Sistemul circulator central

prin acest sistem se realizeaza doua functii majore:

distributia substantelor nutritive si ale oxigenului catre toate

organele si celulele din organism.Si pe de alta parte colectarea
produsilor rezultati din anabolism pt a fi eliminati.

Forta motrice care pune in miscare acest sistem este

inima,care functioneaza ca pompa asipro-respingatoare,care
pompea sangele oxigenat,prin artere catre capilare si care apoi se
intoarce la inima pe cale venoasa.Acest circuit, inima - artere
teritoriul de distributie capilar(unde practic sangele este utiliat)
sistemul venos cu intoarcere catre inima se numeste marea
circulatie.Circuitul care pleaca de la corp,conducand sangele
venos catre pulmon, unde sangele se oxigeneaa din nou si de la
pulmon se intoarce catre inima,se numeste mica circulatie.

Fiziologia inimii

Inima este organul central, al aparatului cardio-vascular,se afla

medial intre cei doi plamani, si este un organ tetra-
cameral(format din 4 spatii numite camere).Doua atrii si doua
ventricule.Dupa unii autori, inima poate fi considerata ca fiind
alcatuita din doua pompe, dispuse in serie.Pompa stanga si
pompa dreapta separate intre ele de septul longitudinal,fiecare
pompa fiind conectatala una din cele doua circulatii.Pompa stanga
conectata la marea circulatie, pompa dreapta la mica
circulatie.Fiecare parte a inimii, este dotata cu doua seturi de
valve, care imprima circulatiei sangelui o singura directie.

Sistemul valvular al cordului valvulele care separa atriile de

ventricule, sunt valvulele atrioventriculare.La atriul stang, vine
sangele oxigenat prin venele pulmonare.Atriul stang comunica
prin valvula mitrala cu ventricolul stang.Din ventricolul stang
porneste artera aorta, care conduce sangele arterial in intreg
organismul prin ramificatiile sale.Atriul drept, comunica prin
valvula tricustita cu ventriculul drept, din care porneste artera
pulmonara, care conduce sangele in mica circulatie pt schimburile
de la nivelul plamanului.

Propietatile fundamentale ale miocardului

In primul rand, excitabilitatea care este propietatea miocardului,

de a raspunde la stimul printr-un potential de actiune(deci printr-o
contractie).Inima are particularitatea de a fi excitabila,numai in
faza de relaxarea(care se numeste diastola) si este inexcitabila in
faza de contractie(sistola).Pentru a obtine o contractie, exitantul
trebuie sa aiba o anumita intensitate,sub nivelul careia, miocardul
nu raspunde.Daca aceasta valoarea numita valoarea prag a
excitantului este depasita, miocardul raspunde prin contractie
maxima,indiferent de intenistatea stimului,spunem ca miocardul
functioneaza dupa legea totul sau nimic.Deci orice excitant
dupa valorea prag, declanseaza contractia maxima.

A II-a propietatea conductibilitatea,este propietatea miocardului,

de a raspandi excitatea in intregul miocard.Aceasta propietatea
este dovedita,de Ligaturi(un fir care leaga si intrerupe circuitul
unei structuri anatomice) lui Stannius, s-a constatat ca impulsul
legat de contractie, nu se transmite, in zonele prin care aplicarea
ligaturii s-a realizat o sectiune fiziologica.Semnalul se propaga, la
nivelul miocardului de la statia centrala, care se numeste nodul
sinusal si se gaseste in atrii.De la nodului sinusal, impulsul se
propaga la atrii, pe care le activeaza in cca 0.01 sec si se produce
sistola atriala.In continuare stimulul se propaga mai lent, prin
nodul atrioventricular.Trecerea prin aceasta zona se face cu o
intarziere, de cca 0.04 secunde.Unda de depolarizare se propaga
de la atrii la ventricule, printr-o structura anatomica numita
fasciculul Hiss.Mai departe, se propaga la tot miocardul, prin
reteaua Purkinye, impulsul se transmite de la endocard,adica de
la interior spre exterior,rezultatul constituie sistola ventriculara.
A III-a Propietate Contractibilitatea, este propietatea miocardului
de as scurta fibrele,si de a-si miscora volumul cameral expulzand
cu putere sangele inafara cordului, in vasele mari
corespunzatoare.Tensiunea dezvoltatea prin scurtare si viteza de
contractie sunt defapt expresia contractibiliatii miocardului.Forta
de contractie este proportionala cu grosima peretilor inimii.Mai
redusa la artrii,si mai puternica la ventricole, iar intre ventricole
mai mare la cel stang, decat la cel drept.Contractiile cordului se
numesc sistole iar relaxarile diastole.

A IV Propietatea Automatismul, este propietatea inimii de a se

contracta ritmic,datorita unor impulsuri produse de ea
insasi.Scoasa din corp, inima continua sa bata in conditiile in care
este irigata de un lichid nutritiv special.La baza acestei
activitati,acestui automatizm se afla ceea ce noi numim inervatia
intriseca a inimii.reprezentata de 3 centrii de automatism, pusi in
evidenta experimental.Primul si cel mai important este:

1)Nodulul Sino-atrial corespunde locului de varsare, a

celor doua vene cave,in atrium drept.Frecventa descarcarilor,
acestui nodul este de 70-80 de batai pe minut.

2) Nodului Atrio-ventricular care se afla in regiunea

atrio-ventriculara spre atriul drept, si are o frecventa de
descarcare a batailor de 40 de batai pe minut.In mod
normal,acest nodul nu se manifesta cu toate ca este permanent
functional.In conditii normale, nodulu sino-atrial genereaza
excitatii ciclice si controleaza functionalitatea intregului
corp.Atunci cand acest proces se intrerupe,comanda este preluata
de nodul atrio-ventricular.

3)Fasicolul Hiss si reteaua Purkinye au frecventa de

descarcare a impulsurilor de 25 de batai pe minut.Acest nivel,
preia comanda numai cand se intrerupe comanda atrio-
ventriculara.
 Acesti centrii, functioneaza dupa regula, stratificarii ierarhice
adica cel cu frecventa mai mare impune ritmul functional.Ritmul
functional al centrului de comanda, poate fi influentat, cu
actiunea unor factori externi cum ar fi caldura, excitatia
sistemului nervos simpatic, descarcarea de adrenalina, toate
acestea determina o crestere a ritmului centrul de comanda,in
vreme ce dimpotriva, racirea nodului, excitatia para-sipaticului,
descarcarea de acetilcolina, determina rarirea
ritmului.Accelerarea ritmica se numeste tahicardie, se considera
tahicardie peste 90 de batai pe minut.Rarirea ritmului cardiac se
numeste, bradicardie,se considera radicardie sub 60 de batai pe
minut.

Automatismul cardiac, este influentat deasemeni si de

concentratiile plasmatice, ai ionilor de sodiu, potasiu si calciu.Ionii
de sodiu, constituie la geneza automatismului prin transferul lor in
mediul intracelular, in concentratii marii insa, scad forta de
contractie, in timpul sistolei si in extremis pot opri cordul in
diastola.Ionii de potasiu, realizeaza repolarizarea fibrelor dar si
excesul de potasiu poate opri inima.Ionii de calciu, au efect
pozitiv si maresc amplitudinea de contractie a corpului.In exces
provoaca contractura miocardiului si pot opri miocardul in
sistola.Iar lipsa ionilor de calciu scade forta de contractie, putand
merge pana la oprirea cordului in distola.

A V-a propietatea Tonicitatea , este propietatea miocardului

de a-si mentine o anumita tensiune a peretilor musculari,
respectiv o stare de sub contractie, chiar si in timpul diastolei.

Ciclul Cardiac sau reevolutia cardiaca

Consta in succesiunea unei perioade de contractii numite sistola,

cu o perioada de relaxare numita diastola, si ciclul se reia la
infinit.Datorita intarzierii stimului, prin nodul atrio-ventricular,
exista un asincronsim, intre sistola atriilor si sistola ventrculilor.La
un ritm de 75 de batai pe minut, ciclul cardiac este 0.08 secunde.
Ciclul cardiac, incepe cu sistola atriala, care dureaza cca 0.10
secunde.In acest timp, ventricolii se afla la sfarsitul diastolei
precedente, sunt aproape plini cu sange,pt ca in momentul in care
se produce sistola atriala, si atriul impinge in ventricol, o cantitea
suplimentara de sange, definitizeaza aceasta umplere.Presiunea
in ventricol creste foarte mult, si in mod normal sangele nu poate
sa se intoarca in atrii, chiar daca presiunea este mare,datorita
valvulelor.Sistola atriala este urmata de diastola atriala,care
dureaza cca 0.7 secunde.La inceputul diastolei atriale, se produce
sistola ventriculara,care dureaza cca 0.03 secunde.Gand
presiunea din ventricul creste, si o depaseste pe cea din artere
sangele este ejectat(aruncat) in artere.Ejectia sangelui din
ventricolul drept incepe prima, si se continua chiar si dupa ce
ejectia ventricolul stang s-a terminat.In stare de repaus, volumum
de sange expulat in timpul unei sistole este de 70-75 de mm per
sistola,dar in eforturile intense poate creste pana la 150-200 de
mililitrii pt fiecare sistola.Dupa sistola urmeaza, diastola
ventriculara, care dureaza in media 0.5 secunde.Ea marcheaza
relaxarea miocardului,si scaderea presiunii intracavitala.Cand
aceasta flexiune devine inferioara, presiunii din arterele mari,
atunci valvele semilunare de la nivelul acestora se inchid si
impiedica reintoarcerea sangelui in ventricol.Presiunea in
ventricul continua sa scada, pana cand va fi mai mica decat
presiunea in atriu si atunci se vor deschide valvele atrio-
ventriculare.Astfel incepe, umplerea ventricurilor din
atrii.Urmeaza o perioada de cca 0.40 secunde, care se numeste
diastola generala timp in care atriile si ventricolele sunt in
relaxare.Dupa aceasta relaxare reincepe sistola atriala si ciclul se
reia.Este un joc profesional care incepe la nivelul atriilor si se
termina la nivelul ventriculilor.Se urmareste ca sistola
ventriculara sa fie eficienta, cu cat sistola ventriculara arunca o
cantitea mai mare de sange in circulatiile, cu atat ritmul cardiac
va fi mai eficient.

Fiziologia circulatiei sangvine

Elemente de Hemodinamica este acel domeniul care se ocupa
cu studiul circulatiei sagnvine,stiut fiind faptul ca sangele se
deplaseaza intr-un circuit inchis intr-un singur sens.De la
ventricolul stang si pana la atriul drept, sangele strabate marea
circulatie(circulatia sistemica) iar de la ventricolul drept pana la
atriul drept sangele strabate mica circulatie(sau circulatia
pulmonara).Cele doua circulatii sunt dispuse in serie, de accea
fluxul de sange pompat intr-un minut, este egal cu cel pompat de
ventricolul drept in mica circulatie.

Circulatia sangelui in artere se realizeaza deci, prin aorta si

ramurile ei mari, respectiv arterele carotide(care merg catre
creier),iliace(care corp) si axilare(catre membre),au o structura a
peretului in trei straturi:

Tunica Medie este bogata in elastina si putine celule musculare

netede(este foarte elastic, are o complianta foarte mare)au
propietatea de a reveni la forma initiala cand presiunea scade, in
timpul sistolei ventriculare, in artre este pompat un anumit volum
de sange.Datorita elasticitatii, unda de soc este amortizata fiind
preluata de elasticitatea peretilor.Calibrul vaselor se modifica,
ceea ce face ca ejectia sacadata de la nivelul cordului, sa fie
transofrmata intr-o scurgere continua.Cu cat calibrul arterelor
scade, tunica medie are un continut din ce in ce mai mare de
fibre musculare, dar cu cat ne indepartam de cord continutu in
fibre musculare scade si el.Acest sistem arterial serveste ca
asisten de distributie a sangelui pentru diversele organe;

Arteriole care au diametrul foarte mic, si isi pot modifica acest

diamentrul prin contractia sau relaxarea muschilor netezi din
peretele lor.Tonusul musculaturii netede din peretele vascular,
depinde de inervatia simpatica, in primul rand de presiunea
arteriala si de concentratia locala a unor metabolisti.

Presiunea sangelui in artere si tensiunea arteriala

Sangele circula in artere sub o anumita presiunea care se
transmite asupra peretilor arteriali.Presiunea este mai mare in
timpul sistolei ventriculare stangi,aceasta presiunea se numeste
presinea arteriala maxima sau sistolica si ea depaseste in mod
normal cu cca 130 mm col de mercur, presiunea atmosferica, si
depaseste cu cca 80 mm col de mercur, in timpul
diastolei.Factorii care determina presiunea sangelui in artere
sunt :

Debitul circulator este cel mai important element care

determina presiunea sangelui in artere.El este sub influenta
mai multor tipuri de factori, dar in primul rand sub influenta
unor factori nervosi.

Rezistenta perifierica rezistenta pe care o intampina

sangele la curgerea sa prin vase, cel mai mult este
determinata de teritoriul arteriolar, daca acest teritoriu este
in constrictie rezistenta vaselor periferice va fi mare, deci
tensiunea va fi mare, pt ca inima va trebuie sa impinga cu o
forta mult mai mare, ca sa invinga rezistenta.Vasodilatatia
scade presiunea, in timp ce vasoconstrictia o
creste.Vasomotricitatea arteriala este influentata de factori
nervosi si umoralii.Din acest pc de vedere cel mai important
teritoriu arterial este teritoriul splanhnic,adica teritoriul
abdominal.

Exicitarea splanhnicului, creste presiunea arteriala iar dimpotriva,

eliminarea acestui teritoriu produce scaderea sau uneori
prabusirea tenisunii.

Deci debitul cardiac si rezistenta periferica, reprezinta factorii

principali prin care presiunea sangelui prin artere este incontinua
adaptata prin intermediul stimulrilor nervosi, si mentinuta la valori
normale.Mai exista 3 factori importanti :

Volemia volumul de sange,ea influenteaa presiunea arteriala in

mod direct proportional, (in conditiile in care apare o scadere
dramatica a volumului sagnvin,cum se intampla in
hemoragii)dimpotriva, creste exagerat

Vascozitatea cresterea vascozitatii sangelui, determina o

crestere a presiunii arteriale.Daca are o vascoitatea mare,
ingreuneaza trecerea sangelui prin vasele mici, sau chiar
deloc,iar atunci sangele ramane retentionat in vasele mari, si
creste tensiunea arteriala.Daca dimpotriva vascoitatea scade,
sangele trece mai usor prin vasele mici, circulatia se produce mai
usor, si tensiunea scade.

Elasticitatea peretilor vasculari preia o parte din presiune, cu

cat inaintam in varsta, peretele devine din ce in ce mai rigid, si in
conditiile astea este mai greu sa faca fata oscilatiilor tensionare,
ceea ce inseeamna ca vor creste valorile tensiunilor arteriale.

Valorile normale ale tesniunii arteriale, sunt pt tensiunea arteriala

maxima(sistolica), este in jur de 120-140 mm col de mercur,iar
cea diastolica in jur de 70-80 mm col de mercur.