Dei statul are o mare importan n economie, fiind mult mai mult dect un

agent economic, teoria economic este departe de a reda n mod satisfctor

regulile comportamentale ale acestuia care s fie comparabile cu regulile folosite
n predicia aciunilor i comportamentelor celorlali ageni economici, cum sunt
consumatorii i firmele. Explicaiile privind neglijarea studierii analitice i n forme
adecvate a rolului statului deriv din cteva fapte de necontestat subliniate de
Buchanan (1993): astfel, economia clasic, precum i cea marxist au considerat
statul ca un element exogen proceselor economice i ca un factor neproductiv;
prin folosirea utilitii ca funcie obiectiv a politicilor economice ale statului s-au
idealizat i s-au simplificat obiectivele politice i s-a neglijat structura
instituional care s oglindeasc realitile. Aeznd sub un reflector prea
puternic teoria economiei private a lui Marshall, teoria economiei publice n care
este implicat statul a rmas complet n umbr; n viziunea romantic asupra
statului aceea de aductor numai de bine n economie sau aceea de despot
binevoitor rolul acestei instituii nu a mai fost supus unei analize critice
tiinifice de ctre economiti dect mult mai trziu. Semnul sub care a continuat
cercetarea statului este cel de sorginte antropomorfic potrivit creia statul este
considerat ca o persoan cu scopurile sale proprii fr nici o relaie cu indivizii
reali care compun comunitatea. 1.2.2. Delimitarea sectorului public sau a
economiei publice n legtur cu sectorul public, adeseori se ridic ntrebri
privind structura i rolul su n economie i n societate, dac este sau nu prea
dezvoltat, dac este pus n mod real n slujba publicului i dac este eficient.
Unele din rspunsurile date sunt n funcie de epoci i de ideologii. ntr-un model
tradiional, sectorul public, aa cum precizeaz Lane (1993), servete publicului
printr-un set de structuri ierarhice sensibile fa de po