Virtuteafiind de dou se dezvoltd mai ales prin Fienti si timp), pe e€nd cea de unde sia primit si numel Se vede ela, de noi de nar cci nimi din prin deprindere: de exemplt pat Fi ar putea fi deprinsi cu miscar jmmprime aceasti deprind putea fi deprins cu 0 misc Fr mod natural nu ar putea fi deprins cu Asadar, virtue nu apar in noi nici in aptitudinea de a le primi, pentru a le ‘net, din inzestrarea noastrii natural’, aducem jobandeste soar deviati ile etice nu este i" al nu pod etic se di rai printr-o jci una dintre virtul 4n mod natur a dat o miscare descende aici, cA mi ce exist ra, cireia natura i nici dacd cineve sus; nic a invers! ind-o de mii de ori in ere, arunca re descendent, nici nimic alt eva contrariu naturii sale ceva din cea cee mod natural, nici contra natu ei ne-am niseut cu perfection: deprindere. Mai mult mai inti facultitile, pe care ulterior le punem in act (lucru evident ce priveste simturile, cici nu pentru ci am vizut de mai multe ori sau am de mai multe ori am cpitat simturile respective, ci, dimpotriva, lef pentru ci le avem si nu le avem pentru cli le-am folosit). Dar vir! in cazul artelor, Caci lucrurile pe care treby lane Be eile cre web le acer ti BA eh dev chon esol, construind case devii arhite’ red. La fel, practicaind dreptatea devii drept? ticdind cumpita mpitarea, cumpitat; practicdnd curajul, curajos dobindim dupa ce mai intai am depus 0 48 jndeplinim, € si nu e de mi ci de una foar Lucrare: urmifrim sé ex fide nici un care acestea ty "An capitalETICA NICOMAHICA I, 1-2, 1103 b-1104 = —— aac pcest veri dovedeste si cee ce se petrece in cet, cel legislator pe poten si devind bun, obignuinds cu bnele. Ae 4 Ficdrui legislator, iar cet ce nu o pun cum trebuie in aplicare nv-si var inenfia ges ara deoshcyte oii delta una bund ‘ de una rea ft adduwsim la acestea Faptul c& din si prin acel te, ea $i orice arti, Astfel, din practicarea cAntatului la cithar& bbuni gi cei slabi. La fel si in cazul arhitectilor si al tuturor te at special; cci constrund bine devi un bun ahitect, iar construind seta rst. Dac fi asa, nu arma fi nevoie de nel un invaidn Ppt am fi ned de 1a nastere, bun sau rin domeniul respectiv acelag luera Se poate spune si in privinja virtuilor: prin maniera de @ sctona tn eae cu ceili oameni, devenim unit drepti alti nedrepi far prin : sat de a reae(iona in pericole, obisnuindu-ne si ne temem sau si eutezim, ee | aoa uni eesicsi, ari lasic La fe gn ce priveste dorinfele si impulsusile e aceea Necesiti ew, J manies uni devin cumpitafi si bldnz, ali neinfranati st irasebili, dupa modu grmarea deprindetiy jg care se comport in astfel de situatii, unii intr-un fel, alti in at fel fe a cuvantului eth, fntrun cuvant, din acte asemnfinitoare se nase dispozitii habituale de ice nu este inoculaj; _acceasi naturd.® De aceea, trebuie si fim atenti la calitatea actelor pe care le alma poate i seta indepinim, cei pA diferente dntre ele se modeleazX difert wi deprindere. Hmigcare desoenigy §inu.e de mich important fel in care ne obiqnuim din Frage copiliirie, Seneva ar incercay ci deuna foarte mare, ba chiar total {n sus; nici focul m sta este intr-ade asi cauze® se naste si riere orice vita ies si citharezit teva din ccea ceit uw naturii sale.” Il wal, nici contra nae ya le perfection” Luerarea de fat neavand, ca altele, un scop teoretic (pentru ci nu aducem © —urmarim sii examindm natura virtufii, ci si devenim virtuosi, altfel ea nu ne-ar fi denici un fotos), este necesar si cercetim domeniu ctiunilor si modul in care acesteatrebuie indeplinite; cXci ele sunt, dup’ cum am spus, de o impor- tan{& capital pentru calitatea dispozitiilor habituale pe care ni le formim. Si luim ca principiu faptul indeobste admis c& trebuie sii actionim in conformitate cu regula dreapti; apoi vom ariita in ce consti ea si in ce relatic se aflcu celelalte virtuti®. Dari convenim dinainte ci orice demonstratic in legiturd cu actiunea ttebuie si fe expusiin lini generale, fr a intra in detalii, dupa cum atrigeam ‘tentia si la inceput!, pentrn ci orice expunere trebuie si corespunds 49 20 30 1104 apeugroreale Pa ile si ceea ce actiuni ce priveste actin ce priveste wale, cu atat mai m i Jor subiectului tratat; ie a ne siiniitated rei et It f Aceasta fiin : ‘are un astfel de i ite o prea mare preciy), al i le caracter, Sa ince reguli', ci tot cele privitoare cli acestea nt eazil trebu tna cel ce actionewz ti nie! nya cum se prose Si totusi, desi expunerea : dificultatile. Mai inti, trebuile mura lor, degradate fie de insuficient ce este vib pent a infelege ceed fi tea: exercitil jn legdturi cu fort fizict si stint fieiente, distrug vigoarea, la fel cum abuzul sau insuficien periclteazi sinitatea, pe cind, bine proportionate, ree Tot astfel se intémpla si in ce priveste cumplitarea, cure virtuti, Cel ce fuge de toate si se teme si nu indrizneste nimic ce nu se teme de nimic, ci infrunti totul, devine indrdiznet, la fel cum si ce profitk de orice plicere, neabjinandu-se de la nici una, devine neinfr iar cel ce le evitt pe toate, ca un salbatic, devine insensibil. Asadar, cumpit sicurajul sunt distruse atit de exces, cat si de insuficienti, pe cand mode Ie salveazit Darnu numai nastere sidepind de ele, ci si actele. asa, de pildi in ce priveste forta fizic’: ea rezulta dintr-un consum mate brand si din depunerea multor eforturi, iar aceste lucruri cel mai bine le face omul viguros. La fel iin ce priveste virtutile: datorita faptului c’i ne ies © i prereeicin ant si, devenind astfel, ne putem abtine Mier pine oa ait ue se poate spune despre cura: deprinzin evened are hinfruntim ceea ce genereazi teama, devenim cusjs , vom fi capabili in cel mai inalt grad s& infrun rea noast inliura ste ascuns, constatim a prin nat ce ne fizice excesive, ca si c nta de bautur’ si hr dezvolti $i cons a, curajul si cells devine las; dim perico ‘ericolele « oricarei pasiuni un motiy pent sicoreetiile aplic: jar tratamentele Pe lang a nifesti devin rele din c: nu trebuie, fie cu De aceea, uni?! fac in mod nead¢ cum trebuie si c1 Si admiter materie de pliice moase, iar viciul si mai clare ches Exist trei neazi refuzul: fr Ce este rusinos, y deazi cum trebu Priveste pliicere: ce fine de alegere Gute. Tn afar de pe Copil Pus ampr asemene ai mult, alti maajul si cele devine ls, \ fel cum sig, vine neiniriny, dar, cumpita, cfnd moder din aceste cur rai concretest sum mar nai bine le pot stului clined putem able? pentru toti*?. De exemplu, dact zece inseamnii mult, iar doi putin, in rapo cu lucrul respectiv se ia ca medie sase, cXci sase depageste si este det i eat rte ete oe st milo dp propnta atmetcd*! Der re Pe Gd eripak mitt vie cack pearcinora neon bis aia hriiteen tfel; clici, dact pentru cineva a const e seamnii mult, iar dou’ putin, prof aE ee anise fesorul de gimnasi mult sau prea putin ad ae ‘a $i aceasta cantitate poate insemna pi Pent un ncepitorin gimmastck mult. La fel ine cohen lergare sau fn cele de lupe, Astel, oxi fel si in ce priveste exercitile? orice cunoscitor eviti atat excestl tea omului trebuic propri clar dacd vom anita care este nat {in tot ce este continuu $i 25 ea este gresit gi ins jnseamna rectitu Agadar, vit dintre dou’ extr cum si-au repre? cind binele de c de aceea, primul atingi. $i din ace virtutii ii este prninusul eprezin ucru ort me, fin eca cen ci aces oi Je pisit’ al ETICA NICOMAHICA II, 6, 1106 b=1107 >= insuficienga, eau si alegind mésura just, dar misura justi nu in rapon +e igenul in sine, ei In raport cu noi, Deci, dacii in acest fel orice stiinta* fgi duce la indeplinire bine opera concenigndu-si alent spre misura just si pe ea vizind-o in operele sale (de ode siobisnuinta de & se spune c® Ia operele perfecte nu este nimie de inky ‘at nied de adiugat, excesul sau carente ripindu-le perfectiunea, pe efind justa risurio salveaz), dact deci, cum spuneam, artisti buni lucreaz’ eu atentia fdreptat spre masura just, cu at&t mai mult virutea, care mai riguroasd st mai desavarsit& decat orice arti, tresuie spre aceasta misuri.* Ma refer, desigur, la virtutea etic; pentru ci ea se afltt 1 afectele si actele"®, in sfera cirora intervin excesul, insuficienta si n De exemplu, si in teami, si in indrizneald, si in dorint4, si in manie, si in mild, si, in general, in plcere si durere, exist un prea mult* si un Ambele sunt departe de a fi bune. Dar a incerca asemenea sentimente atunci cAnd trebuie, fat’ de cine trebuie, pentru ce trebuie si cum trebuie, inseamnit masurii just si fn acelasi timp lucrul cel mai bun, care sunt proprii virtutii. In acelasi fel existi, si in ce priveste actele, exces, carenti sau misuri justi ‘Virtutea se afl, deci, in relatie cu afectele si actiunile, in care excesul este gresit $i insuficienta [blamati]*°, pe cénd miisura justi este liudata si Inseamnd rectitudine, amAndoud aceste tristtur: fiind proprii virtuti. Asadar, virtutea este un fel de medietate*”, tinta ei fiind m&sura justi dintre dowd extreme. Sa adZugtim cA se poate gresi in multe feluri (clici, asa cum $i-au reprezentat pythagoreii*®, raul tine de domeniul indefinitului, pe cind binele de cel al limitatului), dar exist un singur fel de a proceda bine; de aceea, primul lucru este usor, celiilalt dificil: usor si gresesti tinta, greu s-o ating. $i din aceasti cauza excesul si insuficienta apartin viciului, in timp ce virtufi fi este proprie linia de mijloc: doar fntr-un fel poti fi bun, riu in nenumirate’ Virtutea este, asadar, 0 dispozitie habitualii dobinditi in mod voluntar®, constand in miisura just in raport cu noi, determina de ratiune, si anume {n felul in care 0 determina posesorul intelepciunii practice.*' Ea este calea de mijloc intre dou’ vicii, unul provocat de exces. celalalt de insuficient’; cici ‘in timp ce unele vicii constau in excesul, altcle in insuficienta fati de ceca ce se euvine, atat in domeniul afectelor, cat si in cel al actelor, virtutea giiseste si alege miisura justi. De accea, prin esenta ei si prin conceptul care o defi- neste, ‘este o medictate; in raport insti cu binele suprem si cu perfe 1&4 punctul cel mai inalt. a si natura, este i finteasc’ direct I isura just, ier rea putin si 049, a5 20 30 1107 afect implici medictatea: unele contin chiar; ee ‘cum sunt bucuria pentru ne © priveste actele, adulterul. fury for sunt blamate pentru ci sn, ar comporta-o. in ¢ ot sa pe care a, invidia, sau. 0 Je aseminsitoare 1 insuficienta pe care ctitudine, ci totdeauna numai ero, rea lucruri, de bine sau de ru jy mod trebuje Dar nu orice a cs or perversitatea P a impudoare estea $i tru exces Sa cexista niciodatl re Tesitur cu asement ine He pi atl de cine, in ce moment si ince i de ale comite constituie cd. gh nce priveste injustitia,lasitatea say eee si insuficientd; cei, ntr-un asemene, ceria spat sh existe misuri just chiar gin exces sin insuficient, dup: car trebui eheiste un exces al excesului si 0 insuficienga a insuficientei i 1 exist exces 1 insuficien Dar, dimpotriva, asa cum in cumpatare si curaj nu exist exces $1 in 1 pentru cf linia de mijloc este la ele intr-un fel punctul culminant™, tot aste| Ja aceste vieii nu existd nici medietat cient, pentru cf oricum s-ar proceda, tot se grescste. vant, n {n exces si in insuficient, nici exces si insuficientd in meditate. ‘oimplici, a numele i cirea altcui homicidul. Toate ae rele in sine si nu pe le priveste, nu poate si mu poate fi vorba, functie de imprejurii comis un adulter, ci simplul fapt de ‘Acelasi lucru ar fi st pretinzi desfraul, ar exista cale de mijloc, © in sine 0 greseals, nici exces, nici insu! Intr-un cuvant, nu existi nici med VIL Aceasti problemi nu trebuie si fie ins tratat%i numai in linii generale, ci trebuie s-o adaptim cazurilor particulare, pentru ci, printre demonstratii privitoare la actiuni, cele generale sunt mai lipsite de continut®, pe ciind cele ce se referd la cazurile particulare sunt mai aproape de adevar; si pentru ci actele sunt legate de cazurile particulare, expunerea noastra trebuie s com corde cu acestea. Le vom desprinde din descrierea ce urmeazi5? Asadar, ctrajul este linia de mijloc intre frick si temeritate; dintre excese cel comis prin absenta fricii nu a primit inci un nume (multe au rimas de altel nenumite), dar cel ce comite un exces de indritzneala este numit temerar, itt cel ese teme excesi sau fi lipseste cu totul ndrizneata este mumit ls, ED ee si dlurerifor ~ nu in eazultuturor, gi mai patina ; la de mijloc este cumpitarea, exces este desfraul. Cei pad cu destivirsire plicerile sunt extrem de Putini, de aceea acest fel wi nu a primit un calificativ; si-i numim insd insensibili.contin ch, > 44 Pentru neath adultery) rt te pentry (4% omporta.g. Say 1a MMA gy ne sau de jy : i Ce Mod tej a insufi cleus 8 si insUficiey nant? tot asf, ent, pentny, A nici medigi etate in linii genenlt e demonstrat 156, pe cfnd ak yar; $i pentiud trebuie si ai” te; dintre exo u rimas des ETICA NICOMAHICA 11, 7. 7 b-1108 a ~insufcienta sean total opozitc: risipitorulcheluieexce # Melentavarulprimeste excesiv si cheltuie insufcien a ‘Desigur, acum expunem lucrurile doar sumar si in linii generale. S ‘mai multa precizie- in sfarsit, in legaturd cu bunurile materiale mai existi si alte atitu nia de mijloe este mirinimia (omul mirinimos deosebindu-se de cel zen i fn aceea civunul are resurse mari, altul mici), excesul fiind aici lipsa d Ea PeMalgaritatea, insuficienta fiind meschiniria, Acestea se deosebese prvitore la generoritate, dar in ce mod difer’ vom spune mai tizi {in ce priveste onorurile si di de ele, linia de mijloc este grandoarea sufleteasctt; excesul este, ca si spunem aya, un fel de va nitate, iar insuficienta — micimea sufleteas ‘eh se deosebeste de miirinimie prin aceea ci se manifesta prin mijloace mai modeste, tot astfel, fat de grandoarea sufleteasci, legatii de mari onoruri txisti gi aspirate spre onoruri mai modeste;c3ci se poate aspira spre onorur a misura cuvenit, dupi cum si mai mult sau mai putin decat trebuie, iar cel ce exagereazi in aspiratia spre onoruri este numit ambitios, cel ce le dipretw te — indiferent, cel ce pistreaz’i miisura neavfind un calificativ anume. Si gust A. Si, aga cum spunea despre generozitate iest rm aunume nici tristturile de caracter corespunziitoare, in afari de cea a ambi tiosului, care este ambitia. De accea, extremele isi revendica locul de mijloc ‘And ambitios, cand ind pe indiferent acum sini se fntdmpla st-1 numim pe cel ce pistreaz’i miisura indiferent si, de asemenea, si-l Iiudim cand pe ambitios, Din ce cauzi facem aceasta, vom explica in cele ce urmeazi s-vorbim insti si despre celelalte virtuti, in maniera indicat mai sus. Asadar sit ce priveste minia, exist& exces, insuficient’, moderate; acestes neavand ‘odenumire propriu-zisi, deoarece il numim bland pe omul moderat, clea de nijloe o vom numi blandete. Dintre extreme, pe cel ce comite excestil si] umim iraseibily iar viciul corespunzitor, irascibilitate; pe cel lipsit total de ‘mnie si-1 numim flegmatic, iar insuficienta respectiva apatie. Mai existi si alte trei medietditi, care prezintd 0 oarecare aseminare una fati de alta, dar se si deosebesc intre ele. Toate trei privese relatiile dintre ‘oameni in ce priveste vorbele sau actele lor, dar se deosebesc intre ele prin ceed etna $6 raporteazi\ la adeviirul din aceste relait,celelalte 1a latura Tor plicuti, Dintre ultimele dou, una este legat’ de amuzament, alta de tot ce priveste viata, Trebuie, desigur, sii vorbim si despre acestea, pentry & observa mai bine e%, in toate, linia de mijloc este demi de laud, in timp ce extremele ‘u sunt nici convenabile, nici Isudabile, ci demne de a fi blamate. Si dintre fe, pentru cele-mai multe ne lipseste-o novinne care st le eT 1108 a 10 15ARISTOTEL selorlalte, si Je eretim un, cercim, ca $i inca cu claritate si pentru fi jevarului, pe cel &® P tendinta spre exagera it raudlros, si rendinta spre dimints |. disimulator. itul, omul moderat este ¢ i bufonerie si pe cel caret c 41 vom numi necioplit defineased, dar trebuie SH rnume corespunzator, pent Astfel, in privinia sincer, jar msura sine’ jar pe cel ce o manifes jar pe cel ce o manifest in ce priveste agreabi este veselia; excesul fl vom num lipseste eu totul vesel treazi misura si-1 numim re s-o numim liudarosenie, are disimulare® vesel, iar starea sa de -omite, bufon, caracteris. spit jar pe cel ciruia-i tica sa, grosolinie. (Cat despre cel imisuril este cel amabi a, omul agreabi cet econ) ect cin isteeeaomuli eres of iI jar miisura justi este amabilitatea: sea ot nest ese un-oms care doreyie sf pack ar aco aes din interes teste un lingusitor. In sfarsit, cel lipsit de ‘amabilitate si dezagreabil in orice Fmprejurare este un om ursuz si certret iin afece, si in tot ce are tangent cu el desi pedoarea nu esto virtue, omul decent este Kuda; pentru cl, 8 ic. una Sa plstreaz misura, altul o depiseste, ca timidul, care se rusineazii de toate, sau este P ipsit eu totul de pudoare, ca omul indecent; omul decent este schimb cel ele ext care pistreazi misura just Indignarea, la rindal ei, este linia mente legate de plicerea sau durerea generate de ceea ce se intimpl din jur;ecicel ce se indigneazd pe drept este afectat de prosperitatea celor tear n-o merit, pe cind invidiosul, depsind acest sentiment, se simte afectt de bunistarea oricui, iar omul rutdcios este atat de departe de a se intrst de nenorocirile alteuiva, inedt chiar se bucurd de ele. Dar despre acestea vom avea prilejul si mai vorbim si in alt& parte. Cit despre drepate, dat find c despre ean se poate vorbi in ansambl, vor gee Ea ee png od ae a csr dog . ie La fel vom proceda si cu virtutile dianoetice.* existt o cale de mijloc; astel, de mijloc intre invidie si rautate, senti- Vill iat! ; Seis sic fie maniere de ate comporta®, out dintre cle Sind ee tee eee a insuficione ae Re tac tst ee mliloes torte acoste ts a un fel unul altuia; cic extremele se opun att li 58LO fntelegerij ya - misura si), umim. Biudigg HATE isin ws J mijoc,eatsiunaalteia, ar linia de mijloe se opune, la rindul ei, extremelor i el incat ,egalul este mai mare in comparatie eu ,minusul, dar mai mic Ms comparaie cu plusul". De asemenea, att in pasiuni cat siinacte atitudinil inerate reprezinta fai de insuficientt un exces, dar fat i ufcient ci omul curajos pare temerar in comparatie eu cel lay, pe cand x comparitie cu cel temerar pare las. Tot astfel, omul cumpaat pare neinfrinat ft de unulinsensibil, dar insensibil far& de cel neinfranat; iar omul generos ore risipitor fat de cel avar, dar avar fat de risipitor. De aceea, cei situati pe pozitii extreme il imping fiecare pe cel aflat in iuatia intermediara spre cealalta extrema si aga se face cA pe omul curajos asl il califiod drept temerar, iar temerarul drept las si la fel se intimpla jn celelalte cazuri ‘Astfel, desi toate se opun una alteia®”, opozitia dintre extreme este mult mai mare dect cea dintre extreme si linia de mijloc, la fel cum ceea ce este ‘mare este mai indep&rtat fata de ceea ce este mic si c ste mic fata de ee ce este mare decit ambele fati de ceea ce este ¢ Mai mult inc, unele extreme par si prezinte 0 oarecare asemiinare cu hinia de mijloc, cum este cazul temerititii fat de curaj sau al risipei fay’ de generozitate; dar intre ele extremele prezinti cea mai mare deosebire. Cele care se afl la distanfa cea mai mare una de alta sunt definite drept contrarii ‘stfel inet, cu cit sunt mai indepirtate, cu att sunt mai opuse una alteia in opozitia cea mai mare fat de linia de mijloc se afla cind insuficienta, ind excesul; de pild’, in cazul curajului, nu temeritatea, care este un exces ise opune cel mai mult, ci lasitatea, care constituie o insuficienti; in schimb, {n ce priveste cumpitarea, nu insensibilitatea, care este o insuficienta, i se pune cel mai mult, ci neinfrénarea, care este un exces ‘Acestea se intimpli din dou cauze, una pornind de fa lucrul insusi®* dat fiind 8 una dintre extreme este mai apropiat si mai aseminitoare cu nijlocul, contrara fi este cea pe care i-o opunem mai mult; de exemplu, deoa rece temeritatea pare sii fie mai asemantoare curajului si mai apropiat de el, pe elind lasitatea este mult mai deosebit’ de curaj, mai degrabii pe aceasta umd i-o yom opune. Cici se pare ci lucrurile cele mai indeplirtate de ‘mijloc sunt si cele care i se opun mai mult. Asadar, aceasta este una dintre cauze, cea care rezida in lucrul insusi § originea in noi insine; cici cele spre care suntem inclinati i, acelea apar mai opuse liniei de mijloc. De exemplu, cu cit noastri mai inclinati spre pliceri, cu atit alunecim mai u, indeplirtindu-ne de decenti.© Si cu atat mai mult const (Sunt contrariliniei de mijloc, cu cat tendinta spre le devine de exces reprezintlt sel, iar stareg are-I comite oPlit si cara z Ee ii omul agrety cel Ce exage Ho face din in ezagreabil ing, le de mijloc; sy nt CH, $i aici a ineazi de toate, Leste in schimba die si rAutate, sa > se intmpli cs 59 30 35 1109 a 10quis fiind un exces, este in-mai mare nsibilitatea ati; de aceen, desfr if de cumpaitare decit inse! ‘mai accent contrariu fat IX ate luerur despre faptul ct virtutea etic ints o Tinie de mijlc, si anume o line de mijloe inire ee a er aekees, cela de insuficient, precum si cl ea este ass! Cette, ait Fr domenil pasfulor, lf gin celal actelor nde direct spre ™ rn jit De aceea si este dificil si atingem destivaryirea”; cc shatingi punctul de echilibr, la fel cum centrul unui cere nu poate fi deter mat de oricine, ci numai de un cunoscitor. Tot astfel, pentru oricine ¢ usor lise minie, ssi ofere sau si-gi cheltuie averea; dar nu este deloc la indeming bvicu si tic fap de cine, ct, pentru ce si in ce mod trebuie s-o fac’. De accea, ‘a proceda bine este un lucru tot atat de rar pe cat pe ¢ liudabil 30 ‘Agadar, cel ce tinde spre misura just trebuie in primul rand si evite cceea ce se opune cel mai mult acestei miisuri, asa cum avertizeazi si Kalypso departe de acel abur si de valtoare corabia si-ti tii*”* ci dintre extreme una ne face si gresim mai mult, alta mai putin. Pentru ct este extrem de dificil si atingi linia de mijloc, trebuie, ca si in al doilea mot de navigatie”, cum spune proverbul, si alegem raul cel mai mic; si vom fice ‘aceasta cel mai bine urmand metoda pe care o expunem aici ___ Trebuie deci si ne observim propriile tendinte naturale, cici pe flessr dintre noi natura a inzestrat cu alte inclinafii $i ne va fi usor s&ne eee eee tcalin ; SOF Sine cunoasien wes aina pian de la plicerea sau durerea pe care 0 resimtim. $i ca a ec see ne Be ee fas coe tetracaine 1 fac cei ce indreapti lemnele strambe.”4 In toate trebuie si ne ferim cel mai mul ae plicut,efci tn aprecierea pliceri suntem It de plicere si de tot ceea ces de pliicere trebuie s& ne purtim si noi tem departe de a fi incoruptibili. Fill de Elen in oie tree neu 8 pura barnisfaui® respingind plicerea, vom gresi mai a cuvintele acelora; doar ast! simul ein de mio Tecan Procedind 2 mai ales in cazurile pare eno OMe acest Iucru este £ Particulare; intr-adevar, Si fmpotriva cui, side ce, si * NU e usor si stabiles" » Si cAt timp, trebuie si fii mini Cred cif am spus suficier ™, cici in orice lucru este dificiy frumosJe € tor ndemini De acct, rum” BTICA NICOMAHICA TI, 9, 1109 b Ft «jii dim end pe cei lipsiti total de mnie, numindu-i blanzi, cand pe cei jascibili, calificandu-i drept adevairati birbati. Dar cel ce se indeparteazi doar pufin de ceea ce este bine nu va fi blamat, fie cii se abate spre exces, fie spre jnsuficienti; va fi blamat, in schimb, cel ce se abate mai mult, pentru ci astfel reseala Iui nu mai poate trece neobservati Nueste usor de spus pani la ce punct si in ce misuri cineva e blamabil cici asemenea lucturi tin de cazurile particulare si judecarea lor depinde de un anume simt’®. E limpede ins& micar atat, anume ci dispozitia habitual ce pistreazil linia de mijloc este in toate imprejurarile laudabili, numai ci trebuie mereu s& osciltim cAnd spre exces, cAnd spre insuficientai, ca s& putem atinge mai usor echilibrul acestei linii de mijloc si destivarsirea. 20uni si acte, iar ceed ce este 1 de pasit woluntar de iertare cand ceva ce este in intru cei ce examincary vest lucru va virtutea! este | Dat fiind ct de sau blam, Pe voluntar are parte de lau si uneori chiar de compasiune, este desigur necesar, pet * utea, si definim notiunile de voluntar involuntar™ si pentru legislatori®, in stabilirea onorurilor st pedepselor: ; Se admite, in gen’ Je comise prin constrin-| gere sav din ignorant’. Actul re este cel al clirui prin cipiv! se afla in exterior, fiin suport actiunea nu contribuie cu nimic la te duce cu sine pe cineva eral, cf involuntare sunt actel comis prin constrange! dd de aga narur’ inedt ecl ce execu sau cel og aceasta, de exemplu cand vantul sau un om cu autori a intr-un anume loc Dar se pune intrebarea duc ceca ce sau fn vederea a ceva bun este voluntar sau involuntar (de pildS, dacS un inn tn a cara putere se alt prin si copii nostri ne-ar cere si comitem 0 fp reprobabli si,comitind-o, iam salva, dar, refuzdind s-o facem, ek a1 trebui st tnoard)S. La fel se intimpli si cfnd se arunci in mare, pe timp de furtun’. in ‘rcinura unei nave; in mod obignuit, nimeni nu-si aruncai de bundivoie avultl, ice om cu cap ar face-o pentru salvarea sa sia celorlali. Asemene ice sit rmixte®, dar ele par mai degrabi voluntare, pentru c& sunt liber alese in momentilj in i sunt sAvargite, desi seopul lor este determinat de imprejuriiri’ ie ean arin si lum in consideratie yoluntarul si involuntar mmentul actiunii. $i S| se act , 4 aa ct $i se poate spune ci se actioneaz’ in mod voluntat, ©! piul miselri corpului se afl, in asemenea situatii, in insusi cel ce neat; jar daci in el se afli prineipiul, de el depinde si . de el depinde gi sii actioneze sal ™ facem de teama unui ru mai marear Coed oe ey sluntar de ienan i Ce examiney: t Lucu va fg e prin consis cl al cru pie ecutd sau cela plu cfnd vise ne loc ui rau mai me 431, dact untla comitem 0 m, ei at ETICA NICOMAHICA MH, 1, 1110 «i110 » . a i a0 ‘asemenea acte sunt deci voluntare, dar, privite in mod absolut ‘pvoluntare; fiinded nimeni nu ar decide sa fac& asemenea lucruri de dragul ki Benim acte de acest fel sunt chiar liudati uncon, cei cor anne contrary, sunt blamati; cAci a suporta o mare dezonoare fir st ai in vedere ele sunt poate ‘eva frumos sau cat de ct frumos, inseamni a fi un om infer fn unele cazuri nu se primesc laude, ci iertare, si anume cind cineva a comis ceea ce nu se cuvenca de teama unor suferinte ce depigesc capacitaten de rezistent a naturii umane si pe care nimeni nu le-ar putea indura.!? Dar ute efi unele lucruri nu trebuie si ne liistim constr degraba si acceptiim moartea, induriind cele mai cumplite chinuri; astfel, me tive precum cele ce I-au determinat pe Alkmaion din piesa lui Euripide!* ucidi mama sunt, evident, absurde. Uneor ins este dificil si decizi ce anume trebuie si alegi si cu ce pret si ‘ce trebuie si suporti si pentru ce!?, ba inc’ si mai greu e si-ti pistrezi cu fermitate hotirirea luatii; pentru ci cel mai adesea lucrurile care te asteapt sunt dureroase, iar cele pe care esti constriins si le faci sunt dezonorante, de unde gi laudele sat blamul la adresa celor ce s-au lsat constringi si actioneze sau nu. Care sunt deci actele pe prin constrangere? Desigur, in principiu, cele a cliror cauzi este exterioari si in care executantul nu are nici o contributie. Dar actele care, involuntare in sine, in anumite imprejurari sunt preferate altora in schimbul unui avantaj anu- ‘me — principiul aflandu-se astfel in executant —, desi involuntare in sine, de vin, in astfel de imprejuriri, voluntare in comparatie cu celelalte. Astfel. ele par mai aseminitoare actelor voluntare; clci actele sunt legate de cazuri particulare, iaracestea din urmi implic’ intentia. Nu este inst usor si precizezi ce act tre- buie preferat altuia, pentru ci intre cazurile particulare exist multe deosebiti. Dar dac am pretinde c& lucrurile plicute si frumoase sunt constrain itoare (intrucat ele, fiindu-ne exterioare, ar exercita asupra noastri o con stringere), atunci totul ar trebui si implice o constréingere; cici in vederea unor astfel de Iucruri!? indeplinim cu tofii toate actele noastre. Dar cei ce actioneaz din constrangere, si deci impotriva vointei lor, 0 fac suferind, pe clind cei ce Actioneaza de dragul a ceea ce este plicut si frumos o fac cu plicere. Ar fi deci ridicol s& invinuim circumstantele exterioare si nu pe noi ingine, care usor ne lisiim pringi de asemenea lucruri, dup’ cum absurd ar fi si si ne atribuirn ‘oud insine actiunile frumoase, iar plicerii pe cele reprobabile Se pare deci ei act executat prin constrngere este acela al cirui principiu este exterior §i Ia care cel ce suport constrangerea nu partic ip’ cu nimic. si a le comite, ci mai re trebuie si le considerim ca fiind executate 63 1110 10ce sunt, desigurlipste de de suferin’ gf - a. te came din ignorant Pee te actul urmat priveste i cae neni, dareu adevirat comis imPOH sine ae sc : Sa ce, aofionand din ignorant na SUPT pe a ete 8 ere valuntar penta ci nu gti. ce Tacs, de fay es ice nu suferd pentru asta duct cei depart action sei impotriva voinfel sale nd 2 dar, in cazul actelor comise din c \devirat impotriva vointel tsi privim ca ‘Ricut-o, din momen! noran{a, cel ce a Dar pe cel ce nu resimte nici pe unul care a actionat fri voie: ‘Cmai bine si-i dim un calificativ propri. faci ceva din ignorant’ si alta si faci ceva ne 5; pentru ci omul care imbatl sau Se manie ci dintr-una di cauzele mentionate maj us, sin constient de ce face, ci inconstient. Fi indoiali ci orice om vicios ott ce trebuie s& fact si ce trebuie si evite gi o astfel de eroare Hi face pe ‘oameni si devinii nedrepti si, in general, rii.16 Dar trebuie si definim involuntarul si nu faptul c’ ce fi este avantajos. Cci ignoranta in alegerea deliberatd este c jnvoluntarulu, ei a perversititii!” $i nici ignorarea principiilor gen: este cauza involuntarului (pentru c& datoritk ei, cel putin, suntem blamati), ci aceea a circumstanfelor particulare, in care si in legaturii cu care are loc actitnea; in aceste cazuri intervin si mila si iertarea*, pentru c& cel ce ignort ceva in acest domeniu actioneazi in mod involuntar. i j nes ey Iucruri, si anume care si cate sunt, si cine, si ce, si in legiturdi cu ce sau cu ce scop actioneazii, uneori st prin ce mijloace, de pild cu ajutorul unui instrument, si din ce motiv, de pildi Penta salva, si ce fel de pid cu blandefe sau cu asprime ie? rd indoiald cA nimeni, da i 5 5 sie clar cd nu- poate ignora aie cies BAN ao: aa ignor pe sine? Dar cel ce anioneazd ar putea ignora ce face, de pi cnd 565 Rai ignora ce face, de pildi cind pune ci, vorbind, cineva poate scipa unele c\ » de pi este interzis, ca Eschyl cu misteriile20, uvinte, sau nu a stiut c¥ cove Hk se Seles De astrenca,cineva armen etree oe ropriul stu fiu fi este dusman, sau cas ar putea sii cread, ca Meroe”. i ierul ascutit al unei Hinci este rotwnilt, re remusciri pare sii fi reactionat cu ae sale. tun regret, fiind difeit de celal ici deosebindu-se de primul, Se pare, deci, ci una e find constient de ceea ce faci! nu pare si actioneze din ignorant nor ceea UZ MU a ale nu i cineva Sg hiuturl fn scopul de a- miweese”(© cauza ny, lor generale my intem bla, cu care are oe e8 cel ce ignat care $i céte wn, neazi, uneor , moti, dept BTICA NICOMAHICA MI, 1-2, 1111 a-t111 b {importante sunt acelea in ie $i pentru care are loc actiunea. Dar cacele mai i Me aconsidertinvoluntarceea ce se intimpl datorita uneiastfel de igno- cymaitrebuie $i ca. actiunea si fie insofiti de durere si regret "actu! involuntar find deci comis prin constrangere sau din ignorant, ®; dar opinia ua Jegaturi cu faptul c& urmrim sau evitim ceva, a egg at de aceasta, Rudi slegereadeliberatt mai degrabit cand arch legiturdi cu ce trebuie sau in mod corect, dar opini a adevirul. $i alegem Ys * |, dar opinia cdind concord a ‘gem ceea ce stim ce bine, dar ne putem exprima opi § -giturd cu cea ce nu cuno: stem ft iT : i io stem indeajuns. Se pare, de asemenea, alegeri sunt si cei care au opi ‘ari in opinii, dar viciul ii elm i otdeauna oameni care fac ele mit iniile cele mai bune, ci, dimpotri sunt ¢ . Ci, dimpotrivii, uni suot determing st aleagi ce nu trebuie. 66sli. nat Pe Te, 3 tin- nde ida i in ate i, Ci ETICA NICOMAHICA III, 2-3, 1112 at despre faptul ca opi rea sau fi urmeazi, nu ne researc oXel mu aceasta este chestiunea pe care o examiniim, ci daci ie aiberath este acelasi Tuer cu opinia Taunei, ce este alegerea deliberati, sau ce o caracterizeazi, dacti nu ani eximio dine cele menfionate ma us? Fst, evident cova voluntar cemvieactvoluntar implic alegerea deliberata, Este ea, asadar bie ul Mu pemeditiri? Cici alegerea deliberaté are loc cu ajutorul rian cts. Deal, si din numele ei se poate deduce ci este vorba de ceva thseou priritate fi de alte lucruri >? Ill Darse delibereaz\ in legitur’i cu orice, si orice poate fi supus deliberairit vinfegituri en unele Iucruri deliberarea nu este posibila? Oricum, ar trebui pote precizim cl obiect al deliberirii nu este cel asupra clruia ar delibera Unprost sau tn nebun, ci acela asupra cuiruia delibereazi omul rational _ Asupra lucrurilor eterne”? nu delibereazi nimeni, de exemplu asupra tniversului sau asupra faptului ci diagonala si laturile [patratului] sunt inco- ‘exsurabile, $i nici asupra lucrurilor in migcare, dar care se misc vesnic dupa aceeag leg, fie din necesitate, fie datorit’i naturii lor sau din vreo alti cau7‘, meee siechinoctiile. Nici despre alte lucruri, ce survin la inter- eregulae, ca seceta si ploaia, dup’ cum nici despre cea ce se datorea mar fi descoperirea unei comori. Dar nici in legaturi cu toate ane nu se delibereazz; nici un lacedemonian, de exemplu, nu celei mai bune forme de guvernimént pentru sciti. Pentry aa pemeaite) de lucruri n-ar putea fi realizat de catre noi insine a Cabject al deliberirii noastre rimiine deci ccea ce depinde de not ingine noi. Cauzele Iucrurilor par s& fie natura, necesitatea 3 ‘ntelectnl si tot ce reprezintai opera omului. 4 Dar 20 30