Tema: Dezvoltarea abilitilor

socio-emoionale la precolari
Subtema:Interventia in cazul unui
comportament de lovire

COMPORTAMENTUL DE LOVIRE

Am ales ca si subiect pentru aceasta lucrare

comportamentul de loviredeoarece este un tip de
comportament pe care l-am intalnit destul se frecvent la
copiii grupei de prescolari cu care am lucrat in ultimii
trei ani.

Prescolaritatea este perioada formrii initiale a

personalittii, a aparitiei primelor relatii si atitudini care
constituie un nivel superior de organizare a vietii
psihice.

Organizarea si relativa stabilizare a

comportamentelor sunt posibile datorit modificrilor
esentiale care se produc n structura activittii psihice.

In prescolaritate simtul corporal devine mai profund

(toate prtile corpului au important pentru el);
nceputurile de reciprocitate l ajut s nteleag
prerile celorlalti; creste respectul fat de sine prin
dorinta de a lucra singur.

G. Allport adaug dou aspecte importante care

sporesc individualitatea copilului: existenta E-ului si
imaginea E-ului.

Primul aspect este legat de aparitia simtului de

proprietate, consider c i apartin foarte multe lucruri,
persoane (tatl meu, mingea mea). Al doilea aspect se
caracterizeaz printr-un nceput de constiint a copilului
care ncepe s sesizeze ce anume cer adultii de la el.

La gradinita copilul nva comportamentele sociale.

Precolaritatea este perioada n care copilul

achiziioneaz 80% din abilitile pe care le folosetela
vrsta adult. n cea mai mare parte aceste achiziii se
fac n contextul interaciunilor zilnice pe care copilul le
are cu ceilali aduli i copii.

Competenele sociale i emoionale prioritare la

vrsta precolar
1. recunoaterea i exprimarea emoiilor

2. tolerarea frustrrii, amnarea recompensei imediate

3. gestionarea fricii (s tolereze s stea singuri)

4. iniierea i meninerea unei relaii de prietenie

5. mprirea jucriilor

6. respectarea regulilor aferente unei situaii sociale

7. solicitarea i acordarea ajutorului

8. rezolvarea eficient a conflictelor

9. ateptarea rndului

10. formularea unei cereri

Comportamentele problematice la aceast vrst de

cele mai multe ori au n spate un deficit de abilitai
(copilul nu tie cum s manifeste comportamentele
acceptate social). n consecin,obiectivele de nvare
vizeaz dezvoltarea abilitilor sociale i emoionale

COMPORTAMENTUL DE LOVIRE
Agresivitatea este o stare a sistemului psihofizic ce
sta la baza comportamentelor adaptative, a celor de
dominare, este ostila i este considerata ca fiind un mod
de comunicare primar si primitiv.

In ultima vreme, se observ la copiii precolari o

cretere n intensitate a manifestrilor de agresivitate,
exprimate cu precdere prin aciuni fizice (lovirea
copiilor),, prin refuzul de acolabora sau coopera cu
colegii, prin distrugerea unor jucrii sau prin adoptarea
unei conduite ostile.

La copii, agresivitatea a devenit un subiect din ce n

ce mai vehiculat, ocupnd la ora actual una dintre
preocuparile i frmntrile de baz ale prinilor si ale
cadrelor didactice.
 Aceast problem a ridicat si ridic n continuare
ntrebri precum: ce msuri trebuie luate?, cnd? si cum
s reactioneze?, s.a.m.d.

Fie c este vorba de agresivitate n familie, la

grdini, fa de ali copii, fa de obiecte sau
mpotriva copilului nsui, simptomul devine rapid un
motiv de ngrijorare i chiar de excludere a copilului
uneori.

Agresivitatea nu se rezum doar la eticheta de copil

cu tulburri de comportament, cu tendine antisociale,
cu deficit de atenie i concentrare, ci adesea indic o
trire complex a copilului ncrcat de multe afecte,
care necesit o traducere din partea noastr

Manifestarea agresiva este un mesaj adresat mediului

i persoanelor care l inconjoar. De aceea, este necesar
s depistm unde apare agresivitatea (acas, n parc, pe
strad, la grdini, n alte locuri) pentru a putea
nelege care este partea conflictual, de ce copilul
alege s se comporte n felul acesta i ce anume din
mediul respectiv i creeaz dificulti n a se adapta sau
exprima.

Experiena didactic ne demonstreaz c la copii,

sentimente care, n aparen, nu au nimic n comun cu
noiunea de agresivitate sau violen, precum : teama,
nelinitea,frustrarea, gelozia, umilirea, antajul
emoional, sunt strns legate totui de acestea, ele fiind
o form de manifestare a violenei emoionale.

Dac ns sentimentele enunate mai sus le putem

defini ca fiind stri emoionale, atunci agresivitatea i
violena, ca rezultat alacestora, sunt mai degrab forme
de manifestare a lor.

Formele de manifestare ale copiilor n astfel de

situaii sunt diverse : bat din picioare, gesticuleaz din
mini,izbucnesc n plans nervos i nu pot s mai
comunice cu adulii, fac orice pentru a atrage atenia
celor din jur, creznd c astfel vor avea ctig de cauz.

Ce factori conduc la
agresiune?

Temperamentul copilului si capacitatea de a intelege

cum sa reactioneze sunt critice pentru ca el sa-si
monitorizeze gradul de agresiune. Temperamentul
este o caracteristica a personalitatii copilului si acesta
isi are radacinile in bagajul genetic cu care acesta se
naste.

Unii copii simt pur si simplu mai intens lucrurile, sunt

mai activi, inclinati mai mult sa reactioneze fizic.

Temperamentele cel mai des intalnite se incadreaza in

3 categorii:

-copiii veseli, sociabili si usor de crescut si educat (~60

% dintre copii),

- copiii timizi si emotivi (25% dintre copii),

-copiii colerici si impulsivi (15 % dintre copii).

Agresivitatea copilului depinde mult de nivelul de
stres din familie si de cum interactioneaza cu aceasta
.Copilul urmareste comportamentul adultilor ce-l
inconjoara, observa si imita cum acestia reactioneaza la
manie si frustrare.

Comunitatile care inteleg si militeaza pentru

drepturile copilului sunt acelea care ii sustin in
dezvoltarea fizica, psihica si morala. Locurile in care
exista adulti responsabili si variante sanatoase de
recreere ii protejeaza pe copii si ii ajuta sa invete sa isi
controleze mai usor reactiile si sa faca fata intr-un mod
pasnic situatiilor stresante.
 Unele studii au demonstrat ca modul in care este
organizata casa, scoala, vecinatatea isi pune amprenta
asupra nivelului de agresiune. O incapere prea incalzita
sau aglomerata poate duce la nervozitate crescuta.
Copilul infometat sau obosit este mai nervos si mai
agresiv in general.

Adultii trebuie sa fie atenti la aceste aspecte si sa le

indeparteze la timp, evitand astfel conflictele ulterioare.

Care sunt modelele de viata pe care copiii le vad in

comunitatea in care traiesc sau la televizor?

Cand acestea incearca sa-si rezolve problemele

apeland la violenta, copiii inteleg in mod gresit ca
acesta este un comportament normal.

Comportamentul agresiv al copilului poate fi

inteles in mai multe feluri:
-o forma de comunicare (atunci cand nu stiu cum sa-si
exprime verbal emotiile si trairile);

-ca reactie la situatii stresante sau frustrante la care e

supus;

-din nevoia de a fi in centrul atentiei (de a-ti atrage

atentia);

- din necesitatea de a invata cum sa isi satisfaca nevoile

pe care la aceasta varsta nu si le pot satisface singuri ci
cu ajutor din partea adultilor)

, pentru a testa relatia cauza-efect, ei merg pe principiul

"oare daca fac x ce se intampla"

INTERVENTIA IN CAZUL UNUI

COMPORTAMENT DE LOVIRE
 Voi prezenta comportamentul unui prescolar care se
manifest agresiv fa de colegii din grup dar si fata de
alti copii.

Copilul C.V. (4ani) manifest un comportament

agresiv fa de copiii din grup i pe care, nu de puine
ori, am ncercat s-l determin s-i schimbe aceast
atitudine.

Acest copil provine dintr-o familie de intelectuali,

permanent ocupai, care i gsesc foarte puin timp
pentru el iar responsabilitatea creterii i educrii lui
revine n cea mai mare msur matusii lui,care
necasatorita fiind se ocupa de cresterea si educatia
prescolarului C.V.

Matusa i tolereaza orice copilului, el avnd

ntotdeauna ultimul cuvnt. Copilul petrece a foarte
mult timp n faa calculatorului i a televizorului, jucnd
jocuri i vizionnd desene animate al caror coninut nu
era verificat sau restrictionat de aduli, sfrind prin a-i
forma un comportament violent.

Acelai mod de comportare agresiv a ncercat s-l

adopte cu, ceilalti colegi din grup.De cate ori nu ii
convenea ceva la un copil il lovea fara sa ceara ajutorul
meu pentru solutionarea problemei.

Am intervenit i am ncercat s-l determin s se

schimbe.

Pentru moment, promitea c nu va mai agresa copiii,nu

le va mai lua cu fora jucriile, nu va mai strica ce au
construit ceilali. Simindu-se supravegheat
ndeaproape, acest copil a lsat impresia c i-a
schimbat comportamentul n relaiile cu colegii.

L-am surprins ns n momente deosebite: se purta

corect cu colegii, nu i mai agresa, ns, dac venea n
contact cu copiii din alte grupe, n cadrul jocurilor n aer
liber sau cu alte prilejuri, i manifesta agresivitatea
asupra acestora .Motivele comportamentului sa fata de
acesti copii erau de genul: Nu a vrut sa-mi de
ajucaria,Nu m-a lasat sa ma urc primul pe
topogan,Au venit sa sejoace in spatial meu de joaca
etc.

Era vorba depre acel transfer al agresivitatii asupra

altor persoane.

Mi-am impus atunci schimbarea comportamentului fa

de acest copil, adoptnd i asigurndu-i o atitudine de
calm ilinite, atribuindu-i responsabiliti precise n
cadrul grupei.

L-am antrenat n diverse activiti care i solicitau din

plin energia dar , n acelai timp, l determinau s-i
stapneasc impulsurile agresive, lucruri pe care le-am
cerut i familiei copilului.

Am discutat cu matusa si parintii i i-am rugat s

limiteze timpul petrecut de copil n faa calculatorului i
a televizorului, sugerndu-le s efectueze plimbri n
ora, s-l dirijeze spre o activitate sportiv care s i
solicite din plin consumul de energie de care dispunea.

Efectul colaborrii i unitatea de cerine au fost

benefice pentru copil, acesta nregistrnd progrese
considerabile n comportarea cu colegii de grup i cu
ali copii.

Lipsa cldurii, a afeciunii i instalarea n sufletul

copilului a sentimentului c nu este iubit, c este
neglijat las urme adnci n psihicul infantil i innocent
si capt o singur form : rutatea.

Observati si notati timp de o saptamana de cate

ori copilul manifesta comportamentul de lovire.
ziua frecvena (de cte ori apare) tot
al
Luni 3

04.06.2
012
marti 4

05.06.2
012
Miercur 5
i

06.06.2
012
Joi 3

07.06.2
012
Vineri 3

08.06.2
012

Trebuie inteles ca un instrument foarte eficient de

invatare a abilitatilor sociale este utilizarea regulilor.
Copiii au nevoie permanenta de ghidare din partea
adultilor in ceea ce priveste recunoasterea si
respectarea regulilor de comportament in anumite
situatii sociale.

Copiii invata cel mai bine anumite comportamente

sociale atunci cand sunt stabilite clar regulile si limitele
(ex. Maria nu se va mai juca cu tine daca continui sa-i iei
jucaria.)
 Pentru a interioriza cat mai bine regulile este
necesar ca adultii sa repete copilului in mod permanent
regula respectiva. Autoreglarea comportamentului
incepe din momentul in care copiii integreaza cerintele
si explicatiile adultilor in limbaj propriu.

Exemple de invatare in cazul

prescolarului.C.V.g
n saptamana a II-a i a III- a (11.06.2012-22.06.2012)
oferii copilului contextul de exersare a stapanirii furiei
si de solicitarea a ajutorului.

# Stabilim regula : Vom sta jos cu el si ne vom uita la

ceilalti copii cum se joaca, explicandu-i ca se poate juca
impreuna cu ei fara sa ii loveasca.

# ncurajai copiii s solicite ajutor vorbind despre nevoia lui : Ii

vom spune ca de fiecare data cand are o problema
eceasta se poate clarifica daca cere ajutorul unui adult.
Invatam copilul sa rezolve conflictele pe cale pasnica si
intr-un mod pozitiv!Fiecare ocazie in care copilul
actioneaza din impuls si se comporta agresiv este o
oportunitate de a-l invata cum sa rezolve conflictele pe
cale pasnica, fara a folosi violenta fizica.

# Facilitai exprimarea emoional: Copilul trebuie rugat,

cu calm, s explice care este motivul pentru care a
devenit att de nervos. Aceast discuie poate ajuta
copilul s i stpneasc mnia i s se calmeze.

#Dac, copilul nu dorete s vorbeasc, este posibil s

se simt n siguran discutnd cu un animal de cas,
cu o jucrie sau un prieten imaginar, de aceea i-ar face
bine 5 minute s se calmeze si s se gndeasc la
actiunile sale. .
# Facei apel la consecin :Vom raspunde prompt de
fiecare data cand copilul devine agresiv. Nu asteptam
pana cand loveste pentru a treia oara ca sa-i spui
"Opreste-te, nu mai lovi!" Copilul trebuie sa stie imediat
ca face ceva gresit si trebuie indepartat din acel loc
pentru 1-2 minute. Aceasta-i calea cea mai buna prin
care-l poti face sa se linisteasca. Dupa un timp el va
reusi sa faca legatura intre comportament si urmari si
sa inteleaga ca daca va lovi sau va musca va fi
indepartat, dat afara din joc.

#Trebuie sa actionam imediat ce copilul se comporta

agresiv. Nu trebuie sa ii trecem cu vederea faptele.

# Este important sa oprim imediat purtarea lui, insa nu

prin tipete si furie, ci printr-un ton calm si pozitiv.
Incearcam sa empatizam cu starea lui si sa aratam
intelegere fata de ceea ce simte. Ii spunem ca
intelegem ca probabil prietenul lui l-a suparat si i-a ranit
sentimentele, dar ca nu trebuie ca si el sa faca acelasi
lucru. Apoi ii acordam o pauza o pauza de tacere (time-
out).

#Orientati copilul catre activitati care ii pot consuma

energia :Copiii se pot elibera de o parte de mnie
tropind din picioare, lovind cu pumnii ntr-o pern sau
trgnd i nvrtind de plastilin. De asemenea dansatul
sau plimbarea pot ajuta.

#A ncuraja un copil s fac lucruile care i plac - s

deseneze, s modeleze l pot ajuta de asemenea s se
concentreze pe altceva dect pe motivul mniei.

# Copilul trebuie asigurat c inem cu adevarat la el i

nelegem situaia prin care trec i sentimentele lor.
Copiii se pot simi n siguran prin simpla noastra
prezen, atunci cnd trec printr-o situaie frustrant.
#Nu subestimam niciodat puterea unei mbriri i
capacitatea sa a de a face un copil s se simt iubit i
acceptat.

#Nu este bine s lum partea copilului sau s il acuzm

inainte de a asculta si versiunea lui asupra celor
ntamplate. Se va simti nedrepttit, fapt care ii va
creste furia.

# Recompensai comportamentul copilului printr-o laud

specific sau un stimulent: Lauda-l cand o merita. Vom
acorda copilului atentie nu numai cand greseste, dar si
cand face un lucru bun si, cu timpul, copilul va intelege
cat de important este sa comunice verbal cu cei din jur.
#Pentru a-l calma putem s l strngem n brate si s i
soptim calm la ureche cuvinte linistitoare, s l stergem
pe fat cu ap rece sau s l mngiem pe spate.

#Copiii imit adulii, astfel nct modul n care v

stpnim mnia i trecem prin situaii frustrante, va
afecta cu siguran copiii.

#Sarcini pentru parinti:Limitarea timpului la televizor. Sunt

desene animate sau programe la televizor destinate
copiilor in care apar frecvent scene violente pentru ei -
personajele tipa, ameninta, imbrancesc sau chiar lovesc.
Discutam cu familia sa monitorizeze la ce se uita copilul
in special daca are un temperament coleric.

Cand il lasam pe copil sa se uite la televizor, vom sta

langa el si discutam despre ceea ce se intampla: "Modul
in care a obtinut acel lucru nu a fost foarte frumos, nu-i
asa?"

Regula ghideaz comportamentul copiilor ntr-o

situaie social.

Un instrument foarte eficient de nvare a

abilitilor sociale este utilizarea regulilor. Copiii au
nevoie permanent de ghidare din partea adulilor n
ceea ce privete recunoaterea i respectarea regulilor
de comportament n anumite situaii sociale. Copiii
nva cel mai bine anumite comportamente sociale
atunci cnd sunt stabilite clar regulile i limitele (ex.
Andrei nu se va mai juca cu tine dac vei continua s-i
iei jucria).

Pentru a interioriza ct mai bine regulile este necesar ca

adulii s repete copilului n mod permanent regula
respectiva. Autoreglarea comportamentului ncepe din
momentul n care copiii integreaz cerinele i
explicaiile adulilor n limbajul propriu.

Monitorizai n prima i a II-a saptamana de intervenie

frecvena de manifestare a comportamentului de lovire
i a celui de solicitarea ajutorului.

SAPTAMANA:11.06.2012/15.06.2012
ziua frecvena (de cte ori apare) total

LUNI Comp de 3
lovire
LUNI Solicitarea 2
ajutorului
MARTI Comp de 2
lovire
MARTI Solicitarea 2
ajutorului
MIERCURI Comp de 2
lovire
MIERCURI Solicitarea 3
ajutorului
JOI Comp de 2
 lovire
JOI Solicitarea 4
ajutorului
VINERI Comp de 1
lovire
VINERI Solicitarea 3
ajutorului

SAPTAMANA:18.06.2012/22.06.2012

ziua frecvena (de cte ori apare) total

LUNI Comp de 1
lovire
LUNI Solicitarea 2
ajutorului
MARTI Comp de 0
lovire
MARTI Solicitarea 2
ajutorului
MIERCURI Comp de 0
lovire
MIERCURI Solicitarea 3
ajutorului
JOI Comp de 0
lovire
JOI Solicitarea 2
ajutorului
VINERI Comp de 0
lovire
VINERI Solicitarea 3
ajutorului

Ne putem ajuta de jocurile de rol la copii, creand situatii

conflictuale imaginare si punandu-l sa le rezolve. Invata-
l sa isi exprime emotiile si sa vorbeasca despre ceea ce
simte cand ii vine sa arunce cu lucruri sau sa muste si
spune-i ca atunci cand nu stie cum sa se opreasca,
trebuie sa ceara ajutorul unui adult!

Am avut in vedere,ca in cadrul Activitatilor alese

toate ariile de stimulare ale copiilor ( centrele de interes
biblioteca, arta, constructii, joc de rol, stiinta ) sa puna
la dispozitia copiilor situatii de conflict, de colaborare,
de interactiune intre copii, dupa cum urmeaza:
Sectorul Arta : Li se da copiilor sa realizeze o lucrare
comuna ( pentru ca a fost 1 Iunie am realizat ,,Copacul
Prieteniei ), in care copiii vor folosi si imparti
materialele comune ( culori, lipici, acuarele, foarfece) .
Pe masura ce copiii lucreaza si impart materialele
comune educatoarea lauda faptul ca sunt buni prieteni ,
pentru ca lucreaza impreuna si impart materialele
comune.

Sectorul Constructii: Copiii vor trebui sa construiasca o

casuta pentru copiii care nu au unde locui, care sunt
nefericiti. Dupa activitate, copiii vor discuta despre ce
inseamna sa il ajuti pe cel aflat in nevoie.

Sectorul Biblioteca : Copiii vor trebui sa lipeasca pe un

glob mare pamantesc imagini reprezentand ce inseamna
sa fii un bun prieten ( au la dispozitie si variantele
opuse )- vor lipi o imagine care ilustreaza un
comportament de prietenie : ( Cer permisiunea pentr a
ma juca cu jucariile colegilor mei; Astept sa-mi vina
randul pentru a ma juca; Impart jucariile cu prietenii
mei; Nu ma supar daca trebuia sa astept sa mi se dea o
jucarie). Am discutat cu copiii despre cate lucruri poate
sa faca un bun prieten , am listat toate ideile pe care
copiii le impartasesc (Cer permisiunea pentr a ma juca
cu jucariile colegilor mei; Astept sa-mi vina randul
pentru a ma juca; Impart jucariile cu prietenii mei; Nu
ma supar daca trebuia sa astept sa mi se dea o
jucarie) .La sfarsitul activitatii, copiii sunt felicitati
pentru felul cum au gandit, pentru variantele alese. Am
discutat si despre ce inseamna sa nu fii un bun prieten.

Sectorul Stiinta: Copiii au discutat, pe baza de

imagini ,,Ce se intampla daca?.... . Copiii au raspuns la
diferite situatii prezentate in imagini, au discutat despre
modul in care trebuie sa se comporte in anumite situatii,
care sunt urmarile respectarii/nerespectarii unor reguli
bine stabilite in grupa.
Sectorul Joc de rol : Copiii au avut de interpretat
anumite roluri , care prezentau situatii de conflict intre
copii, apoi rolurile s-au inversat.

Din toate activitatile derulate la grupa ,toti copiii

vor intelege ca, pentru a avea prieteni, trebuie sa invete
sa-l respecte pe cel de langa el, trebuie sa invete ca
intr-o comunitate( gradinita,scoala, familie,etc) trebuie
sa respecte anumite reguli.

Copiii vor trebui sa invete sa solicite verbal dorinta

de a se juca ( doresc sa ma joc cu voi), sa solicite verbal
permisiunea de a intra in joc ( pot sa ma joc si eu?), sa
solicite ajutorul adultului daca nu reuseste singur.
Copilul invata :

-ca sunt la fel de importante si emotiile lui si ale celui cu

care interactioneaza,

-intelege ca adultul manifesta empatie fata de el,

-sa foloseasca cuvantul ca modalitate de interactiune,

-Intelege ce trebuie sa-si exprime emotiile in cuvinte,

-sa interactioneze pozitiv cu colegii de grupa

-sa formuleze o cerere, de asteptare a randului si de

redirectionare a atentiei spre o alta activitate.

Foarte important este , ca educatoarea sa fie calma, si

reactia ei sa fie centrata pe exersarea abilitatilor care
lipsesc.

Pai n gestionarea furiei - tehnica

broscuei estoase
I. Recunoaterea strii de furie: copiii vor fi nvai s
identifice strile de furie pe baza expresiilor emoionale
(expresiile feei, gesturi).
II. Stoparea activitii din momentul respectiv (debutul
accesului de furie): copiii vor fi nvai c imediat dup
identificarea expresiilor emoionale faciale i corporale
specifice accesului de furie, ei trebuie s spun STOP
i s se opreasc din activitatea pe care o desfoar n
momentul respectiv. Dac cei mici nu reuesc s spun
singuri STOP vor fi ajutai de ctre educatoare. n
acest caz educatoarele vor spune n locul copiilor
STOP i i vor ajuta s i ntrerup activitatea
desfurat n momentul respectiv.

III.Ascunderea n carapace Copiii vor fi nvai de

educatoare s i ncrucieze minile la piept, s i pun
brbia n piept, s i lipeasc picioarele unele de altele
i s nchid ochii. Dup aceea copiii trebuie s respire
profund de trei ori i s i spun (sau dac nu au
vocabularul suficient dezvoltat s spun educatoarea n
locul lor) frazele m pot liniti i pot gsi o soluie mai
bun. n aceast poziie copilul va fi ncurajat s se
gndeasc la alte soluii prin care se poate rezolva
situaia care a dus la apariia accesului de furie. Iniial,
cnd copilul nva tehnica sau e prea mic s formuleze
singur frazele, educatoarea l va ajuta s gseasc alte
soluii de exprimare emoional sau de rezolvare a
situaiei care a dus la apariia furiei. De
exemplu,educatoarea i poate prezenta cteva
alternative pe care le va discuta cu copilul i n final vor
allege mpreun soluia cea mai potrivit. Cnd copiii
vor avea limbajul suficient dezvoltat pentru a formula
singuri soluiile gsite sau dup utilizarea ndelungat a
acestei tehnici, educatoarea va avea rolul de a-i
recompensa pentru realizarea cu succes a fiecrei
etape, pentru ca ulterior cei mici s poat implementa
tehnica broscuei fr ajutor sau ndrumare.

IV. Ieirea din carapace dup ce a fost restabilit

starea de calm i au fost gsite soluii alternative de
exprimare emoional, n afar de accesul de furie. Dup
ce copilul mpreun cu educatoarea a ales soluia
potrivit, el i poate relua poziia normal a corpului i
poate implementa soluia gsit.

Tehnica aceasta poate fi introdus copiilor de ctre o

ppu-broscu. Dup familiarizarea copiilor cu
broscua, aceasta le povestete cum a reuit ea s se
liniteasc odat, cnd a fost nervoas la grdini,
descriind cei patru pai. n final, educatoarele i pot
invita pe cei mici s ncerce i ei tehnica broscuei
pentru a se calma. Pentru etapa de ascundere n
carapace, copiii i vor lipi minile ct mai aproape de
corp, i vor strnge picioarele i i vor lsa capul n jos,
imitnd ct mai bine ascunderea broscuei n carapace.
Aceste gesturi sunt necesare n aplicarea tehnicii de
ctre copii, deoarece aezarea minilor pe lng corp
previne apariia micrilor agitate din timpul

acceselor de furie.

Puzzle-ul broscua: Educatoarea trebuie s obin pri

dintr-un puzzle care compun o broscu estoas. De
fiecare dat cnd un copil face fa cu bine unei situaii
suprtoare, aplicnd tehnica broscuei i
nemanifestnd accese de furie, o bucat din broscua pe
care e trecut numele copilului va fi lipit pe perete.
Astfel se va completa ncet-ncet puzzle-ul cu broscua i
cnd acesta e gata, copiii pot avea o petrecere a
broscuei.

Ppuica-broscu: Educatoarea desemneaz ca i copil

al zilei pe acela care a reuit cel mai bine n decursul
unei zile s fac fa acceselor de furie i l
recompenseaz cu o broscu de plu pe care o poate
duce acas. Aceasta modalitate reprezint o nou ocazie
de a familiariza prinii cu utilitatea tehnicii broscuei
estoase, informndu-i despre situaiile n care copilul
lor a aplicat cu succes tehnica broscuei estoase.
Aceast tehnic de reglare emoional poate fi
prezentat cu succes copiilor de orice vrst i n orice
situaie n care acetia manifest accese de furie.

Oferii copiilor modelul meninerii calmului.

nvai copilul paii controlului emoional i al calmarii

(gndind ca o broasc)

Pasul1:recunoaterea emoiilor

Pasul 2: Spune Stop i oprirea activitii

Pasul 3: retragerea n carapace i respiraie

profund de trei ori.

Pasul 4: ieirea din carapace cnd se calmeaz i

cutarea unei soluii.

Ajutai copilul s se gndeasc la o soluie posibil:

Solicitarea ajutorului Am nevoie de ajutor!

Folosirea formulelor adecvate de adresare a unei

cereri te rog, mulumesc

Ignorarea

Implicarea adecvat n joc prin dezvoltarea jocului

copiilor (vine cu o idee nou de joc)

Exprimarea emoiilor n cuvinte - spune, te rog,

oprete-te nu-mi place

mprirea jucriilor.

Ateptarea rndului.

Pentru dezvoltarea abilitilor de via este foarte

important ca adulii, prini, educatori, nvtori sau
profesori s nvee s:

Aib reacii cu mesaj de nvare pentru copil

Adopte comportamente care s fie conforme cu
obiectivele supraordonate de nvare i n contradicie
cu emoiile personale

Identifice i s utilizeze strategii de autoreglare

emoional care s se manifeste n afara contextului
relaiei cu copilul.

Baiatul C.V. a inceput sa fie mai prietenos, este mai

politicos, copiii ii cauta compania ( pentru ca C.V. a avut
mereu o atitudine de lider, dar incerca sa se impuna prin
forta), a invatat ca isi poate face mai multi prieteni daca
respecta regulile clasei.

Prescolarul C.V.G .a invatat :

-Sa identifice si sa denumeasca propriile emotii;

-Sa exprime emotiile de tristete in cuvinte;

-Sa identifice care sunt consecintele emotionale ale

comportamentului sau.

-Sa foloseasca un comportament potrivit pentru a primi

un obiect care este in mana altui copil;

-Sa astepte cand nu poate primi imediat obiectul;

-Sa isi redirectioneze atentia catre o alta activitate pana

cand poate primi obiectul solicitat

Parintele, educatorul, adultii in general sunt cei care

prin consitenta si in mod ferm pot modela
comportamentul copilului si il pot ajuta sa inteleaga cum
isi poate controla reactiile nervoase.

Se spune c dragostea este cel mai bun educator. Din

dragoste pentru copii, familia i educatoarea trebuie s
stabileasc un cod al aciunilor care s conduc la
combatereaagresivitii i a delicvenei juvenile.
 Iat cteva dintre aciunile care, exercitate
permanent asupra copilului, vor conduce, n timp, la
combaterea agresivitii i violenei juvenile :

-s spunem clar copilului ce are voie s fac i s i

explicm de ce nu are voie sfac anumite lucruri ;

-s apreciem i s ludm orice fapt bun pe care o

face copilul ;

-de cte ori face un lucru neacceptat, s fie pus n

situaia de a explica aceastconduit ;

-s ajutm copiii s neleag consecinele faptelor lor ;

-s oferim permanent copilului modelul unui

comportament corect, tiut fiind faptulc acesta este
mai receptiv i mai sensibil la ceea ce vede i triete
efectiv, dect laexplicaii ;

-s nu rspundem cu violen la manifestrile similare

ale copilului ;

-s nu pedepsim cu duritate comportamentul agresiv al

copiilor deoarece, subimperiul fricii i al spaimei, copilul
i va nbui sentimentele, va crete
interiorizat,neincreztor n sine i n aciunile sale ;

-lipsa de diplomaie din partea adulilor va conduce la

acutizarea crizei prin caretrece copilul iar sentimentele
de ur ale acestuia nu vor disprea ;

-s asigurm copilului un climat de afectivitate i

sigurana, astfel nct acesta s nucunoasc
sentimentele de ur, violen, nencredere, spaim ;

-s creem adulilor (prini, bunici) oportuniti pentru

propria lor educaie ( deexemplu prin programul
,,Educam asa !), oferindu-le prilejul de a nva cum s-
sitrateze propriul copil n situaii diferite.
Considerm c toate cele prezentate sunt doar semnale
de alarm c la vrsta precolar agresivitatea exist i
ea se trateaz cu dou ,,medicamente :

Dragostea, oferit copiilor de ctre aduli (prini i

educatoare) si educatia.

Acestea dou nu se vor administra dect mpreun

pentru a obine efectul dorit :ndepartarea violenei i
agresivitii de sufletele candide i pure ale copiilor.

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie: ,,Abilitatile sociale si emotionale , baza

abilitatilor de viata ale copiilor Autori Sorina Petrica
si Domnica Petrovai