. 80 din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare,
sustine predarea amanita sau conditionata a persoanei, in art.19
1. Partea solicitata va putea, dupa ce va fi statuat asupra cererii de
extradare, sa amana predarea persoanei cerute, pentru a putea fi urmarita de ea insasi sau
daca persoana a fost deja condamnata sa poata executra, pe teritoriul sau, o pedeapsda
aplicabila pentru un alt fapt decat acela pentru care este ceruta extradarea.
2. In loc de a amana pedeapsa, partea solicitata va putea preda
parti solicitante persoana ceruta in conditiile ce vor determina de comun accord intre parti
Statul roman este obligat sa supuna cauza autoritatii sale judiciare pentru exercitarea
urmaririi penale sau a judecatii pe baza documentelor furnizate de statul solicitant.
Daca este vorba de infractiuni grave sau dintre cele incriminate prin conventii
internationale, examinarea competentei si exercitarea acrtiunii penale, se face din oficiu,
fara exceptie si fara intarziere.13

B. Conditii referitoare la fapta

Extradarea exista daca exista dubla incriminare, adica fapta pentru care se cere
extradarea este prevazuta ca infractiune atat in legea statului solicitant cat si in legea
statului solocitat.
Extradarea nu se acorda pentru urmatoarele categorii de infractiuni:
1. infarctiuni politice sau fapte conexe unor asemenea infractiuni
Atentatul la viata unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale, nu va fi
considerat infractiune politica;
12
Legea nr. 80din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare , incheiata la Paris la 13
decembrie 1957 si a protocoaleleor sale aditionale, incheiata la Strasbourb la 15 octombrie si al 17 martie
1978 / Protocolul Aditional la Conventia Europeana de extradare (Strasbourg, 15 octombrie)
13
Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 104

6
 2. infractiuni militare care nu constituie infractiuni de drept
comun;
3. infractiuni motivate ca fiinde de drept comun dar care urmaresc pedepsirea
unor personae din considerente de rasa, de religie, de nationalitae sau de opinii
politice.
Trebuie amintit in acest caz si Legea nr.18, Articolul.3 Infractiuni politice:
1. Extradarea nu se va acorda, daca infractiunea pentru care este ceruta
este considerate de partea solicitata ca infractiune politica sau ca fapta conexa a unei
asemenea infractiuni.
2. Aceasi regula se va aplica daca partea solicitata, are motive
temeinice de-a crede ca cererea de extradare motivata printr-o infractiunede drept comun
a fost prezentata in vederea urmaririi sau pedepsirii unei persoane cosiderente de rasa, de
religie, de nationalitatesau de opinii politice ori ca situatia acestei personae risca sa fie
agravata pentru unul sau altul dintre aceste motive.
3. In aplicarea prezentei conventii, atentatul la viata unui sef de stat sau
a unui membru al familiei nu va fi considerata ca infractiune politica.
4. Aplicarea prezentului articol nu va afecta obligatiile pe care partile si le vor fi
asumat sau le vor asuma potrivit oricarei alte conventii internationale cu caracter
multilateral
ARTICOLUL 4
Infractiuni militare
Extardarea motivate de infractiuni militare care nu constituie infractiuni de drept
comun este exclusa din campul de aplicare al prezentei conventii.14
Tot aceasi lege are in vedere si locul savarsirii infractiunii, care prevede ca:
1. Partea solicitata va putea refuza sa extradeze persoana reclamata pentru o
infractiune care, potrivit legislatiei sale, a fost savarsita in tot sau in parte pe teritoriul sau
ori intr-un loc asimilat teritoriului sau.
2. Cand infractiunea, motivand cerere de extradare, a fost comisa in afara teritoriului
tarii solicitante, extradarea nu va putea fi refuzata decat daca legislatia partii solicitate nu
autorizeaza urmarirea unei infractiuni de acelasi fel, savarsita in afara teritoriului sau ori
nu autorizeaza extradarea pentru infractiunea formand obiectul cererii.

C. Conditii referitoare la pedeapsa

In articolul 2, paragraful 1 din Conventia europeana de extradare se prevede ca

Extradarea va fi ceruta si respectiv, acordata de Romania in vederea urmaririi sau
judecarii, numai pentru fapte a caror savrsire atrage, potrivit legislatiei partii solicitante, o
pedeapsa privativa de libertate mai mare de 2 ani sau o pedeapsa mai severa, iar in
vederea executarii pedepsei; numai daca pedeapsa privativa de libertate este mai mare de
un an sau mai severa.

14
Legea nr. 80din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare , incheiata la Paris la 13
decembrie 1957 si a protocoaleleor sale aditionale, incheiata la Strasbourb la 15 octombrie si al 17 martie
1978 / Protocolul Aditional la Conventia Europeana de extradare (Strasbourg, 15 octombrie)

7
 Daca fapta pentru care se solicita extardarea este pedepsita in statul solicitant cu
moartea, extradarea se va acorda in schimbul unor asigurari ca aceasta nu se va executa si
va fi comutata
Dupa 1 ianuarie 2007 toate instantele judecatoresti desemnate potrivit legii ca
autoritati judiciare emitente, vor trebui sa aplice, de asemenea, in cazul persoanelor care
se sustrag de la urmarirea penala, judecata sa executarea pedepsei inchisorii pe teritoriul
uni stat membru al Uniunii Europene, prevederile Titlului Legii 302/ 2004.15
Legea nr. 80 din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare, in
art 11, aminteste si de pedeapsa capitala, care prevede faptul ca daca fapta pentru care se
cere extradarea este pedepsita cu pedeapsa capitala de catre legae partii solicitante si
daca, in acest caz, aceasta pedeapsa nu este prevazuta de legislatia partii solicitate, sau in
mod normal aici nu este executata, extradarea nu va putea sa fie acordata decat cu
conditia ca partea solicitanta sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre partea
solicitata ca pedeapsa capitala nu se va executa.16

D. Conditii privitoare la competenta

In cazul conditiilor privitoare la competenta exista doua situatii:

1. Daca infractiunea pentru care se cere extradarea a fost savarsita
in tot sau in parte pe teritoriul statului roman, se poate refuza extradarea. In acest caz se
aplica principiul teritorialismului prevazut in art. 10 din Codul penal.17
2. Cand infractiunea care face obiectul cererii de extradare a fost
savarsita in afara statului solicitant.
In acest caz, extradarea, poate fi refuzata numai daca legislatia statului roman nu
autorizaeza urmarirea bunei infractiuni de acelasi fel, savarsita in afara teritoriului sau,
ori nu autorizeaza extradarea pentru infractiunea care face obiectul cererii.
In ambele sitautii, statul roman are obligatia sa ia masuri de urmarire si judecarea
acelor infractiunicare au refuzat extradarea.

15
Legea 302/2004 privind coperarea judiciara in meterie penala, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, partea 1, nr. 534 din 21 iunie, 2006
16
Legea nr. 80din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare , incheiata la Paris la 13
decembrie 1957 si a protocoaleleor sale aditionale, incheiata la Strasbourb la 15 octombrie si al 17 martie
1978 / Protocolul Aditional la Conventia Europeana de extradare (Strasbourg, 15 octombrie)
17
Codul penal adoptat prin Legea nr. 301/2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 575 din
29 iunie art 10 (1) Legea penala se aplica infractiuniloir savarsite pe teritoriul Romaniei.
(2) Prin teritoriiul Romaniei se intelege intinderea de pamant si apele cuprinse intre frontierele
de stat , inclusive apele maritime interioare, subsolul si spatial aerian , precum si marea teritoriala cu solul,
subsolul si spatial aerian al acestuia.
(3) Infractiunea se considera savarsita pe teritoriul Romaniei si atunci cand a fost comisa pe o
nava sub pavilion romanesc sau aeronava romana, precum si atunci cand pe teritoriul Romaniei ori pe o
nava sub pavilion romanesc sau aeronava romana s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs
rezultatul in fractiunii.Platformele de foraj maririm sunt assimilate navelor sub pavilion romanesc.

8
 E. Conditii privitoare la procedura

Extradarea se mai acorda daca:

1. actiunea penala in ambele tari, se pune in miscare la plangerae prealabila a
persoanei vatamate
2. a intervenit amnistia faptei printr-un act de chemare dat de organul puterii
legislative al statului solicitat
3. a trecut termenul de prescriptie a raspundesrii penale sau a executarii pedepsei
4. exista autoritatea de lucru judecat, adica persoana pentru care se cere extradarea a
mai fost judecata pentru acceasi infractiune: autoritatea de lucru judecat opereaza chiar
daca faptei definitive judecate i s-ar da o alta incadrare judiciara.
Regula specificitatii este o regula importanta in materia extradarii, care inseamna
ca persoana care va fi predate nu va fi nici urmarita , nici judecata pentru alta infractiune,
nici detinuta in vederea executarii unei alte pedepse, existand unele exceptii.
Mai exista posibilitatea existentei unui concurs de cereri de extradare, atunci cand
aceasi persoana este ceruta de mai multe state. Hotararea caruia dintre state ii va fi
admisa mai intai cererea apartine statului solicitat, care se va baza pe o serie de criterii
precum: gravitatea faptei, locul savarsirii, datele cererilor, nationalitatea reclamantului si
posibilitatea extradarii ulterioare catre alt stat.18
Legea nr. 80 din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare,
aminteste in art.11 de pedeapsa capitala, care prevede faptul ca daca fapta pentru care se
cere extradarea este pedepsita cu pedeapsa capitala de catre legea partii solicitante in
atare, caz, aceasta pedeapsa nu este prevazuta de legislatia partii solicitate, sau in mod
normal aici nu este executata, extradarea nu va putea sa fie acordata decat cu conditia ca
partea solicitanta sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre partea solicitata
ca pedeapsa capitala nu se va executa.

IV. EXTRADAREA IN UE

De la 1 ianuarie 2007, dispoziiile referitoare la extrdare au fost nlocuite, n

relaia cu statele membre UE, de decizia-cadru nr. 584/JAI din 13 iunie 2002 privind
mandatul european de arestare i procedurile de predare ntre statele membre ale Uniunii
Europene, transpuse n dreptul intern prin Titlul III din Legea nr. 302/2004, cu excepia
situaiilor tranzitorii.
Decizia cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii
Europene privind mandatul de arestare european i procedurile de predare ntre statele
membre ale Uniunii Europene este prima msur concret n domeniul dreptului penal,
care implementeaz principiul recunoaterii reciproce, pe care Consiliul European o
aprecia ca fiind cheia de bolt a cooperrii judiciare. Ea nlocuiete n relaia dintre
statele membre ale Uniunii Europene procedurile clasice de extrdare.

18
Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2002, pag. 107

9
 Prin Decizia cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2002/584/JHA din 13
iunie 2002, s-a materializat hotrrea luat n cadrul Consiliului European de la Tampere
din 15 i 16 octombrie 1999 ca, ntre Statele Membre ale Uniunii Europene, s se
nlocuiasc procedura formal de extrdare, n cazul persoanelor care se sustrag
executrii unei pedepse privative de libertate, aplicat printr-o hotrre de condamnare
rmas definitiv, cu o procedur de predare simplificat, respectiv, de a se accelera
procedura formal de extrdare, n cazul persoanelor care se sustrag urmririi penale i
judecrii.
Dup cum se arat n nsui preambulul deciziei-cadru, in esen, prin aceast
procedur de predare, se nltur etapa administrativ pe care actualele proceduri de
extrdare o presupune n mod obligatoriu, decizia de predare, ca i ntreaga procedur
fiind exclusiv de competena autoritilor judiciare, ceea ce nu exclude ns posibilitatea,
prevzut de articolul 7 din decizia - cadru, ca Statele Membre s desemneze o autoritate
central (sau mai multe), care s asiste autoritile judiciare competente.
Potrivit noului sistem, n cazul n care o persoan dintr-un Stat Membru se
sustrage, dup caz, urmririi penale, judecrii, respectiv, executrii pedepsei, pe teritoriul
acelui Stat Membru, autoritatea judiciar competent a Statului Membru n cauz emite
un mandat de arestare european, n baza unei hotrri definitive de condamnare la o
pedeaps privativ de libertate de cel puin 1 an sau a unui mandat de arestare preventiv,
pe care l transmite, spre executare, autoritii judiciare competente din Statul Membru pe
teritoriul cruia este localizat persoana n cauz.
ntreaga procedur se desfoar ntre autoritatea judiciar emitent i
autoritatea judiciar de executare, acestea putnd fi asistate de autoritatea central
desemnat n acest scop n Statele Membre aflate n relaie, respectiv, de punctele de
contact ale Reelei Judiciare Europene.

V. CONDIIILE PREDRII I REGULILE DE PROCEDUR

Condiiile de predare n baza unui mandat de arestare european i regulile de

predare n nou sistem sunt similare cu cele din sistemul clasic de extrdare.
Astfel, condiiile privitoare la persoan, la fapte, la pedeaps i motivele
obligatorii i facultative de refuz al predrii sunt, n general aceleai (de exemplu, limita
minim a pedepsei, de cel puin 12 luni, regula dublei ncriminri), ca i procedura n faa
autoritii judiciare competente solicitate i garaniile procesuale conferite persoanei care
face obiectul unei cereri de predare n baza unui mandat european de extrdare.
Se regsesc i n noul sistem, regula specialitii i garaniile cerute n cazul n care
hotrrea de condamnare a fost pronunat n lips, cu deosebirea c asigurarea c
persoana predat va beneficia de o nou procedur de judecat este dat de autoritatea
judiciar emitent i nu de autoritatea central.
O deosebire important fa de sistemul clasic nu poate trece ns neobservat, n
ceea ce privete condiiile privitoare la fapt: noul sistem instituie anumite excepii de la
regula dublei ncriminri.
Astfel, n cazul unor infraciuni foarte grave, menionate la articolul 2, ntr-o list care
poate fi completat ulterior de Consiliu, (ntre care: participaia la o organizaie

10
criminal, terorismul, traficul de persoane, traficul ilicit de droguri, etc.), predarea poate
fi acordat fr a se verifica existena dublei ncriminri.

n noul sistem, se reglementeaz o durat limit a procedurii de predare, spre

deosebire de procedura de extrdare, n cadrul creia nu se prevede o limit n timp
pentru o asemenea procedur.
Astfel, potrivit dispoziiilor art. 17 din decizia cadru, un mandat de arestare
european va fi tratat i executat de urgen, termenul limit fiind de 10 zile, n cazul n
care persoana a crei predare este solicitat consimte la predare, respectiv, de 60 de zile,
n celelalte cazuri, cu posibilitatea prelungirii cu ale 30 de zile. De asemenea, pentru
predarea efectiv a persoanei care face obiectul unui mandat de arestare european,
articolul 23 instituie o limit de timp scurt, de 10 zile, cu posibilitatea prelungirii, n
anumite circumstane.

VI. CONCLUZII

Extradarea reprezinta un act de asistenta juridica international pe care statele, si-o

acorda reciproc in vederea combaterii criminalitatii. Ea poate fi acordata numai in baza
unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. Fara aceasta asistenta
juridica pe care o reprezinta extradarea nu s-ar putea aplica legea penala in cazurile in
care dupa savarsirea infractiunii, faptuitorul reuseste sa paraseasca teritoriul tarii.
Extradarea este o institutie juridica avand un pronuntat continut politic, intrucat ea se
realizeaza pe baza vointei liber exprimate a statelor respectand-se suveranitatea si
independenta lor.
Constitutia Romaniei satbileste ca extradarea se hotareste de justitie. Activitatile
propriu-zise de arestare si predare catre statul solicitant sunt effectuate de organul de
politie, in cazul Romaniei prin Biroul National INTERPOL. Cererea de extradare se
primeste pe cale diplomatica, prin Ministerul Afacerilor Externe. Actele procedurale, sunt
efectuale de organele Ministerului Public si cele ale Ministerului de Justitie. Acestea fiind
organe de specialitate, care pot sa aprecieze daca s-a comis o fapta prevazuta de legea
penala care indeplineste conditiile legale pentru a se acorda extradarea, daca infractorul
se gaseste pe teritoriul sattului solicitat, precum si daca sunt indeplinite celalalte conditii
prevazute in conventii internationale pentru a se putea obtine sau efectua extradarea.
Legea nr. 80 din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare ,
aminteste si ea de cererea si actele ajutatoare in cazul extradarii.
Articolul 12
2. Cererea se va formula in scris si va fi prezentata pe cale
diplomatica. Asupra altei cai se va putea conveni prin intelegere directa intre doua sau
mai multe parti.
3. Se vor prezenta, in sprijinul cererii :
a) originalul sau copia autentica fie de pe o hotarare de condamnare
executorie, fie de pe un mandat de arestare sau de pe orice alt act avand putere egala,
eliberat in formele prescrise de legea partii solicitante;

11
 b) o expunere a faptelor pentru care se cere extradarea
Data si locul savarsirii lor, calificarea lor legela si referirile la dispozitiile legale ce le sunt
aplicabile se vor indica in modul cel mai exact posibil si
c) o copie de pe dispozitiile legele aplicabile sau, daca aceasta nu este cu putinta, o
declaratie asupra dreptului aplicabil, precum si semnalmentele cele mai prcis posibile
ale persoanei reclamate si orice alte informetii de natura sa determine identitatea si
nationalitatea sa.19

19
Legea nr. 80din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare , incheiata la Paris la 13
decembrie 1957 si a protocoaleleor sale aditionale, incheiata la Strasbourb la 15 octombrie si al 17 martie
1978 / Protocolul Aditional la Conventia Europeana de extradare (Strasbourg, 15 octombrie)

12
BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Boroi- Drept penal , Partea generala, Editia a II a, Ed. All Beck 2000,
pag. 58, Soering c/Regatului Unit (1989)
2. Bianca Selegean Gutan , Protectia Europeana a drepturilor omului, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2004, Soering c/Regatului Unit (1989)
3. Constantin Butiuc Institutii de drept penel , vol I, Ed. Lumina Lex, Bucuresti
2002
4. Stanoiu Rodica Mihaela- Asistenta juridical internationala in materie penala,
Bucuresti Ed. Academiei R.S.R, 1977
5. Rodica Mihaela Stanoiu, Asistenta juridica internationala in materie penala,
Bucuresti, Ed Academiei, 1977
6. C. Bulai - Drept penal. Parte general, vol. I, Bucureti, 1979,
7. Florin Razvan Radu, Comentarii asupra mandatului european de arestare., Ed All
Beck, 2005
8. Florin Rzvan RADU, De la extrdare la mandatul european de arestare. O privire
istoric i juridic,revista Dreptul, nr. 2/2006
9.
10. Codul penal adoptat prin Legea nr. 301/2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 575
din 29 iunie 2004
11. Legea 302/2004 privind coperarea judiciara in meterie penala, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, partea 1, nr. 534 din 21 iunie, 2006
12. Legea nr. 80 din 9 mai 1977 pentru ratificarea conventiei europene de extradare ,
incheiata la Paris la 13 decembrie 1957 si a protocoaleleor sale aditionale,
incheiata la Strasbourb la 15 octombrie si al 17 martie 1978 / Protocolul Aditional
la Conventia Europeana de extradare (Strasbourg, 15 octombrie)

13
xtradarea 1. SCURT ISTORIC

Instituia extrdrii n dreptul romn apare de la

sfritul secolului al XIX lea.
Recent Romnia a cerut extrdarea unor ofieri
taiwanezi de pe nava Maersk Dubai, acuzai de
uciderea a trei pasageri clandestini romni, pe care i-
a abandonat pe mare, n apele teritoriale canadiene.
Cererea a fost fundamentat pe un tratat ncheiat
ntre Marea Britanie i Romnia, datnd nc din
anul 1893, n baza cruia Canada este considerat
parte a Commonwelth- ului.
ns cele mai elocvente izvoare despre instituia
extrdrii sunt cele de la nceputul secolului XX,
respectiv Constituia Regatului Romniei din 1923,
unde, n Titlul II, art. 32 se spune: Extrdarea
refugiailor politici este oprit.
La 20 aprilie 1929 se semneaz un Protocol
privind considerarea infraciunilor de falsificare de
moned ca infraciuni de drept comun, n ceea ce
privete extrdarea, iar la 3 mai 1930 Regele
semneaz Decretul 1460 privind promulgarea legii
privind ratificarea Protocolului.
Codul Penal din 1936, denumit i Codul Penal Carol al II-lea,
stipuleaz, n capitolul IX, articolul 634, aliniatele 1-6 condiiile de fond,
condiiile privitoare la infraciune, pedeaps i cu privire la urmri.
Codul penal romn din 1968, n articolele 6 i
9 are reglementri privitoare la extrdare.
Astfel, potrivit art. 6 alin. 2, Pentru
infraciunile ndreptate mpotriva intereselor statului
romn sau contra unui cetean romn, infractorul
poate fi judecat i n cazul n care s-a obinut
extrdarea lui. n art. 9 denumit Extrdarea se

14
prevede c aceasta se acord sau poate fi solicitat
pe baz de convenie internaional, pe baz de
reciprocitate i, n lipsa acestora, n temeiul legii.
Prima lege privind extrdarea este Legea nr.
4/1971
Constituia Romniei din anul 1991, n
articolul 19, aliniatele 1 i 2 stipuleaz: Ceteanul
romn nu poate fi extrdat sau expulzat din
Romnia i Cetenii strini i apatrizii pot fi
extrdai numai n baza unor convenii internaionale
sau n condiii de reciprocitate
Parlamentul Romniei a ratificat i a fost
publicat n Monitorul Oficial, partea I, la data de
14.05.1997, Convenia european de
extrdare, din 13 decembrie 1957, precum i cele
dou protocoale adiionale la aceasta, din 1975 i
1978.
Doamna profesoar Rodica-Mihaela Stnoiu spunea:
Extrdarea apare ca un act bilateral ce intervine ntre dou state: unul pe
teritoriul cruia se afl infractorul refugiat i cruia i se adreseaz cererea
de extrdare ( statul solicitat ) i altul care este interesat n pedepsirea
infractorului i care adreseaz n acest scop cererea de extrdare (statul
solicitant ). Prin finalitatea sa, extrdarea este deci un act de asisten
judiciar internaional n materie penal, prin care un infractor este
transferat dintr-un stat n altul pentru a fi tras la rspundere pentru
infraciunea svrit. (1 )
Romnia a ncheiat convenii de asisten juridic cu mai multe state, i
anume: Albania, Algeria, Belgia, Bulgaria, Republica Popular Democrat
Coreean, Cuba, Frana, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Mongolia,
Polonia, Rusia, Siria, Tunisia, Turcia, Ungaria.
Cel de-al VIII-lea Congres al Naiunilor Unite pentru prevenirea crimei i
tratamentul delicvenilor a aprobat tratatul tip extrdare. Adunarea
General a O.N.U. a adoptat acest Tratat prin Rezoluia nr. 45/116 din 14
septembrie 1990, invitnd statele membre s colaboreze, n cadrul unor
aranjamente bilaterale i multilaterale, n vederea ntririi msurilor de
prevenire a criminalitii i de ntrire a procesului de justiie penal. ( 2 )
--------------------------------------------------------------------------
---------1. Stnoiu, Rodica Mihaela - Asistena juridic internaional n
materie penal ( Bucureti, Editura Academiei R.S.R., 1977, pag.99)

15
2.Boroi, Alexandru Drept penal. Parte general,
Ed. All Back, Bucureti, 2000, pag. 59

n anul 2001, vrnd s-i alinieze legislaia cu

cea european, Parlamentul Romniei a
promulgat Legea nr. 296din 7 iunie (2001) privind
extrdarea, publicat n Monitorul Oficial al Romniei
nr. 326/18.06.2001.

2. ANALIZA EXTRDRII
Legea nr. 296/2001 este structurat n ase
capitole, fiecare capitol fiind la rndul su mprit n
seciuni.
Capitolul I reglementeaz obligaia de a
extrda, preeminena dreptului internaional i
declaraia de reciprocitate.
Referitor la obligaia de a extrda, art. 1 din lege
prevede c Romnia accept s predea, la cererea
de extrdare a unui stat, persoanele aflate pe
teritoriul su i care sunt urmrite penal sau trimise
n judecat pentru o infraciune ori sunt cutate n
vederea executrii unei pedepse de ctre autoritile
judiciare ale statului solicitant.
Astfel, domnul profesor Constantin Bulai (2) remarca:
Extrdarea este actul prin care un stat, pe al crui teritoriu s-a refugiat
un infractor, pred ( remite) la cererea altui stat pe acel infractor pentru a
fi judecat ori pus s execute pedeapsa la care fusese condamnat de
instanele acelui stat.
Extrdarea este o instituie util n lupta mpotriva fenomenului
infracional. Fr utilizarea ei nu s-ar putea nfptui sancionarea prin
aplicarea legii penale n temeiul principiului teritorialitii, n cazurile n
care, dup svrirea infraciunii pe teritoriul rii, infractorul a reuit s-l
prseasc. De asemenea, nu s-ar putea realiza aplicarea legii penale n
temeiul principiilor personalitii i realitii legii penale.

16
 Potrivit art. 3 alin. 2 proiectul de nelegere
( pentru declaraia de reciprocitate dat de statul
solicitant ) se
_________________________________________________

3.C. Bulai - Drept penal. Parte general, vol. I, Bucureti, 1979, pag. 195
i urm.

negociaz din partea statului romn de Ministerul Justiiei i Ministerul

Afacerilor Externe.
Capitolul II, privind condiii pentru extrdare,
are cinci seciuni:
a) Condiii privitoare la persoan;
b) Condiii privitoare la fapte;
c) Condiii privitoare la pedeaps;
d) Condiii privitoare la competen;
e) Condiii privitoare la procedur
a. Condiii privitoare la persoan;
Persoanele supuse extrdrii ( art. 4 ) sunt
acelea a cror predare este solicitat de un alt stat
n care sunt urmrite penal
sau sunt trimise n judecat pentru svrirea unei
infraciuni ori sunt cutate n vederea executrii unei
pedepse penale
Persoanele exceptate de la extrdarea din
Romnia, potrivit art. 5, sunt :
Cetenii romni;
Persoanele crora li s-a acordat dreptul de azil n
Romnia;
Persoanele strine care au imunitate de jurisdicie;
Extrdarea oricrei alte persoane strine poate fi refuzat sau
amnat, dac predarea acesteia este susceptibil s aib consecine de
o gravitate deosebit pentru ea, n special din cauza vrstei sau a strii
sale de sntate.
Calitate de cetean romn sau de refugiat politic n Romnia se
apreciaz la data hotrrii asupra executrii.

Obligaii n cazul neextrdrii

17
 Refuzul extrdrii propriului cetean ori a refugiatului
politic oblig statul romn ca la cererea statului solicitant s supun cauza
autoritilor sale judiciare competente, astfel nct s se poat exercita
urmrirea penal i judecata, dac este cazul.
n cazul n care Romnia opteaz pentru soluia refuzului extrdrii
unui strin, nvinuit sau condamnat n alt stat pentru infraciuni
grave sau pentru cele incriminate prin conveniiinternaionale care
nu impun un alt mod de represiune, examinarea propriei competene i
exercitarea, dac este cazul, a aciunii penale se fac din oficiu, fr
excepie i fr ntrziere. Autoritile romne hotrsc n aceleai condiii
ca i pentru orice infraciune cu caracter grav prevzut i pedepsit de
legea romn ( art. 7 alin. 2 ).

b. Condiii referitoare la fapt

Dubla incriminare
Extrdarea poate fi admis numai dac fapta pentru care este
nvinuit sau a fost condamnat persoana a crei extrdare se cere este
prevzut ca infraciune att de legea statului solicitant ct i de legea
statului solicitat.

Infraciuni politice
Extrdarea nu se acord dac infraciunea pentru care este cerut
extrdarea este considerat de statul solicitat ca infraciune politic sau
ca fapt conex unei asemenea infraciuni.
Atentatul la viaa unui ef de stat sau a unui membru al familiei sale
nu este considerat infraciune politic.
Nu sunt considerate infraciuni politice : crimele mpotriva umanitii
i alte violri similare ale legii rzboiului, precum nici un act de natur
terorist.

Infraciuni militare
Extrdarea motivat de infraciuni militare care nu constituie
infraciuni de drept comun este exclus din cmpul de aplicare al
prezentei legi.

Infraciuni fiscale
n materie de taxe i impozite, de vam i de schimb valutar,
extrdarea va fi acordat ntre statele pri la Convenia european de
extrdare i la protocoalele sale.

c. Condiii privitoare la pedeaps

Gravitatea pedepsei
Romnia acord extrdarea , n vederea urmririi sau judecrii, numai
pentru fapte a cror svrire atrage, potrivit legislaiei statului solicitant,
o pedeaps privativ de libertate mai mare de 2 ani, iar n vederea

18
 executrii unei sanciuni penale, numai dac aceasta este mai mare de 1
an ( art. 12 )

Pedeapsa capital
Articolul 13 din lege prevede c dac fapta pentru care se cere extrdarea
este pedepsit cu moartea de ctre lege statului solicitant, extrdarea nu
va putea fi acordat dect cu condiia ca statul respectiv c pedeapsa va
fi comutat.

Pedeapsa cu suspendarea
executrii
Fraciunea de pedeaps rmas de executat trebuie s corespund
exigenelor de gravitate de la art. 12 pentru acordarea extrdrii.

Locul svririi infraciunii

Cnd infraciunea a fost svrit n afara teritoriului statului solicitant,
extrdarea poate fi refuzat.

d. Condiii privitoare la competen

Romnia poate s refuze extrdarea persoanei reclamate pentru o
infraciune care, potrivit legislaiei romne, a fost svrit n totul sau n
parte pe teritoriul su.
Cnd infraciunea a fost svrit n afara teritoriului statului solicitant,
extrdarea va putea fi refuzat numai dac legislaia statului romn nu
autorizeaz urmrirea unei infraciuni de acelai fel, svrit n afara
teritoriului su, ori nu autorizeaz extrdarea pentru infraciunea care
face obiectul cererii.

e. Condiii privitoare la procedur

Extrdarea se poate refuza i pentru urmtoarele considerente:
Urmriri n paralel;
Lipsa plngerii prealabile;
Dreptul la aprare;
Judecarea n lips;
Non bis in idem;
Prescripie;
Amnistie;
Graiere

Capitolul III se refer pe larg la procedura extrdrii.

Cererea de extrdare, potrivit art. 24 din lege, trebuie formulat n
scris de autoritatea competent a statului solicitant i se adreseaz
Ministerului Justiiei din Romnia.

19
n sprijinul cererii se vor prezenta documente referitoare la hotrri
judectoreti, expunerea faptelor, dispoziii legale aplicabile. La cerere,
ulterior, se vor comunica i informaii suplimentare.
Cererea de extrdare i actele anexe ajung la Ministerul Justiiei, care
le examineaz, sub aspectul reciprocitii pentru extrdare, al existenei
unui impediment n angajarea procedurii. n cel mult 5 zile Ministerul
Justiiei transmite cererea i actele anexe Parchetului competent.
n 24 de ore de la primirea cererii de extrdare i actelor anexe,
Parchetul trebuie s identifice i s aresteze n vederea extrdrii
persoana reclamat. Cel reclamat este depus apoi la penitenciar,
dup care procurorul sesizeaz de ndat Curtea de Apelcompetent.
Aceasta, n complet format din doi judectori, examineaz i se
pronun asupra strii de arest n scop de extrdare.
Art. 33 reglementeaz arestarea provizorie, pe care autoritile
competente ale statului solicitant o pot cere chiar nainte de formularea
cererii de extrdare.
Procedura extrdrii la Curtea de Apel este reglementat n art. 34. La
primul termeninstana procedeaz la luarea interogatoriului
persoanei extrdabile, care va fi asistat gratuit de un interpret i de
un avocat din oficiu, dac nu exist un avocat ales.
Dup interogatoriu, persoana extrdabil poate s opteze fie pentru
extrdarea voluntar, fie pentru continuarea procedurii, n caz de
opunere la extrdare.
Conform art. 37 din lege, Curtea de Apel, dup examinarea cererii de
extrdare, poate s dispun fie conexarea dosarelor ( n cazul
concursului de cereri ), fie amnarea soluionrii cererii pentru
informaii suplimentare, fie s constate prin sentin dac sunt
sau nu sunt ntrunite condiiile extrdrii. n acest ultim caz, cnd
Curtea de Apel constat c sunt ndeplinite condiiile de
extrdare, hotrte admiterea cererii de extrdare. Sentina poate
fi atacat cu recurs.
Referitor la extrdarea activ, solicitarea extrdrii se face de ctre
statul romn unui stat strin la propunerea motivat a procurorului
competent sau a preedintelui instanei competente, dup caz.
Soluiile procurorului sau judectorului privind propunerea de a se cere
extrdarea sunt naintate Procurorului General competent sau Ministerului
Justiiei.
Ministerul Justiiei, dac socotete c extrdarea propus este fondat,
definitiveaz i semneaz cererea de extrdare, dup care aceasta i
actele anexe se transmit statului solicitat.

n capitolul IV sunt reglementate efectele extrdrii.

Partea romn va face cunoscut de urgen prii solicitante soluia

adoptat asupra extrdrii, comunicndu-i totodat un extras de pe
decizia definitiv.
Aa cu prevede art. 45 alin. 4, locul predrii va fi, de regul, un punct de
frontier al statului romn.

20
 Sunt reglementate n continuare reextrdarea, predarea amnat sau
condiionat, remiterea de obiecte i tranzitul.
n art. 50 52 sunt precizate obligaiile statului romn solicitant.
Dac extrdatul urmeaz s execute o pedeaps definitiv, el va fi depus
la penitenciar.
Potrivit regulii specialitii, persoana care va fi predat ca efect al
extrdrii nu va fi nici urmrit, nici judecat, nici deinut n vederea
executrii unei pedepse, nici supus oricrei alte restricii, a libertii sale
individuale, pentru orice fapt anterior predrii, altul dect cel care a
motivat extrdarea.

Capitolul V reglementeaz extrdarea aparent, cu referire la crime

internaionale grave, cnd cererea de extrdare se examineaz printr-o
procedur legal distinct, i frauda la extrdare. Potrivit acesteia din
urm, predarea unei persoane prin expulzare, readmisie, reconducere la
frontier sau alt msur de acelai fel este interzis, ori de cte ori
ascunde voina de a se eluda regulile de extrdare.
Dup publicarea n Monitorul Oficial ( partea I ) a Legii nr. 296/2001,
dispoziiile Legii nr. 4 din 18 martie 1971 s-au abrogat.

3. N LOC DE CONCLUZII
Pentru a sublinia importana pe care o are instituia expulzrii, cred c
nu este mai convingtor altceva dect o spe rezolvat de Curtea
European a Drepturilor Omului.
Reclamantul, Jens Soering, cetean german, s-a nscut la data de
01.08.1966, n momentul acela aflndu-se ntr-o nchisoare din Regatul
Unit, ateptnd extrdarea n Statele Unite ale Americii, unde trebuia s
fie judecat n statul Virginia, pentru dou infraciuni de omor, susceptibile
de pedeapsa capital.
Tnrul se confruntase cu posibilitatea unei detenii prelungite n
Culoarul morii. Recunoscnd c pedeapsa capital nu este n sine
nelegal n S.U.A., Curtea a statuat c supunerea reclamantului la
sindromul culoarului morii ar fi contrar drepturilor ce i sunt garantate
de art. 3 i c Regatul Unit ar fi astfel rspunztor fa de dispoziiile
Conveniei.
Extrdarea cuiva n aceste condiii ar fi mpotriva standardelor
justiiei europene i contrar ordinii publice n Europa. ( 4 )
_________________________________________________
4. Hotrri ale Curii Europene ale Drepturilor Omului, Editura
Polirom, 2000, pag. 261

BIBLIOGRAFIE

1. Constituia Romniei din 1923

2. Constituia Romniei din 1991
3. Codul Penal Romn

21
4. Legea nr. 296/2001 ( Anexa 1 )
5. Convenia european de extrdare ( Anexa 2 )
6. Protocol adiional 1975 ( Anexa 3 )
7. Protocol adiional 1978 ( Anexa 4)
8. ***** Hotrri ale Curii europene ale drepturilor omului,
Editura Polirom, 2000, pag. 238 261
9. ***** Culegere de practic judiciar n materie penal, Editura
Rosetti, Bucureti, pag. 52
10. ***** Revista Dreptul, nr. 12/1997, pag. 108
11. Boroi, Alexandru Drept penal. Parte general, Editura
AllBack, Bucureti, 2000, pag 58 - 62
12. Bulai, Constantin Drept penal. Parte general, vol. I,
Bucureti, 1979, pag. 105 i urm.
13. Stnoiu, Rodica- Mihaela - Asistena juridic internaional n
materie penal, Editura Academiei R.S.R., Bucureti, 1977, pag.
99
14. Boghirnea, Iulia Drept constituional. Caiet de seminar,
Editura Universitii din Piteti, 2001, pag. 23

Studenta: TUFEANU DANIELA

Anul II, Administratie Publica

Coordonator:

Profesor univ. dr. BOROI ALEXANDRU

1. SCURT ISTORIC

Institutia extradarii in dreptul roman apare de la sfarsitul secolului al XIX lea.

Recent Romania a cerut extradarea unor ofiteri taiwanezi de pe nava Maersk

Dubai, acuzati de uciderea a trei pasageri clandestini romani, pe care i-a abandonat pe mare,
in apele teritoriale canadiene. Cererea a fost fundamentata pe un tratat incheiat intre Marea
Britanie si Romania, datand inca din anul 1893, in baza caruia Canada este considerata parte
a Commonwelth- ului.

Insa cele mai elocvente izvoare despre institutia extradarii sunt cele de la inceputul
secolului XX, respectiv Constitutia Regatului Romaniei din 1923, unde, in Titlul II, art. 32 se
spune: Extradarea refugiatilor politici este oprita.

22
 La 20 aprilie 1929 se semneaza un Protocol privind considerarea infractiunilor de
falsificare de moneda ca infractiuni de drept comun, in ceea ce priveste extradarea, iar la
3 mai 1930 Regele semneaza Decretul 1460 privind promulgarea legii privind ratificarea
Protocolului.

Codul Penal din 1936, denumit si Codul Penal Carol al

II-lea, stipuleaza, in capitolul IX, articolul 634, aliniatele 1-6
conditiile de fond, conditiile privitoare la infractiune,
pedeapsa si cu privire la urmari.
Codul penal roman din 1968, in articolele 6 si 9 are reglementari privitoare la
extradare.

Astfel, potrivit art. 6 alin. 2, Pentru infractiunile indreptate impotriva intereselor

statului roman sau contra unui cetatean roman, infractorul poate fi judecat si in cazul in care s-
a obtinut extradarea lui. In art. 9 denumit Extradarea se prevede ca aceasta se
acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si,
in lipsa acestora, in temeiul legii.

Prima lege privind extradarea este Legea nr. 4/1971

Constitutia Romaniei din anul 1991, in articolul 19, aliniatele 1 si 2 stipuleaza:

Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania si Cetatenii straini si
apatrizii pot fi extradati numai in baza unor conventii internationale sau in conditii de
reciprocitate

Parlamentul Romaniei a ratificat si a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, la data

de 14.05.1997, Conventia europeana de extradare, din 13 decembrie 1957, precum si cele
doua protocoale aditionale la aceasta, din 1975 si 1978.

Doamna profesoara Rodica-Mihaela Stanoiu spunea:

Extradarea apare ca un act bilateral ce intervine intre doua state:
unul pe teritoriul caruia se afla infractorul refugiat si caruia i se
adreseaza cererea de extradare ( statul solicitat ) si altul care este
interesat in pedepsirea infractorului si care adreseaza in acest scop
cererea de extradare (statul solicitant ). Prin finalitatea sa,
extradarea este deci un act de asistenta judiciara internationala in
materie penala, prin care un infractor este transferat dintr-un stat in
altul pentru a fi tras la raspundere pentru infractiunea savarsita.
(1 )
Romania a incheiat conventii de asistenta juridica cu mai multe
state, si anume: Albania, Algeria, Belgia, Bulgaria, Republica
Populara Democrata Coreeana, Cuba, Franta, Germania, Grecia,
Italia, Maroc, Mongolia, Polonia, Rusia, Siria, Tunisia, Turcia, Ungaria.
Cel de-al VIII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei
si tratamentul delicventilor a aprobat tratatul tip extradare.
Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat acest Tratat prin Rezolutia nr.
45/116 din 14 septembrie 1990, invitand statele membre sa
colaboreze, in cadrul unor aranjamente bilaterale si multilaterale, in

23
 vederea intaririi masurilor de prevenire a criminalitatii si de intarire a
procesului de justitie penala. ( 2 )

-----------------------------------------------------------------------------------1.
Stanoiu, Rodica Mihaela
- Asistenta juridica internationala in materie penala ( Bucuresti,
Editura Academiei R.S.R., 1977, pag.99)

2.Boroi, Alexandru Drept penal. Parte generala, Ed. All Back, Bucuresti, 2000, pag. 59

In anul 2001, vrand sa-si alinieze legislatia cu cea europeana, Parlamentul Romaniei a
promulgat Legea nr. 296 din 7 iunie (2001) privind extradarea, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 326/18.06.2001.

2. ANALIZA EXTRADARII

Legea nr. 296/2001 este structurata in sase capitole, fiecare capitol fiind la randul sau
impartit in sectiuni.

Capitolul I reglementeaza obligatia de a extrada, preeminenta dreptului international si

declaratia de reciprocitate.

Referitor la obligatia de a extrada, art. 1 din lege prevede ca Romania accepta sa

predea, la cererea de extradare a unui stat, persoanele aflate pe teritoriul sau si care sunt
urmarite penal sau trimise in judecata pentru o infractiune ori sunt cautate in vederea
executarii unei pedepse de catre autoritatile judiciare ale statului solicitant.

Astfel, domnul profesor Constantin Bulai (2) remarca:

Extradarea este actul prin care un stat, pe al carui teritoriu s-a
refugiat un infractor, preda ( remite) la cererea altui stat pe acel
infractor pentru a fi judecat ori pus sa execute pedeapsa la care
fusese condamnat de instantele acelui stat.
Extradarea este o institutie utila in lupta impotriva fenomenului
infractional. Fara utilizarea ei nu s-ar putea infaptui sanctionarea
prin aplicarea legii penale in temeiul principiului teritorialitatii, in
cazurile in care, dupa savarsirea infractiunii pe teritoriul tarii,
infractorul a reusit sa-l paraseasca. De asemenea, nu s-ar putea
realiza aplicarea legii penale in temeiul principiilor personalitatii si
realitatii legii penale.

Potrivit art. 3 alin. 2 proiectul de intelegere ( pentru declaratia de reciprocitate data de

statul solicitant ) se

_________________________________________________
3.C. Bulai - Drept penal. Parte generala, vol. I, Bucuresti, 1979,
pag. 195 si urm.
negociaza din partea statului roman de Ministerul Justitiei si
Ministerul Afacerilor Externe.

24
 Capitolul II, privind conditii pentru extradare, are cinci sectiuni:

a) Conditii privitoare la persoana;

b) Conditii privitoare la fapte;

c) Conditii privitoare la pedeapsa;

d) Conditii privitoare la competenta;

e) Conditii privitoare la procedura

a. Conditii privitoare la persoana;

Persoanele supuse extradarii ( art. 4 ) sunt acelea a caror predare este solicitata de un
alt stat in care sunt urmarite penal

sau sunt trimise in judecata pentru savarsirea unei infractiuni ori sunt cautate in vederea
executarii unei pedepse penale

Persoanele exceptate de la extradarea din Romania, potrivit art. 5, sunt :

Cetatenii romani;

Persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil in Romania;

Persoanele straine care au imunitate de jurisdictie;

Extradarea oricarei alte persoane straine poate fi refuzata

sau amanata, daca predarea acesteia este susceptibila sa
aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea, in
special din cauza varstei sau a starii sale de sanatate.
Calitate de cetatean roman sau de refugiat politic in
Romania se apreciaza la data hotararii asupra executarii.
Obligatii in cazul neextradarii

Refuzul extradarii propriului cetatean ori a refugiatului

politic obliga statul roman ca la cererea statului solicitant sa
supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, astfel
incat sa se poata exercita urmarirea penala si judecata, daca
este cazul.
In cazul in care Romania opteaza pentru solutia
refuzului extradarii unui strain, invinuit sau condamnat in alt
stat pentru infractiuni grave sau pentru cele incriminate
prin conventiiinternationale care nu impun un alt mod de
represiune, examinarea propriei competente si exercitarea,

25
daca este cazul, a actiunii penale se fac din oficiu, fara
exceptie si fara intarziere. Autoritatile romane hotarasc in
aceleasi conditii ca si pentru orice infractiune cu caracter
grav prevazuta si pedepsita de legea romana ( art. 7 alin.
2 ).

b. Conditii referitoare la fapta

Dubla incriminare
Extradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru
care este invinuita sau a fost condamnata persoana a carei
extradare se cere este prevazuta ca infractiune atat de legea
statului solicitant cat si de legea statului solicitat.
Infractiuni politice
Extradarea nu se acorda daca infractiunea pentru care
este ceruta extradarea este considerata de statul solicitat ca
infractiune politica sau ca fapta conexa unei asemenea
infractiuni.
Atentatul la viata unui sef de stat sau a unui membru
al familiei sale nu este considerat infractiune politica.
Nu sunt considerate infractiuni politice : crimele
impotriva umanitatii si alte violari similare ale legii
razboiului, precum nici un act de natura terorista.
Infractiuni militare
Extradarea motivata de infractiuni militare care nu
constituie infractiuni de drept comun este exclusa din
campul de aplicare al prezentei legi.
Infractiuni fiscale
In materie de taxe si impozite, de vama si de schimb
valutar, extradarea va fi acordata intre statele parti la
Conventia europeana de extradare si la protocoalele sale.
c. Conditii privitoare la pedeapsa
Gravitatea pedepsei
Romania acorda extradarea , in vederea urmaririi sau judecarii,
numai pentru fapte a caror savarsire atrage, potrivit legislatiei
statului solicitant, o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 2
ani, iar in vederea executarii unei sanctiuni penale, numai daca
aceasta este mai mare de 1 an ( art. 12 )
Pedeapsa capitala
Articolul 13 din lege prevede ca daca fapta pentru care se cere
extradarea este pedepsita cu moartea de catre lege statului

26
 solicitant, extradarea nu va putea fi acordata decat cu conditia ca
statul respectiv ca pedeapsa va fi comutata.
Pedeapsa cu suspendarea executarii
Fractiunea de pedeapsa ramasa de executat trebuie sa corespunda
exigentelor de gravitate de la art. 12 pentru acordarea extradarii.
Locul savarsirii infractiunii
Cand infractiunea a fost savarsita in afara teritoriului statului
solicitant, extradarea poate fi refuzata.
d. Conditii privitoare la competenta
Romania poate sa refuze extradarea persoanei reclamate pentru o
infractiune care, potrivit legislatiei romane, a fost savarsita in totul
sau in parte pe teritoriul sau.
Cand infractiunea a fost savarsita in afara teritoriului statului
solicitant, extradarea va putea fi refuzata numai daca legislatia
statului roman nu autorizeaza urmarirea unei infractiuni de acelasi
fel, savarsita in afara teritoriului sau, ori nu autorizeaza extradarea
pentru infractiunea care face obiectul cererii.
e. Conditii privitoare la procedura
Extradarea se poate refuza si pentru urmatoarele considerente:
Urmariri in paralel;
Lipsa plangerii prealabile;
Dreptul la aparare;
Judecarea in lipsa;
Non bis in idem;
Prescriptie;
Amnistie;
Gratiere
Capitolul III se refera pe larg la procedura extradarii.
Cererea de extradare, potrivit art. 24 din lege, trebuie formulata
in scris de autoritatea competenta a statului solicitant si se
adreseaza Ministerului Justitiei din Romania.
In sprijinul cererii se vor prezenta documente referitoare la hotarari
judecatoresti, expunerea faptelor, dispozitii legale aplicabile. La
cerere, ulterior, se vor comunica si informatii suplimentare.
Cererea de extradare si actele anexe ajung la Ministerul
Justitiei, care le examineaza, sub aspectul reciprocitatii pentru

27
extradare, al existentei unui impediment in angajarea procedurii. In
cel mult 5 zileMinisterul Justitiei transmite cererea si actele
anexe Parchetului competent.
In 24 de ore de la primirea cererii de extradare si actelor anexe,
Parchetul trebuie sa identifice si sa aresteze in vederea
extradarii persoana reclamata. Cel reclamat este depus apoi la
penitenciar, dupa care procurorul sesizeaza de indata Curtea de
Apel competenta. Aceasta, in complet format din doi
judecatori, examineaza si se pronunta asupra starii de arest in
scop de extradare.
Art. 33 reglementeaza arestarea provizorie, pe care autoritatile
competente ale statului solicitant o pot cere chiar inainte de
formularea cererii de extradare.
Procedura extradarii la Curtea de Apel este reglementata in art.
34. La primul termen instanta procedeaza la luarea
interogatoriului persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit
de un interpret si de un avocat din oficiu, daca nu exista un avocat
ales.
Dupa interogatoriu, persoana extradabila poate sa opteze fie
pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea
procedurii, in caz de opunere la extradare.
Conform art. 37 din lege, Curtea de Apel, dupa examinarea cererii de
extradare, poate sa dispuna fie conexarea dosarelor ( in cazul
concursului de cereri ), fie amanarea solutionarii cererii pentru
informatii suplimentare, fie sa constate prin sentinta daca
sunt sau nu sunt intrunite conditiile extradarii. In acest ultim
caz, cand Curtea de Apel constata ca sunt indeplinite conditiile de
extradare, hotaraste admiterea cererii de extradare. Sentinta
poate fi atacata cu recurs.
Referitor la extradarea activa, solicitarea extradarii se face de
catre statul roman unui stat strain la propunerea motivata a
procurorului competent sau a presedintelui instantei competente,
dupa caz.
Solutiile procurorului sau judecatorului privind propunerea de a se
cere extradarea sunt inaintate Procurorului General competent sau
Ministerului Justitiei.
Ministerul Justitiei, daca socoteste ca extradarea propusa este
fondata, definitiveaza si semneaza cererea de extradare, dupa care
aceasta si actele anexe se transmit statului solicitat.
In capitolul IV sunt reglementate efectele extradarii.

28
Partea romana va face cunoscuta de urgenta partii solicitante solutia
adoptata asupra extradarii, comunicandu-i totodata un extras de pe
decizia definitiva.
Asa cu prevede art. 45 alin. 4, locul predarii va fi, de regula, un
punct de frontiera al statului roman.
Sunt reglementate in continuare reextradarea, predarea amanata
sau conditionata, remiterea de obiecte si tranzitul.
In art. 50 52 sunt precizate obligatiile statului roman solicitant.
Daca extradatul urmeaza sa execute o pedeapsa definitiva, el va fi
depus la penitenciar.
Potrivit regulii specialitatii, persoana care va fi predata ca efect al
extradarii nu va fi nici urmarita, nici judecata, nici detinuta in
vederea executarii unei pedepse, nici supusa oricarei alte restrictii, a
libertatii sale individuale, pentru orice fapt anterior predarii, altul
decat cel care a motivat extradarea.
Capitolul V reglementeaza extradarea aparenta, cu referire la
crime internationale grave, cand cererea de extradare se
examineaza printr-o procedura legala distincta, si frauda la
extradare. Potrivit acesteia din urma, predarea unei persoane prin
expulzare, readmisie, reconducere la frontiera sau alta masura de
acelasi fel este interzisa, ori de cate ori ascunde vointa de a se eluda
regulile de extradare.
Dupa publicarea in Monitorul Oficial ( partea I ) a Legii nr. 296/2001,
dispozitiile Legii nr. 4 din 18 martie 1971 s-au abrogat.
3. IN LOC DE CONCLUZII
Pentru a sublinia importanta pe care o are institutia expulzarii, cred
ca nu este mai convingator altceva decat o speta rezolvata de
Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Reclamantul, Jens Soering, cetatean german, s-a nascut la
data de 01.08.1966, in momentul acela aflandu-se intr-o inchisoare
din Regatul Unit, asteptand extradarea in Statele Unite ale Americii,
unde trebuia sa fie judecat in statul Virginia, pentru doua infractiuni
de omor, susceptibile de pedeapsa capitala.
Tanarul se confruntase cu posibilitatea unei detentii prelungite
in Culoarul mortii. Recunoscand ca pedeapsa capitala nu este in
sine nelegala in S.U.A., Curtea a statuat ca supunerea reclamantului
la sindromul culoarului mortii ar fi contrar drepturilor ce ii
sunt garantate de art. 3 si ca Regatul Unit ar fi astfel raspunzator
fata de dispozitiile Conventiei.

29
 Extradarea cuiva in aceste conditii ar fi impotriva
standardelor justitiei europene si contrara ordinii publice in Europa.
(4)
_________________________________________________
4. Hotarari ale Curtii Europene ale Drepturilor Omului, Editura
Polirom, 2000, pag. 261
BIBLIOGRAFIE
1. Constitutia Romaniei din 1923
2. Constitutia Romaniei din 1991
3. Codul Penal Roman
4. Legea nr. 296/2001 ( Anexa 1 )
5. Conventia europeana de extradare ( Anexa 2 )
6. Protocol aditional 1975 ( Anexa 3 )
7. Protocol aditional 1978 ( Anexa 4)
8. ***** Hotarari ale Curtii europene ale drepturilor
omului, Editura Polirom, 2000, pag. 238 261
9. ***** Culegere de practica judiciara in materie penala,
Editura Rosetti, Bucuresti, pag. 52
10. ***** Revista Dreptul, nr. 12/1997, pag. 108
11. Boroi, Alexandru Drept penal. Parte generala,
Editura AllBack, Bucuresti, 2000, pag 58 - 62
12. Bulai, Constantin Drept penal. Parte generala, vol. I,
Bucuresti, 1979, pag. 105 si urm.
13. Stanoiu, Rodica- Mihaela - Asistenta juridica
internationala in materie penala, Editura Academiei
R.S.R., Bucuresti, 1977, pag. 99
14. Boghirnea, Iulia Drept constitutional. Caiet de
seminar, Editura Universitatii din Pitesti, 2001, pag. 23

30